Doina voiniceasc de Vasile Alecsandri Frunz verde apte brazi, Fost-am noi vreo apte frai -au pierit

cinci ntr-o mari, i rmas-am numai doi De umpleam lumea de noi, -a pierit unu-ntr-o joi, i rmas-am numai eu, De arde sufletul meu, Frunz verde siminoc, De scrb, de mare foc, Stau n codru i gndesc Ce s fac ca s triesc? S m-apuc de plugrie, Ori s-apuc n haiducie? Miculi, ce m-oi face Plugria c nu-mi place, C de cnd eram eu mic Aveam semne de voinic. n loc s m leg de sap Eu duceam murgul la ap, Iar cnd murgul necheza Doru-n mine se trezea, Dor de codru nverzit, Cum e bun de voinicit. Cnd eram de apte ani Luam miei de la ciobani, Fr plat, fr bani. Cnd eram de optsprezece, Cercam vinul dac-i rece, Pivnia de-i rcoroas, Crmria de-i frumoas. Cnd eram de douzeci, M legam de turci, de greci i de capete-i scurtam i aleanu-mi uuram. Dar acum sunt om sttut, i pit, i priceput i vd bine c-i dat mie Ca s mor n haiducie.