Cuprins:

Introducere .................................................................................................................................................... 2 Noiunea, Importana i sfera de cuprindere a calculaiei n contabilitate .................................................... 2 Clasificarea calculaiilor ................................................................................................................................ 2 Principiile calculaiei ..................................................................................................................................... 3 Calculaia costurilor component de baz a calculaiei ca procedeu al metodei contabiliti .................... 6 Clasificarea cheltuielilor ........................................................................................................................... 8 Concluzii ..................................................................................................................................................... 11 Bibliografie ................................................................................................................................................. 12

Tema: Calculaia ca metod a contabilitii

Introducere
Necesitatea determinrii mrimii cifrice n expresie valoric a modificrilor pe care le produc operaiile economice i financiare n masa patrimoniului unitilor economice i sociale, precum i a situaiei elementelor patrimoniului unitile respective la un moment dat i n dinamic prin intermediul indicatorilor economico financiari care caracterizeaz mersul activiti acestora, a impus utilizarea, alturi de procedeul evalurii, i pe cel al calculaiei care se prezint sub diferite forme ale calculului economic.Calculaia ca procedeu al metodei contabilitii reprezint un ansamblu de operaii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor i informaiilor furnizate de contabilitate, ncepnd cu prelucrarea documentelor primare i ncheind cu calculul rezultatelor financiare i al indicatorilor de eficien economic din unitile patrimoniale.Calculele economice i gsesc o larg aplicabilitate n toate lucrrile cu caracter contabil.

Noiunea, Importana i sfera de cuprindere a calculaiei n contabilitate

Calculaia se utilizeaz la valorizarea bunurilor economice n documentele primare pentru nregistrarea acestora n conturi, la stabilirea rulajului, totalului sumelor i soldurilor conturilor, cu ocazia ntocmiri balanei de verificare i n lucrrile de inventariere a patrimoniului unitilor economico sociale, la ntocmirea bilanului contabil i a contului de rezultate, la analiza situaiei economico financiare a unitilor patrimoniale etc., avnd deci legturi strnse cu toate procedeele metodei contabilitii.Prin intermediul calculaiei se determin indicatorii economico financiari de caracterizare a activitii unitilor patrimoniale, cum ar fi, de exemplu :mrimea diferitelor surse de finanare stabile aflate la dispoziia unitii capitalurile proprii (aporturile de capital i primele legate de capital, diferenele de reevaluare, rezervele, beneficiile nerepartizate reportate din anii precedeni, subveniile pentru investiii, provizioanele reglementate etc.), provizioanele pentru riscuri i cheltuieli asimilate capitalurilor proprii, diversele categorii de mprumuturi i alte surse cu durat de finanare mai mare de un an; mrimea imobilizrilor necorporale, corporale i financiare; valoarea de intrare n patrimoniu a mijloacelor fixe (costul de achiziie de producie, valoarea actual, valoarea de aport, valoarea rezultat n urma reevalurii, valoarea rmas), amortizarea mijloacelor fixe i a altor imobilizri; nivelul stocurilor i produciei n curs de execuie, pe feluri de stocuri i respectiv, de producie n curs de execuie : costurile, preurile i valorile de intrare, respectiv ieirile n i din patrimoniu a stocurilor : mrimea datoriilor i creanelor unitii patrimoniale fa de furnizori, clieni, personalul ei, asigurri sociale, bugetul statului, asociai, acionari, diveri debitori i creditori, alte persoane fizice sau juridice etc.Valoarea titlurilor de plasament, a disponibilitilor n conturi la bnci i n cas, credite bancare pe termen scurt i a altor valori de trezorerie care aparin unitii patrimoniale ; nivelul cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor financiare : costurile, tarifele i preurile produselor, lucrrilor i serviciilor;cheltuielile de circulaie, preurile cu amnuntul ale mrfurilor, precum i ali indicatori economico financiari ai unitii patrimoniale.

Clasificarea calculaiilor
Studierea sistematic i nelegerea coninutului diferitelor feluri i forme de calculaii, precum i a legturilor dintre ele, impune o clasificare a acestora dup anumite criterii eseniale, ca de exemplu : momentul elabolrii calculaiilor, sfera de cuprindere a acestora, intervalul de timp la care se ntocmesc etc.

Astfel din punct de vedere al momentului elaborrii calculaiilor n procesele i fenomenele onomice la care se refer, acestea sunt de dou feluri i anume : antecalculaiile i postcalculaiile.Antecalculaiile sunt acelea care se elaboreaz nainte de desfurarea proceselor i fenomenelor economice la care se refer.Ele au drept scop previzionare unor indicatori care stau la baza adoptrii deciziilor privind desfurarea proceselor i fenomenelor respective.n categoria antecalculaiilor se cuprind : calculaiile de proiect, calculaiile de deviz, calculaiile de buget sau de plan, calculaiile standard sau normative etc.Toate aceste calculaii se bazeaz pe mrimi prestabilite i mbrac diverse forme n raport de obiectul la care se refer.Astfel calculaiile standard de exemplu, pot fi calculaii pe produs, calculaii pe centre de responsabilitate sau locuri de cheltuieli, calculaii pentru ntreaga producie fabricat etc.Postcalculaiile, la rndul lor, pot fi n raport de scopul urmrit i metodologia folosit, calculaiile contabile, calculaiile statistice i calculaiile de analiz i control ale activitii economico financiare a unitii patrimoniale n cauz.Calculaiile contabile sunt acelea care se bazeaz pe datele contabiliti, iar indicatorii pe care i determin se exprim n mrimi absolute. Stabilirea lor se face pe baza metodologiei contabile.Calculaiile statistice sunt acelea care au la baz datele furnizate de evidena statistic, iar indicatori stabilii au la baz o metodologie proprie statisticii i se pot exprima att n mrimi absolute, ct i n mrimi relative.Calculaiile de analiz i control ale activitii economico financiare a unitii patrimoniale sunt acelea care au la baz date furnizate att de contabilitate ct i de statistic i se elaboreaz dup o metodologie proprie analizei i controlului, putndu-se exprima att n mrimi absolute ct i n mrimi relative. Dup sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico financiari n coninutul acestora, calculaiile se mpart n : totale i pariale.Calculaiile totale sunt acelea care iau n considerare la stabilirea indicatorilor economico financiari toate elementele structurale ale acestora, motiv pentru care se mai numesc i calculaiile complexe. Exemplu : calculul costului complet al produciei fabricate prin luarea n considerare a tuturor cheltuielilor de producie i desfacere ocazionate de fabricare i vnzarea unui anumit produs.Calculaiile pariale sunt acelea care iau n considerare la determinarea indicatorilor economico financiari, numai o parte dintre elementele structurale ale acestora limitnd deci coninutul lor numai la anumite elemente, n funcie de scopul urmrit, motiv pentru care se mai numesc i calculaii limitate. Exemplu : calculul costului de producie prin luare n considerare numai a unei pri din cheltuielile de producie i anume a cheltuielilor directe i a celor indirecte de producie ocazionate de fabricarea unui anumit produs.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se ntocmesc, pot fi : calculaii periodice i calculaii neperiodice.Calculaiile periodice sunt acelea care se ntocmesc la intervale de timp egale. Exemplu : calculaiile de buget sau de plan, calculaiile standard etc. care se ntocmesc anual. Calculaiile neperiodice sunt acelea care se ntocmesc la intervale inegale de timp. n aceast categorie se cuprind, n general, o serie de postcalculaii, dar i antecalculaii de proiect i de deviz i altele.

Principiile calculaiei
Calculaia, ca orice procedeu al metodei contabilitii, are la baz anumite principii care i asigur un coninut real i exact.ntruct, aa cum s-a artat, domeniul prioritar de aplicare al calculaiei l reprezint calculaia costurilor, i exemplificare principiilor acesteia se va circumscrie, n principal la domeniul respectiv.Desigur, se vor avea n vedere i alte domenii, cum ar fi : calculul veniturilor i rezultatelor, calculul diverilor indicatori economico financiari, precum i celelalte domenii ale calculaiei aa cum s-a mai artat, ncepnd calculele care se efectueaz n cadrul diverselor procedee ale metodei

contabilitii.Astfel, calcularea ct mai exact a costului produciei fabricate are la baz urmtoarele principii teoretice i metodologice: determinarea obiectului calculaiei alegerea metodei de calculaie organizarea calculaiei contabile n concordan cu celelalte forme de calculaie economic (previzional i statistic) delimitarea pe feluri de activiti a indicatorilor economico financiari care fac obiectul calculaiei delimitarea n timp a datelor i informaiilor pe baza crora se calculeaz indicatori economico financiari delimitarea n spaiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor i informaiilor care stau la baza calculrii indicatorilor economico financiari.

Determinare obiectului calculaiei reprezint punctul de plecare n organizarea calculaiei i este delimitat prin elementul pentru care se efectueaz calculaia. Acesta difer n raport de particularitile i organizarea proceselor economice sau a activitilor care necesit calculaia respectiv.Astfel, n sectorul aprovizionrii, obiectul calculaiei este reprezentat de o materie prim, un material consumabil, de o anumit marf sau grup de mrfuri etc., pentru care se face calculaia.n sectorul produciei obiectul calculaiei poate fi un produs sau grup de produse, o lucrare, un serviciu, o comand, un loc de cheltuieli, producia n ansamblul ei etc.Cunoatere obiectului calculaiei are importan deosebit n scopul determinrii volumului cheltuielilor pe care la ocazioneaz o anumit entitate pentru care se calculeaz costul.Alegerea metodei de calculaie reprezint o problem cu implicaii deosebite n determinarea coninutului i exactiti indicatorului care constituie obiect de calculaie. Datorit marii diversiti a indicatorilor economico financiari care se calculeaz n contabilitate, i metoda de calculaie prin care se determin indicatorii n cauz sunt diferite.Astfel, pentru calculul costului produciei fabricate, de exemplu, se pot utiliza diverse metode n funcie de particularitile tehnologiei i organizri produciei, de coninutul costului unitar al produciei, de obiectivele urmrite n activitatea de conducere a procesului de producie.Organizarea calculaiei contabile n concordan cu celelalte forme de calculaie economic (previzional i statistic) este un principiu care prezint o importan deosebit pe linia analizei i controlului diferiilor indicatori economico financiari, asigurnd comparabilitatea ntre datele previzionale i cele furnizate de contabilitate i statistic, precum i un coninut unitar indicatorilor respectivi.Potrivit acestui principiu, datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informaional economic se pot centraliza pentru calculul, analiza i controlul indicatorilor respectivi pe ntreprinderi, ramuri i pe ntreaga economie naional ntruct ele se determin n mod unitar n cadrul fiecrei dintre componentele menionate i la nivelul fiecrei structuri organizatorice a economiei naionale.Necesitatea aplicrii acestui principiu n programarea, contabilizarea i calcularea costurilor de producie, de exemplu, este dictat de faptul c organizarea contabilitii de gestiune i obinerea informaiilor n legtur cu consumurile materiale i salariale care iau natere n cadrul procesului de producie i a cror expresie bneasc reprezint costul produciei, nu constituie un scop n sine, ci un mijloc principal pentru furnizarea datelor necesare ntocmirii, urmririi i analizei indicatorilor de costuri prestabilii(programai).Astfel, n conformitate cu acest principiu, organizarea contabiliti de gestiune i calculaiei costurilor este necesar s se fac potrivit obiectivelor urmrite i dup aceeai metodologie de calculare a costului de producie folosit cu ocazia programrii acestuia.n acest sens se impune ca la organizarea contabiliti de gestiune s se in seama de aceeai diviziune a ntreprinderii pe secii, faze de fabricaie, instalaii, grupe de maini etc. ca locuri de cheltuieli care au fost avute n vedere cu ocazia programrii costurilor de producie, s se foloseasc aceeai nomenclatur a produselor, lucrrilor i serviciilor, precum i a articolelor de calculaie care s-a utilizat cu ocazia ntocmirii antecalculaiei pe produs, aceleai criterii de repartizare a cheltuielilor indirecte de producie i respectiv dac este cazul a celor generale i de administraie ale unitii, dup care s-a fcut repartizarea acestora i cu ocazia

elaborrii antecalculaiilor privind costurile de producie, s se aplice aceeai metod de calculaie a costurilor care s-a aplicat i cu ocazia programrii lor etc.De asemenea, necesitile organizri calculai antecalculaiilor privind costurile de producie, s se aplice aceeai metod de calculaie a costurilor care s-a aplicat i cu ocazia programrii lor etc.De asemenea, necesitile organizri calculaiei contabile n concordan cu celelalte forme de calculaie economic, impune adoptarea att n contabilitate ct i n previziune i statistic a unui sistem comun de indicatori, precum i norme metodologice unitare pentru determinarea acestor indicatori, care s se foloseasc att n lucrrile de contabilitate ct i n cele de previziune i statistic.Prin respectarea cu strictee a acestui principiu, se creeaz premisele necesare comparabiliti datelor efective din contabilitate cu datele antecalculate i se asigur contabilitii rolul de principal instrument de efectuare a controlului cu privire la modul de ndeplinire a indicatorilor programai n scopul determinri abaterilor.De asemenea, se creeaz posibilitatea centralizrii datelor furnizate de contabilitate pe diverse verigi ale economie naionale n vederea calculrii de ctre statistic a mrimilor relative i chiar absolute n legtur cu indicatorii urmrii.Astfel, statistica poate s determine diveri indicatori economico financiari pe ramuri i pe ntreaga economie naional.Delimitarea pe feluri de activiti a indicatorilor economico financiari care fac obiectul calculaiei. Potrivit acestui principiu este necesar ca datele i informaiile furnizate de contabilitate s fie determinate i localizate pe feluri de activiti iar urmrirea i determinarea indicatorilor economico financiari s se fac n aceeai structur. Astfel, indicatorii respectivi trebuie s cuprind numai date care se refer la o anumit activitate.De exemplu, dac ne referim la costul producie, acestea nu trebuie s cuprind dect cheltuielile de exploatare grupate dup destinaia lor, adic cheltuielile ocazionate d fabricarea produciei propriu zise.Restul cheltuielilor care privesc activitatea ntreprinderii n ansamblul ei i anume cheltuielile financiare i cele excepionale, care nu au legtur cu activitatea de exploatare, nu trebuie s se includ n costul producie obinute.Acestea se suport direct din rezultatele financiare ale unitii patrimoniale.Determinarea cu exactitate a datelor i informaiilor furnizate de contabilitate, pe diferite feluri de activiti din cadrul unitii patrimoniale, prezint o deosebit importan pentru calculul cu exactitate a indicatorilor economico financiari, a cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor etc. pe activiti organizate i desfurate n cadrul uniti n cauz i respectiv pentru controlul desfurri acestor activiti, implicit pentru aprecierea eficienei fiecrei activiti.Respectarea acestui principiu este valabil i pentru celelalte componente ale sistemului informaional : previziunea i statistica.Delimitarea n timp a datelor i informaiilor pe baza crora se calculeaz indicatorii economico financiari sau pe exerciii financiare prezint importan deosebit pentru aprecierea activiti fiecrei perioade de gestiune i respectiv, exerciiu financiar. Potrivit acestui principiu, datele i informaiile care stau la baza calculri unui anumit indicator trebuie s provin numai din perioada la care se refer indicatorul n cauz pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refer.De exemplu, n contabilitatea de gestiune exist unele cheltuieli care dei se efectueaz n perioada curent ele privesc i producia din perioada viitoare, dup cum exist altele care se vor efectua efectiv n perioada viitoare de gestiune, dar privesc i perioada curent de calcul.Potrivit acestui principiu includerea cheltuielilor n costul de producie trebuie efectuat n perioada de gestiune (lun, trimestru, an) cnd are loc fabricarea efectiv a produselor de care sunt legate, indiferent de momentul efecturii propriu zise a acestora.Astfel se asigur calcularea ct mai exact a costului produciei fabricate i implicit a rezultatelor finale prin luare n considerare n mod corect pe lng cheltuielile de producie curente i a celor efectuate n avans sau a provizioanelor efectuate pentru producie n perioada respectiv.Delimitarea n spaiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor i informaiilor care stau la baza calculrii indicatorilor economico financiari.Acest principiu const n delimitarea datelor i informaiilor contabile pe principalele procese la care se refer corespunztor sectoarelor de activitate n care se realizeaz funciile de baz ale ntreprinderii : aprovizionare, producie, desfacere, administraie i conducere.Delimitarea n spaiu pe principalele produse economice presupune nregistrarea n mod separat pentru fiecare din ele a tuturor cheltuielilor i veniturilor n vederea calculri eficienei activiti acestora i implicit efectuarea controlului activiti respective n aceeai

structur.Putem spune deci dac ne referim n contabilitatea de gestiune c n raport de procesele care le ocazioneaz, cheltuielile de exploatare se mpart din punct de vedere al calculaiei n patru grupe i anume : cheltuieli de aprovizionare cheltuieli de producie cheltuieli de desfacere cheltuieli de administraie i conducere

n acest scop delimitarea cheltuielilor pentru localizarea lor trebuie s se fac n primul rnd pe fiecare secie a activiti de baz i auxiliare.n continuare localizarea se poate adnci tot dup criteriul spaial pe ateliere, pe faze, pe comenzi, pe produse i chiar pe locurile de producie sau pe grupele de maini cu caracteristici asemntoare, n funcie de metoda de calculaie a costurilor aplicat de ntreprindere.Astfel, se poate asigura c n costul de producie al unui produs s se include numai cheltuielile aferente lui, n funcie de locurile de producie prin care a trecut n fluxul fabricaiei.Deci, delimitare n spaiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor i informaiilor furnizate de contabilitate se face att n scopul necesitilor de eviden i calculaie care constau n stabilirea ct mai just a indicatorilor economico financiari la nivelul fiecrei structuri funcionale, ct i n scopul funcional, de conducere eficient a activiti desfurate n locurile respective pe baza criteriilor de rentabilitate, care impun responsabilitatea conductorului.

Calculaia costurilor component de baz a calculaiei ca procedeu al metodei contabiliti

Calculaia ca procedeu al metodei contabilitii i gsete aplicarea cea mai larg n domeniul aplicaiei stocurilor.Desfurarea procesului de producie a bunurilor materiale se sprijin pe folosirea productiv ai celor trei factori fundamentali ai si, i anume : natura, reprezentat prin pmnt, care cuprinde solul, aerul, mineralele, apa, lemnul brut din pdure etc. capitalul, reprezentat prin capital fix, respectiv maini, utilaje, instalaii de lucru, cldiri, mijloace de transport etc., adic mijloacele de munc necesare procesului de producie i capitalul circulant format din materii prime, materiale auxiliare, combustibili, piese se schimb etc., n calitate n general, de obiecte ale munci munca omului.

Participarea acestor trei factori la procesul de producie are loc n mod diferit, iar ca efect al consumrii lor productive, iau natere cheltuielile de producie.Astfel, natura, reprezentata prin pamant care asigura campul de actiune al procesului de productie si locul pe care sta muncitorul, participa in mod evident si semnificativ la desfasurarea activitatii productive, dar consumul sau este foarte greu de determinat, uneori chiar imposibil din punct de vedere fizic, motiv pentru care se urmareste valoric prin cheltuielile ocazionate de dobandirea sa (costul de achizitie), respectiv, valoarea stabilita potrivit legii in functie de diverse criterii, precum si valoarea la cost de productiea amenajarilor realizate pe cont propriu sau pe calea investitiilor. Capitalul, participa in mod diferit la procesul de productie, si anume capitalul fix, in forma sa naturala, participa la mai multe procese de productie, ceea ce face sa-si pastreze forma initiala, sa se consume in mod treptat in cadrul acestora si sa dea nastere la o cheltuiala numita amortizare iar capitalul circulant, se consuma intr-un singur ciclu de productie, regasindu-se total, partial sau de loc in noile produse si da nastere la cheltuieli cu materialele si alte obiecte ale muncii.De asemenea, munca, in calitate de factor primar de productie are rolul de a combina si utiliza eficient ceilalti doi factori de productie pentru a crea noi valori de intrebuintare si astfel da nasterela cheltuieli cu salariile. Prin urmare

consumul celor trei factori de productie in expresie baneasca poarta denumirea de cheltuieli de productie. Totalitatea cheltuielilor de productie efectuate de o intreprindere pentru producerea si desfacerea productiei sale intr-o anumita perioada de timp, reprezinta costul de productie.Cheltuielile de productie fiind ocazionate de exploatarea (consumarea) factorilor de productie, poarta denumirea si de cheltuieli de exploatare.Pe langa cheltuielile de exploatare, unitatile patrimoniale mai efectueaza, pentru desfasurarea activitatii lor, si alte categorii de cheltuieli, privite din punct de vedere al naturii, si anume cheltuieli financiare (pierderi din creante legate de participatii, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferenta de curs valutar, cheltuieli privind dobanzile etc.) si cheltuieli exceptionale (despagubir, amenzi si penalitati, donatii si subventii acordate, pierderi din debitori diversi etc.). Ponderea cea mai mare se subintelege ca o detin cheltuielile de exploatare. De mentionat ca cheltuielile financiare nu se include in costul productiei , cu exceptia dobanzilor aferente imprumuturilor, la unitatile cuciclu lung de fabricatie, care pot fi repartizate asupra costurilor de productie ale produselor respective.De asemenea nu se include in productie nici cheltuielile exceptionale.Deci, in costul productiei se cuprind numai cheltuielile de exploatare plus, prin exceptie, dobanzile aferente imprumuturilor la unitatile cu ciclu lung de fabricatie; cheltuielile financiare si cele exceptionale se deduc direct din rezultatele financiare ale unitatii fara a repartiza (imputa) pe produse. Pentru calcularea corecta a costului productiei este necesar ca la inregistrarea cheltuielilor ocazionate de acesta, sa se tina seama de destinatia si iportanta ei, de locurile de productie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor si particularitatile pe care le prezinta.Astfel, dupa destinatie si importanta, productia (activitatea) intreprinderilor industriale este de trei feluri : productie (actvivtate) de baza, productie (activitate) auxiliara si productie (activitate) anexa.Producia (activitatea de baza) este aceea care formeaza obiectul activitatii principale (de baza) a intreprinderii si consta din obtinerea de produse finite semifabricate, lucrari si servicii care sunt destiante, in majoritatea cazurilor, vanzarii in afara catre alte unitati patrimoniale.Obtinerea ei are loc in cadrul sectiilor de productie ale intreprinderii, care mai poarta denumirea din aceasta cauza si de sectii de baza.In contabilitate acestea sunt cunoscute sub denumirea de locuri (centre) principale de productie sau de cheltuieli, respectiv de gestiune.Productia (activitatea) auxiliara este aceea care asigura desfasurarea normala a productiei (activitatii) de baza, motiv pentru care mai poarta denumirea si de productie (activitatea) ajutatoare. In productia (activitatea) auxiliara se cuprinde fabrica de produse secundare sau executarea de lucrari si servicii ca, productia sectiei de scularie, a centralei electrice de apa, de abur, a atelierului de intretinere si reparatii, a sectiei de transporturi, etc.Obtinerea acestei productii are loc deci in cadrul sectiilor auxiliare de productie, cunoscute si sub denumirea de locuri (centre) secundare de productie sau de cheltuieli, respectiv de gestiune. Productia auxiliara poate fi destinata nu numai pentru desfasurarea normala a produuctiei de baza a intreprinderii respective ci si pentru a fi livrata altor unitatii atrimoniale, atunci cand depaseste necvesarul pentru consumul intern al productiei.Productia (activitatea) anexa este aceea care nu are legatura directa cu activitatea de baza a intreprinderii, avand drept scop, satisfacerea anumitor nevoi social-culturale si de trai ale personalului muncitoral unitatii patrimoniale.Obtinerea ei are loc in cadrul unor sectii neindustriale ale intrprinderii care au caracterul de anexa fata de activitatea principala a acesteia, de unde le vine si denumirea de sectii anexe.In aceasta categorie se incadreaza gospodaria comunala si de locuinte, gospodaria agricola anexa etc.Ca si sectiile auxiliare si cele anexe sunt coniderate in contabilitate locuri (centre) secundare de productie si de cheltuieli respectiv de gestiune.Aceasta clasificare a productiei prezinta o importanta deosebita pentru organizarea contabilitatii cheltuielilor de productie si calculul cu exactitate a costului sau, in sensul ca determinarea, delimitarea si inregistrarea cheltuielilor se face pe sectiile si locurile de productie care le-au ocazionat si in continuare pe produsele fabricate in cadrul sectiilor si locurilor respective, folosind conturi diferite in raport de felul productiei si posibilitatile de identificare a cheltuielilor la nivelul produselor sau al sectiilor.De asemenea, clasificarea productiei are importanta pentru calculatia costurilor pe feluri de productie si pe unitate, care se face, dupa criterii diferite si intr-o anumita ordine de succesiune.Administrarea si conducerea productiei din sectiile de baza, auxiliare si anexe si a

intreprinderii in ansamblul sau, se realizeaza la nivelul unitatii patrimoniale de catre sectorul administrativ si de conducere.Acesta contine in structura sa o serie de unitati functionale (servicii, birouri, etc.) care au drept scop indeplinirea functiilor de baza ale intreprinderii, cum sunt cele de : aprovizionare, productie, desfacerea, prognoza, financiar contabila etc.Desfasurarea activitatii in cadrul acestor functii ocazioneaza, de asemenea, cheltuieli care se pot include in costul produselor fabricate de intreprindere (in raport de conceptul care sta la baza continutului acestuia), numai dupa ce in prealabil au fost colectate intr-un cont distinct pentru sectorul respectiv.Pentru a putea urmarii modul cum sa-u consumat factorii de productie de catre intreprindere si pentru a se calcula corect costul productiei si implicit rezultatele financiare, contabilitatea trebuie sa inregistreze, la timp si in totalitatea lor, cheltuielile de exploatare (productie). Inregistrarea corespunzatoare a cheltuielilor de exploatare si calcularea cu exactitate a costului productiei fabricate, trebuie sa aiba in vedere pe langa clasificarea productiei si, respectiv, a locurilor de productie care au ocazionat cheltuielile in cauza si diferite feluri sau categorii de cheltuieli, impreuna cu particularitatile pe care le prezinta acestea.

Clasificarea cheltuielilor
Devine necesara clasificarea cheltuielilor de productie, dupa anumite criterii in functie de scopul urmarit, asa cum se va prezenta in continuare. Din punct de vedere al naturii respectiv al continutului economic, cheltuielile de productie se impart in cheltuieli materiale de productie sau de munca materializata si cheltuieli salariale sau de munca vie. Cheltuielile materiale de productie sunt reprezentate prin consumurile de mijloace de munca si de obiecte ale muncii. Consumul de mijloace de munca imbraca forma de cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor (necorporale si corporale), cu uzura obiectelor de inventar etc, iar consumul de obiecte ale muncii, pe aceea de cheltuieli cu consumul de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb etc. Cheltuielile salariale sunt reprezentate prin consumul de forta de munca si imbraca forma de cheltuieli cu plata remuneratiilor cuvenite personalului, cu plata contributiei unitatii la fondul de somaj, etc. Dupa competenta (structura) sau omogenitatea continutului lor, cheltuielile de productie se impart in cheltuieli simple si cheltuieli complexe. Cheltuielile simple sunt acelea care au un continut omogen, fiind formate dintr-un singur element de cheltuiala care nu se mai poate descompune in alte elemente constitutive, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli elementare.In anceasta categorie se cuprind : cheltuielile cu plata salariilor, cu consumul de materii prime, de materiale auxiliare, cu amortizarea imobilizarilor etc.Cheltuielile complexe sunt acelea care au un continut eterogen, fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli polielementare.In aceasta categorie se cuprind cheltuielile de administratie si de conducere ale unitatii, cheltuielile generale ale fiecarei sectii, care impreuna formeaza cheltuielile indirecte de productie etc. Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de productie si al legaturii lor cu procesul tehnologic, cheltuielile de productie se impart in : cheltuieli de baza si cheltuieli de regie sau de deservire.Cheltuielile de baza sunt acelea ocazionate in mod nemijlocit de desfasurarea procesului tehnologic al productiei.Intrucat fara astfel de cheltuieli procesul tehnologic nu poate avea loc, ele se mai numesc si cheltuieli tehnologice.In aceasta categorie se cuprind: consumurile de materii prime, salariile de baza ale muncitorilor direct productivi, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajului din sectiile principale de productie etc. Cheltuieli de regie sau de deservire sunt acelea care nu legatura directa cu procesul tehnologic, fiind efectuate in scopul crearii conditiilor normale de desfasurarea a muncii, pentru organizarea si conducerea productiei si a

activitatii intreprinderii in general, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli de organizare si conducere.In aceasta categorie se cuprind: cheltuieli cu iluminatul, cu incalzitul, salariile personalului tehnic, de conducere, administrativ etc. Dupa modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie (produse, comenzi, faze, activitati, functii etc.) care le-au ocazionat, cheltuielile de productie se impart in cheltuieli directe si cheltuieli indirecte. Cheltuielile directe sunt acelea care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate etc.) inca din momentul efectuarii lor si ca atare se include direct in costul acestora.In aceasta categorie se incadreaza cheltuielile cu consumul de materii prime, de energie si combustibil in scopuri tehnologice, salariile de baza ale muncitorilor directi productivi calculate pentru munca prestata. Cheltuielile indirecte sunt acelea care privesc fie fabricarea mai multor produse, executarea mai multor lucrari, servicii sau comenzi, respectiv faze, activitati cu obiecte de calculatie in cadrul unui atelier, sectie etc., fie chiar intreprinderea in ansamblul ei. Astfel de cheltuieli nu se pot identifica deci pe un anumit obiect de calculatie (produs, lucrare, serviciu, comanda etc.) in momentul efectuarii lor si ca atare nu se pot include direct in costul acestora, ci indirect prin repartizare (imputare) pe baza unor criterii conventionale, dupa ce mai intai au fost colectate pe locurile (centrele) care le-au ocazionat. Din aceasta categorie fac parte: cheltuielile comune ale sectiei sau indirecte de productie, care sunt directe de sectiile care le-au ocazionat si pe care se colecteaza si indirecte fata de produsele fabricate in sectiile respective; cheltuielile generale de administratie care sunt indirecte atat fata de sectiile de productie, cat si fata de produsele rezultate in cadrul acestora etc. Dupa comportamentul lor fata de volumul fizic al productiei, cheltuielile de productie se impart in cheltuieli variabile si cheltuieli conventional constante sau fixe. Cheltuielile variabile sunt acelea care pe total isi modifica nivelul o data cu modificarea volumului fizic al productiei care le-a ocazionat, iar pe unitatea de produs raman in general la acest nivel. Deoarece ele sunt legate de operatiile de fabricare a productiei mai poarta denumirea si de cheltuieli operationale.Din aceasta categorie fac parte: cheltuieli cu consumul de materii prime, de combustibil si energie in scopuri tehnologice, salariile de baza ale muncitorilor direct productivi, calculate pentru munca prestata in productie, cheltuieli cu intretinerea si repararea utilajelor si mijloacelor de transport ale sectiilor etc.Cheltuieli conventional constante sau fixe sunt acelea care nu-si modifica in general nivelul lor total, ramanand fixe, indiferent e modificarea volumului fizic al productiei.Pe unitate de produs, nivelul lor se modifica in raport invers proportional fata de modificarea volumului fizic al productiei.Ele nu sunt legate direct de volumul fizic al productiei, ci de asigurarea si mentinerea capacitatii intreprinderii de a produce si vinde, fiind in functie de timp.Din aceasta cauza se mai numesc si cheltuieli de capacitate sau ale perioadei.In aceasta categorie se cuprind: cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor atunci cand se calculeaza in raport de timp, salariile personalului de conducere, tehnic, economic si de alta specialitate, administrativ si de deservire al sectiei si al intreprinderii , cheltuieli de birou, cele pentru intretinere si repararea cledirilor, cele pentru incalzit, iluminat si forta motrice in scopuri administrativ gospodaresti etc., adica cheltuieli generale de administratie ale unitatii. Din punct de vedere al modului cum participa la crearea de noi valori, cheltuieli de productie sa impart in cheltuieli productive sau eficiente si cheltuieli neproductive sau ineficiente.Cheltuielile productive sunt acelea care au drept rezultat crearea de noi valori. In aceasta categorie se include toate cheltuielile ocazionate de desfasurarea normala a procesului de productie, motiv pentru care sunt socotite cheltuieli eficiente.Cheltuielile

neproductive sunt acelea care nu au ca rezultat crearea de noi valori, ci ele se datoreaza existentei unor lipsuri pe linia organizarii si conducerii productiei si a unitatii in ansamblul ei, motiv pentru care mai poarta denumirea si de cheltuieli neficiente.In aceasta categorie se cuprind, de exemplu pierderile din intreruperi, pierderile din rebuturi, depasirea standardelor de consum la materiale si manopera, cheltuielile ocazionate de neutilizarea integrala a activitatii etc. Din punct de vedere al scopului urmarit, cheltuielile se pot clasifica dupa natura lor si dupa destinatie.Dupa natura lor, cheltuielile se grupeaza in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli exceptionale.In categoria cheltuielilor de exploatare se cuprind cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, energie si apa, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea patrimoniala, cheltuieli cu personalul privind salariile, asigurarile si protectia sociala etc., adica acele cheltuieli care privesc activitatea normala, curenta de exploatare.Din categoria cheltuielilor finanicare fac parte pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele nefavorabile de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devize, dobanzile curente aferente imprumuturilor primite, sconturile acordate clientilor etc., deci cheltuielile cu caracter financiar care privesc activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale.In ceea ce priveste cheltuielile exceptionale, acestea nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si ele se refera fie la operatii de gestiune, ca de exemplu: despagubiri, amenzi, perisabilitati si lipsuri de inventar, donatii si subventii acordate, pierderi prin debitori diversi etc., fie la operatii de capital, cum ar fi spre exemplu valoarea contabila a imobilizarilor cedate.

10

Concluzii
Deci prin obiectul su care este atotcuprinztor n ceea ce privete determinarea indicatorilor economico financiari pe baza crora se caracterizeaz activitatea unitilor patrimoniale, sfera de cuprindere a calculaiei contabile se extinde asupra tuturor domeniilor i genurilor de activiti economice i sociale care se reflect n contabilitate, fiind prezentat n toate etapele ciclului contabil de prelucrare a datelor.Dei este prezentat n toate etapele ciclului contabil de prelucrare a datelor, domeniul prioritar de utilizare a calculaiei l reprezint totui, calculul costurilor de producie, unde se parcurg toate etapele, ncepnd cu colectare cheltuielilor pe obiecte da calculaie sau locuri de cheltuieli, n funcie de posibilitile de identificare a acestora, repartizarea cheltuielilor de pe locuri pe obiecte, determinarea cantitativ i valoric a produciei n curs de execuie, acolo unde este cazul, calculul costului efectiv al produciei finite, n funcie de metoda de calculaie utilizat de unitatea respectiv, compararea acestuia cu costul prestabilit i determinarea abaterilor etc.Iat de ce n final se va recurge la exemplificare calculaiei ca procedeu al metodei contabiliti la domeniul calculaiei costurilor.

11

Bibliografie
1. Daniela Artemisa Calu, Madalena Dumitru Contabilitatea de gestiune i calculaia costurilor editura Contaplus 2010 2. Coord. Florinel Marian Zgrdea, Anca Tuu, Cleopatra endroiu, Mihai Vu, Elena Monica Sabn Contabilitatea manageriala aprofundat 3. Nicolae Bale, Alina Teodora Ciuhureanu Contabilitatea financiar. Curs editura Academiei Forelor Militare Nicolae Blcescu Sibiu 2008 4. Sorin Briciu, Sorinel Cpuneanu, Letiia Maria Rof, Dan Topor Contabilitatea i controlul de gestiune. Instrumente pentru evaluarea performanei entitii editura Aeternitas Alba Iulia 2010 5. Cenar Iulia Bazele Contabilitii. Fundamente teoretice 6. Ctlin Hatulie, Oana Drgan, Mihaela Andrei Contabilitatea unitii economice. Un ghid util n contabilitatea afacerilor editura AcademosArt 2011 7. Nicolae Balte, Alina Teodora Ciuhureanu Bazele contabilitii. Curs editura Academiei Forelor Militare Nicolae Blcescu Sibiu 2007

12