Capitolul 23 color science si notele cursului estetica in tratamentul protetic fix. 1.

Ce este fata aparenta a unui dinte frontal si ce importanta practica are aceasta? Fata aparenta este acea portiune a unei suprafete care este vizibila dintr-o singura privire.Perimetrul fetei aparente este dictat de pozitia observatorului in raport cu dintele.De exemplu, privind din fata sunt vizibile toate fetele incisivilor si de obicei doar jumatatea meziala a caninilor maxilari. Conform legii fetei(fata dintelui este acea zona a suprafetei vestibulare care este delimitate de muchiile rotunjite de tranzitie) pentru ca dintii diferiti (dizarmonici)sa para asemanatori, fetele aparente trebuie sa fie egale. Pornind de la principiul estetic, pigmentii in restaurarile protetice ceramice vor crea numeroase iluzii, manipulandu-se doar fata aparenta nu si cea reala. 2.Ce este “principiul linei” si care este aplicatia practica pentru realizarea restaurarilor protetice ale dintilor frontali? Relatiile dintre liniile dintelui joaca un rol important in crearea iluziilor. Linia verticala pare mai mare , mai lunga decat cea orizontala desi ele sunt egale.Explicatia o da faptul ca miscarile orizontale ale ochilor se executa cu mai multa usurinta ca cele verticale.Se pierde mai mull timp cu perceptia vizuala la liniei verticale, iar creierul interpreteaza ca unui timp prelungit ii corespunde o linie mai lunga. Liniile orizontala sub forma de pigmentari cervicale, texturare, linii albe hipoplazice sau margini incizale lungi si drepte creeaza iluzii de latime.Liniile verticale si textura verticala accentueaza inaltimea.Aceeasi iluzie se poate obtine si prin modificarea marginilor si ambrazurilor incizale. 3. Care este ordinea determinarii cromatice cu ajutorul cheii Vita 3D Master? Cheia de culori Vita 3D Master este aranjata pe 5 niveluri de luminozitate : 3 tipuri de culoare L(Galben), M(Mediu), R(Rosu) si doua niveluri de saturatie pentru fiecare culoare(M are 3). Producatorul recomanda ca primul pas sa fie alegerea stralucirii, in etapa a 2 a se alege saturatia din grupa M, iar in etapa a 3 a se verifica culoarea.Daca nu se observa corespondenta perfecta se inregistreaza culorile limitante.Comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara se face prin intermediul unui formular special pus la dispozitie de sistemul Vita 3D Master. 8. Ce sunt triunghiurile negre si care sunt cauzele de aparitie a acestora? Pierderea conturului crestei marginale poate duce la aparitia unui spatiu inestetic extins in zonele de contacyt proximal si anume, triunghiul negru.Apare atunci cand papilla interdentara nu completeaza spatial interdentar. Cauze: - retractie gingivala - forma triunghiulara a dintilor - operatii parodontale in antecedente - fren labial inserat in zona papilei interdentare Tratament: - restaurari protetice: fatele sau coroane - grefe gingivale - frenotomie sau frenectomie - tratament ortodontic 9. Care sunt conditiile estetice pe care trebuie sa le indeplineasca linia interincisiva? Reperul liniei interincisive mediane este papilla interdentara interincisiva. Linia interincisiva nu trebuie neaparat sa corespunda cu linia mediana faciala, ci este obligatoriu sa fie dreapta.

intr-un zambet atractiv. in 69% din cazuri dintii frontali au o vizibilitate de 75-100% .Care este raportul dintre liniile de colet a celor 6 frontali maxilari. 12.Exemplu. punctele de contact interdentar. din punct de vedere estetic. marginile incizale ale dintilor maxilari trebuie sa fie paralele cu buza inferioara. Ce inseamna metamerism cromatic? Metamerism: un obiect poate avea culori diferite in conditii diferite de iluminare. turcoaz.10. Culorile secundare ale sitemului aditiv: galben. ideal ar fi 77%. doua obiecte cu nuante identice de galben pot absorbi si reflecte lumina diferit. Daca linia trece prea posterior vorbim despre o arcada îngusta. 19. 15. Descrieti succint sistemul Munsell de clasificare a culorilor. Care sunt culorile primare/secundare in sistemul aditiv de formare a culorilor? Culorile primare ale sistemului aditiv: rosu. verde. 17. dar altele absorb lumina galbena si o reflecta pe cea portocalie. Care este inaltimea tesutului gingival care ar trebui sa fie vizibila in timpul surasului? In timpul surasului nu trebuie sa fie vizibil mai mult de 3 mm din tesutul gingival. intre latimea si inaltimea unui incisive central maxilar? Leom Williams considera ca forma incisivului central maxilar corespunde cu conturul rasturnat al fetei. 14. iar daca linia trece prea anterior – arcada prea lată. iar linie a surasului joasa in 20% de cazuri cu vizibilitate mai mica de 75%.Care este elemental anatomic la care se raporteaza. dpdv estetic. marginea libera a frontalilor maxilari? Din punct de vedere estetic. iar aceasta problema. pentru a asigura un aspect estetic bun? Toti dintii trebuie sa aiba o usoara inclinare spre mezial.Cel mai inalt punct al gingiei trebuie sa fie in dreptul coletului caninului. iar punctele de contact interdentar sunt situate mai cervical progresiv cu cat dintii sunt mai posteriori. In 11% din cazuri linia surasului este inalta(releva si tes gingival). In sistemul Munsell culoarea este descrisa prin intermediul a 3 parametrii: .In mod normal un obiect galben reflecta lumina galbena. 16. al liniei care uneste centrele celor 2 canini maxilari? Daca se trage o linie prin centrul caninilor. purpuriu. aceasta trebuie sa treaca prin centrul papilei incisive.Atunci cand lumina este schimbata si obiectul isi schimba culoarea. a metamerismului se poate rezolva prin alegerea culorii si confirmarea acesteia sub diferite surse luminoase(lumina zilei si lumia fluorescenta) 20. albastru. coletul incisivului lateral trebuie sa fie la 1-2 mm de aceasta linie. Latimea/inaltimea incisivului central maxilar trebuie sa fie intre 75% si 80%.nuanta(ton) . Care este semnificatia. in plan vertical? Daca se trage o linie de la punctul cel mai superior al coletului caninului la punctul cel mai superior al coletului incisivului central. 11.Cum trebuie sa fie distribuite in sens cervico-ocluzal. Care este proportia ideala din punct de vedere estetic.

. rosu-violet.saturatia(intensitatea) . iar una mai lunga mai aproape de portiunea rosie. pentru a evidentia acest parametru da ca exemplu picurarea de cerneala intr-o galeata cu apa. divizate la randul lor in alte gradatii. 21.Rosenstiel.O lungime de unda scurta plaseaza nuanta in portiunea violet din spectrul de culori. cu cavitatea bucala la nivelul ochilor. Saturatia este definita ca fiind intensitatea nuantei si e data de concentratia de pigment.In sistemul Munsell stralucirea este impartita in 10 grade. galben-rosu.stralucirea(luminozitatea) Nuanta este determinata de lungimea de unda reflectata sau/si transmisa. asezate pe un cerc. cand ochii medicului sunt odihniti determinarea culorii se face cu buzele retractate si relaxate. folosindu-se cea mai sensibila parte a retinei(fovea centralis) de la o distanta cat mai mare(aproximativ o lungime de brat) determinarea culorii trebuie sa se faca la lumina naturala si comparative si la lumina artificiala dintii naturali trebuie curatati-daca e necesar petele se inlatura profilactic determinarea culorii se face la inceputul sedintei. Stralucirea reprezinta o consecinta a cantitatii de energie luminoasa sau transmisa de obiect. insa este un parametru relative.Descrieti succint principiile generale folosite in alegerea culorilor restaurarilor dentare.Dintii naturali au valoarea cuprinsa intre 5.5 si 8. cu ochiul liber. rosu.). pacientul trebuie privit direct.5. variatiile de culoare sau saturatie nu se observa.Mediul inconjurator trebuie sa fie neutru dpdv cromatic durata privirii trebuie sa fie scurta(5-7 secunde)pentru a preveni schimbarea perceperii ochiului intre determinari ochiul de relaxeaza prin privirea unui obiect albastru caninul va fi utilizat ca element de referinta in alegerea culorii(are cea mai mare saturatie a culorii dintilor naturali) . etc.E cel mai important factor in alegerea culorii. fardului si a imbracamintei colorate. In sistemul Munsell nuanta este impartita in 10 grade (galben. Cei mai naturali dinti se incadreaza in gama coloristica cuprinsa intre galben si galben-rosu. Daca stralucirea se potriveste. in urma inlaturarii rujului. cu 0 incepand negru si la 10 fiind alb.

cauzand separarea si filtrarea cimetului.dupa care se indeparteaza excesul. In momentul cimentarii particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul fetei ocluzale si numai partea lichida va refula. maxim 1/3 si se insera pe campul protetic. care normal ar fi fost 25 microni.Forta de apasare nu trebuie sa fie excesiva.Creste grosimea filmului de ciment. . Cimentul glasionomer Cimentul fosfat de zinc -adera la smalt si la dentina si are o buna -cauzeaza sensibilitate pulpara. se dezinfecteaza cu alcool si apa oxigenata. Se evita uscarea excesiva a dintilor pentru a preveni deteriorarea odontoblastilor si evitarea aparitiei fenomenului de disecare.5 min -timp de lucru 5 min -biocompatibil -daca are contact cu tesutul moalesensibilitate pulpare crescuta. care pot fi-externe:perforatii sau interne:santuri. 2. se curata mecanic cu ultrasunete sau cu abur.Capitolul 31 luting agents and cementation si notele cursului fixarea restaurarilor protetice fixe. 5. Comparati cimentul glasionomer cu cimentul fosfat de zinc.Particulele vor forma o masa care permite trecerea lichidului subtire. crescand retentia cu 32%.Comparati cimentul policarboxilat cu cimentul fostat de zinc. Se aplica ciment in proteza. Proteza de sableaza cu oxid de Al 50 microni(in vivo creste retentia cu 64%). pana la 60-435 microni.Se verifica adaptarea marginala si contactele proximale. folosirea unui lac protector pe bont pentru limitarea iritatiei pulare -vascozitate crescutam greu de preparat -rezistenta buna la compresiune -rezistenta scazuta la compresiune -solubilitate orala ridicata -solubil in fluidele acide -indicat pentru prepatatii conservatoare -adeziune buna la smalt si dentina -traditie -deformare plastica -sigilare deficitara -indicat pentru preparatii retentive -nu elibereaza fluor -retentie mecanica 3. Cimentul policarboxilat Cimentul fosfat de zinc -timp de lucru 2. Inainte de preparearea cimentului se izoleaza campul si in functie de cimentul folosit se conditioneaza bonturile pentru reducerea iritatiei pulpare(in cazul FOZ. iar presiunea ocluzala trebuie mentinuta aproximativ 1 minut.In ce consta pregatirea unei proteze partiale fixe pentru cimentarea finala? Proteza si dintii inainte de cimentare trebuie sa fie cu atentie curatati si uscati. nu cand se folosesc CIS sau GLASIONOMER pentru ca scade adeziunea acestora la dentina).Descrieti fenomenul de filtrare care apare in timpul cimentarii. se curate chimic cu neofalina. 6. mai ales daca dentina biocompatibilitate e mai subtire de 1 mm -elibereaza fluor -nu elibereaza fluor -sigilare buna -sigilare deficitara -adeziune chimica buna -solubilitate in mediul umed -translucent -traditie -trebuie controlata umiditatea-solubil in -retentie mecanica mediul umed 4. Solutii pentru a impiedica aparitia acestui fenomen ar fi: vibrarea cu manerul oglinzii sau vibratii sonice(KAVO SONIKFLEX) sau canalele de refulare.Enumerati instrumentarul si materialul pentru cimentarea unei proteze partiale fixe cu FOZ.

alcool -microsablator -benzi Mylar -spacer -agent de conditionare pt bonturi -cimentul FOZ =20!!! 7. Relyx(3M) . Bifix(Voco).-trusa de consultatie -ata dentara -rulouri de vata -cupe de silicon -discuri abrasive -anestezic local(daca e nevoie) -aspirator de saliva -spatula de ciment -placuta de sticla -folie adeziva -tifon -instrument din plastic -neofalina -aparat US -apa oxigenata. Nexus 2.Prezentati avantajele si dezavantajele cimenturilor adezive si exemplificati cu 2 tipuri comerciale. Avantaje: -adeziune chimica ridicata -sigilare buna -solubilitate orala redusa -rezistente se adeziune ridicata -rezistenta la tractiune Dezavantaje: -dificil de folosit -fara eliberare de fluor -costisitor in timp si materiale -pret de cost ridicat -adaptare marginala deficitara -control necesal al umiditatii Tipuri comerciale: Panavia 21. All-Bond 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful