OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

EGREGORUL PORUMBELULUI LIBERTII Fiecare grupare, fiecare micare religioas, politic, artistic, fiecare ar, formeaz un "egregor". Un egregor este o fiin psihic emanat de o colectivitate, format din gndurile, dorinele, fluidele tuturor membrilor care lucreaz n acelai scop. Fiecare egregor are culorile sale, formele sale particulare: pentru Frana, cocoul, pentru Rusia, ursul, etc... Dar nici cocoul, nici ursul, nici tigrul sau dragonul nu vor rezolva problemele lumii ntregi. Adesea, egregorurile se opun unul altuia n lumile subtile; anumii clarvztori vd aceste ciocniri de egregoruri i puin timp, dup aceea, rzboaiele izbucnesc pe pmnt ntre oameni...Trebuie, deci, ca acum ntreaga omenire s formeze egregorul porumbelului care aduce pacea. I PENTRU O MAI BUN NELEGERE A PCII Am asistat ntr-o zi la o dezbatere public despre pace. Multe personaliti cu nalt calificare, instruite, inteligente, simpatice, amuzante chiar, au luat cuvntul. Mulumit lor, am aflat c pacea este starea cea mai favorabil pentu toat omenirea, n timp ce rzboiul este cel mai mare ru. ntr-adevr, am fost incintat, mi-am spus chiar: "Fiindc am nteles, n sfrit, binefacerile pcii, este evident c omenirea va fi salvat!" Dar a fi vrut, totodat, s aud n ce manier se va instala aceast pace. Mai muli vorbitori i-au expus proiectele. Unul dintre ei a propus nfiinarea unei poliii mondiale care ar mpiedica trile s poarte rzboi. Ideea e minunat, dar cum s-o pui n practic? Acest proiect m-a dus cu gndul la fabula lui La Fontaine unde oarecii ineau sfat pentru a gsi mijlocul de a se apra de pisic. Dup multe discuii, cel mai btrn oarece prezent soluia: trebuie, spunea el, s agm un clopotel la gtul pisicii i n acest fel o vom auzi venind de departe. Aceast soluie minunat a fost primit cu aplauze. Din nefericire, nu se va gsi niciodat soarecele, att de curajos pentru a aga clopoelul la gtul pisicii. Exact acest lucru se ntmpl cu proiectul poliiei mondiale. Unde se gsete o for internaional ndeajuns de cinstit i imparial pentru a ndeplini aceast funcie, si apoi cum s-o impunem celorlalte natiuni? Un alt vorbitor a explicat c pacea nu se va obine dect prin federalism, i s-a lansat n tot felul de teorii din care nimeni n-a neles mare lucru. Un al treilea a luat cuvntul pentru a acuza Statul de a abuza de puterea sa i de a transforma pe ceteni n sclavi... n fine, dup ce am ascultat nc multi vorbitori, am fost obligat s conchid c pacea nu va putea veni prea repede, ntruct nimeni nu o nelege i nu tie cu adevrat ce este. Numai un punct de vedere iniiatic poate lmuri problema, cci pentru a realiza pacea, trebuie s ai o bun cunoatere a fiinei omeneti. Vei spune: "Oh, fiina omeneasc, o cunoatem! Nu, nu se cunoate nc structura sa psihic cu diferitele ei corpuri subtile, care au fiecare nevoi bine definite, aspiraii de satisfcut. i mai ales nu se cunoate fiina omeneasc aa cum am prezentat-o noi, cu cele dou naturi ale sale, Eul inferior i Eul superior, Personalitatea i Individualitatea... Ei bine, att timp ct cei care doresc pacea nu cunosc aceast tiint, pacea nu va veni niciodat n lume. Pentru moment, se pot observa peste tot oameni nverunai acuzndu-se reciproc de a fi factori de rzboi. Astfel i imagineaz ei c lucreaz n favoarea pcii. Pentru unii, cei bogai sunt vinovaii, pentru alii, sunt intelectualii, oamenii politici i savanii. Credincioii acuz pe cei care nu aparin bisericii lor ca sunt eretici care duc omenirea la pieire, iar necredincioii i acuz pe credincioi de fanatism... Observai i vei vedea c ntotdeauna prin suprimarea a ceva exterior lui, lucruri sau oameni, fiecare crede c poate instala pacea n lume. i aici e greeala. Chiar dac s-ar suprima armata i tunurile, a doua zi oamenii vor inventa alte mijloace pentru a se ucide. Pacea este o stare interioar i nu se va obine niciodat suprimnd ceva ce ar veni din exterior. Cauzele rzboiului trebuie suprimate mai nti n interiorul fiecruia. S lum un exemplu simplu. Un om consum la o mas bogat crnai, jambon, pui, udai din belug cu vin bun. Dup

mas i spune:"Acum voi cuta un loc linitit pentru odihn. Gsete, n sfrit, un loc linitit, dar n sinea lui simte ceva care ncepe s se mite. Ia o igar, fumeaz, apoi se ntinde gndindu-se c ar fi plcut s aib o femeie frumoas lng el. Unde s o gseasc? La vecin, bineneles. Exist un zid, dar acesta nu nseamn nimic, el sare peste el. V nchipuii urmarea povetii... Nu mai este cazul s vorbim despre pace!... Pacea nu este o stare pe care o putem obine mecanic. Dac vei cuta pacea meninnd n voi condiii de tulburare i excitare, nu o vei gsi niciodat. Pacea este un rezultat, o consecin, ea determin ca toate funciile i activitile interioare i exterioare ale omului s fie perfect echilibrate i armonizate. Trebuie, deci, s cunoatem mijloacele i metodele capabile de a produce pacea, i aceasta este o tiin ntreag. Din momentul n care intreine n el anumite dorine, anumite pofte, omul, orice ar face, nu poate s fie n pace, cci prin aceste dorine i pofte a introdus n forul lui interior, deja, germenul dezordinii. S lum exemplul unui ho: automat, el gndete c poate a fost vzut de cineva i nu se poate opri s-i nchipuie tot ceea ce i s-ar putea ntmpla: va fi urmrit, arestat, nchis... Nu este sigur c nu a fost vzut de cineva, c nu a lsat cteva urme sau c nu a fcut cteva gesturi care pot dezvlui pungia sa, i nu mai este linistit: pierde pofta de mncare, somnul, i nu gndete dect s se ascund. Un altul a mprumutat bani promind s-i napoieze, dar cum este incapabil s se abin puin pentru a aduna aceast sum, nu i napoiaz, i iat-l urmrit de creditorul su, de care nu mai tie cum s scape... Un altul arunc cteva cuvinte grele i jignitoare unui prieten i i face astfel un duman. Iat, nc o dat n plus, cum se evapor pacea. Inutil s continui, se pot gsi sute de exemple. Ei da, oamenii fac ntotdeauna proba unui talent nemaipomenit n a-i pierde pacea. Dac aveti o hait care latr n spatele vostru pentru c avei datorii, pentru c ai furat, pradt, sau pentru c nu v-ai inut promisiunile, cum mai vrei, atunci, s avei pace? "Fugind de creditorii mei", vei rspunde. De acord, dar creditorii care sunt n voi, ndoielile, remucrile care v urmresc, cum s fugii de ele? Argumentnd astfel, nseamn s fii lipsit de tiina i cunotinele veritabile. Nu v amagii cu iluzii, gndul nu v va lsa deloc n pace. n aparen este foarte uor s obii pacea: este suficient s mergi pe piscul muntelui unde domnesc linitea i singurtatea. Dar, iat, c i aici omul nu gsete pacea. Pentru ce? Pentru c a luat cu el un tranzistor n cap, da, un tranzistor de care nu se separ niciodat i care merge ncontinuu...i ce aude... Adesea, acest tranzistor este conectat la staiile infernului unde se afl, de asemenea, muzic, dar ce fel de muzic, ce vacarm. i totui este acolo pe piscuri, e linite. Da, exteriorul este calm, dar interiorul, acolo furtunile i uraganele bntuie. Atunci, cum s obinem pacea? Toat lumea tie c trupul omenesc este constituit dintr-un mare numr de organe legate ntre ele. Fiecare face o munc specific, dar toate trebuie s fie n concordan, n armonie, dac nu, vor apare dezordini sau, ceea ce n muzic numim disonane. Omul nu poate fi n bun sntate i pace dect cu condiia ca toate organele sale s lucreze dezinteresat, impersonal, pentru binele organismului ntreg. Dar aceast sntate, aceast pace nu sunt nc dect stri pur fizice. Pentru a avea pacea sufletului i a spiritului trebuie mers mult mai sus, trebuie ca toate elementele care constituie cellalt organism, organismul psihic, s vibreze de asemenea la unison, fr egoism, fr dezacorduri, fr idei preconcepute, ca i organele organismului fizic. Pacea este, deci o stare de contiin superioar. Numai c, deoarece ea este dependent de sntatea organismului nostru i cele mai mici necazuri care apar pot compromite armonia noastr psihic, trebuie ca, aceste dou organisme, fizic i psihic, s fie n armonie, pentru ca pacea s se instaleze complet. Pacea, aa cum este neleas, n general, nu este pacea veritabil. Dac, timp de cteva minute sau ore nu simii n interior agitaie sau necaz, aceasta nu este pace, cci nu este o stare durabil. Adevrata pace, odat instalat nu o mai putei pierde. Da, pacea nu nseamn numai s te simi bine, calm i fr griji un moment, este ceva mult mai profund, mai pretios... Pacea, v-am spus-o, este un rezultat. Cnd instrumentele unei orchestre sunt perfect acordate, cnd toi muzicienii, lucrnd cu toate puterile i cunoscnd eful care i dirijeaz, l iubesc i i se supun, atunci

rezult o extraordinar armonie. n fiina omeneasc, pacea este, de asemenea, o armonie, un acord perfect ntre elemente, fore, funcii, gnduri, sentimente, activiti. Aceast pace profund, inexprimabil, este foarte greu de obinut pentru c i trebuie pentru aceasta voint, rbdare, dragoste i o mare tiin. Atunci cnd discipolul ncepe s nvee i s neleag natura i proprietile fiecrui element, gnd, sentiment, dorin, n scopul de a nu introduce niciodat n el ceea ce ar putea tulbura armonia sa interioar, i n fine, atunci cnd reuete s elimine din organismul su tot ceea ce nu vibreaz la unison, atunci i numai atunci obine pacea. Dac fumai, dac mncai i bei orice, introducei n organismul vostru anumite elemente nocive care v mbolnvesc i nu vei putea avea pace. Dac v dor dinii, dac avei colici sau palpitaii, cum vrei s avei pace? Ai introdus n voi particule care provoac obstrucii sau fermentaii i trebuie acum s le eliminai. Aceeai lege opereaz pe partea psihic. Att timp ct ignorai natura sentimentelor voaste, a gndurilor, dorinelor, pasiunilor, instinctelor, i le respirai hrnindu-v din ele, fr a ti dac v fac bine sau ru, nu vei avea niciodat pace. Pacea este, deci, consecina unei tiine profunde asupra naturii elementelor cu care omul se hrnete n toate planurile. i cu aceast tiin, bineneles, aa cum mi-am spus, trebuie o mare atenie, o voin puternic pentru a nu lsa niciodat s apar elemente perturbatoare. Dac Iniiaii dau o asemenea importan puritii, este pentru c ei au verificat demult c, la cea mai mic impuritate n corpul lor fizic, n sentimentele sau gndurile lor, pierdeau imediat pacea. Pacea, mi-am spus-o deja, este rezultatul unei armonii ntre toate elementele care constituie omul: spirit, suflet, intelect, inim, voint i corpul fizic. i dac este aa de greu de obinut, este pentru c aceste elemente sunt rar n armonie. Un om are gnduri lucide, nelepte, dar iat c inima sa unde a alunecat, un sentiment inferior, l mpinge s fac nebunii. Sau, este animat de cele mai frumoase dorine, ns voina sa e paralizat. Cum vrei ca ntre aceste contradicii s se simt n pace? Pacea este ultimul lucru pe care omul l poate obine. Dar cnd, dup tot felul de suferine i lupte, de eecuri i victorii, ajunge, n sfrit, s fac s triumfe natura s divin asupra tuturor revoltelor i vacarmelor naturii sale inferioare, atunci i numai atunci poate gsi pacea. Mai nainte, se ntmpla poate, s triasc minute delicioase, dar aceasta nu va dura. i astfel auzim muli oameni plngndu-se: "Mi-am pierdut linitea, pacea." Pacea, veritabila pace, este imposibil de pierdut. Se pot produce, din cnd n cnd cteva agitaii, dar nu sunt dect micri superficiale: n interior, n profunzime pacea exist. Este ca oceanul a crui suprafa este tot timpul agitat de valuri i spum, dar departe de suprafa, n profunzime, domneste pacea. Cnd ai ajuns s avei n voi adevrata pace, tulburrile care se pot produce la exterior nu v mai ating, v simii protejai ca ntr-o fortrea. Se spune n Psalmul 91: "Domnul este locul meu de adpost i faci din Cel Prea nalt turnul tu de scpare. Turnul de scpare, este Eul superior. Atunci cnd vei atinge acest punct, piscul fiinei voastre, atunci vei cunoate pacea. Aceast pace este o senzaie divin, inexprimabil. Dar, nainte de a ajunge la aceast stare, cte victorii va trebui s obinei asupra tendintelor voastre inferioare. Pacea provine, deci, dintr-o armonie, dintr-o consonan absolut ntre toi factorii i elementele care constituie fiina omeneasc. A aduga: aceast armonie nu poate exista dect atunci cnd toate elementele sunt purificate. Dac ele nu se acord nseamn c s-au strecurat n ele impuritti. Cnd un om a consumat un aliment care nu i convine deloc, el nu se simte bine, devine irascibil: dar dac ia un purgativ, totul e n ordine. Impuritile disturb pacea. Deci, pentru a obine pacea, primul lucru este s lucrezi pentru purificare, s elimini toate materialele care mpiedic buna funcionare a intelectului, a inimii i a voinei. Un veritabil Iniiat a neles numai un singur lucru: c esenialul, este de a deveni pur, pur ca un lac de munte, pur ca cerul albastru, pur precum cristalul, pur ca lumina soarelui...Cu aceast puritate va putea obine tot restul. Evident, nu se poate realiza aa uor puritatea, dar cel puin trebuie neleas, dup aceea iubit i dorit din toat fiina, i n sfrit ncercat a fi realizat. Cnd se produc dezordini n corpul fizic, n inima voatr sau n gndire, s tii c ai absorbit elemente impure, i impure poate nsemna simplu: strine. Impuritile sunt materiale nedorite, pentru c sunt strine organismului uman. Aceste materiale nu sunt, poate, impure prin ele nsele, dar sunt considerate impure pentru c prezenta lor n organism provoac perturbaii. Sunt deci

nocive, i trebuie eliminate. Dac suntei bolnav sau chinuit, este pentru c ai permis unei impuriti s intre n voi sub forma unui gnd, sentiment sau altceva. Fiecare impuritate, fie n planul mental, fie n planul astral sau n planul fizic, aduce necazuri. i cnd spun "necazuri", rul este nc mai mic, pentru c impuritile pot, de asemenea, produce otrvirea, intoxicarea i chiar moartea. Este deci necesar purificarea n toate planurile: n planul fizic prin bi, curenie, posturi, etc, i n planul psihic prin rugciune, meditaie i alte exerciii spirituale. Numai n aceste condiii vei obine pacea veritabil. Cnd omul va ajunge s fie destul de vigilent pentru a-i pstra intact regatul, acest regat care l reprezint pe sine nsui, atunci numai va obine o pace stabil i durabil. i ce va reprezenta aceast pace? O fericire de nedescris, o simfonie fr sfrit, o stare de contiin sublim unde toate celulele se scald ntr-un ocean de lumin, nnoat n ape vii i se hrnesc cu ambrozie...Triete dar, ntr-o astfel de armonie nct tot Cerul se reflect n el, ncepe s vad toate splendorile pe care nu le-a vzut nainte, pentru c era prea ngrijorat, prea agitat i pentru c privirea sa interioar i chiar exterioar, nu se putea fixa spre lucruri pentru a le vedea. Singura pacea permite de a vedea i nelege prezena realitilor subtile, de aceea Iniiaii, care au ajuns s guste pacea veritabil, descoper minunile universului. Majoritatea oamenilor nu caut dect ceea ce este trector, iluzoriu si care le va aduce deceptii si necazuri. Dar este greu pentru ei s nteleag aceasta. Pentru a ntelege, trebuie s suferi, s fii deceptionat... Trebuie cu adevrat s atingi limita, disperarea, pentru a ntelege ca ceea ce ti-ai dorit nu aduce nici pacea, nici implinirea, nici gloria, nici puterea, nu aduce nimic. Dar, este imposibil a explica aceasta tuturor acelor care sunt nc tineri. Trebuie s fii vrstnic, foarte vrstnic interior sau exterior, pentru a te atasa la singurele bogtii eterne. Cel ce este tnar se joac nc cu ppusi, soldati de plumb si castele de nisip; vrsta nu i permite s se preocupe de lucruri serioase, dar cnd se va maturiza va abandona totul pentru realizri grandioase si va cunoaste pacea. Pacea se instaleaz numai cnd toate celulele vibreaz la unison ntr-o idee sublim si dezinteresat. De aceea nteleptii au dreptate cnd spun c nu veti putea cunoaste pacea att timp ct nu veti introduce n celulele voastre, n toat fiinta, gnduri de dragoste, mai precis compasiune, generozitate, iertare, abnegatie. Nu veti putea, cci numai aceste gnduri aduc pacea. Cnd aveti ceva de reprosat aproapelui vostru, cnd nu l veti putea ierta si v veti chinui pentru a sti cum s v rzbunati... sau atunci cnd cineva v-a imprumutat bani si v gnditi tot timpul c va veni s-i cear, nu este posibil s obtii pacea, aceste gnduri fiind prea personale, prea egoiste. Si chiar dac sunteti linistiti pentru cteva minute sau ore, nu este nc pace, este putin odihn, o acalmie (acest fel de pace l pot obtine chiar si oamenii ri), dup care, din nou, sunteti luati de grijile si nelinistile voastre. Pacea veritabil este o stare spiritual care nu poate fi pierdut odat obtinut. Cnd aveti dorinta de a mplini vointa Domnului, adic de a deveni un binefcator al umanittii, de a iubi pe toti oamenii, de a-i servi, ierta, aceast idee face s vibreze la unison toate particulele fiintei voastre si n acel moment veti gusta pacea. Si acea pace, cnd o veti obtine, v urmreste peste tot: ati simtit-o ieri, astzi este nc acolo, toat ziua... si mine, de cum v-ati sculat, ea va asteapt. Sunteti uimiti s constatati c nu mai aveti nevoie de a face eforturi pentru a o gsi. Inainte, pentru a va linisti, erati obligati s v concentrati mult timp, de a v ruga, cnta sau chiar de a lua cteva tranchilizante, acum nu mai este necesar, pacea este acolo, n voi. Lucrati, deci, mult timp asupra acestei idei, de a iubi, de a face bine, de a ierta totul... pn cnd ea va deveni att de puternic nct s umple toate celulele voastre care vor ncepe s vibreze la unison cu ea. Atunci pacea nu va va mai prasi deloc, si chiar dac anumite evenimente v vor tulbura, privind n voi nsiv veti descoperi c pacea este acolo, orice s-ar ntmpla. Cci, nu mai este ca inainte, o liniste, un calm fabricat, impus, care nu dureaz dect timpul eforturilor voastre pentru a o mentine... Este o stare care face parte, sa-i spunem asa, din noi. Ati vzut animalele slbatice? Ct timp mblinzitorul este acolo, ele par a se ntelege, dar imediat ce acesta pleac, ele se arunc din nou, unele conta altora pentru a se sfsia. Si copiii ntro sal de clas: att timp ct profesorul este acolo, ei stau linistiti la locurile lor, dar cnd acesta iese, ei se agit, strig, se ciondnesc. La fel se ntmpl cu celulele organismului: att timp ct faceti eforturi pentru a le stapni, ele accept s se calmeze putin, dar imediat ce lipsiti, adic v gnditi n

alt parte, necazurile rencep. Trebuie deci, s v ocupati de ele, s calmati, s curatati, s le hrniti, ca si cum ar fi copiii vostri, elevii vostri. Da, si atunci cnd veti ajunge s le instruiti, cnd ele vor sti foarte bine s-si fac treaba fr certuri si discutii ntre ele, atunci pacea va veni. n tot cazul, s nu v inchipuiti niciodat c schimbnd locuinta, prietenii, profesia, crtile, tara, religia... sau femeia, veti avea pacea. Pacea nu depinde deloc de aceste schimbri. O mic liniste, un rgaz, da, dar imediat dup acestea, acolo unde veti fi, alte framntri va vor asalta, pentru c nu ati nteles c pacea depinde numai de o schimbare n modul de a gndi, simti sau actiona. Schimbati aceasta si chiar dac veti rmne n aceleasi locuri, n aceleasi dificultti, veti avea pacea. Pentru c pacea nu depinde exclusiv de conditii exterioare, pacea vine din interior si ea tsneste, va invadeaz n ciuda turbulentelor si trepidatiilor din lumea ntreaga. Este ca un fluviu care coboar din nalt. Si cnd posedati aceast pace, sunteti capabili de a o revrsa, de a o rspindi ca ceva real, gritor, faceti o munc asupra lumii intregi aducnd si altora pacea. Cti oameni nu spun acum c lucreaz pentru pacea lumii dar, n realitate, ei nu fac nimic pentru ca aceast pace s se instaleze cu adevrat? Cuvinte numai... Ei creaz asociatii n favoarea pcii, dar numai pentru a se vedea, invita, pentru a primi decoratii. Viata lor ins nu este o viat pentru pace. Ei nu s-au gndit niciodat c mai nti toate celulele corpului lor, toate particulele fiintei lor fizice si psihice trebuie s traiasc dup legile pcii si armoniei, nainte de a emana acea pace pentru care, pretind ei ca lucreaz. n timp ce scriu despre pace si se adun pentru a vorbi despre pace, ei continu s alimenteze rzboiul n ei, cci sunt, fr ncetare, pe cale s lupte contra unui lucru sau altul. Atunci, ce fel de pace pot ei s ne aduc? Pacea, omul trebuie mai nti s-o instaleze n el insusi, n actele lui, n sentimentele si gndurile sale. Numai n acel moment el lucreaz cu adevrat pentru pace. II AVANTAJELE UNIFICARII POPOARELOR Cte tri mari, care formeaza acum o unitate, erau formate nu cu mult timp n urm, din state separate care se rzboiau ntre ele. ntr-o zi ele au nteles ca unitatea era preferabil si, dup ce s-a fcut, ele au devenit veritabile puteri. Dar este nc o etapa insuficient, cci fiecare din aceste tri ce reprezint realmente o putere real, simte c vecinul i face concurent: este nelinistita, cellalt la fel, si iat-le deci pregstindu-si armamentele. Atunci, cum credeti c se va sfrsit aceasta? Printr-o distrugere reciproc. Toate trile trebuie s nteleag deci ca a venit momentul pentru o unitate mult mai vast, mult mai larg: toate statele de pe Pamnt trebuie s se uneasc si aceast unificare, ca si n organismul uman, va produce sntatea, bunstarea, forta. Omenirea n-a ajuns nc s fie sntoas: ea este bolnav, canceroas pentru ca filozofia separrii domneste peste tot. Fiecare incearc s lucreze numai pentru tara sa, pentru familia sa, pentru el nsusi. Ei bine, aceast tendint va crea mereu complicatii si rzboaie, cci n aceast impartire vor exist totdeauna interesele unora sau altora care vor fi rnite. Trebuie acum simplificate lucrurile, convinse trile lumii intregi ca, dac accept s se uneasc, toti oamenii vor tri mult mai bine: nimnui nu-i va lipsi nimic, toti vor tri n abundent, liberi s cltoreasc, s se ntlneasc, s se iubeasc, s se distreze, s creeze. n trecut, cnd omul nu era n stare s-si lrgeasc orizontul constiintei n afara intereselor castei sale, tribului sau natiunii sale, ideile de separare si aveau ratiunea lor de a exista. Chiar mari Initiati, ca Moise, de exemplu, au ntretinut aceste idei, c trebuie luptat impotriva popoarelor strine, si Moise nsusi lua parte la aceste rzboaie. n acea epoc era imposibil de a face nteleas dragostea fratern si necesitatea unei familii universale. Dar acum, este altfel, si cu rapiditatea mijloacelor de comunicare si informare, pmntul a devenit, deodat, att de mic nct este momentul pentru oamenii s nteleag c trebuie s suprime frontierele si s se uneasc, pentru ca lumea ntreag s devin o familie. Se duce rzboi, dar pentru a apra ce? Priviti cum toti se incpatneaz s apere o stare de lucruri care este destinat disparitiei. Curnd vor fi rusinati s descopere ct de mrginit era punctul lor de vedere.

Totusi, la ora actual se constat c o ntreag munc se ncheag n constiinte, si veti vedea cum se va intensifica, gratie, dac nu adultilor, atunci tinerilor. Cci deja, se observ cum tinerii i oblig pe adulti s-si lrgeasc conceptiile, s renunte la rasism, nationalism, la intolerant: ei nu mai pot suporta aceste idei nguste care sunt la originea tuturor rzboaielor. Da, vine un tineret care va zdruncina din temelii totul n lume: att n Rusia ct si n America, el va svrsi o revolutie formidabil. Conductorii politici si nchipuie, de multe ori, c destinul unei tri este n miinile lor. Poate, ctva timp, pot s aib aceast iluzie, dar aceasta nu dureaz. Toti aceia care au crezut c totul depindea de ei au sfrsit ru. Tiranii sfirsesc ntotdeauna ru: fac s cad cteva capete, si apoi ntr-o zi, va cdea capul lor, ntr-o manier sau alta. Cci, n realitate, nu oamenii ct de puternici ar fi ei dirijeaz destinul omenirii, ci foarte nalte Entitti invizibile care observ si controleaz cursul evenimentelor. Priviti toate aceste imperii formidabile care au fcut s tremure lumea, si care au disprut, ngropate n pulbere sau n nisipurile desertului. Da, exist alte Inteligente, alte Forte care lucreaz ntr-un scop pe care noi nu l cunoastem. Trebuie deci ca oamenii s ncerce s nteleag si s fie mai smeriti, dac nu, mai devreme sau mai trziu, si vor sparge capul. Chiar si societtile secrete care credeau ca vor domina lumea, n-au ajuns niciodat s-o fac, si mule dintre ele au si disprut astfel. n timp ce, acei care urmeaz proiectele Divinitatii, marii Initiati, chiar dac au fost adesea clcati n picioare si masacrati, idealul lor, acesta n-a disprut niciodat. Cci proiectele Divinitatii nseamn totdeauna mntuirea omenirii, eliberarea, fericirea sa, si ele se vor realiza! Dragii mei frati si surori, Fraternitatea Alba Universal este aici pentru a reaminti oamenilor ca sunt copiii aceluiasi Tat, Dumnezeu, care le d viat, si a aceleiasi Mame, natura. Atunci, pentru ce s se mcelareasc? Pentru ce s lupte unii contra altora? Este monstruos, lipsit de sens. Vedeti, nu putem obiecta cu nimic la aceasta. Acceptnd acest adevr, nu mai putem continua s ne separm, s ne detestam, nu este logic. Trebuie s trim n concordant cu acest adevr, sau atunci trebuie decis s-l refuzm, va fi mai corect asa. Cnd nu ai nici acelasi tat, nici aceeasi mam, n cel mai ru caz este permis a te lupta, dar s faci ca multi crestini care, afirmnd aceast credint, se mcelaresc ntre ei si i mcelaresc si pe altii, atunci aceasta nu mai merge, este o contradictie formidabil! Dumnezeu este deasupra consideratiilor despre rase, nationalitati sau popoare. El d viat tuturor. El nu i-a creat pe oameni pentru a fi, inainte de toate, arieni sau semiti, slavi sau arabi, chinezi sau americani, El i-a creat, atta tot. Doar ei, din cauza conditiilor lor de evolutie, n-au putut face altfel dect s se mpart n clanuri, familii, societati, tri. Dar ntr-o zi toate aceste distinctii care provoac attea ostilitti vor dispare, si oamenii se vor simti toti cetateni ai lumii. Iat ce este de salutat si de dorit. Care este omul politic s pretind contariul? S vin s m gaseasc si i voi arta matematic, stiintific, istoric c anumite moduri de a vedea lucrurile sunt perimate. Cu cteva decenii n urm, francezul care ar fi ndrznit s preconizeze o reconciliere cu germanii ar fi fost impuscat. Acum, cnd este o idee dobndit, nu se mai mpusc nici francezii, nici germanii; ei si ntind minile, si fac vizite, se iubesc si chiar aduc pe lume grmezi de mici francogermani. Atunci, de ce n-ar fi o reconciliere ntre toate celelalte popoare? Germanii si francezii au devenit prieteni, bine, am nteles, dar aceasta n-a schimbat mare lucru: alti dusmani asteapt la pnda momentul de a-i inghiti. Trebuie deci fcut o unitate mult mai vast pentru a putea scpa cu adevrat de toae pericolele. Dac nu, srmanii oameni, nici armele, nici diplomatiile lor nu i vor salva. Dar n curnd, n fata amenintrilor care vor plana peste omenire, toti vor fi obligati s-si ntind mna. Evident, Marte, instinctul de agresivitate va exista totdeauna, de aceea omul va simti tot timpul nevoia de a se lupta si de a obtine victorii. Scopurile si mijloacele se vor schimba, dar nevoia, tendinta nu vor dispare. Omul are dreptul de a declara rzboi lumii intregi pentru c este o trebuint pe care natura a pus-o n el. Da, are dreptul, dar numai cu armele dragostei si luminii. n viitor, rzboiul asa cum exist astzi sub forme att de devastatoare va dispare: oamenii vor ntelege ct de costisitoare sunt aceste rzboaie, n toate domeniile, si vor nceta s se mcelreasc. Dar oricum instinctul rzboinic va persista. Inteligenta cosmic, ea nssi, nu vrea ca el s se sting; oamenii vor continua s se bat, dar sub alte forme si instigatorul, n loc s-i distrug pe altii, le va da viata, bogtia, lumina,

dragostea. Si va fi att de frumos. Vor exist deci totdeauna btalii, dar de un alt fel, ca btaliile care se duc n spatiu ntre stele si sori care si lanseaza fr incetae sgeti de lumin. III ARISTOCRATIE SI DEMOCRATIE, CAPUL SI STOMACUL * Nici un regim politic, pn n prezent, nu s-a artat cu adevrat eficace n a aduce popoarelor fericirea si pacea. Indiferent ce ar reprezenta monarhia, oligarhia, republica etc, nici una n-a adus solutii cu adevrat definitive. Pentru ce? Pentru simplul motiv c un sistem de guvernare nu nseamn totul. Att timp ct indivizilor crora li se pretinde a se impune, nu au constiinta datoriei lor, att timp ct ei nu ajung s nteleag c trebuie s depun toate eforturile pentru a se pune n armonie unii cu altii, oricare ar fi regimul, vom asista la aceleasi dezordini, la aceleasi necazuri, deci, n concluzie la aceleasi nenoriciri. n vremea noastr, democratia s-a instalat aproape peste tot n lume. Simbolic, democratia reprezint crmuirea stomacului. Da, poporul, demosul, este stomacul. Stie oare, poporul cu exactitate ceea ce este bun sau ru? Nu, el este impins de tot felul de dorinte si pofte nemsurate pe care le vrea mplinite. Dovada, acum cnd i s-au dat toate posibilittile de a cere, va cere el oare, Imprtia lui Dumnezeu si Dreptatea Sa? Va cere el, lumina si dragostea? Nu, stomacul nu cere dect mncare n plus, si dup aceea apar murdrii si pagube peste tot. Poporul nu are nc un ideal superior. Da, fiindc are nevoie de un cap, de o minte, si acest cap lipseste. Bineinteles, trebuie o minte luminat, dezinteresat, cci, dac cel ce se afla singur are aceleasi instincte ca multimea care cere, jos, atunci acest lucru nu mai merit osteneala. "Cereti Imprtia lui Dumnezeu si Dreptatea Sa a spus Iisus. Si cum Imprtia lui Dumnezeu este o monarhie, toate trile lumii trebuie s fie organizate potrivit imaginii universului al crui rege este Dumnezeu. Eu nu vreau s spun c, n momentul actual, monarhiile ar fi de preferat republicilor, nu, eu vorbesc n principiu. Cnd stomacul este orb, nu trebuie s i dm crmuirea. Si cnd capul este nedemn, de asemenea, nu trebuie s i-o acordm. Deci, v rog s m ntelegeti bine, vorbesc n principiu. Ca poporul s crmuiasc, de acord, dar cu conditia s fie luminat. Dac nu este, nu trebuie s conduc. Iar dac capul, de asemenea, este obscur, ignorant, dur, atunci s nu conduc nici el. De altfel, capul este acela care, adesea, aduce cele mai multe necazuri, nu stomacul. Vorbesc, deci, din punct de vedere simbolic, si n domeniul simbolicului totul este clar, matematic. A fi un adevrat aristocrat, nu nseamn numai a purta un nume, strmosi, titluri de noblete, pmnturi, ci ati proba tie insuti simtul moral, generozitate, forta de caracter. Dac guvernarea democratic a sfrsit prin a nvinge aproape peste tot n lume, aceasta este pentru c aristocratia s-a compromis. Din nefericire, nu nlturarea regilor, mpratilor sau tarilor a fcut automat popoarele mai fericite. Cci multi dintre aceia care au preluat puterea, chiar si n trile comuniste, repet crimele vechilor stpni. Atunci, din nou va izbucni o revolt, din nou ei vor fi nlturati, pentru c nu sunt la nltime: au uitat c au rsturnat monarhia si nobilii pentru a face s domneasc un ideal de fraternitate si justitie. cu timpul, uiti, te materializezi, te degradezi... Ca si Biserica, care a uitat principiile iubirii pe care Iisus le-a dat, si care s-a materializat si ea dea lungul secolelor. Trebuie s se revin acum ctre aceast aristocratie a inimii, a sufletului, care este aceea a Initiatilor, a marilor Maestri, a tuturor acelor fiinte luminate care au demonstrat-o. A vorbi despre dreptate si fericire pentru popor, aceasta nu ajunge. Toat lumea este capabil s vorbeasc bine, dar cti oare, sunt capabili s triasc si cele spuse? Att timp ct trile vor avea lideri care nu vor fi luminati de flacra initiatic, nimic bun nu va iesi din deciziile lor. Cteva schimbri n domeniul economic, material, financiar sau politic nu vor fi de ajuns niciodat pentru a rezolva aceste probleme; va fi mereu aceeasi poveste, mereu acelasi noroi. Vedeti, nu s-a nteles nc ceea ce trebuie schimbat.

Poporul, la Roma, cerea pine si jocuri de circ, si se citeaz acest detaliu cu adevrat celebru al istoriei romane, ca si cum nici un alt popor n-ar fi fcut niciodat acelasi gen de cereri. n realitate, oamenii cer, totdeauna, aceleasi lucruri, dar sub o alt form. Ei le-au modernizat, att, dar sunt aceleasi: a mnca si a se distra, pentru aceasta fac greve si revolutii. La ora actual, jocurile de circ sunt cinematograful, televizorul, spectacolul de musichall, barurile de noapte, meciurile de fotbal, de catch... Nu spectacolele sunt cele care lipsesc. Este ntotdeauna aceeasi fire care are nevoie de distractie si pentru care s-au gsit feluri din ce n ce mai numeroase de hran. Cti oameni cer Imprtia lui Dumnezeu si Dreptatea Sa? Cti cer lumina, puritatea, adevrul, buntatea? Totul se nvrte n jurul banului, al hranei si al plcerilor. Printre cererile omenesti, libertatea este, poate, singura de natur spiritual, dar asa cum o nteleg oamenii, nseamn a avea mai multe posibilitti de a pierde timpul, de a se distra, a face prostii si ru lor insisi si altora. Cine gndeste s fie liber pentru a-si consacra timpul unor lucrri sublime? Majoritatea luptelor politice si sociale se rotesc n jurul pntecelui, sexului, lenei si plcerii. De aceea, dac se ofer oamenilor ceea ce ei cer, nu vor face altceva dect s se nfunde n egoism si pasiuni. Priviti numai numrul de crti, filme, reviste, spectacole care antreneaz acum oamenii n dezordine, anarhie si haos... Si ele au succes. Este extraordinar s observi ct de mult are nevoie natura omeneasc s se hrneasc cu aceast hran infernal. De aceea, scriitorii, artistii nu sunt prea vinovati dnd publicului aceast hran: el o caut cu o atare lcomie, nct ceilalti caut s i-o procure. Nu este, deci, n ntregime greseala lor, dar, dac ar fi fost mai constienti de responsabilitatile lor, ar fi simtit ca nu ar fi trebuit niciodat s coboare pentru a satisface multimii poftele si lcomiile naturii inferioare. Ar fi rmas pe o nltime oblignd multimea s urce pentru a-i atinge, aceast inteligent si frumusete adus de ei. Reprezentnd creierul, ei ar fi trebuit s joace rolul unei adevrate aristocratii. Dar iat ca ei vor s multumeasc masele, demosul, stomacul, si, de aceea, acum partea inferioar domin, conduce, face pe grozava, cere... Pe viitor, va trebui reconstituit o aristocratie intelectual, moral, spiritual pentru ca poporul s poat evolua, si tendintele care au acaparat puterea, "demosul", stomacul, sexul trebuie s lase conducerea mintii, care nu va mplini dorintele acestora. Dac veti ntreba natura cum vede ea lucrurile, ea va va ntreba: "Iar dumneavoastr, cum veti echipa un vapor? Pentru a putea porni, unui vapor i trebuie motoare, si aceste motoare mpeun cu carburantul lor, pot fi inteligente? Nu, ele propulseaz vaporul, att, dar nu pot vedea, l pot arunca n stnci, pe un iceberg sau peste alte vapoare, si iat naufragiul. Ah, dar exist un cpitan care este inteligent, supravegheaz, conduce. Ei bine, eu, de asemenea, cnd am fcut omul, i-am dat motoare s-l propulseze, care improasc foc, dar i-am dat, de asemenea, un cpitan. Numai ca, dac acest cpitan a adormit pe undeva, s-a mbtat si a lsat locul gol, vaporul pleac n deriv!" Motoarele sunt jos, n cal, n profunzimile vaporului, iar sus, pe punte, adic n frunte, natura la pus pe cpitan: cu ochii, urechile, gura, el vede, ascult, ordon. De ce oare, capul nu se afl ntre picioare, de exemplu, sau sub ele?... n realitate acolo se afla pentru multi, vorbind simbolic. Da, toti cei care nu vor s judece, sacrific totul motoarelor si mintea este batjocorit. Deci, iat ce trebuie nteles: motoristilor care sunt jos, nu le este dat s vad pentru a conduce operatiile, ei nu o pot face, acesta este rolul cpitanului. Dar pentru a pune n functiune vaporul ei sunt n stare, totul depinde de ei. Ca si cu poporul, priviti: fr el, fr munca lui, toat tara va muri. Nu trebuie deci s-l subestimm, el reprezint mijloacele, conditiile, forta care sunt absolut necesare ansamblului unui corp. Poporul este acolo pentru a semna si recolta, si fr el va apare foametea. Dar, a-i da functiile care sunt ale cpitanului, ale aristocratiei, nu; punctul sau de vedere este prea limitat, este incapabil de a face alegeri inteligente si s orienteze evenimentele pe calea cea bun. Scuzati-m, dar asa se ntmpla. Nu este dat celulelor stomacului s instruiasc pe altii si sa-i conduc. Cnd stomacul si sexul reclam ceva, creierul trebuie s gndeasc si s selecteze. Intelepciunea trebuie s-i ghideze si s-i lumineze pe oameni, si atunci fortele poporului vor fi acolo pentru a mplini splendorile ei.

Creind omul, Inteligenta cosmic i-a artat, prin structura corpului su, cum ntreaga viat social trebuie s fie organizat, si de altfel oamenii au reusit, prin tatonri, s realizeze ceva ce se apropie de acest model. Dar ce departe sunt nc de perfectiune. Vor exista, tot timpul, conductori si condusi, dar nu totdeauna ei se afl la locul potrivit. Ceea ce lipseste, este adevratul respect pentru ordinea lucrurilor n omul nsusi si n societate. Eu, nu m lupt cu poporul din mine, l hrnesc, l ingrijesc, l curt. Ah, da, la mine poporul este foarte ingrijit, dar exist o aristocratie creia trebuie s i se supun. Eu nu i permit s cnte ca la revolutie: "Asa, asa, asa, pe aristocrati i vom spnzura. Poporul meu nu cnt asemenea cntece impotriva aristocratiei, dimpotriv, o respect. Veti spune: "Dar este periculos ceea ce ne povestiti aici. Dac acum pledati pentru aristocratie si condamnati democratia, este periculos. Totul este permanent periculos. Cnd mncati sau beti, putei s v sufocati, otrviti si s muriti; cnd iesiti pe strad, puteti fi clcat de o masin sau, s fiti loviti n cap de o crmid czut de pe vreun acoperis... Trim n mijlocul pericolelor, dar trebuie s spunem adevrul si este de preferat, ntr-adevr, de a restabili o aristocratie luminat dect de a se conduce dup criteriile si gusturile unei multimi nestiutoare. Acum, urmriti-m bine: eu nu vorbesc de clase sociale, ci despre principii, eu stiu foarte bine c n popor se afl adevrati aristocrati, fiinte ce au un ideal si aspiratii foarte nalte. Am ntlnit dintre acestia, nu aveau nici titluri, nici castele, nu aveau nimic, dar prin felul lor de a tri cu adevrat drept, generos, dezinteresat, erau minunati aristocrati. Incepeti s m intlegeti, nu-i asa? n realitate, eu nu sunt nici pentru aristocratie, nici pentru democratie, doar pentru ordine, o unitate, o armonie care exist n univers si se reflect de asemenea si n corpul nostru. Da, desigur, dac Inteligenta cosmic n-a fixat stomacul pe umeri si capul ntre picioare, aceasta pentru c exist o motivatie. Capul este sus, stomacul jos, si dac oamenii doresc ca stomacul s fie n frunte si capul nu se stie unde, aceasta nu duce dect la dezordine. Trebuie nteles faptul ca exist o ordine universal care nu seamn exact cu ceea ce oamenii doresc s instaleze. Multi ani nc de acum ncolo se va mentine starea actual de lucruri: vor exista republici, democratii, rzboaie, devastri, revolutii... Si cnd oamenii, obositi, extenuati, aproape muribunzi, vor dori o nou ordine, n acel moment, poate, marii ntelepti vor veni s preia destinul omenirii, si n fata unei asemenea judecti, asemenea splendori, toti se vor supune si vor asculta. Poporul iubeste dreptatea, ordinea si dac este incapbil s le fac s domneasc, aceasta pentru c, n loc de a alege fiinte superioare, alege totdeauna pe ctiva dintre membrii si. Dac veti alege un sef printre furnici, va fi totdeauna o furnic: va sti, probabil, s vorbeasc, s se certe, s ntepe si s-si umple "cmara", dar att, nu i puteti cere s aduc binele omenirii. Singure, fiintele de inspiratie nalt pot aduce ordinea, pacea si armoniea n lume cnd, ntr-o zi aceast aristocratie de fiinte de elit va ncepe s se fac ascultat, totul se va transforma. Si poporul insusi va cere aceast conducere a celor mai buni. El va vedea c singur, fr lumin initiatic si risc disparitia. Dar, nu uitati niciodat c mai nti n interiorul vostru este necesar aceast ierarhie. De aceea trebuie s cereti Cerului s v trimita o aristocratie de fiinte luminoase pentru a va instrui si ghida. Aceasta nu va impiedica democratia s-si vad de treburi, dimpotriv, chiar si noaptea, cci aceste ucruri sunt indispensabile dac poporul nu-si face munca sa: digestia, circulatia, eliminarea, organismul intreg va fi pierdut... si aristocratia la fel. ** Ceea ce se ntmpl n om este exact ceea ce se ntmpl n societate: se observ aceleasi revolutii, aceleasi frmntri, aceleasi inversri de situatii. Cti regi, care nu erau la nltimea sarcinii lor nu au fost nlturati de supusii lor. Ei nu cunosteau legile teribile ale karmei si si permiteau s fie cruzi si nedrepti. Dar iat c altii, prin spate, n liniste, pregtesc cderea lor, si ntr-o zi vor fi nvinsi. Istoria ne-a dat attea exemple. Cti regi n-au fost detronati, chisi n

temnite cu putin ap si cteva bucti de pine. Si stteau acolo, nefericiti, asteptnd eliberarea, n timp ce altii, care se agtau de putere, conduceau n locul lor. Toat lumea cunoaste acestea, dar cti, oare, au nteles c aceleasi lucruri se ntmpl la fel n viata noastr interioar. n interior, "regele se leneveste sau se destrbleaz, si iat ca fortele ostile pun stpnire pe el, l intemniteaz, si conduc n locul lui... Trebuie deci ca omul s-si reia locul n fruntea regatului su, dac nu, va fi inlocuit de tlharii si vagabonzii care sunt n el. Din momentul cnd nu este nici drept nici cinstit, cnd nu respect anumite legi, se produc revolutii n interiorul lui, si este rsturnat de monstrii care preiau puterea si ocup tronul. El pastreaz, poate, aceleasi aparente, dar n interior nu mai este aceeasi persoan care era acolo pentru a conduce. De altfel, aceasta se poate observa n anumite cazuri de nebunie. Cnd cineva spune: "Sunt Gengis Han", sau "Sunt Iisus", sau "Sunt Napoleon", nseamn c este posedat. Bineinteles, nici Gengis Han, nici Napoleon, mai ales Iisus, nu se afl acolo, dar el srmanul, nici nu mai stie unde se afl. Dedublarea personalittii este acum un fenomen cunoscut si clasat, nimeni nu se mai indoieste. Dar ceea ce nu se stie, este c dedublarea, sau mai bine zis demultiplicarea personalitatii este un fenomen care exist n fiecare individ. Cci omul este locuit de milioane de spirite si entitti, si dup conditiile care li se ofer, se manifest unele sau altele. Stiu c pentru unii ceea ce spun este curios. Si totusi este adevrat. Omul este locuit de o multime de celule ce depind direct de el si sunt influentate tot de el. Si aceast multime l imit. Dac omul si permite abuzuri, poporul su sesizeaz si devine asemenea lui, si va deveni victima loviturilor de mai trziu. El simte c ceva nu merge bine si se plnge: "Ce se ntmpla cu mine? Este revolutie?. n realitate, el si-a educat ru celulele si nu mai are nici o putere asupra lor. Att timp ct omul ignor faptul c celulele sale sunt mici suflete inteligente, un ntreg popor, care este acolo, n el, si pe care trebuie s-l cunoasc si s se ocupe de el, acesta niciodat nu-l va asculta. Poti s ceri ct vrei... nimic de fcut. Voi, n-ati vzut niciodat problema n felul acesta? Triti ca toat lumea: inconstient. Nu, trebuie s fiti constienti pentru c aveti o datorie ctre multimea care este n voi. Ea v-a fost dat ca s puteti realiza multe lucruri cu ea si nu faceti dect s-i artati un exemplu prost. Cnd trebuie s prezentati ceva n fata altora, n societate, sunteti impecabili: n gesturi, n cuvnte, n mimic, n vestimentatie. Dar cnd sunteti singur, cnd nu v vede nimeni, este altfel, si v lsati dusi, fr s gnditi de aceast multime din voi care v observ. Atunci aceasta si spune: "Foarte bine, dac acesta este exemplul pe care ni-l d, l vom imita si vom vedea! Si v rstoarn. n timp ce, dac stiti cum s-o conduceti, aceast multime este n stare s fac minuni pentru voi. Da, dac ati sti mcar imensitatea acestei multimi, ct ati fi de mndri. Sunt miliarde si miliarde de creaturi, o populatie superioar celei de pe pmnt. V voi spune chiar c exist Initiati care au reusit s-si educe aceste entitti din ei, s le ntreasc si s le fac s evolueze, nct ele sunt capabile s munceasc n afar, s ajute, consoleze, vindece prieteni, discipoli, sau chiar necunoscuti... Da, aceste entitti iau uneori aparenta Initiatului pentru a se prezenta n fata acestor persoane, de aceea ele cred ca Initiatul chiar a venit s le ajute. Deloc, si este posibil chiar ca Initiatul s stie ultimul ca a fcut ceva pentru cutare sau cutare persoan. Da, prin munca sa inteligent, constient, o fiint poate ntri anumite entitti care exist n ea, dndu-le asemenea posibilitti, indiferent c ea este incapabil de a vizita lumea intreag, nct gratie acestor entitti poate merge peste tot pentru a lumina semenii si a pregti venirea Imprtiei lui Dumnezeu. Credeti-m, este adevrul adevrat, dar un adevr pe care stiinta oficial este departe de a-l bnui. Ct despre a-l accepta, mai bine s nu vorbim. n realitate, posibilittile omului sunt extraordinare, nelimitate, de nedescris, dar ele depind de gradul su de evolutie. Dac el hotrste s se educe, s se domine, s nving anumite slbiciuni, aceste posibilitti sunt acolo, pe drumul su, si-l asteapt. Iar ceea ce va spun eu, toti Initiatii, toti Ghizii, de la nceputul lumii au spus-o naintea mea. Eu nu inventez nimic, sunt aici pentru a transmite secretul stiintei lor, al puterii lor, si a v conduce putin cte putin ctre aceast splendoare. Atunci unde este rul, cnd v spun c trebuie s va reluati locul vostru de rege? Da, s va stpniti, s va dominati, s stiti s renuntati la anumite slbiciuni pentru a scpa de toate slbticiunile care sunt nuntru... Nu exist lucrare mai important de fcut dect aceea de a

deveni regele vostru insusi, pentru ca toat aceast multime din interior s nceap s v iubeasc, s va respecte, s va asculte. Cnd va observ ca sunteti un rege bun, imediat ce i veti cere ceva, va porni s v satisfac. cnd o parte din ea va fi furioas, i veti spune: "Opriti-v! si imediat se va calma. Altfel, zile intregi veti astepta. Se va calma cnd va dori si nu veti putea face nimic. Trebuie, mai nti, n voi nsiv s restaurati aristocratia pstrnd cu strictete ceea ce aveti nobil, pur, luminos. Dar, dac credeti c majoritatea oamenilor gndesc s-si protejeze aristocratia lor interioar, v nselati. Pentru un rol intr-un film, pentru o poz ntr-o revist, sau pentru toalete si bijuterii, o fat tnar, ncnttoare si va abandona prospetimea si puritatea. Un savant si va pune ntreaga inteligent si capacitate exceptional n slujba distrugerii, pentru c i s-a propus, n schimb, o sum fantastic... Atunci, mai poate fi vorba de a-ti supraveghea aristocratia, de a o proteja? Nu, ea este vndut, deczut, murdar. Nu, pentru nimic n lume, pentru orice sum de bani sau pentru glorie, un Initiat nu va lsa compromis aristocratia sa: el stie c datorit ei, datorit acestor fiinte de lumin, inteligent si intelepciune care triesc n el, va obtine ntr-o zi cerul si pmntul. Tot ceea ce i se poate propune nu seamn cu aceast maretie. Cnd vorbesc despre aristocratie, nu vorbesc dect despre adevrata aristocratie interioar. Dac ea reuseste s se mentin n vrf, toat multimea de celule trieste n armonie. Dac nu, aristocratia este rasturnat pentru c altii, instinctele, poftele nemsurate, viciile, slbiciunile au preluat puterea. Si iat ca aristocratii sunt spnzurati, ca n cntec!... Aceasta se petrece ntotdeauna cnd aristocratia interioar nu este la nltime: aristocratii sunt spnzurati pe undeva si populatia conduce. Adesea, ceea ce vi se ntmpla si vou. Bineinteles, anturajul vostru nu l va observa, dar dac veti ntlni un Initiat, imediat el va ntelege situatia si va va spune: "Dragul meu, de ce ai lsat lucrurile s ajung pn aici, cnd ai ajuns un sclav? Si nici mcar nu stii cum s-a ntmplat. Ei bine, iat: sau ti-a lipsit inteligenta, sau nu ai avut destul dragoste n inim, sau nu ai avut suficient voint pentru a lucra si a te stpni. Nu exist dect trei explicatii posibile, nu patru, cinci sau zece cum si nchipuie oamenii care caut ntotdeauna cauzele relelor lor acolo unde nu sunt, adic n exterior: printii, societatea, educatia, lipsa de bani, vecinii, concurenta... Da, totdeauna cauze exterioare... Dar adevratele cauze sunt simple, lipsa de inteligent, dragoste sau vointa. Iat cum vede un Initiat lucrurile. El stie c nu n exterior omul trebuie s-si caute motivatiile greuttilor sale, ci numai n viata interioar, unde a lsat dezordinea s se instaleze. Iat de ce prima sa sarcin este de a obtine alte criterii pentru a vedea mai clar cauzele problemelor sale. Numai n acest fel el va fi n stare s le rezolve. IV DESPRE BANI * Banul nu este cauza tuturor crimelor asa cum se crede n general, Banul nu este dect un mijloc, un instrument. Numai omul, prin felul lui de a-si satisface dorintele, de regul pe socoteala altora, face s apar intrigile, luptele, crimele. Eliminati banul, puneti orice moned n loc, si att timp ct omul este stpnit de slbiciuni, de dorinte inferioare, de pasiuni, el se va gsi n fata acelorasi probleme. Deci nu banul este vinovat, ci omul care nu este luminat si care nu stie cum s se serveasc de el, pentru ce motiv si n ce scop. Banul, n sine, nu este nici bun, nici ru, este neutru. Dac posed o oarecare putere, aceasta pentru ca oamenii i-au dat-o. Dac ntr-o zi ei vor hotr s-i ia orice valoare pentru a o da n alt parte, aceleasi tragedii, aceleasi seductii, aceleasi elevatii si aceleasi cderi se vor repeta. Att timp ct banului i-a fost conferit valoarea, si cum aceast valoare permite satisfacerea poftelor, toti se concentreaz asupra mijlocului de a obtine ceea ce au nevoie sau doresc, este normal, este natural. Dar s-ar putea gsi alte monezi de schimb. Poate, n viitor nu vor mai exista bani: moneda va fi dragostea... da, cci dragostea este o moned superioar aurului.

Este prea devreme ns ca omenirea s ajunga la asemenea conceptii, si pentru ca banul va rmne aici nc o perioad de timp, trebuie invtat s gndim corect despre el pentru a nu cdea niciodat n greseli. Trebuie stiut cum s privim lucrurile, atta tot. Nu este ru ca s posezi bani. Cum s-i ajuti pe altii, dac nu ai bani? Aveti dragoste n inim, este bine, dar dac nu aveti dect dragoste, materialiceste nu puteti face nimic pentru a va ajuta prietenii. Dar, v vorbesc ca si cum ar trebui s v conving. Oh, la, la, stiu c nu trebuie s-mi fac griji despre acest subiect: n mintea voastr, toti veti fi de acord, c trebuie s avei bani. Da, dar problema este de a sti cum s ne comportm cu acesti bani. De cte ori nu v-am spus: luati banii, puneti-i ntr-o pusculit sau buzunar, dar niciodat n cap. Dac i veti privi ca un ideal de atins cu tot pretul, dac va vor stpni, va vor aduce multe necazuri si veti fi pierduti. Dati bani cuiva, care nu este stapnul gndurilor, sentimentelor, al dorintelor sale si primul lucru care l va face va fi s se foloseasc de ei, abuzind, pn la degringolad. Greseala nu este de partea banului, el va d numai posibilitatea de a v satisface dorintele: dac hrniti dorinte urte n inima voastr, nu banul este vinovat. Luati orice alt exemplu, petrolul, carbunele, gazul... totul e la fel: puteti s-l folositi construind sau distrugnd. Si dac le folositi gresit, nu cei supusi greselii sunt vinovati, ci voi, care nu purtati lucruri frumoase n inim. Concluzia este ca, mai nti trebuie s v transformati voi nsiv pentru a ajunge s v serviti de bani, si de tot ceea ce posedati, numai n scopul elevrii voastre si binelui umanittii. n ziua cnd veti reusi, chiar dac sunteti bogat, nu veti mai fi dobort: veti realiza numai operele sublime dup care sufletul vostru rvnea de mult vreme. Lsati banului s-si joace linistit rolul sau, ocupati-v numai s v ndreptati. De cte ori n-am auzit oamenii plngndu-se: "Ah, banul este cauza tuturor nenorocirilor!. Vorbesc asa, pentru c nu-l au. Imediat ce-l obtin, totul difer. Deci, n primul rnd ei sunt stupizi nevznd adevrata cauz a nenorocirilor, si n al doilea rnd, sunt de rea credint, dou defecte teribile. Trebuie spus numai att: "Ah, banul este necesar, minunat, cu conditia s nu devin sclavul su!. Cci, dac v atasati prea mult de bani, veti sacrifica tot ce aveti mai bun n voi. Si chiar cnd veti avea acesti bani, deoarece ati sters cele mai bune calitti care v-ar fi permis s gustati bucuriile si plcerile ce vi le-ar fi procurat bogtia, nu le veti mai simti deloc. Iat pericolul: ati zdrobit n voi ceva, acest element misterios care d tuturor care l gust, savorile cele mai fine, cele mai subtile. Bineinteles, este teribil s nu posezi nici bani, nici altceva. Dar dac vi se d s alegeti ntre dou situatii: s posezi totul sau s pierzi capacitatea de a aprecia lucrurile, sau, dimpotriv, de a nu avea nimic si a pstra gustul, cea de-a dou situatie este de preferat, cci atunci cnd posedati gustul, la cel mai mic lucru care v cade n gur, scoateti strigte de bucurie. Dac trebuie s alegeti, alegeti mai bine gustul. Da, a putea pstra gustul, acesta este esentialul. Dar acest gust al lucrurilor, numai lumina vi-l poate da. Atunci cnd gsiti lumina, indiferent ce faceti, mncati, v plimbati sau munciti, simtiti ca totul ia un gust delicios. Esentialul, este deci de a nvta a lucra cu lumina, de a ntelege ceea ce este lumina, altfel nu veti ntelege nimic n viat. Totul este n lumin, si dac este un domeniu de aprofundat, acesta este lumina, ceea ce este ea, cum lucreaz si cum, de asemenea, trebuie s lucrm noi cu ea. Si iat acum, ceea ce ne reveleaz. Stiinta initiatic: aurul nu este altceva dect lumina soarelui condensat n strfundurile pmntului de milioane de ani. Cei ce caut aurul au n interior o intuitie obscur c el este lumina solar, si ca aceast lumin contine viat, contine dragostea... Deci cei care caut aurul au o justificare. Dar cei care l caut prin intermediul luminii, au o si mai mare justificare. Da, pentru c ei urmeaz calea direct pentru a gsi ceea ce altii caut pe ci ocolite si adesea periculoase. Instinctiv, oamenii caut aurul pentru c simt c el contine un element divin, o chintesent ascuns. Un Initiat nu caut aurul, el caut lumina cci stie c atunci cnd va avea lumin, ea se va condensa n el si el va deveni aur. Este mult mai bine dect a avea aur n buzunare sau n sifoniere. Veti spune ca n-ati vzut niciodat un Initiat de aur... Aurul su este n interior, este lumina sa, chiar dac nu o vedeti. "Si ce poate face el cu acest aur?. Dumnezeule, ce ignoranti sunteti. Exist sus, "magazine unde cu acest aur el va cumpra ntelepciunea, bucuria, pacea si el se simte cu adevrat bogat nct nu se gndeste

dect cum s distribuie aceste bogtii altora. n timp ce bogatii, chiar si cu lingourile lor de aur, putrezesc, mucegiesc, sunt zdrobiti, nefericiti, solitari. Deci acest aur nu este suficient pentru a le asigura fericirea. M ntelegeti sau nu?... Exist realitti care nu sunt cunoscute si care trebuie cunoscute, si nu numai cunoscute dar si trite, n asemenea fel nct s se obtin adevratele comori. Este o ntreag disciplin. Veti spune c acestea sunt baliverne? da, dar baliverne care se realizeaz! Si vreti s stiti cum dispune de aurul su un Initiat? Un exemplu: cnd cineva este bolnav, aceasta nseamn c a comis greseli si trebuie s plteasc pentru ele. Dar eu spun entittilor celeste: "iubesc pe aceast persoan, pentru c a fcut lucruri bune pentru Fraternitate. Ct trebuie pltit? Si pltesc eu. Imediat persoana respectiv se vindec. Ei da, acestea sunt realitti, se poate plti pentru cineva cu acest aur si el se va vindeca. Atunci, dragii mei frati si surori, este bine a cuta bogtia, dar cu conditia de a o cuta acolo unde se afl cu adevrat, n chintesenta ei, si nu acolo unde este cristalizat, greoaie si aproape inoperant, pentru c acolo ea nu v poate da esentialul. Dac trebuie s transportati casele voastre de bani printr-un desert, veti spune peste ctva timp: "Ah, Doamne, dac cineva mi-ar aduce un pahar cu ap i-as da toti banii!. Dar cum nu vine nimeni veti muri de sete cu aur cu tot. n timp ce dac posedati celallt aur, veti bea, v veti potoli setea si nu veti muri. Aveti bani si acesti bani v deschid toate usile. n lumea fizic, da, dar celelalte usi, usile pcii, fericirii, bucuriei, inspiratiei, usile tuturor calittilor si virtutilor rmn nchise. La ce v poate fi de folos s aveti toate celelalte usi deschise cnd cele ale sanctuarului v rmn nchise? Mncati, v plimbati, munciti fr nici o plcere. n tot ceea ce faceti nu gsiti nici o bucurie: este semnul c usile spirituale sunt nchise. Ei bine, aceasta nseamn c ati nteles viata si valorile ei ntr-o manier gresit. ** Nu trebuie impiedicati oamenii n a cuta bogtia. Dar cei care o caut trebuie s stie ceea ce au de fcut pentru a evita de a fi sfrmati de greutti griji, angoase, bnuieli. Cci aceasta i va astepta dac nu posed lumin. S fie bogati, dar fr a cdea n strile negative care sunt fidele urmritoare ale celor ce se angajeaz pe acest drum. S fie bogati, dar fr a leza pe altii, si mai ales s nvete s fac s circule aceste bogtii, s aib plcerea de a implica si alte persoane n ele. Cci a da este un mod de a progresa. Dar exist rareori obisnuinta de a da. Multi au bogtii imense pe care le pstreaz pentru ei, si culmea, sunt nefericiti. Nu trebuie niciodat ca oamenii s fie impiedicati s se imbogteasca, ci numai a-i nvta s mpart aceste bogtii cu altii. Nevoia de a acapara a cauzat totdeauna oamenilor divizri si masacre. Peste tot, chiar n familii unite, cte tragedii nu s-au ntmplat n probleme de mosteniri. Totdeauna lcomia domin, si iat de ce lumea nu si poate depsi necazurile. Toate rzboaiele au la origine nevoia de a avea ceva n plus. Mobilul este ntotdeauna de a lua ceva vecinului: bani sau pmnturi... ca si cum n viat n-ar exista dect bani si pmnturi pentru a te simti bogat si fericit! n realitate, Dumnezeu a distribuit totul tuturora: hrana, apa, aerul, cldura, lumina, si n lumea subtil prana, la fel ca tot felul de elemente benefice. Atunci de ce omul se simte nc srac si mizerabil? Pentru c nu stie s atrag acele elemente si s le absoarb. Numai Initiatii stiu s atrag acele elemente si s le absoarb. Numai Initiatii stiu s gseasca bogtia peste tot n univers. Toti ceilalti gndesc c viata este srac, c Domnul nu le-a dat nimic. Ba da, totul este mprtit cu larghete, totul este la dispozitia tuturor creaturilor, numai creaturile sunt slabe, lenese, oarbe, stupide, si de aceea rmn n sracie. Dumnezeu a mprtit totul n atmosfer, soarele, stelele, muntii, oceanele. El n-a pstrat nimic pentru El. Totul este la dispozitia voastr, fr interdictii. Interdictiile sunt n voi pentru c nu sunteti nici puternici, nici puri, nici inteligenti. Dar n realitate tot ce aveti nevoie este acolo. Priviti lumina, cldura, spatiul, stelele, totul este la dispozitia voastr, dar voi nu ajungeti niciodat s le folositi. Dumnezeu este drept si mare, El n-a spus niciodat c bogtiile i apartin, c sunt pentru unii si pentru altii. Nu. Dac nu ati fost capabili s profitati de ele, nu El este rspunztor. De aceea

trebuie s studiati, s exersati, dac nu nc multe ncarnri veti rmne la fel de sraci si mizerabili, si veti continua s-l acuzti pe Dumnezeu. Ceea ce m uimeste tot timpul, este de a vedea cum oamenii se limiteaz ei insisi. Priviti felul lor de a se hrni: se multumesc s mnnce, s bea, s respire, adic de a se alimenta cu elemente solide, lichide, gazoase si las la o parte elementul subtil: focul, lumina... Acesta este motivul pentru care se afl n pericol: pentru c nu se hrnesc n mod convenabil. Pentru a se hrni convenabil ei au nevoie de patru elemente. Si cu adevrat, al patrulea element, focul, este elementul esential. De aceea este important de a vedea rsritul soarelui dimineata pentru a absorbi acest foc si aceast lumin care sunt acolo, dispensate n profunzime, n fiecare zi. De altfel, priviti soarele. Exist oare pe pmnt o fiint a crei lumin, dragoste, generozitate pot s se compare cu cele ale soarelui? Nu, atunci luati-l drept model si putin cte putin intelectul vostru va primi lumina sa, inima voastr cldura sa, spiritul vostru puterea sa. Si mai ales, la fel ca el, veti da, veti da... Majoritatea oamenilor au ca regul de conduit cuvntul a lua. Ei sunt astfel educati si toat cultura contemporan se afl sub semnul de a lua. Nu se ntelege dect acest cuvnt... Ca si tranul care a czut ntr-o fntn. Un om trece pe acolo si aude strigte de ajutor: el se apropie, l vede si i spune: "D-mi mna ta! Cnd aude cuvntul "a da", imediat tranul las mna n jos si prefer s ramna n fntna. cnd celalalt ntelese c era un avar inveterat care nu vroia s aud cuvntul a da, i spuse: "Ia mna mea. Ah, cuvntul "a lua"!... Imediat, tranul ntinse mna si a fost salvat. Cuvntul a lua i convenea, dar a da, nu. si dac ar fi fost singurul. Oriunde merg, oamenii caut s ia cte ceva. Studiaz, se ntlnesc, muncesc, se csatoresc pentru a lua, spiritul lor este orientat tot timpul n aceast directie. De aceea peste tot unde merge fiinta omeneasc nu eman nici lumin, nici cldura, nici viat: pentru c nu gndeste dect s ia. Chiar si n dragoste, cnd brbatul si femeia se caut, fiecare este preocupat de a lua ceva. Brbatul vrea s toace viata femeii si invers. Exist cazuri n care ar fi mai bun desprtirea: ei ncalc legea iubirii. Veti spune: "Dar ei se iubeau, erau mpeun, se contopeau. Nu, erau pentru a lua. Fiecare nu gndea dect s obtin anumite lucruri din partea partenerului su, s-l exploateze fr scrupule, fr menajamente. n loc s pun ceva bun n sufletul si inima celuilalt, un elan, o viat, o inspiratie, asa fel ca acea fiint s se trezeasc si s avanseze, dar nu, n fiecare zi se ia cte ceva, se mnnc si se bea pe sturate. Din cauza acestei mentalitti ntreaga lume este n pericol. Nu exist nici o scoal unde se nvta oamenilor stiinta de a da, cu exceptia scolii soarelui. Toate planetele iau. Numai soarele d, de aceea trebuie s ne instruim la scoala lui. El este singurul care stie cu adevrat s dea, atunci de ce s nu-l iubim? Toate creaturile care stiu s dea ceva bun, sunt iubite si se simte atractie ctre ele. In timp ce acelea care iau... dup ctva timp fugi de ele pentru a te salva. De ce unii si inchipuie c vor putea la nesfrsit s jefuiasc pe altii? Foarte repede ceilalti vor observa si i vor abandona. Atunci gnditi-v si veti vedea ct de avantajos este de a dezvolta n voi tendinta de a da. V ASUPRA REPARTITIEI

BOGATIILOR

Am fost adesea ntrebat despre repartitia bogtiilor. Este o problem care preocup multi oameni, cci n inegalitatea acestei repartitii ei vd cea mai mare nedreptate. n realitate, ct de departe am urca n istoria omenirii, problema a fost deja pus. Cel care era mai abil sau viguros, de exemplu, un bun vntor, aducea mai mult vnat si acumula astfel mai multe bogtii dect altii. Aceast inegalitate a bunurilor despre care se spune ca ar fi nedreapt, a fost la origine cu adevrat dreapt. De altfel naturii nu i-a plcut niciodat egalitatea, nivelarea, uniformitatea. De la Revolutia din 1789, Republica francez are ca deviz: "Libertate, Egalitate, fraternitate", dar n realitate egalitatea nu exist nicieri n univers, peste tot domnnd inegalitatea. Nu exist egalitate pe pmnt, n nici un plan. "Dar noi am fcut din egalitate o lege! Da, dar legea nu este dect un lucru teoretic, abstract, un text agtat de perete, nu este o realitate. n

realitae, egalitatea nu exist nicieri: natura a dorit diversitate si aceast diversitate creaz inegalitatea. Aceasta pentru c, avnd capacitti diferite, unii oameni au acumulat mai mult dect altii. Este oare normal? De-a dreptul normal. Trebuie s ne enervm? Deloc. Dar oamenii nu gndesc pn aici, ei strig, se revolt, lsndu-se antrenati de altii. Aici, se pune problema de a ntelege, de a studia, de a fi clar. Dac vor exista apoi motive de a tipa, de a se certa, bine, se apar, dar nainte de toate s fim clari, tot ceea ce oamenii posed, este normal, este just. Bogatii si merit bogtiile si sracii sracia. Dac aceasta nu este evident pentru majoritate, este pentru c ei au respins credinta n rencarnare care explic si justific fiecare stare, fiecare situatie. De ce unii sunt bogati n aceast ncarnare? Pentru c au lucrat, de o manier sau alta, n aceast ncarnare? Pentru c au lucrat, de o manier sau alta, n precedentele ncarnri pentru a avea aceste bogtii. Este spus n Stiinta initiatic c tot ceea ce cereti, veti obtine ntr-o zi. Ca va fi bun sau ru, l veti obtine. Domnul d tuturora ceea ce se cere. Dar, dac n continuare, acestia si vor sparge capul, nu mai este vina Lui. Dac cereti greutti si veti fi mai trziu sfrmati de povara lor, este oare greseala Domnului? V revine vou sarcina de a cunoaste consecintele indepartate ale cererilor fcute. Nu v gnditi niciodat suficient la intorsturile pe care le pot lua lucrurile: oare, dup ce dorintele vi s-au realizat, nu veti deveni nefericiti, sraci sau bolnavi? Adesea, ar fi fost mai bine ca aceste dorinte s nu se implineasc. De aceea discipolul trebuie s nceap prin a nvta c sunt lucruri de cerut si altele nu. Faptul c bogatii s-au imbogtit penntru c si-au dezvoltat anumite calitti si au muncit pentru a obtine aceste bogtii, este un lucru sigur. Legea este adevrata. veti spune: "Da, dar ei au folosit viclenia, violenta, necinstea, minciuna. Este posibil, dar chiar folosind aceste mijloace, este spus c ar fi obtinut bogtia, pentru c aceasta si-au dorit. Evident, ceea ce nu este spus, este dac o vor pstra mult timp, dac vor tri fericiti, n pace si bucurie. Ei au ceea ce au cerut. Au reusit prin mijloace ilicite, nu-i nimic, au reusit. Dar ceea ce nu stiu ei, sunt consecintele. Multi cersetori, vagabonzi, sunt oameni care, n vietile trecute s-au imbogatit cauznd pierderi altora, sau au folosit bogtiile lor pentru a face ru. Bineinteles, aceasta nu se ntmpl n toate cazurile, la fel cum nu toti bogatii au reusit prin viclenie si necinste; unii au reusit printr-o munc ndirjit, sau printr-o mostenire, sansa, sau gratie unei descoperiri. Nu m pot opri asupra fiecarei ci n particular, vorbesc numai n general. Deci n natura inegalitatea domina: srcia la unii, bogtia la altii. De ce oamenii si inchipuie, oare, c trebuie s fie egali? Ar fi stagnare, n-ar mai fi miscare, evolutie, fiindc n-ar mai exista competitie. Fie c este pentru bogtie, putere, sau stiint, competitia nu va putea fi oprit. In aceast problem a egalitatii bogtiilor, exist intr-adevr ceva de pus la punct. Oamenii se ceart, si smulg prul, se omoar pentru a schimba aceast situatie, dar niciodat nu o vor face, cci natura sustine inegalitatea. De ce s ne nduiosm de lenesi, incapabili, ignoranti? S le oferi cte ceva, prin generozitate, este altceva. Dar a da celui care este prost si lenes la fel ca celui care are un mare talent si cunostinte, aceasta este nedreptate! Unii... s-i numim "filozofi au vrut s distrug n om dorinta de a poseda mereu mai mult. Aceasta nu va fi posibil, niciodat, cci natura nssi a pus n om aceast dorint, si dac nu este n planul fizic, ea se afl n planul afectiv sau planul intelectual. n oricare domeniu, omul este mpins s se mbogateasc intr-un fel sau altul. A dori ntotdeauna mai mult este un lucru normal. Dar cnd aceasta ncepe s devin anormal? Organismul ne-o spune ntr-un fel n care nici un filozof nu mai poate obiecta. dac as exprima prerea mea personal, toti ar putea veni s-mi spun: "Nu, dup mine nu este asa. Dup mine... si aceasta nu s-ar mai sfrsi. Deci, nu voi spune prerea mea, ci aceea a naturii universale: ncerc mereu s gsesc exemple, printre operele ei, cum a rezolvat aceast problem, cum nu este prerea mea personal, toat lumea este obligat s se incline. Atunci, este permis de a aduna bogtii? Bineinteles, ce face stomacul cnd i dati hran? Incepe munca, o transform, ia ceea ce i este necesar, iar restul l arunc, nepstrnd nimic. Ceea ce primeste, nu-l foloseste numai pentru el, ci-l munceste si distribuie apoi n tot corpul. La captul a cteva ore, cnd resimte din nou un vid, va prelua din nou hrn si totul rencepe. Multumit acestei mprtiri impersonale, dezinteresate, omul este snatos, vorbeste, merge, munceste, cnt... S presupunem acum c stomacul cere: "Pe viitor, voi pstra totul pentru mine. Cine sunt acesti prosti pentru care trebuie s dau mereu cte ceva? Si dac va fi o foamete? Nu se

stie niciodat ce rezerva viitorul. Am o ntreag lista de hrnit, trebuie s fac provizii. El va acumula, acumula, si iat, va apare boala. de ce? Pentru c legea impersonalitatii, a Fraternittii, nu va fi respectat. Medicii vor numi aceast obstructie tumoare, cancer, cum doresc... si la fel va fi dac plminii, capul, inima se pun la pstrat numai pentru ei. Toti oamenii sunt ca celulele unui aceluiasi corp, iar n organism, exist mult mai multe celule dect oameni pe pmnt; creierul nostru are, el singur, mai multe miliarde. Atunci cum se ntmpl c toate celulele corpului s-au aranjat pentru a tri mpeun n ajutor, n fraternitate, iar oamenii sunt asa de prosti nct nu reusesc? Dac ar putea realiza aceast fraternitate universal, va fi o asa mare prosperitate nct trile si indivizii nu vor mai simti nevoia de a aduna bogtii si de a le ascunde, pentru c va exista ntotdeauna tot necesarul pentru toat lumea. De ce oamenii nu se gndesc dect s adune? Pentru ca se arunc fr oprire n situatii incurcate care i conduc la catastrofe? Atunci, din previziune, strng grmad tot felul de lucruri pentru zile negre. Dac toti ar fi rezonabili, nimeni n-ar simti nevoia de a acumula: fiecare ar dispune de tot, att ct i trebuie... si chiar mijloacele de transport ar fi gratuite, s-ar continua s se munceasc pentru a nu amorti, dar s-ar munci gratis... Da, gratis pentru ca este realmente agreabil s fii inconjurat de oameni care te recompenseaz pentru munca depus prin recunostint, sursuri, dragoste. Banul pleste alturi! Trebuie deci ca oamenii s fie luminati n spiritul de a nu aduna mai multi bani si bogtii dect le este necesar. Cnd omenirea va deveni o familie, cnd frontierele vor dispare, va dispare si aceast nevoie de a strnge peste msur si nu va mai exista nedreptate. Iat deci solutia: ca fiecare s nteleag avantajele Fraternittii Universale si s lucreze pentru ea, ca si celulele ntr-un organism sntos. VI COMUNISM SI CAPITALISM, DOUA MANIFESTARI COMPLEMENTARE * Lumea ntreag este actualmente mprtit n dou: de o parte capitalistii si de cealalt comunistii. Pentru majoritatea oamenilor capitalismul si comunismul reprezint dou moduri diferite de a concepe productia si repartitia bogatiilor materiale, dar n realitate sunt dou notiuni care ascund realitti mult mai vaste. S luam exemplul unei tinere. n trecut... mai putin astzi, o tnar este la nceput capitalist: ea nu vrea s fie nici mbratisat, nici mngiat, ea pstreaz totul pentru ea nssi. Printii ei au sfatuit-o s nu dea nimic si ea urmeaz aceste sfaturi pentru o perioad. dar cum curentul comunist face progrese si se fofileaz n toate regiunile, va ptrunde ntr-o zi si n capul tinerei fete care doreste acum s distribuie tot din inima sa, farmecul si frumusetea sa, ea a devenit comunist. Si la fel pentru un biat: dup o perioada capitalist, el, de asemenea, devine comunist, distribuie peste tot chintesenta sa. Da, toate acestea nseamn comunism. Bineinteles, nimeni nu vede lucrurile asa, dar eu, cum sunt att de deformat, le vd asa. S spunem ca o tnr care si d capitalul su primului venit este comunist. Dar, n fond, de ce d ea acest capital? Pentru a pune mna pe capitalul biatului, care si-l va pierde. Nu este deloc dezinteresat acest fel de comunism. Dac o fat devine generoas este pentru a avea capitalul biatului. Fr capital nu se poate tri. O fat posed, deci, un capital formidabil, si cu acest capital ea poate s-si cumpere multe lucruri... Ea poate fi invitat la un restaurant pentru o mas mai bun si apoi, ea va fi mncat, dar, n sfrsit, s nu insistm!... Vedeti ct de complexe sunt lucrurile. n realitate, natura ne arat c amndou sunt necesare: comunismul si capitalismul. Ce este un copil? Un capitalist. El strig, cere, se impune, vrea s acapareze totul si s pstreze totul pentru el. Dar ntr-o zi cnd se va cstori si cnd va avea copiii lui, el va fi obligat s devin comunist si, la rndul sau va distribui bogtiile sale. Oamenii se nasc toti capitalisti, comunismul vine mai

trziu. Cnd un biat intlneste o fat pentru a intemeia un cmin, iat deja o comun, aceast este nceputul. Natura nssi oblig fiintele s se manifeste drept capitalisti si comunisti, dar n perioade diferite, desigur. n primul rnd omul este capitalist, cci trebuie s devin bogat. Natura i ofer capitaluri: bratele sale, picioarele, ochii, urechile, sexul, creierul sunt capitaluri cu care trebuie s lucreze pentru a obtine bogtiile pe care va putea, mai trziu,s le distribuie. Dac sunteti sraci, ce puteti mprti? Nimic. Nu veti ajunge nici s v ajutati sotia si copiii. Trebuie s fii bogat pentru a ajuta pe altii. Capitalismul trebuie s fie numai un mijloc, dar greseala capitalistilor este de a fi fcut un scop. Capitalistii n-au nteles nimic... Si nici comunistii, de altfel. i credeti pe comunisti c sunt adevrati comunisti? Aceasta, numai Dumnezeu o stie. Dac i critic asa pe capitalisti, dac i combat, adesea pentru c doresc s fie la fel de bogati si puternici ca ei. Cel care se simte srac si dezmostenit propovduieste comunismul. Da, dar dac devine bogat, oh, la, la. s-a sfrsit cu comunismul. Att timp ct oamenii sunt sraci, sunt comunisti, dar imediat ce sunt bogati, ei devin capitalisti, pentru ca dac accept n acel moment comunismul, vor trebui s mpart totul, si aceasta nu le mai convine. Ins eu, cred n comunism. De ce? Pentru c Iisus era comunist, dar un comunist alb, nu un comunist rosu. Pentru moment nici comunistii, nici capitalistii nu gndesc si nu actioneaz corect. Cnd ai drept ideal de a aduna bogtii, vor apare tot felul de inconveniente care n-au fost prevzute. Iar cnd vrei s mparti fr discernamnt, apar altele neprevzute, care sunt la fel de prejudiciabile. Deci, dac comunistii si capitalistii nu doresc s mearg mai departe n ntlegerea lucrurilor, se vor masacra, vor fi rzboaie civile n asteptare de alte rzboaie... Nici unii, nici ceilalti nu au aceast lumin pe care o dm noi aici: de a munci pentru un ideal nalt. Ei nu lucreaz dect pentru ei si chiar dac las impresia ca lucreaz pentru altii, n realitate nu o fac dect pentru ei. Trebuie s existe o ntelegere ntre capitalisti si comunisti pentru ca, mpeun, s ajute omenirea. Si unii si ceilalti sunt necesari pentru ca aceste dou curente ale capitalismului si comunismului lucreaz simultan n univers. Pentru ce oare oamenii fac un factor de diviziune, chiar dac echilibrul cosmic se sprijin pe aceste dou curente. Deveniti deci, n acelasi timp, adevrati capitalisti si adevrati comunisti, si veti fi n plenitudine. Multi sunt comunisti pentru ca sunt obligati s o fac, li se confisc terenul, casa... dar nu ei s-au oferit s le doneze. Atunci, straniu comunism, cnd el oblig oamenii s dea tot ce le apartine. A limita, a oprima, a distruge pe altii, este oare comunism? Nu, comunismul nseamn a nvta pe altii s distribuie, s dea, s surd, s iubeasc, pstrnd tot capitalul lor, cci fr capital ce poti face? Dac nu aveti bani, chiar si cu cele mai bune idei din lume, nu veti putea realiza nimic. n timp ce cu un capital, veti ridica o ntreprindere, veti cstiga bine si veti putea apoi s distribuiti beneficiile voastre: veti deveni comunist. Dar pentru a deveni comunist, trebuie s fii mai nti capitalist. Iat ce trebuie nteles. Dac nu aveti nimic, nu veti putea fi comunist. Toti posesorii de capital care nu au nteles motivul de a exista al capitalului sunt foarte prosti capitalisti iar comunistii au dreptate n a-i ataca. Dar nu au dreptate cnd atac pe adevratii capitalisti, pentru c numai acestia sunt cu adevrat comunisti. Veti spune: "Dumnezeule. Totul este ncurcat, nu mai nteleg nimic!. Da, este totdeauna ncurcatur n capul vostru pentru c nu ati fost insruiti n Stiinta initiatic. cnd vi se prezint adevrurile asa cum Inteligenta cosmic le-a creat, nu ntelegeti nimic, pentru c erati n scoli omenesti unde vi s-au inoculat idei gresite. n timp ce eu, am fost n Scoala Inteligentei cosmice unde mi s-au spus aceasta: dac nu sunteti capitalist, nu veti putea deveni comunist. Trebuie deci lrgit ntelegerea, s deveniti un capitalist si s v serviti de toate bogtiile, chiar de creier, gur, brate, picioare, pentru a face bine. n acest moment sunteti un comunist ideal. Dar dac nu aveti nimic si veti dori s fiti comunist, ce fel de bine veti face? Nici unul. Si dac veti lua ceea ce nu v apartine, veti fi un hot. A dori eliminarea bogatilor pentru a le lua ce au si a tri ca ei, s fie oare, acesta, un mod de ntelegere a lucrurilor? Cnd triesti n mizerie, i combati pe bogati, dar odat ajuns bogat, ncetezi s i mai combati. n realitate, atunci cnd sunteti bogat ar trebui s fiti contra bogatilor si s mprtiti totul. Dar a vorbi de ru pe bogati cnd esti n mizerie, este prea usor. La fel ca si fetele urte care critic pe cele frumoase. Ele le critic pentru c se simt urte. Dac ar fi fost frumoase, ele n-ar fi criticat niciodat frumusetea.

Atunci, rsturnnd pe capitalisti strigati: "Traiasc comunismul! si apoi oprimati poporul nc si mai crunt dect predecesorii vostri? nu, aceasta nu trebuie s se ntmple. Cum se vor justifica comunistii n fata istoriei? Cci totul este nregistrat. Vedem din ce n ce mai multe filme care arat cum, dup ce au fost fortati s mrturiseasc crime pe care nu le-au comis niciodat, oamenii sunt condamnati pe nedrept. Dar istoria v judec, si i va judeca pe toti, capitalisti ca si comunisti. Toti vor fi n acelasi cos, si i va dezvinovti pe cei care au ncercat s se mbogateasc pentru a da aceste bogtii altora, realiznd astfel lucruri mari pentru fericirea omenirii. De altfel acest adevr trebuie s fie nteles si aplicat n toate domeniile. Priviti: fiecare vrea s studieze, s se instruiasc, s cstige bani pentru a se face stimat si respectat, cci oriunde se prezint un om bogat, instruit si puternic, portile se deschid. n toate domeniile, regsim aceleasi tendinte eterne de a deveni capitalist, adic de a avea o proprietate, de a poseda, de a domina. Aceast ia forme diferite: pentru unii bogtia, pentru altii puterea, conducerea, pentru altii cunoasterea... Cunoasterea apartine, poate, unui domeniu superior, dar, n fond, nseamn acelasi lucru: s devii bogat pentru a te impune. Da, savantii se comport la fel ca si bogatii: sunt adesea distanti, dispretuitori, si deloc fraterni. Toti ignorantii si slabii au tendinte "comuniste": le place mult s se ntlneasc, s se mbrtiseze, s se invite, si sunt foarte accesibili, foarte drguti... pentru c nu au nimic. n timp ce acei care sunt puternici sau savanti sunt mai greu de vzut: trebuie s le ceri ntlniri cu luni si luni inainte si adesea v primeste secretarul lor, ei fiind inaccesibili. Oare asa trebuie s se poarte? Toti acei care sunt bogati, n oricare domeniu ar fi, nu trebuie s se comporte ca pontifi orgoliosi, ci trebuie s coboare putin la nivelul celorlalti, s fie fraterni, s mpart bogtiile lor: atunci ei vor fi adevrati comunisti. Stiinta, puterea trebuie cutate ca mijloace de a ajuta omenirea si nu pentru aranjarea propriilor afaceri. Cnd privesc oamenii care vorbesc la televizor, fie comunisti sau capitalisti, ei au o atitudine "capitalist"? se simt tari n domeniul cunostintelor, argumentlor, si vorbesc ca niste despoti, nu au nici un pic de dragoste, modestie, sau blndete. Da, eu nu m pot nsela, toate atitudinile le pot clasifica. Veti spune: "Dar cum puteti clasifica aceste atitudini n categorii capitaliste si comuniste?. Oh, pentru c sunt folosite fr oprire aceste dou cuvinte nefericite. As putea gsi altele, dar n asteptare le folosesc pe acestea pentru c sunt comode. Trebuie s aveti cunostinte, titluri, diplome, dar nu pentru voi, nu pentru a v aranja afacerile proprii. Stiinta nu trebuie s fie un mijloc de a satisface eul vostru interior. Nu, toate talentele pe care puteti s le dezvoltati pentru a deveni un savant, un artist, un om politic, un financiar, nu trebuie s fie dect mijloace pentru a face bine. Atunci aceasta devine divin, pentru c cele dou se altur: sunteti n acelasi timp si capitalisti si comunist. M-am gndit multi ani la aceast problem, si v spun cum am rezolvat-o: am devenit n acelasi timp si capitalist si comunist. Capitalismul si comunismul sunt amndou necesare, indispensabile, si v spun c, natura nssi a fcut s apar aceste dou tendinte. Copilul, care ia, este un capitalist, si btrnul, care mparte tot, inainte de a pleca "dincolo", este un adevrat comunist: nu a pstrat nimic pentru el. ntre cei doi se afl tot felul de oameni care nu apartin cu adevrat nici uneia dintre cele dou categorii: capitalisti, care de fapt nu sunt capitalisti, si comunisti care nu sunt comunisti. Idealul este de a fi n acelasi timp capitalist si comunist, adic de a se mbogti pentru a mprti fr oprire bogtiile sale. Ajuns aici, esti perfect. Dar dac sunteti numai comunisti sau numai capitalisti, sunteti oricum pierduti. Cel care doreste s posede ceva are dreptate, da, natura i-a acordat acest drept. Dovada, este c avem un corp fizic, ne apartine, si dac vrem s-l mprtim, devine periculos. Se pot mprti anumite lucruri, este de nteles, dar corpul trebuie pstrat. Priviti copacul: el este capitalist, si pstreaz rdcinile, trunchiul, ramurile sale, dar este si comunist, cnd el si mparte fructele. n acest fel a conceput natura lucrurile. n Initiat care a nteles lectia naturii face exact ca si copacul: si pstreaz rdcinile, trunchiul, ramurile, dar mparte fructele, adic gndurile, sentimentele, cuvintele, lumina sa, forta si banii si. Singur Initiatul este un adevrat capitalist si un adevrat comunist. Ceilalti nu sunt dect copii care se ciondnesc si care nu au nteles nimic din adevrta viat, si, de aceea, nu-si vor rezolva niciodat problemele lor: pentru c nu posed lumina initiatic. Deci, vedeti, adevratul capitalist este Initiatul, el s-a mbogtit, s-a mbogtit... el este totodat si adevratul comunist, cci zi si noapte si mparte bogtiile. n schimb, capitalul si-l

pstreaz, cci nu ar putea face nimic fr capital. Inchipuiti-v c cineva vine lng mine si imi spune: "Oh, ce vioar minunat aveti. va rog s mi-o dati mie!. Dac as fi un adevrat capitalist as spune: "Nu, nu v dau vioara mea, mi apartine, dar veniti n fiecare zi si voi cnta pentru dumneavoastra." Att timp ct oamenii vor fi imprtiti n capitalisti si comunisti, va exist rzboi ntre ei. Cte furturi, explozii, incendii, rpiri, asasinate, n-au alt origine dect aceste dou cuvnte! ntelepciunea nseamn de a lsa s se dezvolte ntr-o manier echilibrat cele dou tendinte: capitalist si comunist. Chiar ntr-o zi, de exemplu, trebuie s stii s fii si una si cealalta. A fi numai capitalist, adic de a tri numai n ascunzisul su, fr a vedea alte persoane, este ru. Si a fi tot timpul cu altii pentru c esti incapbil de a tri singur, iat un comunism cu adevrat ndobitocitor. Atunci, eu am rezolvat astfel problema. Am pstrat jumtate din zi pentru mine, muncind, rugndu-m, meditnd, acumulnd. Cealalt jumtate vorbesc, primesc vizite, mpart. Iat cum poti fi fericit multumind amndou naturile. Dac sunteti tot timpul singur fr a oferi nimic din voi, aveti o indispozitie, v lipseste ceva. Iar dac stati continuu... cu altii, veti pierde tot, rezervorul se goleste si nu va va rmne nimic pentru voi. Veti fi deci obligati s deveniti capitalist, s renuntati putin ca s-i mai ntlniti pe altii pentru a putea s va imbogtiti din nou. Cei care acumuleaz mult si cei care mpart mult, sunt nefericiti. Cea de-a treia solutie este singura care i face pe oameni fericiti: jumatate-jumatate. ** Att timp ct gndim capitalismul si comunismul separat, opunndu-le, cdem n greseal. Capitalistul care acumuleaz fr s mpart nimic ncepe s putrezeasc. Este la fel ca si grul pe care l pstrati ani de zile n hambar n loc de a-l semna: soarecii l mnnc, sau pur si simplu putrezeste. Este perfect normal s iti doresti s posedezi? Dar a dori numai posesia fr a da nimic este un instinct primitiv care trebuie educat. Tot ceea ce omul posed trebuie sa-i serveasc s fac bine. Numai c, binenteles, nu bogtiile materiale trebuie cautte, cci pentru a deveni bogat esti totdeauna obligat s-l deposedezi pe vecin sau s comiti fapte necinstite. Pmntul este mic, spatiul limitat, asa ca, mai ntotdeauna te imbogtesti, mai mult sau mai putin, pe seama altora. Dar dac aceast dorint de mbogtire are ca obiect Cerul, valorile celeste, att de vaste, imense, infinite, orice ati lua nu va diminua cu nimic aceast imensitate, acest ocean inepuizabil, nu veti leza interesele nimnui. Si odat imbogtiti, veti mprti altora. Solutia la problemele capitalismului si comunismului, este de a accepta, att unii ct si altii, s-si lrgeasc conceptiile privind lucrurile de ct mai sus. Iat solutia pe care am gsit-o. Nu exist ceart n mine ntre comunisti si capitalisti, cele dou prti si ntind fratern mna, se mbratiseaz, sunt fericiti. Zi si noapte capitalistii din mine sunt pe cale de a se imbogti, i ntrec chiar pe toti capitalistii pmntului care sunt limitati si restrnsi. Ei, da, ce putem face pe pmnt? Dac vreti s mergeti foarte repede veti risca accidente: sunt copaci, case, oameni, si sunteti uneori obligati de a conduce cu treizeci la ora pentru a nu lovi vitele. n timp ce n eter, chiar dac va deplasati mai repede dect lumina, nu vor exist accidente. Acolo, la acea nltime, se afla capitalistii din mine, de aceea ei nu intlnesc nici un obstacol n actiunile lor... n timp ce altii, srmanii, facnd totul ca s inghit intreg pmntul, sunt limitati. Ce vreti? n materie, asa se ntmpl. Si comunistii, care sunt asa de mndri de filozofia lor, care se simt asa de generosi, asa altruisti, ntlnesc obstacole. Cum ei ignor structura fiintei omenesi, nu si dau seama asupra faptului c, pornind s amelioreze conditiile materiale dar ignornd pe cele spirituale, duc obligatoriu o civilizatie spre catastrof. Cnd oamenii nu mai cultiv deloc spiritualul, ei redevin vicleni, necinstiti, duri, ca animalele. n acest fel, cel mai bun dintre comunisti, poate deveni ca si cel mai ru capitalist: nedrept, violent, despotic, abuznd de fort si puterea sa. n ciuda filozofiei lor minunate, multi comunisti s-au compromis deja: exist dovezi. Da, este usor a predica o filozofie ideal, dar pentru a o putea realiza, zilnic, n viat, este foarte greu, acesta este, n fond, esentialul. Inteligenta cosmic a construit omul n asa fel nct s nu ating dezvoltarea deplin dect mentinnd legtura cu o lume superioar de unde s primeasc lumina si forta. Att timp ct nu se ncredinteaz dect intelectului su limitat, el nu are toate posibilittile de a vedea si de a preveni,

el comite erori catastrofale n toae domeniile. Acei care comunisti sau capitalisti si dirijeaz puterea spre tehnic, industrie, progres material, sunt condamnati mai devreme sau mai trziu s dea faliment. Cci agitatiile lor, inspirate numai de dorinta de a domina lumea, fr a tine cont de desenul Inteligentei cosmice, misc straturile atmosferei fizice si psihice, provoac forte ostile, puteri redutabile care se dezlntuie apoi mpotriva lor. Ei da, toti acei care s-au decis s rezolve problemele politice si sociale prin materialism, fr a studia natura profund a fiintei omenesti, vor avea ntr-o zi mari surprize. Cci aceast nevoie de hran spiritual se va ridica n popor cu o asemenea fort, nct nimic nu-l va face s renune la ea, nici amenintrile, nici inchisorile, nici moartea. Numai Initiatii au reusit s mpace n viata lor comunismul si capitalismul, si au facut-o constient. Ei stiu ca aceast circulatie este o lege a vietii: a lua si a da... Da, si viata etern, este de a primi de la Cer, apoi de a mprti ceea ce ai primit, pentru ca totul s se ntoarc ctre Cer pentru a fi din nou purificat. Circulatia n vene este capitalist: din toate punctele corpului sngele se ndreapt ctre plmni pentru a fi purificat. Apoi, de aici, sngele merge ctre inim care l trimite n tot corpul: circulatia arterial este deci comunist. Circulatia sngelui este n realitate reflectarea unui proces cosmic. Aceast energie care vine de la Dumnezeu, din Centru, si care coboar n toate regnurile naturii (oameni, animale, vegetale...) pentru a le nvigora, se ncarc de impuritti, apoi prin ci necunoscute, ea se ntoarce la plminii si inima universului pentru a se purifica, nainte de a fi trimis din nou ctre creaturi. Aceast circulatie, nseamn capitalismul si comunismul cu adevrat ntelese. VII PENTRU O NOUA CONCEPTIE A ECONOMIEI * La ora actual, oamenii au tendinta de a da economiei un loc preponderent, si n aparent au dreptate, cci este foarte important de a asigura n cel mai bun mod posibil productia si repartitia bogtiilor n lume. Greseala lor const n a nu vedea c, n realitate, economia depinde de factori situati ntr-un plan mult mai inalt, sau a nu tine seama deloc de ei. Latura economic, dac vreti, este o latur moart: nu se poate nici deplasa, nici actiona, nici exprima, sunt alte elemente care decid s-o deplaseze aici sau acolo, si dup cum ntelepciunea sau nebunia o fac, rezultatele sunt cu totul diferite. Cnd mintea care trebuie s decid este bolnav, la sfrsit, ea, economia, va fi ruinat. Iat deci nemultumirile, grevele, revolutiile... Este pcat ca oamenii se las aruncati n materie pe punctul de a uita c nu ea este cea mai important, ci factorii care actioneaz asupra ei. S ne nchipuim c aveti capitaluri si arme: v simtiti foarte puternici. Numai c sunteti stupizi si iat ca se iveste cineva mai inteligent dect voi. V poate distruge, pentru c dispune de un element superior la tot ceea ce posedati: inteligenta. Da, inteligenta triumf adesea peste toate mijloacele materiale. Fiecare eveniment care se produce n planul material depinde de fenomene care au loc mult mai sus, n lumea invizibil a gndurilor si sentimentelor, si att timp ct nu se vd aceste elemente invizibile care actioneaz asupra materiei pentru a o influenta n bine sau ru, nu vom avea dect o vedere gresit a lucrurilor. Realitatea este c, nu exist nimic economic, tehnic, industrial care poate functiona de unul singur. Cnd dorim s reprezentm anatomia fiintei omenesti, ne servim de planse reprezentnd diferite sisteme din care este alctuit: sistemul osos, sistemul circulator, sistemul muscular, sistemul nervos etc. Nici una dintre aceste planse nu reprezint omul n totalitate, ci numai un aspect. Ceea ce nu stim, este c n afara sistemului nervos exist multe alte sisteme necunoscute nc stiintei oficiale. Nimeni nu mentioneaz sistemul auric nsotit de curentii si de lumini si culori, si totusi el este cel care conduce sistemul nervos, exact cum sistemul nervos conduce sistemele circulator, respirator etc. Nu s-a studiat nc totalitatea fiintei omenesti. Acordnd pondere mai mare domeniului economic (materii prime, capitaluri, debuseuri, importuri, exporturi, s.a.m.d...Oamenii arat c s-au limitat la sistemul osos, muscular, circulator. Nu au ajuns nc pn la sistemul nervos, si cu att mai mult pn la sistemul auric, si

aceasta explic de ce las la o parte anumite reguli, anumite legi, anumite virtuti care corespund acestor sisteme. De aceea conductorii care pun, n principal, accentul pe economie, sunt pe cale de a provoca decderea lumii ntregi. Pentru a fi tot timpul mai puternic si mai bogat dect vecinul, esti obligat s comiti actiuni care nu sunt totdeauna cele mai oneste. Da, este fatal. Deci, n timp ce de o parte opulent creste, de cealalt parte respectul legilor divine se diminueaz, si aceasta va aduce catastrofe mari. Eu stiu bine c nu se poate accepta ceea ce spun: pentru c nu se poate vedea. Nu se vede c, pentru a obtine succesul n planul economic esti obligat s comiti fr ncetare lucruri incorecte si crime. Este ca n politic sau spionaj: totul este permis. Se pretinde a se lucra pentru tara sa. Da, dar... celelalte tri?... Interesele economice distrug ntotdeauna morala. Cnd li se d prioritate, toate calittile bune se sterg si sunt nlocuite de egoism, violent, viclenie, lips de scrupule. Viata economic este indispensabil, bineinteles, dar ea trebuie s fie stpnit pentru a asculta de alte necesitti, de alte puteri care i sunt superioare. Altfel, cele mai bune aspiratii sunt batjocorite pentru ca egoistii s se poata mbogti. Trebuie nceput a gndi, pentru a vedea clar c pe primul loc trebuie pus lumea divin, si c tot restul este la dispozitia ei. Adevrul este c oamenii au confundat scopul cu mijloacele. Ei stiu c exist totdeauna un scop de atins si mijloace pentru a reusi. Dar ceea ce nu au observat, este c sunt pe cale de a lua ca mijloace toate faculttile si darurile cele mai minunate pe care Cerul le-a dat, pentru a atinge scopul cel mai pmntesc cu putint. Pentru a-si satisface poftele lor cele mai joase, vor sacrifica ce exist mai bun n ei, si chiar Domnul trebuie s se nchine vointei lor pentru a-i ajuta n debuseurile si nebuniile lor. Si credeti c si-au dat seama de situatie ? Nicidecum. N-au nici mcar timp s se ntrebe: "Dar cum art? Ce caut eu? Eh, nu, trebuie s apar un Intelept care s le si spun: "Dar priveste, btrne, care este scopul tu. Infernul. Si mijloacele? Ei bine, ai luat ca mijloace pe Domnul, pe ngeri, stiinta, arta, religia... Da, iat de ce se servesc pentru a atinge infernul! Este adevrat c progresul material, industrial aduce cte ceva. ntrnd acum ntr-o cas nu poti s nu fii uimit de tot ceea ce vezi: nclzirea, aspiratorul, masina de splat rufe sau vesela, televizorul, telefonul... Dar atunci, pentru c au totul, de ce oamenii nu au fost niciodat mai nemultumiti, revoltati, bolnavi?... Dar chiar n fata acestui esec evident ei continu s caute n aceeasi directie. Nu vor s nteleag c, pentru a fi cu adevrat fericiti, trebuie cutat ntr-un alt plan: da, a cauta dragostea, ntelepciunea, adevrul, si diminuat putin certitudinea c tupeul si comodittile le aduc totul. Lenea, egoismul, slbiciunea, iat ce aduc aceste facilitati. Si din nefericire, aceasta este ce se doreste: lenea, plcerea... s nu faci nimic si s ai totul. Si ce v sftuiesc eu? V sftuiesc n dou moduri: s aveti toate facilittile materiale, dar s mentineti, fizic si mai ales psihic, o activitate neobosit pentru a nu v anchiloza si a v abrutiza. Veti spune c v-am vorbit deja destul. Da, v-am vorbit, dar oare aceasta a dat rezultate? V-ati decis, deci, s actionati n acest sens? Nu, nu nc: sunteti nc concentrati n materie, n plceri, nct nu va rmne timp s v deschideti ctre lumea divin si s invitati entittile sublime s vina s lucreze n voi. Si este foarte grav acest lucru ! Dac nu veti voi s ntelegeti, veti suferi si nimeni nu v va salva. Nu puteti dect voi nsiv s v salvati prin lumin si prin dragoste. Atunci analizati timpul vostru de lucru, energiile si atentia voastr. Veti observa c nu oferiti mare lucru lumii divine, singura care v poate purifica, lumina renaste, oferind aproape tot timpul energiile voastre lumii materiale, care, dup ce v-a dat cteva clipe de bucurie, v ncarc, v ntemniteaz si v dizolv. S luam exemplul unui om bogat: dac nu face ceva bun cu bogtiile sale, dac se las dus de plcerile vietii obisnuite, cnd va reveni ntr-o urmtoare ncarnare, nu va mai avea nimic si va fi obligat s traiasc n mizerie si privatiuni. El nu va sti faptul ca dac a fost foarte bogat n trecut si acum este n mizerie, este pentru ca a pstrat totul pentru el fr a face nimic bun pentru altii. Cte creaturi nu vin pe lume ntr-o stare cu adevrat deplorabil fr a sti mcar de ce. Aceast problem nu a fost bine lmurit nici de ctre psihologie, nici de medicin, pedagogie sau psihanaliz... nici chiar de ctre religie. Ea nu poate fi lmurit dect de Stiinta initiatic.

Deci, dac doriti s pregtiti conditii bune pentru urmtoarea ncarnare, indiferent ce veti ntreprinde, ntrebati-v nti sincer: "Caut lumina, caut iubirea, caut forta... Le voi obtine fcnd asta sau asta ? Si Cerul, care v ascult, v va da rspunsul. Sunt nc attea de spus asupra acestui subiect al economiei. Cnd o societate este prea preocupat de interesele ei economice, urmeaz pentru ea tot felul de dezechilibre si inconveniente pe care nu a avut ntelepciunea de a le preveni. Priviti, se doreste exportul cu orice pret pentru c este extrem de avantajos, si treptat se vnd arme, avioane de lupt unor popoare care, prin lupte continue, risc s compromit pacea si securitatea ntregii planete. Unele dintre aceste popoare abia stiu s citeasc si s scrie, dar li se servesc arme perfectionate. Bineinteles, se vor cstiga bani multi, dar se va plti foarte scump, ntr-o alt manier, pentru toate acestea. Oh, Doamne, ce orbire. Si iat cum o economie fr scrupule va fi ruina mai multor tri. Da, dragii mei frati si surori, nici o alt problem nu este mai important ca economia, cu aceasta sunt de acord. Ins un lucru nu l-au nteles oamenii, nu aici, jos, se studiaz problema pentru a o rezolva, ci sus, cci tot ceea ce este jos este o reflectare a ceea ce se afl sus. ** Societatea este asa de bine organizat pentru a oferi totul, nct oamenii au devenit foarte neglijenti? ei stiu c vor gsi mereu ceva sau pe cineva s i scoat din incurctur. Ei pot merge la ski si s se lanseze imprudent pe prtie: dac si vor rupe piciorul, vor merge la spital si l vor pune n ghips. Dac vor lucra pe o scar, de ce s verifice dac este bine asezat? Dac vor cdea, vor fi luati pentru a fi ingrijiti. Si de ce s aib grija de dinti lor? Vor merge la dentist. Si hainele, de ce s fie atenti s nu le pteze? Sunt attea produse de curttorie peste tot. Se plimb n pdure si arunc o tigar aprins: de ce s-i doar capul dac ea va provoca un incendiu? Vor veni pompierii s-l sting. n acest fel atentia, perspicacitatea, discrectia, intelepciunea, inteligenta diminueaz din ce n ce mai mult. De ce s se dezvolte cnd societatea ofer attea mijloace de a repara prostiile comise de diferiti insi? Toti cercettorii, tehnicienii sunt acolo pentru a-i ajuta pe oameni. n realitate, nu i ajut, cci oamenii devin din ce n ce mai lenesi, slabi si ri. Ei sunt, poate, mai instruiti ca inainte, dar mai neglijenti si nepsatori. Problema acum se pune nu n a opri progresul material, dar de a putea lucra, de asemenea, n domeniul interior pentru a exersa atentia, prudenta, stpinirea. Cci trebuie, de asemenea, s ne gndim c se pot produce evenimente care vor priva omenirea de toate aceste comoditti la care ea s-a obisnuit, si iat nc un factor de dezordine si conflict. Priviti ce se ntmpla cu petrolul: s-au spat puturi, s-a imprstiat energia fr discernmnt, creznd c petrolul va exista mereu, usor de obtinut, si iat acum cte probleme politice au aprut din cauza acestui petrol. A devenit o arm teribil n minile celor care l posed, si din cauza lui, acum, pacea lumii este, fr ncetare, amenintat. Este magnific economia, dar ar valora mai mult pentru oameni s ncerce s cunoasc si s accepte adevrurile susceptibile de a ameliora nti viata lor psihic, cci viata lor exterioar va suferi, mai devreme sau mai trziu, consecintele slbiciunilor lor interioare. Sunt, probabil, singurul care ntelege corect economia. Se vorbeste despre economie, se studiaz stiintele economice, eu nu cunosc nimic dintre acestea, dar stiu c economia nu se afl acolo unde oamenii o caut. Vreti s practicati veritabila economie, s aveti bogtii, comori pe care le puteti apoi cheltui pentru a ajuta pe altii? Ei bine, trebuie s deveniti atent, luminat, propriul vostru stpn, rezonabil. Iat adevrata economie. Nimeni nu o caut acolo, vedeti, si cele mai mari cheltuieli care duc la mari ruine sunt cauzate de ctre economisti. Toti sunt pe cale de a se ruina spiritual, moral, intelectual, si chiar material, pentru c nu au nteles cu adevrat natura economiei. Adevrata economie ncepe acolo unde niciodat nu ati avut ideea s o cautti: n atentie. Esti stupefiat de a vedea numrul de mijloace si de produse care apar acum pentru a repune n functiune tot ceea ce a fost distrus, spart sau murdrit, si nu numai obiecte ci oameni pur si simplu. Este incredibil, o jumtate din omenire munceste s repare

pierderile cauzate de cealalt jumtate. Ei bine, iat un punct care ar trebui s preocupe pe economisti, dar oamenii contnd prea mult pe mijloacele exterioare si spun: "De ce s ne spargem capetele pentru a atentiona, deoarece sunt attia tehnicieni si muncitori care repar tot ceea ce am scufundat noi, chiar si pe noi insine ! Cu ct exist mai multe facilitti, cu att mai putin atentia se dezvolt si, n acest mod, o economie ajunge la pmnt: pentru c esti obligat s cheltuiesti prea mult pentru a o repara. Dar eu stiu c acest punct de vedere nu este cel al economistilor. Cci nu numai c ei nu au vzut problema n acest fel, dar au o filozofie diametral opus: trebuie produs n ce n ce mai mult, si pentru ca aceast productie s se scurg, trebuie ca oamenii s consume ct mai mult. Sunt mpinsi deci la consum, si chiar la risip: cu ct vor cumpra mai mult, cu att va fi mai bine. Atunci ei devin neglijenti, sparg masina si celelalte aparate ale lor, nu e nimic, vor cumpra altele... Dac nu sunt rezonabili si si macin sntatea, este foarte bine de asemenea, vor mbogti industriile si laboratoarele farmaceutice. Bineinteles, n acest mod, afacerile unor persoane si anumitor tri vor prospera, dar pentru ansamblul omenirii, pentru echilibrul, sntatea, fericirea sa, aceast conceptie a economiei este ruintoare si catastrofal. n realitate, natura singura cunoaste si practic economia: ea stie cum trebuie fcut pentru a nu pierde un singur atom. O mic urm de praf, o murdrie, totul se foloseste. Priviti: chiar deseurile si gunoaiele aruncate de oameni sunt absorbite de pmntul care le transform n uzinele sale de jos, si devin hran pentru vegetatie. Nimic nu se pierde, nimic nu se arunc. Oamenii sunt departe de a poseda aceast inteligent a naturii: nu numai c epuizeaz pmntul fortnd productia si risipindu-i resursele, dar sunt tot timpul contrariati de problema deseurilor. Urmriti problemele puse de reziduurile radioactive si altele extrem de toxice, crora nu li s-a gsit un mijloc de distrugere. Sunt obligati s le ndese n galerii subterane, dar exist mari riscuri pentru omenire. Adevrata economie se gseste deci acolo unde este cautta. Si v-as spune chiar c adevrurile economiei constau n a nu risipi fortele, calittile, energiile pe care Cerul ni le-a dat. Ea ncepe deci prin intelepciune, msur, atentie. Actualmente nu vedem dect economisti peste tot. Dar niciodat omenirea nu si va gsi fericirea cu acesti mari economisti, pentru c ei nu vd dect partea material a vietii si a problemelor. O fiint care si distruge si disperseaz toate energiile psihice din cauza pasiunilor, dorintelor, gndurilor si sentimentelor dezordonate, ce ntelegere a economiei poate avea? Veti spune c nu vedeti legtura... Pentru c sunteti orbi, foarte simplu. Aceste dou domenii nu sunt separate. Iat de ce, acei care se afl la conducerea unei tri si care se pronunt asupra chestiunilor economice ar trebui, mai nti, s nvete anumite adevruri care nu se gsesc n crtile de economie: cum este constituit omul, cum este legat la intreg universul, cum acest univers este ierarhizat, cum toate ntreprinderile omenesti trebuie s asculte de un model, de o idee celesta. n acel moment, tot ceea ce vor face ei, tot ce vor ordona, va fi perfect. VIII CEEA CE ORICARE OM POLITIC TREBUIE SA STIE * Fiinta omeneasc este constituit din dou naturi (spunem aceasta pentru a simplifica): o natur inferioar pe care am numit-o "Personalitate", si o natur superioar pe care am numit-o "Individualitate". Cnd individualitatea domin n el, omul poate face un imens bine lumii ntregi, n timp ce, dac se las condus de personalitatea sa care este egocentric, avid, crud, nu poate s fac dect ru altora. Din nefericire, peste tot n lume, personalitatea ocup primul loc: n familiile unde se observ c sotia si trage plapuma lng ea n timp ce sotul face la fel... n societate, unde fiecare si d silinta s-si croiasc drum pe seama altora... n politic, economie, art, peste tot nu se vede dect personalitatea exprimindu-se, impunndu-se si fulminnd. Dar oamenii nu au suficiente criterii pentru a analiza originea exigentelor si revendicrilor lor. De cte ori n-au fcut ei experienta schimbrilor si chiar a revolutiilor. Dar situatia nu s-a

mbunttit. Si de ce nu s-a ameliorat? Pentru c aceste revolutii nu au fost fcute de oameni care aveau vointa de a se smulge tendintelor lor inferioare. Si att timp ct nu exist ameliorri n mentalitti, oricare ar fi reformele pe care le examineaz, nici o situatie nu poate cu adevrat s se amelioreze. Numai cnd vor iesi din cercul strmt al poftelor si dorintelor lor nemsurate, schimbrile pe care le vor aduce vor fi adevrate ameliorri. Pn aici, chiar dac toti oamenii politici folosesc din ce n ce mai mult cuvntul "schimbare", vom continua s asistm la aceleasi eforturi ncrncenate ale unei multimi de ambitiosi pentru a smulge locuri care s le ofere mai mult putere si bani. Ei nu se pregtesc deloc s-si asume sarcina mreat, care este a lor, ei nu muncesc deloc pentru a deveni mai dezinteresati, mai nobili, mai stpni de sine... modele. Aceasta nu i intereseaz. La ce le-ar servi s se ndrepte? Nu de aceasta au ei nevoie. Ei au nevoie de locuri pentru a obtine puteri, pentru a-si satisface pasiunile lor, dorintele lor de cucerire, de dominatie, de rzbunare. Iat de ce lumea nu va gsi niciodat pacea! n realitate, societatea actual este att de putin luminat, nct ea ncurajeaz toate tendintele inerioare ale membrilor si. Pn si printii sunt att de nestiutori nct si imagineaz ssi educe copiii impingndu-i la obtinerea de favoruri si privilegii prin mijloace mai mult sau mai putin licite. Aceasta nseamn educatia pentru ei. n loc s le spun: "Pregateste-te, dac ntr-o zi vei avea responsabilitti, va trebui s te arati la nltimea sarcinii tale si s nu te compromiti niciodat", nu, ei le dau sfaturile cele mai necinstite si se bucur de succesele lor chiar dac nu le merit. Se doreste mereu reusita n planul material si cum, pentru a reusi, esti obligat s folosesti calculele, viclenia, violenta, n final se distruge tot ce exist mai bun n caracterul fiecruia. Veti spune: "Da, dar dac trebuie s urmm sfaturile dumneavoastr, dac trebuie s ne pregtim atta pentru a deveni un model, conditiile ns, n lume, sunt de asa natur nct vom rmne undeva, necunoscuti, obscuri, n partea cea mai de jos a societatii! Dar ce stiti voi despre marile legi spirituale, pentru a trage asemenea concluzii. Cine veti deveni, cu adevrat, o fiinta capabil, exceptional, cnd veti deveni un model, un soare, chiar dac nu veti dori, chiar dac veti refuza, altii vor veni s v ia de brat cu forta si s v plaseze n vrf pentru a-i dirija si conduce!... Dac aceast nu se ntmpl, este pentru c nu o meritati: nu sunteti nc pregatiti, deci nu aveti de ce s protestati. Oamenii aspir la adevrata lumin, la adevrata stiint, la adevrata putere, au n evoie de ea, o caut, dar cum toti aceia cu care vin n contact, nu sunt modele impecabile, ei se descurc prin necinste si violent pentru a reusi cu orice pret. n interior, toti aspir la ceea ce este nobil, sublim, dar cum nu le ntlnesc, si se vd inconjurati de hoti si nestui, ei se descurajeaz si incep s i imite, adaptnd aceast filozofie att de rspndit: "Faceti bine si veti primi ru n schimb... "Fiti cinstit si veti muri de foame... "Omul este un lup pentru om... Atunci, din ce n ce mai mult, fiecare se niveleaz, se conformeaz creaturilor celor mai de jos. Ceea ce este trist, este c n timpul adolescentei, multi au aceast dorint de a lucra pentru un ideal, de a face sacrificii mari, de a se comporta cavalereste. Dar, dup ctva timp, n contactul cu realitatea, sub presiunea anturajului lor care i sfatuieste s fie "rezonabili", "inteligenti", ei renunt, se niveleaz, devin ca si ceilalti. Se observ aceasta peste tot: oamenii au dorinte frumoase, elanuri bune, numai c nu ntlnesc instructori, modele, pentru a-i sustine, sfatui si impiedic s se intoarc napoi, si atunci din cauza tuturor micilor inconveniente, glume, ironii, dup putin timp devin ca fiarele care i nconjoar. Dar s presupunem c vor exista n viitor creaturi care vor lupta, sacrifica totul pentru a ajunge s realizeze un ideal sublim, si veti vedea ct de mult vor fi ele cutte, apreciate, iubite. si n acest fel Regatul lui Dumnezeu poate veni pe pmnt. Dac nu a venit pn acum, este pentru c majoritatea conductorilor din lume nu au un ideal nalt. Ei nu sunt nici prosti, nici nebuni, intelegeti, pentru a avea asemenea scopuri sublime. Dar dac, ntr-o zi, unii se vor decide s realizeze acest ideal, indiferent de ce se va ntmpla, atunci credeti-m, aceasta va fi adevrata putere, adevrata lumin, adevrata frumusete. Numai inteleptii, Initiatii, marii Ghizi care si-au stpnit personalitatea au putut lsa s se manifeste natura lor divin si s lase mostenire omenirii o oper de neuitat, etern. Asemenea fiinte au existat ntotdeauna istoria ne-a pstrat amintirea lor ; dar sunt mult prea putin numerosi, n

comparatie cu toate aceste personalitti care populeaz pmntul si dau curs liber instinctelor lor inferioare, lcomia, ostilitatea, rzbunarea. Cnd asemenea fiinte au responsabilitati politice ntr-o tara, nu pot face dect victime. Iat de ce rzboaiele nu se vor opri niciodat: din cauza acestei filozofii a personalitatii. Att timp ct oamenii nu si vor schimba filozofia, nu se vor produce ameliorri adevrate: vor exista totdeauna, undeva n lume, rzboaie si mizerii. Dac Imprtia lui Dumnezeu nu a venit nc, este pentru c toti lucreaza pentru o politica inspirata de personalitate. Da,cnd analizez scopurile politicii, vd c ele sunt totdeauna mediocre. Ah, evident, ele sunt prezentate n culori trandafirii si ornate pentru a uimi galeria. Dar n realitate, adesea, aceasta nseamn: scoala-te, ca s m asez eu n locul tu. Toti la fel. Dar ncetncet se va observa c nu se pot face viori din orice lemn, ci trebuie gsit lemnul convenabil. Da, oamenii politici trebuie s fie pregatiti, instruiti n Scoli initiatice, n caz contrar, ei vor continua s antreneze popoarele spre catastrof. Toti aceia care sunt acolo, care vorbesc, gesticuleaz, n discursuri sforitoare, oare ce intentii ascunse au n realitate? Lumea d nval pentru a-i asculta si cum nu exist deloc clarviziune, se ambaleaz, i aplaud si i urmeaz. Astfel, orbii sunt condusi de alti orbi. Dar stiti ce se spune: "Orbii condusi de alti orbi se pravlesc mpeun n prpastie. Din nefericire, ntotdeauna este prea trziu cnd se realizeaz aceast orbire general: catastrofele au si aprut. Priviti pe Hitler, Stalin si attia altii: ce cli, ce monstri, si multimi intregi i urmau si aclamau... Eu, de asemenea, lucrez pentru o politic, dar pentru o politic care nu este inspirat de personalitate. Ceea ce este trist, este c exist foarte putini oameni care sesizeaz aceste idei. Mergeti si vorbiti-le de o politic inspirat de individualitate, generozitate, dezinteres, lumin: nimeni nu v va urma. Dar vorbiti-le despre a distruge si incendia, aceasta va place imediat miilor de oameni. De aceea, scuzati-m ca v-o spun, oamenii trebuie nc s sufere. Da, nu exist o alta explicatie: oamenii trebuie nc s sufere, si ntr-o zi, din cauza acestor suferinte, vor gsi drumul. Credeti c n-am mil? Nu, sunt nefericit c v-o spun, dar oamenii trebuie s sufere pentru a ntelege. Dovada, atunci cnd se prezint un trimis al Cerului care i poate lumina si ajuta, credeti c-l asculta? Nu, si nu numai c nu l asculta, dar l inchid, l ard sau crucific. Dar cnd un monstru i face s sufere, l primesc cu bratele deschise, l aclam si i dau ei insisi toate puterile pentru a-i distruge. Studiati istoria si veti vedea c oamenii caut pe aceia care i fac s sufere. Analele Stiintei initiatice raporteaz c multe civilizatii omenesti au disprut si c, unele dintre ele, cum ar fi rasa Atlantilor, de exemplu, aveau o cultur si o tehnic mult mai avansate ca ale noastre. Dac ele au disprut, este din cauza acestei tendinte a personalittii care impinge fiintele s doreasc a domina si a subjuga prin violent. Si, ceea ce este o prevestire rea pentru viitorul omenirii, este c se vede aceast tendint manifestindu-se din ce n ce mai mult n lumea actual. Peste tot state sau partide care vor s domine si s zdrobeasc pe ceilalti, peste tot fabricarea de arme din ce n ce mai numeroase si aductoare de moarte. Dac exist o industrie care nu someaz, este aceea a armelor: fiecare tar le fabric pentru propria-i folosinta si pentru a le vinde altora. Acum Africa este plin de arme, care i-au fost vndute de alte tri ! Acestea sunt multumite, s-au mbogtit, dar de ce nu se gndesc c vor suferi consecintele catastrofice ale acestor vnzri ntro zi? Inteligenta cosmic, care trieste n eternitate, nu este legat de o omenire aparte. attea au disparut, nct dac dispare si aceasta prin propria-i greseal, Ea nu va fi tulburat prea mult: cu cei ctiva indivizi care vor rmne, va pregti o alta. Depinde de noi s nu ne distrugem. Dac ne ncaptnm s facem tot pentru a ne distruge, Inteligenta cosmic va rmne imperturbabil, nu va interveni, ne va lasa s-o facem. Omenirea a ajuns la un nalt grad de dezvoltare, este evident, si aceast dezvoltare o datoreaz intelectului. Prin el insusi, intelectul este neutru, nici bine, nici ru orientat, dar cnd este condus de Personalitate ceea ce se ntmpl n majoritatea cazrurilor el posed mijlocul cel mai eficace de a-si atinge proiectele cele mai dunatoare. Gratie dezvoltrii extraordinare a facultatilor intelectuale, personalitatea reuseste, din ce n ce mai mult, s-si manifeste cele mai rele tendinte: s acapareze tot si s elimine ceea ce i rezist.

Si cnd ascult discursurile anumitor reprezentanti ai partidelor politice sau sindicatelor, imi spun: "Dumnezeule, dar ce si inchipuie ei? Niciodat activittile lor nu vor da rezultate. De ce? Pentru c ei nu sunt exemple, modele, au ambitii, interese, si personalitatea lor i conduce. Veti spune c sunt foarte inteligenti, c stiu s vorbeasc... Binenteles, dar aceasta nu este de ajuns. Ei cunosc politica, istoria, economia, dar sunt condusi de personalitatea lor. Cnd Individualitatea lor va veni s conduc, atunci da, vor putea realiza cte ceva. Dar au ei, oare, idee c exist n ei o natur superioar care trebuie s ia totul n mini? Nici un om nu poate deveni un bun sef de guvern att timp ct va avea impulsivitti, proiecte dictate de ambitie, interes, vanitate sau dorint de rzbunare... n aceste conditii, niciodat nu va putea aduce fericirea poporului su. Oh, bineinteles, pentru a arunca praf n ochi, nainte de a li se vedea adevratele mobile, toti vor gsi fraze minunate unde se vorbeste despre salvarea trii, fericirea oamenilor, adevrata dreptate, si asa mai departe. Dar ei nu pot s spun realitatea: dac s-ar prezenta, sincer, asa cum sunt, cu poftele lor nemsurate si dorintele lor de dominare, v dati seama c nimeni nu i-ar accepta. Ei o stiu, si de aceea nseal, mint, trag pe sfoar. n trecut, oameni ca Genghis Han, Attila, Tamerlan puteau obtine tot ceea ce doreau, chiar dac se artau asa cum erau. Erau alte epoci, alte mentalitti, si cu ct un sef se arta crud, injust, implacabil, cu att mai mult avea sanse de cstig. n timp ce astzi nu se mai poate: trebuie s te disimulezi n spatele unor scopuri acceptabile, rezonabile, generoase iar, dac nu, esti pierdut. De aceea, se lucreaz astzi la atingerea unor maniere convenabile pentru a produce un efect bun n fata publicului, nainte de a atrage victimele, care odat atrase, hop, ele sunt nghitite. Este usor. Aceste victime nu au nici intuitie, nici inteligent, nici cunostinte. Cu cteva metode si putin timp, chiar si un om necinstit poate convinge pe aproape oricine, cu conditia de a nu si arta adevratele intentii. Pentru a gsi fiinte care au, ntr-adevr, scopuri dezinteresate, trebuie s te adresezi marilor Initiati care au dat dovezi, care s-au purificat, care au suferit, dar care au nvins si triumfat. n alt fel, este mai bine s nu avem incredere. Dac natura superioar din om a nvins natura sa inferioar, puteti avea ncredere n el, dar niciodat nainte. nainte, indiferent ce v-ar spune un om, s nu aveti incredere. Nici eu nu v spun s aveti incredere n mine si s m urmati. V spun numai: "Veniti s triti lng mine, veniti s verificati... Si, dup ce m-ati observat timp de luni sau ani, veti gndi c puteti avea ncredere, atunci veti fi liberi de a m urma. Eu nu v-am cerut niciodat s m urmati din prima zi. ** Bineinteles, cnd se ascult conferintele mele si cnd te gsesti la curent cu toate evenimentele care se produc, actualmente, n lume, te ntrebi de ce subiectele despre care vorbesc eu nu au nici o legatur cu actualitatea. V spuneti: "Dar ce ne povesteste el. Dac ar sti mcar ce se petrece n Polonia, n Liban sau chiar n Franta, nu ne-ar intretine cu lucruri att de nesemnificative. Si iat c nu ati nteles nimic, cci ceea ce v dau eu este, dimpotriv, esentialul: sunt metode, mijloace, chei pentru a rezolva toate problemele existentei. Dac ar trebui acum s v vorbesc despre evenimente, la ce ar servi aceasta? Sunt attia oameni care vorbesc fr a aduce solutii. Nu sunt dect constatari, statistici, reglri de conturi, care nu vor servi niciodat a schimba ceva si numai Dumnezeu singur stie dac sunt exacte. Deci, las toate aceste probleme altora, iar eu ma ocup de esential, de ceea ce va rmne valabil pentru eternitate. Fiinta omeneasc avnd un corp fizic, o voint, o inim, un intelect, un suflet, un spirit, ntrebarea care se pune este: cum va trebui s lucreze cu aceste elemente de care se va lovi mereu ? Da, pentru eternitate, indiferent de evenimente, fiinta omeneasc se va afla n fata acelorasi probleme: cum s gndesti, s simti, s actionezi, s iubesti, s creezi... Eu am ales, deci, subiectul cel mai important: fiinta omeneasc. altii nu vd aceast important, si pierd timpul si energiile n povesti pe care lumea le va uita imediat. Da, este extraordinar aceast tendint pe care o au oamenii de a se interesa de lucrurile trectoare. Un nou guvern, de exemplu, iat de ce se ocup cu ardoare... Dar ct timp va dura acest guvern? Cteva luni, dup aceea va fi schimbat si va apare un altul n vizor. Si partidele politice... Unele apar, altele dispar sau si schimb numele, si dac nu cunosti numele lor si pe cei care sunt la conducere, esti vzut ru. C nu cunosti nimic din lumea divin, aceasta nu are nici o

important, dar a nu cunoaste certurile conductorilor politici, ceea ce si-au spus la televizor, iat ceva grav... Dar este mizerabil, lamentabil, ce pot aduce bun aceste istorii oamenilor, pentru adevratul lor viitor, pentru pacea, lumina, imortalitatea lor? Veti spune: "Dar dorim s ajutam tara noastra! Nu se poate gsi ajutor n felul acesta, nu sau putut ajuta niciodat oamenii asa. Numai ne imaginm c i ajutm... Nu, nu aceste discutii si certuri politice pot s-i ajute. Toate acestea nu au adus nimic, numai nemultumiri, furii, greve, revolutii. Ce a adus bun politica? Spitalele sunt pline de bolnavi, tribunalele pline de procese, si va trebui, n curnd, s existe cte un politist la fiecare locuitor. Veti ntilni mii de oameni n lume care pun politica pe primul loc. Zi si noapte nu se ocup dect de aceasta, dar ce solutii gsesc ei? Niciuna, n afara apartenentei la un partid. Deci acest lucru este fantastic, glorios, de a apartine unui partid. Dar acest partid va rezolva el, oare, problemele? Se afl el pe drumul adevrului? Nu intereseaz pe nimeni lucrurile acestea. Odat nscris n acest partid, te simti mndru, puternic, sigur de sine. dar adesea aceast mndrie nu dureaz, cci dac partidul nu obtine victoria, membrii si se dezumfl. Toat gloria lor n-a fost dect un balon de spun. Sunteti de acord cu mine? Nu, nu cred. Bine, cum doriti. Dar s stiti c toate tendintele care se manifest n acest moment nu sunt, mai mult sau mai putin, dect tendintele anarhiei. Dac oamenii si-ar putea da seama ct de departe sunt de adevr. Dar lor le place s se nsele, le place s aib iluzii, chiar dac aceasta nu serveste la nimic, se agit pentru a da impresia c fac ceva. Cel putin se misc, nu rmn inactivi. Este drept, trebuie s fii activ, dar ei trebuie s aleag cea mai bun activitate. Vorbiti despre politic oriunde, n strad, sau n tren, veti observa tinerii si btrnii, toti v vor spune punctul lor de vedere. Dumnezeule, triesc o viat asa de limitat, asa de personal, ce idei pot avea ei? Si dac veti asculta pe sefii partidelor politice, veti auzi c fiecare l acuz pe cellalt de a duce la ruin natiunea si a face ru concetatenilor, n timp ce el nu se gndeste dect la patrie, nu trieste dect pentru patrie. Sunt ei sinceri, vorbesc oare n interesul trii lor si al compatriotilor, sau numai pentru ei, pentru a fi alesi? Odat alesi, vom vedea ce se va ntmpla!... Din nefericire nu vom vedea dect ceea ce am mai vzut. Aceasta pentru c nimeni nu pricepe c lng acest interes al "trii exist attea partide, al cror numr este n crestere. Dar la ce oare servesc aceste divizri? Trebuie vzut ansamblul, un singur scop de atins, si nu a se opri asupra unui punct particular si a se bate pentru obiective care vor fi nlocuite curnd de altele. Eu nu v spun c toti se nseal, nu, fiecare din punctul lui de vedere are dreptate. Dar vis-a-vis de ansamblu, toti comit greseli, Un egoist care nu se uit la cei din jur, si aranjeaz lucrurile pentru a-si satisface nevoile si poftele, si fatalmente ceilalti i reproseaz. Si el nu ntelege, pentru c visa-vis de el nsusi totul prea n regul, perfect si logic. Cam la fel se petrec lucrurile cu partidele politice. Tot ceea ce spun ei este absolut adevrat, logic, din punctul lor de vedere, dar raportindu-ne la punctul de vedere al totalittii, cel universal, nu mai este adevrat. Cnd un copil doreste ceva, este convins c are dreptate si este uimit c printii si se pot opune dorintelor sale. Dup gradul de ntelegere al copilului, ceea ce doreste este absolut logic si legitim. Si iat c vede cum altii ri, nentelegtori, i pun obstacole, si el se revolt. La fel se petrece cu lumea ntreag. Fiecare si trage plapuma peste el: "Dup mine este asa, dup mine este asa si asa... Da, dar acest "dup mine este asa de limitat. Trebuie acum s ne mrim inteligenta, s devenim capabili nu numai de a judeca lucrurile dup sine, dup propriul punct de vedere si nevoile individuale, dar si de a ne introduce n situatia altora pentru a modifica si completa acest punct de vedere. n acest moment veti descoperi adevrul si veti vedea c toti au dreptate, fr a avea dreptate: adic au dreptate la nivelul lor de ntelegere, dar nu din punctul de vedere al colectivittii cosmice. Att timp ct omul nu posed o constiint suficient de vast si impersonal, el vede lucrurile dup el insusi, si adevrul "su nu este dect o bucat de adevr. Deci, toate partidele politice se nseal pentru c fiecare nu vede lucrurile dect din punctul lui de vedere. Dac ar putea vedea realitatea, nu ar mai fi asa de mndri de ei insisi. Toti cei care nu ncearc s ajung la un punct de vedere universal se inseal, si ntr-o zi sau alta, viata nssi le va dovedi c s-au inselat.

Eu nu sunt mpotriva politicii, dar o inteleg n alt fel. Dac se d puterea cuiva care nu cunoaste structura fiintei omenesti, nici modul cum este legat ea la toate puterile cosmice, cum vreti ca aceast persoan s aduc ceva cu adevrat bun trii sale? Cum el n-a realizat aceast legtur n el nsusi, cum s o realizeze pentru o ntreag natiune? Cum poate un nestiutor s i instruiasc pe altii, un slab s suporte greutatile lor, sau un impur s-i purifice? Este imposibil. Ei bine, este imposibil, de asemenea, ca politicienii s aduc fericirea altora dac nu au fost instruiti ntr-o Scoal Initiatic: acolo, li se va spune c, pentru a fi un adevrat om politic, trebuie mai nti s dobndesti o cunostint aprofundat a omului si a naturii, s respecti legile divine si s nu ai nici o ambitie, nici o pasiune personal. Toti vorbesc de servirea patriei, dar, adesea acestea nu sunt dect cuvinte. Se gndesc numai la buzunarul lor, la prestigiu, la putere, posednd ncltri, ghiare, dinti, pentru a-si curta drumul si a obtine primul loc. n timp ce altii, mai competenti, dar care nu au nici aceste incltri, nici aceste ghiare, rmn n umbr. Eu nu sunt mpotriva politicii, dar pentru mine singura politic valabil este aceea a Initiatilor care au studiat natura omeneasc, fortele sale, slbiciunile, nevoile si conditiile spirituale, afective, morale, si economice n care poate ea s se desfsoare. Att timp ct nu posed aceste cunostinte, politica nu poate duce dect la nfruntri sngeroase. Priviti-l chiar pe Karl Marx, care este att de gloris, slvit, urmat, ei bine, el va claca peste putin vreme, mpeun cu toat suita sa. Da, pentru c nu se rezolv problemele oamenilor prin lupta de clas, colectivizarea mijloacelor de productie etc. C a fost un geniu Karl Marx, aceasta este sigur, nimeni nu o poate nega, dar c nu a prevzut totul, c nu a trit o viat divin, c nu a fost un Initiat, este la fel de sigur. Recunosc c trebuie s existe oameni calificati n fiecare domeniu al vietii economice si sociale, dar nainte de toate trebuie la conducere Initiati care poate nu stiu nimic din toate acestea, dar cunosc esentialul. Sunteti uimiti? Dar luati cazul meu, de exemplu. Nu exist un om pe pmnt care s fie mai ignorant dect mine n domeniul organizrii, economiei, finantelor. Eu nu stiu nimic. Si ce stiu? Ei bine, un singur lucru, dar esential: cum s curg apa, att. Iar apa, dup aceea, si va gsi drumul. n acel moment o ntreag cultur va apare si va ucra. Plante, animale, oameni... Trebuie s faci s curg apa fr a te ocupa de rest. Este ceea ce fac, aici n Fraternitate, de multi ani: m ocup s fac apa s curg, si voi, ca si plantele, psrile, arborii, animalele, oamenii, veti gsiti, fiecare, locul vostru. Nu este de datoria mea de a v gsi un loc, eu nu trebuie s m ocup de aceasta. De aceea nici nu am spirit organizatoric. Eu nu m ocup dect cu apa, cci dac exist ap, lucrurile se organizeaz ele nsele. Si aceast ap este dragostea, este viata!... Att timp ct oamenii politici cred c pentru a ameliora situatia trebuie constituit o organizatie puternic, create institutii noi, structuri si posturi noi, nu vor ajunge la nimic, cci au uitat apa. Tot ceea ce vor putea organiza n exterior se va dovedi ineficient att timp ct nu se vor ocupa de a face s curg apa. De aceea, este necesar s existe n frunte o fiint care posed aceast ap, aceast dragoste, cci n acel moment toate ramificatiile diferitelor activitati vor sti cum s se descurce pentru a contribui la succesul ntreprinderii. Ce bine se poate observa acest fenomen n viat cotidian ! Nu stiti cu exactitate cum s faceti s reusiti ceea ce doriti, dar o doriti cu ardoare, o doriti mult, si atunci veti reusi datorit acestei iubiri, pentru c aceast iubire, ea, stie s se descurce. Dar dac nu aveti aceast iubire, orice ati ncerca, nu veti reusi. Se observ c unele femei citesc crti de bucate si folosesc cele mai bune ingrediente, dar mesele pe care le pregtesc sunt de neatins pentru ca nu le place s gteasc. n timp ce altele, fr a citi mcar o retet si cu cteva ingrediente simple, reusesc meniuri delicioase. Iat deci, iubirea. De altfel, eu nu sunt un copil pentru a nu ntelege ct de complex este organizarea unei tri. Da, dar pentru ca tot ansamblul s mearg, trebuie o lumin, o iubire, trebuie ca apa s curg, si n acel moment toti vor fi inspirati si vor gsi ceea ce trebuie s fac. Priviti ceea ce se ntmpl la o reuniune unde se ntlnesc persoane pentru a hotar asupra unui proiect. Dac aceste persoane au dragoste unele pentru altele, ele se vor ntelege, si la sfrsitul reuniunii totul va fi pus la punct si proiectul se va realiza. Dar dac ele vin fr dragoste, ele nu vor gsi niciodat solutii. Este ceea ce, des, se ntmpl la multe adunri: nu exist dragoste, se

reunesc o dat, de dou ori, de trei ori... de zece ori, si nimic nu iese din aceste reuniuni, cu exceptia nentelegerilor, a certurilor. Cnd sosesti realmente inspirat de dragoste, de iubire, ti trebuie uneori cinci minute pentru a rezolva problemele, care fr aceasta vor rmn de nerezolvat ani de zile. Atunci pentru ce oamenii sunt asa de orbi?... Si asteapt ceva fantastic s-i ajute. Nu, dac nu ajung s rezolve problemele, nu au de ce s fie asa de mndri. Ei bine, ei trebuie s stie c ceea ce i impiedic n a gsi solutia, este lipsa iubirii. Dar ei nu cred n puterea iubirii. Ei cred n puterea intelectului, a spiritului critic, si aici se inseal, nu trebuie crezut n eficacitatea acestor lucruri, sunt chiar periculoase. S puna putin iubire n intilnirile lor, n discutii, att, si imediat problemele se vor rezolva. Toti vor pleca fericiti, uimiti chiar c a fost asa de simplu. Ati vzut dou persoane care vorbesc. Ce fac ele? Se intrerup n discutie, vorbesc n acelasi timp, si sfrsesc prin a se omori ntre ele. Da, pentru c ele nu s-au ascultat. Fiecare dintre ele este asa de plin de ea nssi, nct nu vrea s-o asculte pe cealalt, si foarte repede, ele se enerveaz, nu se mai stpnesc si ncep s se mpung. Cu adevrat, oamenii nu sunt nici psihologi, nici pedagogi. Dac ar fi fost inteligenti, trebuiau s stie dinainte ce se va ntmpla si ar fi evitat de a ajunge aici. Un om inteligent arat, de la nceput, mult dragoste, bunavoint, atentie la tot ceea ce i se spune, pentru a trezi n cellalt ceva bun, si n acel moment se poate rezolva totul. Pentru a termina, v spun ca att timp ct conductorii politici nu sunt instruiti n Stiinta initiatic, vor fi obligati s comit greseli. Publicul care asist la dezbaterile lor este uluit si aplaud: "Ati vzut cum i s-a rspuns adversarului? Oh, la, la. Cte i-a spus. Cum l-a somat. A fost minunat! Dar un Initiat cre vede aceste lucruri nu este uluit. Cu orbii totul poate merge, ei nghit totul, dar nu si cu Initiatii. Atunci, nu asteptati mare lucru de la politic att timp ct politicienii nu au studiat Stiinta initiatic. Din ce n ce vor apare dificultti, ciocniri, nentelegeri, la care ei nu vor gsi solutii. Ei da, sunt obligat s va spun adevrul, chiar dac el nu place tuturor. Ct timp nu este cunoscut aceast stiint privind omul, universul si pe creator, solutiile care se vor gsi vor fi partiale, momentane, pasagere, ele vor produce tot timpul inconveniente pe care n-am stiut s le prevedem. IX IMPARATIA LUI DUMNEZEU

* Pentru ce exist actualele dezordini? Pentru ce acest gol si aceast nentelegere? n ciuda a ceea ce posed, oamenii se simt nesatisfcuti, nenoriciti. Pentru ce?... Pentru c ei se conduc ca si cum nu ar fi dect materie, ca si cum nu ar fi dect un stomac si un sex. Ei nu caut s satisfac dect pe acestea dou. S-ar spune c nu au stiut niciodat c exist n ei, de asemenea, un suflet, un spirit, o scnteie divin, ceva de o alt natur, de o alt dimensiune, de o alt intensitate, de o alt vibratie, si ale crei dorinti trebuie s le cerceteze pentru a ntelege de ce au nevoie. Sufletul omului are alte nevoi dect corpul fizic, el vrea s-i dea o hran pe care sufletul nu o poate asimila, niciodat el nu i d ceea ce sufletul i cere. Sufletul cere spatiul infinit, lumina strlucitoare, el cere armonia, muzica celesta, dar omul i d totdeauna o hran material, de aceea el somnoleaz, suspin, se sufoc, moare. Cnd omul va ncepe s se cunoasc, cnd va ntelege c nu este construit numai dintr-un corp fizic, dar, de asemenea, din mai multe corpuri subtile care au fiecare, nevoie de o hran adecvat si care trebuie s se afle n armonie ntre ele, aceast schimbare de filozofie va produce o ameliorare n toate celelalte domenii: social, economic, politic, si n acel moment mprtia lui Dumnezeu va putea veni s se instaleze pe pmnt. Att timp ct omul nu se cunoaste deloc, Imprtia lui Dumnezeu nu poate veni, cci el o caut acolo unde nu este. mprtia lui Dumnezeu nu este o realizare material, ci spiritual, este o stare de constiint, de aceea este esential de a schimba starea de constiinta a oamenilor printr-o stiint adecvat Bineinteles, este imposibil ca aceast schimbare s se produc rapid n constiinta tuturor. Pntru unii aceast schimbare nu va putea s se produc nainte de trecerea a mii de ani. Dar este suficient ca o minoritate de fiinte foarte evoluate s nteleag si s accepte aceste idei ale Fraternittii Albe Universale, ale mprtiei lui Dumnezeu, ale Vrstei de Aur. Ele vor conduce, iar

ceilalti vor fi obligati s-i urmeze, exact cum coada urmeaz capul. Li se va da posibilitatea de a se integra acestei minoritti care va forma mprtia lui Dumnezeu, iar cnd vor vedea noua viat care li se propune, cu o nou organizare social att de benefic pentru toate creaturile, nimeni nu va protesta. mprtia lui Dumnezeu trebuie, deci, s vin mai nti n mintea oamenilor ca inteligent, ca lumin. Ea va intra apoi n inim ca senzatie, dragoste, si va cobor n sfrsit n planul material unde se va manifesta ca abundent si pace. Este posibil, eu lucrez pentru aceasta. Numai c putini oameni m nteleg, majoritatea rmn la conceptiile lor vechi, ale trecutului si spun: "Este imposibil, nu se va putea schimba natura omeneasc si iat dovezile... Si mi arat toate evenimentele care se produc n lume. Evident, le observ si eu, si stiu mai bine ca oricine c, dac aceast stare de lucruri dureaz, mprtia lui Dumnezeu nu va putea niciodat veni. Dar, dac se accept filozofia Initiatilor, totul devine posibil. Aceast filozofie a Initiatilor este bazat pe cunoasterea fiintei omenesti. Toti cred c o cunosc, dar n realitate nu o cunosc, de aceea toate mijloacele gsite pentru rezolvarea problemelor nu sunt dect cu eficacitate momentan. Exist impresia c problemele sunt rezolvate, dar iat c, putin timp dup aceea, aceste solutii aduc alte inconveniente. Priviti n medicin, adesea ngrijind un ru, se declanseaz un altul. Si educatia... cu toate aceste ameliorri aduse n scoli, copiii se descurc mai bine n viat? Nu, educatia este defectuoas pentru ca ignor structura fiintei omenesti. De aceea, am spus totdeauna, singura stiint care trebuie, cu adevrat, studiat si aprofundat este stiinta fiintei omenesti. Da, ea trebuie s se afle n centru, si toate celelalte: fizica, chimia, mecanica, astronomia, biologia... trebuie s serveasc aceast stiint care a fost abandonat n avantajul lor. Veti spune: "Da, dar anatomia, fiziologia, nu nseamn nimic? Sunt bazele necesare, bineinteles, dar ele nu ne nvat ceea ce este, cu adevrat, fiinta omeneasc n intregul ei. Pe viitor, va trebui schimbat chiar conceptia despre stiint si plasat fiinta omeneasc n centrul tuturor studiilor; fiinta omeneasc cu Divinitatea care este n ea. Numai n momentul cnd omul va fi constient c totul trebuie s graviteze n jurul acestui centru divin din el, va putea rezolva problemele sale. Iat de ce insist mereu asupra importantei acestui centru divin n raport cu care toate celulele, toate particulele trebuie s se organizeze. Acesta este secretul: a chema toate elementele disparate care merg n toate directiile si a le face s se roteasc precum planetele n jurul soarelui. n acest moment, da, veti putea vorbi despre ordine, fericire, pace... n acel moment veti putea vorbi despre mprtia lui Dumnezeu: pentru c exist un centru, un soare, un nod n jurul cruia toate celelalte elemente si gsesc locul, traiectoria de urmat, si nu se mai ciocnesc. Am o crencredere absolut n filozofia Initiatilor, da, absolut, cci odat studiat si comparat cu tot ce exist, este singura care rmne pe propriile-i picioare, singura, celelalte toate sunt la pmnt. Vedeti, este usor de nteles acum. nlturati centrul din om, adic spiritul su, sufletul su, si el devine un cadavru, ntreg corpul se descompune. Trebuie, deci, gsit acest atom central care este acolo, n noi, care trieste, vibreaz, si face s convearg tot restul ctre el, cci el singur este n stare de a mentine ordinea si pacea. De cte ori nu spun oamenii: "Mi-am pierdut capul! Da, ei si pierd mintea, nu se mai controleaz, nu mai stiu ceea ce spun sau fac. Totul se desfasoar n afara controlului lor si fac prostii ce trebuie mai trziu reparate. Bineinteles, aici capul nu este dect un simbol. Ar putea fi, la fel de bine si inima: "Mi-am pierdut inima ! pentru c si inima este, de asemenea, un centru. n realitate, cuvintele nu au nici o important, se poate vorbi despre cap sau inim, dar ceea ce s-a pierdut, n acest caz, este acest centru divin, si astfel, dezordinea se propaga: o fug aiurea, o derut. Toate celulele vd c seful, capul, nu mai este acolo, si fac ceea ce li se spune: devin dusmani pentru om si l amenint. Inainte, ele erau asculttoare, drgute: toate celulele inimii, plminilor, bratelor, picioarelor... erau n serviciul lui, dar acum vor s-l fac s moar, aproape. Este la pat si ele i spun: "Ah, ah, e bine. Acum intelegi? Si ele se bucur. Dar dac centrul revine, adic spiritul, ele se pun din nou la lucru n mod armonios. Dac oamenii trebuie s nteleag ceva ntr-o zi, nu despre microbi sau stele trebuie s-o fac, ci cum s-si mentin mereu spiritul n centrul tuturor activitatilor lor. Numai n acest fel vor tri n plenitudine si pace, aceasta va fi mprtia lui Dumnezeu.

** Nu exist activitate mai important si mai glorioas pentru om dect s fac s convearg toate puterile intelectului su, ale inimii si vointei sale ctre realizarea mprtiei lui Dumnezeu pe pmnt. Din nefericire, nu se gsesc multi candidati pentru aceast treab, si ceea ce se observ din ce n ce mai mult n lume este, mai degrab, manifestarea unei personalitati exacerbate: orgoliul, vanitatea, pretentiile... Fiecare si urmeaz telurile si ambitiile proprii, si mprtia lui Dumnezeu este lsat deoparte. Iat de ce, este foarte important ca aici, n Fraternitate, s formm un nucleu viu, puternic, pentru realizarea mprtiei lui Dumnezeu. Astfel vom putea influenta alte minti, alte suflete. Si ntr-o bun zi, cnd copiii luminii vor fi uniti, n tel, chiar si n gnd, ei vor apleca balanta de partea lor si vor cstiga n fata acelora care nu vor dect distrugere si haos.. Veti spune: "Dar de ce Cerul nu se hotraste deloc s intervin pentru a schimba lumea? Desigur, el poate s o fac, dar fr consimtmntul si dorinta oamenilor va fi inutil: ei nu vor ntelege, nu vor aprecia, si din nou vor distruge tot. n timp ce, dac vointa schimbrii ar veni de la ei nsisi, dac din cauza a ceea ce au suferit, a lectiilor primite, ar dori cu adevrat s amelioreze starea lucrurilor, restul se va face automat. Lumea invizibil va declansa alte forte, alti curenti, alte energii, si vom asista la o schimbare extraordinar. Dar aceast schimbare trebuie s vin din partea oamenilor. Ei trebuie mpreun s hotarasc s munceasc pentru a obtine interventia fortelor cosmice. Dac nu insist, nu vor obtine nimic. Inteligentele sublime nu vor decide niciodat s se amestece n afacerile oamenilor numai pentru c le-ar face plcere s se amestece. Este sarcina oamenilor s le-o cear. De aceea, de fiecare dat cnd ne reunim, trebuie s veniti cu aceast dorint de a atrage fortele Cerului pentru a realiza mprtia lui Dumnezeu. Att timp ct fiecare vine cu preocupri personale: cstoria, chiria, schimbarea profesiei, nvingerea unei concurente etc... toate aceste dorinti si gnduri disparate nu pot forma o putere capabil de a declansa energii binefctoare n cosmos, si nu se va reusi nimic. Pentru a obtine aceste rezultate trebuie ca noi toti s ne concentrm spre acelasi scop. Exist n concentrare o foarte mare putere. Concentrnd razele soarelui cu o lup este posibil s dai foc unei pduri. Dar trebuie ca ele s fie concentrate. Pentru c ne reunim trebuie s obtinem si rezultate, altfel este inutil, si chiar stupid, s ne adunm. Dac nu putem face nimic cu aceste forte produse de colectivitate, este mai bine s rmnem acas. Pentru ce trebuie sa-ti petreci viata n activitti inutile? Dac nu obtii rezultate este lipsit de sens s continui. Si rolul meu exact este de a v lumina, de a v orienta, de a v determina s obtineti cele mai bune rezultate posibile. Problema este de a da tot timpul o directie activitatii spirituale, si de a spune: "Eu meditez, eu gndesc, m rog pentru aceasta sau cealalt. Da, indicati motivul, scopul, pentru ca aceste forte s nu plece aiurea. Si astfel gndurile voastre vor deveni asculttoare, ele vor fi n serviciul vostru. Gndul este foarte greu de mblnzit, de supus, este ca un cal nrvas. Dar exersnt zilnic ajungi sl faci docil, asculttor, supus. Si cum suntem numerosi si ne adunm adesea, fortele si energiile care le adunm, fortele si energiile care le emanm se inscriu, se nregistreaz, ele sunt adunate n rezervoare divine... Si ntr-o zi vor veni si rezultatele. Cnd? Nu este treaba noastr. mprtia lui Dumnezeu va veni, aceasta v-o spun, Vrsta de Aur va veni... De fiecare dat cnd va rugati sincer, intens si dezinteresat, sunteti satisfcuti, dar progresiv. Procesul este continuu, el merge amplificindu-se, cci ceea ce cereti nu se poate realiza ntr-o zi. n momentul n care v rugati, ceea ce cereti ncepe s se realizeze, dar trebuie mult timp ca aceasta s se implineasc. Cnd plantati un bob, se realizeaz deja ceva. Pentru ca bobul s se transforme n copac vor trece ani, dar deja sunteti multumiti pentru c el creste. Dac veti cere mprtia lui Dumnezeu si Dreptatea sa, nu o veti putea aduce n aceeasi zi, nu este posibil, este un copac urias care nu poate creste dintr-o dat. El este plantat, bobul este acolo si copacul creste. "Dar nu l vedem! Ah, dac sunteti miopi... Eu l vd, bobul creste. Cnd veniti dimineata, la rsritul soarelui, concentrati-v asupra mprtiei lui Dumnezeu, doriti mprtia lui Dumnezeu, numai aceasta, cci mprtia lui Dumnezeu este o stare de perfectiune, de plenitudine... totul este continut n ea: sntatea, bogtia, frumusetea, ordinea,

libertatea, pacea, echilibrul, armonia, fericirea... dar mai bine dect s enumerm acestea, este mai "economic de a vorbi de mprtia lui Dumnezeu, sinteza a tuturor binecuvntrilor. Cineva spune: "Ah, dac as avea puterea!... Dac as avea bogtia!... dac asa vea frumusetea! Dar acestea nu sunt dect aspecte particulare, atribute ale mprtiei lui Dumnezeu. De altfel, atentie, cci imediat ce iti doresti ceva personal, apare dezechilibrul care se instaleaz. mprtia lui Dumnezeu este, nainte de toate, o stare de echilibru si armonie, si n momentul cnd ncepi s insisti asupra unui lucru n detrimentul altuia, introduci deja germenele dezechilibrului. Tot ceea ce are nevoie sufletul nostru, spiritul, inima, intelectul, corpul nostru fizic, este cuprins n realizarea mprtiei lui Dumnezeu. Iisus spunea: "Cereti mprtia lui dumnezeu si Dreptatea Sa, si totul v va fi dat pe deasupra. Da, pentru c n momentul cnd veti lucra pentru o idee divin, deja ea actioneaz asupra voastr si va aduce tot ceea ce ea posed. Dac aveti numai o idee, una singur, n ciuda tuturor imperfectiunilor, slbiciunilor si ignorantei voastre, aceast idee care locuieste n lumina naltului v va pune n comunicare cu prieteni noi, v va face cunostint cu alte creaturi, cu alte regiuni, si astfel, dup ctva timp, aceast singur idee v-a adus tot Cerul. Ideea singur a mprtiei lui Dumnezeu... si iat ca aceast idee v-a legat de toate celelalte idei care vibreaz n armonie cu ea si veti obtine tot restul. Iat sensul frazei lui Iisus: "Cereti mprtia lui Dumnezeu si Dreptatea Sa si totul v va fi dat pe deasupra. ntre nceputul si sfrsitul acestei fraze este un ntreg spatiu de explorat. Este aici un adevr dintre cele mai importante ale Stiintei initiatice: o idee, care prin ea nssi este limitat, poate s v aduc alte bogtii pe care ea nu le posed. Este adevrat, pentru c ea v leag de multe alte idei, care sunt n armonie cu ele. Putin cte putin toate celelalte idei fac cunostint cu voi, si cum fiecare are un teren aici, o locuint, vorbind simbolic, toate celelalte bogtii vin ctre voi din pricina unei singure idei. Da, pentru c sus totul este legat, nu exist separatisme, si cnd o idee se misc, toate celelalte o urmeaz. Din moment ce sunteti n bune relatii cu o idee, hranind-o, iubind-o, dorind s-o atrageti, ea v pune n legatur cu toate celelalte, care v trimit ceea ce ele posed. Vedeti cum, ntre nceputul si sfrsitul acestei fraze: "Cereti mprtia lui Dumnezei si Dreptatea Sa... si totul va va fi dat pe deasupra exist un intreg spatiu gol pe care voi incerca s-l umplu pentru voi. Astzi v explic ceea ce nu este scris n promisiunea din Evanghelie: cum restul ne va fi dat pe deasupra. Este posibil gratie unei afinitati speciale, magice, magnetice, ntre o idee sublim si toate celelalte idei care se aseaman, pentru c o idee are ntotdeauna reprezentanti pe pmnt si care sunt pusi n gard. Iat de ce veti avea tot restul. Fericiti cei care m-au nteles. Fiecare zi, aici, n colectiv, vom cere mprtia lui Dumnezeu. Bineinteles, se poate cere acest lucru si singur, dar singur nu poti produce efecte la fel de puternice, doar dac cunosti alte legi. Cel care este singur trebuie s stie c nu v face nimic dac este singur, si prin gndire el trebuie s se alture ntregii colectivitti de fiinte rspndite n lume care, fr ncetare, lucreaz n acest sens. Singur nu se poate obtine niciodat ceva, indiferent ce, n acest domeniu. Chiar dac nu putem fi mereu cu ceilalti, trebuie, cel putin, s ne alturm lor prin gndire si s sperm c multe alte minti vor vibra la unison cu noi si vor rspunde la apelul nostru. Cci adevrata evolutie merge n sensul colectivittii. Cel care se desfasoar n colectivitate evolueaz minunat. Ceilalti, care se simt nefericiti, oprimati, si care vor s evolueze singuri, intelectual, citind, instruindu-se, arat c sunt condusi numai de personalitatea lor. Ei bine, nu este nc o bun evolutie. Trebuie iubit colectivitatea, s te simti aruncat n ea ca ntr-un ocean unde toate sufletele vibreaz mpeun. Da, este o evolutie de urmat: mai devreme sau mai trziu, va trebui s nvingeti anumite tendinte personale, s le supuneti, s renuntati la prejudecti, pentru a putea spune, n sfrsit: "Sunt o fiint colectiv, nu mai sunt o omid, sunt un fluture! n acel moment veti putea prasi pmntul, putnd cltori spre alte planete, spre alte stele.

TABLA DE MATERII I Pentru o mai bun intelegere a pcii I Avantajele unificrii popoarelor III Aristocratie si democratie, capul si stomacul IV Despre bani V Asupra repartitiei bogtiilor VI Comunism si capitalism, dou manifestri complementare VII Pentru o nou conceptie a economiei VIII Ceea ce oricare om politic trebuie s stie IX mprtia lui Dumnezeu