1352.

Modul de organizare in cadrul mesajului a diferitelor elemente componente, se refera la: a) structura mesajului; b) codificarea mesajului; c) forma mesajului; d) continutul mesajului. 1353. Ansamblul reactiilor receptorului dupa expunerea la mesaj reprezinta: a) decodificarea; b) conexiunea inversa; c) feedback-ul; d) raspunsul. 1354. Atractivitatea unei surse de comunicare depinde de: a) prestigiul pe care i-l confera pozitia detinuta intr-o ierarhie sociala; b) modul in care receptorul o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva si subiectiva; c) relatia de autoritate care exista intre partile implicate in procesul de comunicare; d) modul in care receptorul percepe sursa sub aspectul unui set de caracteristici. 1355. Modalitatea in care emitatorul isi prezinta ideea din punct de vedere simbolic se refera la: a) procesul de decodificare; b) forma mesajului; c) continutul mesajului; d) conexiunea inversa. 1356. Aparitia unui nou tip de discurs comercial, bazat pe argumente de natura emotionala corespunde: a) erei corporative; b) erei industriale; c) erei de marketing; d) erei premarketing. 1357. Puterea de influentare, caracterul public si impersonal fi expresivitatea sporita reprezinta

caracteristici specifice: a) promovarii vanzarilor; b) marcii; c) fortei de vanzare; d) publicitatii. 1358. Rolul de a determina cresterea numarului de clienti sau de a spori indicele de utilizare/consum a produsului de catre clientii actuali revine: a) marcii; b) relatiilor publice; c) publicitatii; d) marketingului direct. 1359. in functie de natura obiectivelor urmarite, publicitatea poate avea urmatoarele forme: a) publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara; b) publicitate de informare, de convingere si de reamintire; c) publicitate de tip rational si emotional; d) publicitate corporativa, comparativa si comerciala. 1360. in functie de tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi: a) publicitate de informare, de convingere si de reamintire; b) publicitate de tip rational si emotional; c) publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara; d) publicitate comparativa, de informare si de reamintire. 1361. Cerinta potrivit careia mesajele publicitare nu trebuie sa contina afirmatii sau reprezentari vizuale care incalca principiile morale ale societatii se refera la: a) veridicitatea campaniei publicitare; b) loialitatea campaniei publicitare; c) decenta campaniei publicitare; d) credibilitatea campaniei publicitare. 1362. Standardizarea publicitatii poate fi considerata oportuna in situatiile in care, publicitatea este utilizata ca tehnica de comunicare in marketingul firmelor care actioneaza pe:

a) pietele bunurilor de larg consum; b) pietele de afaceri; c) pietele nationale; d) toate pietele. 1363. In abordarea comerciala a promovarii vanzarilor, rolul cel mal important revine: a) producatorului; b) consumatorului; c) distribuitorului; d) fortei de vanzare. 1364. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor presupune utilizarea acelor mijloace care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs si de a asigura crearea de trafic in punctul de vanzare corespunde: a) abordarii comerciale; b) abordarii tehnice; c) abordarii comunicationale; d) abordarii de marketing. 1365. Punctul de vedere conform caruia tehnicile de promovare a vanzarilor au o arie de aplicabilitate vasta, ce depaseste cu mult sfera strict comerciala corespunde: a) abordarii de marketing; b) abordarii tehnice; c) abordarii comunicationale; d) abordarii comerciale. 1366. Reducerile de preturi, primele si cadourile promotionale, jocurile si concursurile promotionale si operatiunile ce permit incercarea gratuita, fac parte din categoria: a) tehnicilor de punere in valoare a produselor la locul vanzarii; b) tehnicilor de merchandising; c) tehnicilor al caror suport il constituie marca ce face obiectul promovarii; d) tehnicilor de publicitate la locul vanzarii. 1367. Reducerea directa a pretului de vanzare catre consumator, realizata pe o perioada de timp determinata si care presupune comercializarea produsului la un pret inferior celui practicat in mod obisnuit, fara a se preciza insa nivelul reducerii, reprezinta:

a) oferta gratuita; b) reducerea imediata; c) pretul de incercare; d) oferta speciala. 1368. Scaderea directi a pretului de vanzare catre consumator, practicata la initiativa producatorului, care indica pe ambalaj nivelul reducerii, reprezinta: a) oferta gratuita; b) reducerea imediata; c) formatul special; d) pretul de incercare. 1369. Comercializarea grupata a doua, trei sau mai multor produse diferite ale aceluiasi fabricant, la un pret promotional, reprezinta: a) lotul cu prima; b) lotul mixt; c) formatul de incercare; d) seria speciala. 1370. Tehnica prin care consumatorului i se ofera posibilitatea de a achizitiona, concomitent sau dupa cumpararea produsului promovat, un alt produs sau serviciu, la un pret foarte avantajos, reprezinta: a) prima ulterioara; b) bonul de reducere de pret incrucisat; c) prima directa; d) prima autoplatitoare. 1371. Demonstratiile prin care se urmareste explicarea si prezentarea modului in care produsul functioneaza, sau poate fi utilizat, fac parte din categoria: a) preluarea produselor vechi; b) tehnicilor de punere in valoare a produselor la locul vanzarii; c) operatiunilor vizand incercarea gratuita a produselor; d) tehnicilor de publicitate la locul vanzarii.

1372. Lungimea totala a suprafetei ocupata de o marca, un produs sau o categorie de produse ce beneficiaza de o amplasare pe mai multe niveluri ale mobilierului de expunere, reprezinta: a) liniarul dezvoltat; b) liniarul la sol; c) gondola; d) capatul de gondola. 1373. Ansamblul mijloacelor folosite de catre Institutii si Intreprinderi pentru a crea un climat de incredere si simpatie in randul propriului personal, precum si in randul publicului, reprezinta din punct de vedere conceptual: a) forta de vanzare; b) marca; c) relatiile publice; d) comunicarea prin eveniment. 1374. Instrumentele specifice operatiunilor de relatii publice orientate prioritar in directia publicului extern, sunt urmatoarele: a) seminarii de informare, de motivare sau de pregatire cu privire la un produs nou; b) conferinta de presa, utilizata atunci cand se doreste comunicarea unor stiri de importanta maxima; c) calatorii de studiu, vizand schimbul de experienta cu specialisti din tara sau strainatate; d) crearea unui jurnal intim. 1375. Operatiunea promotionala bazata in exclusivitate pe hazard este: a) jocul-concurs; b) cadoul promotional; c) concursul promotional; d) loteria. 1376. Tipul de prezentare a produselor in rafturi, care in functie de nivelul de expunere, permite doua sau trei contacte vizuale cu produsul reprezinta: a) prezentarea de tip fereastra; b) prezentarea in W; c) prezentarea pe verticala;

d) prezentarea pe orizontala. 1377. Daca intre activitatea unei organizatii si domeniul in care aceasta investeste in calitate de sponsor exista o legatura directa, atunci obiectivul comunicational vizeaza: a) evidentierea superioritatii tehnologice si a performantelor tehnice inregistrate de organizatie; b) cresterea notorietatii organizatiei; c) sporirea reputatiei organizatiei; d) stimularea coeziunii interne. 1378. Daca intre obiectul de activitate al unei organizatii si domeniul in care aceasta investeste in calitate de sponsor nu exista neaparat o legatura directa, atunci sponsorizarea poate fi o tehnica decomunicare ce favorizeaza: a) punerea in valoare a produselor organizatiei; b) stimularea coeziunii interne; c) evidentierea superioritatii tehnologice si a performantelor tehnice; d) obtinerea unor efecte publicitare pe termen lung. 1379. O actiune de mecenat poate fi utila anuntatorului care si-a propus realizarea unuia dintre urmatoarele obiective: a) cresterea notorietatii organizatiei; b) promovarea in randul publicului, a culturii organizatiei; c) punerea in valoare a produselor organizatiei; d) obtinerea unor efecte publicitare pe termen scurt. 1380. Sistemul interactiv de marketing care utilizeaza unul sau mai multe medii publicitare pentru a determina intr-un anumit loc un raspuns masurabil, defineste: a) sponsorizarea; b) mecenatul; c) forta de vanzare; d) marketingul direct. 1381. Marketingul direct se realizeaza cu ajutorul a numeroase mijloace de comunicare, printre care nu se regaseste: a) posta; b) telefonul; c) presa;

d) radioul. 1382. Rolul marcii pentru producator poate fi exprimat prin intermediul a trei functii, printre care un se regaseste: a) functia de semn de proprietate si de diferentiere; b) functia de garantare a calitatii; c) functia de autentificare; d) functia de comunicare. 1383. Rolul de a asocia fiecarui produs un nume distinct si o pozitionare specifica revine: a) marcii garantie; b) marcii umbrela; c) marcii-produs; d) marcii gama. 1384. Rolul de a asigura consumatorul in legatura cu calitatea si fiabilitatea produsului, de a-l informa despre originea marfii, revine: a) marcii garantie; b) marcii umbrela; c) marcii produs; d) marcii gama. 1385. Atunci cand in cadrul unei game exista linii coerente de produse, fiecare linie beneficiind de o pozitionare specifica, se poate utiliza: a) marca umbrela; b) marca produs; c) marca linie; d) marca gama. 1386. Marca aplicata in domeniul creatiei manuale, al unicatelor poarta denumirea de: a) marca de lux; b) grifa; c) marca garantie; d) marca-produs. 1387. Printre functiile generale pe care le indeplineste ambalajul nu se regaseste:

a) protejarea continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizarii iar in anumite situatii chiar protejarea utilizatorului de continut; b) asigurarea usurintei in utilizare, depozitare sau stivuire; c) informarea utilizatorului cu privire Ia compozitia produsului, Ia eventualele cerinte ce trebuie respectate; d) transmiterea de mesaje catre consumatori. 1388. Printre functiile secundare ale ambalajului se poate enumera: a) protejarea continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizarii iar in anumite situatii chiar protejarea utilizatorului de continut; b) asigurarea usurintei in utilizare, depozitare sau stivuire; c) transmiterea de mesaje catre consumatori; d) construirea personalitatii marcii si consolidarea legaturilor dintre marca si consumator. 1389. Ansamblul actiunilor organizate sub forma unor programe iau campanii si finantate prin bgete distincte, prevazute In planurile comunicationale, defineste: a) comunicarea formala; b) comunicarea informata; c) publicitatea; d) promovarea vanzarilor. 1390. Credibilitatea unei surse de comunicare depinde de: a) modul in care receptorul o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva si subiectiva; b) onestitatea si integritatea de care da dovada; c) puterea de a administra recompense si penalitati; d) modalitatea prin care ideile sunt transformate in mesaje. 1391. Un cuvant, un gest sau orice obiect caruia indivizii dintr-o comunitate de limba ii atribuie o semnificatie interna, in concordanta cu reguli bine intelese si impartasite defineste: a) publicitatea; b) marca;

c) simbolul; d) mesajul. 1392. Ansamblul coerent de semne al caror rol este de a prezenta receptorului ideea pe care emitatorul a dorit sa i-o comunice formeaza: a) publicitatea; b) marca; c) simbolul; d) mesajul. 1393. Atunci cand receptorul manifesta un grad scazut de interes cu privire la continutul mesajului,este indicat ca: a) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la inceputul mesajului; b) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la jumatatea mesajului; c) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la sfarsitul mesajului; d) sa se renunte la mesaj. 1394. In cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din specialisti independenti, care pot face aprecieri favorabile sau nefavorabile cu privire la producator si la produsele sale, poarta denumirea de: a) canale mediatoare; b) canale expert; c) canale nepersonale; d) canale sociale. 1395. in cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din agentii de vanzari ce intra in contact cu clientii poarta denumirea de: a) canale mediatoare; b) canale expert; c) canale nepersonale; d) canale sociale. 1396. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor reprezinta o modalitate de actiune ce permite realizarea unor obiective de marketing stabilite cu precizie pe termen scurt, mediu si lung corespunde: a) abordarii comerciale;

b) abordarii tehnice; c) abordarii de marketing; d) abordarii comunicationale. 1397. Tehnica prin care se propune consumatorului un produs intr-un format de dimensiuni reduse, la un pret scazut, corespunde: a) formatului special; b) formatului de incercare; c) pretului de incercare; d) seriei speciale. 1398. Bonul de reducere obtinut de consumator prin intermediul unui produs diferit de cel care face obiectul promovarii poarta denumirea de: a) bon de reducere gratuit; b) bon de reducere pentru o cumparare viitoare; c) oferta de rambursare; d) bon de reducere de pret incrucisata. 1399. Operatiunile caracterizate prin implicarea personala a participantilor intr-o competitie, pe parcursul careia trebuie sa-si dovedeasca inteligenta, indemanarea, spiritul de observatie, creativitatea sau subtilitatea, corespund: a) concursurilor promotionale; b) loteriilor; c) jocurilor concurs; d) loteriilor cu pretragere. 1400. Tehnicile de comunicare care implica utilizarea unor elemente relativ stabile, care confera constanta continutului mesajului corespund: a) publicitatii; b) relatiilor publice; c) tehnicilor de comunicare de natura continua; d) marcii. 1401. Comunicare nu este legat de; a) un proces comunicational; b) rezultatul procesului comunicational;

c) o singura teorie; d) unele fenomene specifice. 1402. Identificati afirmatia falsa: a) orice comportament are o valoare comunicativa majora; b) comunicarea reprezinta totalitatea proceselor prin care o minte poate sa o influenteze pe alta; c) comunicarea presupune o punere in comun, impartasire si transmitere a unor proprietati unui numar de lucruri; d) comunicare este definita in literatura de specialitate prin metoda senzitiva. 1403. Care dintre urmatoarele nu este functie a comunicarii: a) functia emotiva; b) functia demonstrativa; c) functia de coordonare a actiunilor; d) functia metalingvistica. 1404. Care dintre urmatoarele nu este axioma a comunicarii: a) comunicarea este inevitabila sau non-comunicarea este imposibila; b) comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat in termeni de cauza-efect sau stimulraspuns; c) comunicarea se dezvolta doar pe planul relatiei; d) comunicarea este ireversibila. 1405. Identificati afirmatia adevarata: a) cultura organizationala nu este abordata si dezvoltata din perspectiva mai multor discipline; b) nu exista o definitie unanim acceptata nici pentru comunicare, nici pentru cultura organizationala; c) termenul de comunicare nu este legat de un proces comunicational, ci de rezultatul acestui proces; d) comunicarea nu prezinta caracter sistemic. 1406. Identificati afirmatia falsa: a) comunicarea si cultura organizationala sunt invatate si partial mostenite; b) termenul de comunicare este legat de un proces comunicational, de rezultatul acestui proces si de

unele fenomene specifice; c) oamenii nu modeleaza cultural societatea; d) comunicarea este determinata cultural. 1407. Asociatiile profesionale genereaza o configuratie sociala unica pentru o profesiune, respectiv: a) cultura manageriala; b) cultura economica; c) cultura profesionala; d) cultura afacerilor. 1408. Identificati afirmatia adevarata: a) profesionistul nu are autoritate recunoscuta data de cunostintele superioare; b) comunicarea firmei atat in interiorul, cat si in exteriorul ei necesita adaptari culturale; c) comunicare nu reprezinta un proces important in cresterea eficientizarii activitatilor ei; d) comunicarea in cadrul firmelor nu este incarcata de semnificatie. 1409. Comunicarea dintre doua firme avand culturi diferite poate fi realizata in trei etape. Care dintre urmatoarele nu se incadreaza in aceasta categorie? a) recunoasterea existentei cadrului mintal specific unei anumite culturi; b) achizitionarea unei informatii pertinente cu privire la cultura firmei vizate; c) constientizare si cunoasterea culturii respective, bazata pe experienta si practica in domeniu; d) punerea la dispozitia angajatilor a ceea ce are firma. 1410. Printre cele mai eficiente mijloace de comunicare in cadrul firme a carei cultura permite si sustine astfel de manifestari nu se inscrie: a) sondajele de opinie printre angajati (atitudinile si opiniile lor despre firma si practicile acesteia); b) sistemele de propuneri (programe destinate sa intensifice comunicarea de jos in sus, prin solicitarea unor idei ale angajatilor In legaturi cu imbunatatirea muncii); c) programe de instruire a partenerilor; d) evaluarea performantelor angajatilor (evaluari facute de sefi, subordonati, colegi, clienti, beneficiari sl cumparatori).

1411. in functie de frecventa, comunicare este: a) verbala, scrisa si nonverbala; b) directa si indirecta; c) permanenta, periodica si ocazionala; d) oficiala si neoficiala. 1412. Comunicarea se clasifica in comunicare interna si externa dupa: a) teritoriu; b) frecventa; c) spatiul personal; d) relatiile cu exteriorul. 1413. Identificati afirmatia adevarata: a) limbajul verbal inseamna ceea ce se comunica prin voce si prin manifestari verbale fara continut verbal; b) limbajul paraverbal inseamna ceea ce se comunica prin rostirea si descifrarea intelesului simbolic al cuvintelor; c) comunicarea verbala reprezinta o componenta a comunicarii orale; d) comunicarea verbala are o importanta majora in cadrul comunicarii umane. 1414. Conversatia nu este: a) comunicare verbala in intregime; b) un proces ce se deruleaza pe masura ce participantii fac schimb de enunturi verbale sau nonverbale; c) una dintre formele fundamentale de organizare sociala; d) forma de comunicare scrisa. 1415. In vederea cresterii stocului relational, in orice conversatie, trebuie sa se evite intrebarile: a) negative; b) deschise; c) pozitive; d) de parafrazare si complimentare a interlocutorului.

1416. Metalimbajul se refera la: a) ansamblul cuvintelor si expresiilor care nu pot releva adevaratele atitudini ale unei persoane; b) un limbaj vizibil; c) un limbaj care codifica altfel ideile decat limbajul natural; d) zona suficient studiata a comunicarii interpersonale. 1417. Identificati afirmatia falsa: a) conferinta de presa reprezinta o formula oficiala, protocolara, scumpa si riscanta, dar interactiva si deschisa de comunicare cu mass-media; b) in cadrul unei conferinte de presa, discursul reprezentantului este piesa de rezistenta; c) orice conferinta de presa care se doreste a fi eficienta trebuie realizata pana in cele mai mici detalii, in 5 etape: d) conferinta de presa este o forma de comunicare verbala. 1418. Care dintre urmatoarele nu este considerata etapa in realizarea unei conferinte de presa eficienta? a) pregatirea conferintei; b) desfasurarea propriu-zisa a conferintei; c) evaluarea conferintei; d) redactarea proceselor verbale. 1419. Desfasurarea propriu-zisa a conferintei se refera la: a) alegerea momentului, locului, invitatiilor, purtatorului de cuvant, persoanei care redacteaza discursul si documentatiei necesare; b) primirea ziaristilor, deschiderea conferintei, sustinerea discursului reprezentantului firmei, dialogul cu presa, inchiderea conferintei si cocktail-ul (inclusiv dialogul informai); c) consemnarea in fisierul de presa a jurnalistilor prezenti, a tipului de intrebari si interpelari la care au recurs acestia;

d) completarea fisierului de presa cu noi nume de ziaristi, opinii si atitudini fata de firma. 1420. Lobby-ul reprezinta: a) in esenta, eforturile facute de cineva in directia influentarii unei decizii prezidentiale, guvernamentale, legislative sau administrative prin diverse mijloace de persuasiune sau presiune; b) forma de comunicare (publica si sociala) scrisa; c) modalitate ilegala de influentare a organelor de decizie (trafic de influenta); d) actiune care este urmarita si controlata de public doar prin inregistrarea surselor de venit. 1421. Identificati afirmatia falsa: a) limbajul corpului este comunicarea nonverbala care se transmite prin miscari ale corpului si expresii faciale ale emitatorului, precum si prin pozitionarea fizica a acestuia fata de receptor; b) postura trupului se refera la tinuta si pozitia corpului in raport de interlocutor; c) comunicarea nonverbala se realizeaza prin intermediul limbajului nonverbal si reprezinta transmiterea mesajelor printr-un alt mijloc decat scrisul si/sau vorbitul; d) omul comunica nonverbal doar prin limbajul corpului. 1422. in functie de destinatar si de nivelul la care se realizeaza, comunicarea scrisa in cadrul firmei nu poate fi: a) comunicare comerciala; b) comunicare interna; c) comunicare mixta; d) comunicare financiara. 1423. Literatura de specialitate gestioneaza doua categorii de comunicate de presa: a) comunicatul de informare si comunicatul persuasiv; b) comunicatul institutional si comunicatul intern; c) comunicatul persuasiv si comunicatul tip invitatie; d) comunicatul de opinie si comunicatul persuasiv. 1424. Comunicarea institutionala reprezinta: a) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in vederea stimularii, motivarii si crearii fidelitatii

salariatilor fata de obiectivele si aspiratiile firmei; b) totalitatea actiunilor intreprinse de firma in scopul informarii opiniei publice, a autoritatilor, a grupurilor de interese, a societatii civile, a liderilor de opinie si a mass-mediei cu privire la produsele si serviciile oferite pietei, dar si la responsabilitatile sociale asumate; c) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in scopul cresterii notorietatii si credibilitatii firmei si in vederea atragerii investitorilor; d) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in scopul comercializarea produselor si serviciilor firmei. 1425. Identificati afirmatia falsa: a) comunicarea comerciala are drept scop comercializarea produselor si serviciilor firmei si se adreseaza clientilor, consumatorilor, utilizatorilor, prescriptorilor, cumparatorilor; b) comunicarea scrisa inseamna, dupa unii autori, comunicare verbala in expresie grafica, transmisa si perceputa pe canalul senzorial vizual; c) prin intermediul comunicatului persuasiv se fac anunturi, se transmit invitatii sau se comunica date statistice simple, fara comentarii; d) dosarul de presa reuneste o serie de documente si materiale informative destinate difuzarii la scara mare, prin intermediul ziaristilor. 1426. Dificultatile in comunicare pot fi generate de: a) receptarea deteriorata a mesajului transmis (interpretarea gresita a cuvintelor continute de un mesaj); b) utilizarea corecta a canalelor de comunicare; c) folosirea adecvata a cuvintelor, in formularea intrebarilor; d) receptarea adecvata a persoanei interlocutorului. 1427. Printre principalele obstacole in gandirea si comunicarea verbala nu se regaseste: a) ambiguitatea;

b) generalizarea; c) logoreea; d) coerenta. 1428. Care dintre urmatoarele este considerat obstacol in gandirea si comunicarea verbala? a) divagarea; b) coerenta; c) toleranta; d) claritatea. 1429. Printre barierele in comunicare datorate unor expresii si formule verbale consacrate nu se regasesc: a) comenzile, indicatiile, imperativul; b) promisiunile; c) invataturile, pildele; d) criticile dure. 1430. Ambiguitatea mesajelor verbale este o consecinta a: a) generalizarii situatiilor, faptelor, evenimentelor, intamplarilor pornind de la fragmente de cunostinte, informatii sau fapte; b) ingustarii campului posibilitatilor de exprimare a indivizilor; c) confuziei intre denotatie si conotatie, dar si a utilizarii neadecvate a sinonimelor, omonimelor si polisemiei cuvintelor; d) debitului verbal al oamenilor. 1431. Divagarea presupune: a) confuzia intre denotatie si conotatie; b) generalizarea situatiilor, faptelor, evenimentelor; c) tendinta oamenilor de a construi realitate si a o descrie in mod dual; d) deplasarea de la subiectul unei discutii. 1432. Identificati afirmatia adevarata:

a) polarizarea largeste campul posibilitatilor de exprimare a indivizilor; b) divagarea presupune tendinta oamenilor de a construi realitate si a o descrie in mod dual; c) logoreea este determinata de confuzia intre denotatie si conotatie; d) erorile de perceptie a mesajelor sunt datorate erorilor de traducere intre analogic si digital. 1433. Printre cauzele care stau la baza receptarii eronate a persoanei comunicatorului, dar si a interlocutorului acestuia nu se numara: a) prima impresie; b) limbajul specific; c) cliseele; d) aspectul exterior. 1434. Identificati afirmatia falsa: a) conceptul de strategie isi are originea in limba greaca; b) strategia unei firme este definita ca reprezentand ansamblul misiunilor si obiectivelor principale ale firmei, precum si mijloacele, politicile si planurile esentiale pentru indeplinirea acestora; c) comunicarea strategica aduce in prim plan rolul comunicarii asociate unui management strategic in cadrul firmei; d) in actualul context economico-social global, comunicarea strategica nu este necesara. 1435. Comunicarea strategica este necesara, deoarece: a) succesul realizarii produselor/serviciilor si a procesului de afaceri este un rezultat direct al persoanelor implicate: angajati, furnizori, clienti, finantatori, intermediari, consilieri etc.; b) profitabilitatea firmei rezulta din optimizare; c) avantajul competitiv durabil nu deriva din capacitatea excelenta a firmei de a realiza produse si servicii de calitate; d) succesul realizarii produselor/serviciilor este un rezultat direct al implicarii active a statului. 1436. Sistemul comunicarii strategice nu poate fi utilizat ca motor pentru crearea, conducerea si

diseminarea unei excelente organizationale in; a) realizarea produselor; b) procesul de afaceri; c) gestionarea capitalului fizic; d) gestionarea capitalului uman. 1437. Comunicarea strategica se refera la: a) modalitatea de realizare a obiectivelor firmei; b) modalitatea de integrare a comunicarii in sfera problemelor de afaceri; c) existenta unei relatii de cauzalitate intre activitatile de comunicare si indeplinirea obiectivelor firmei; d) efectul realizarii obiectivelor firmei.

POLITICA PROMOIONAL

351. Politica promoional nu presupune: a. o informare atent a consumatorilor poteniali i a ntreprinderilor; b. aciuni specifice de influenare a comportamentului de cumprare i de consum; c. prestarea de service gratuit nainte, n timpul i postvnzare; d. aciuni specifice de sprijinire a vnzrii.

352. Prin politica de comunicaie i mijloacele care o caracterizeaz, ntreprinderea urmrete: a. difuzarea ct mai ampl a unor informaii despre activitatea, produsele i serviciile sale i recepionarea modului cum acestea sunt primite i apreciate de destinatari;

b. valorificarea existenei unor categorii de consumatori care sunt dispui s plteasc preuri mai ridicate dect ali cumprtori; c. obinerea de reduceri substaniale ale costurilor unitare, respectiv ale costurilor de marketing; d. creterea puterii de absorbie a pieei.

353. Fiecare surs de comunicaie utilizat de ntreprindere trebuie s respecte anumite cerine. Marcai varianta fals: a. puternic; b. atrgtoare; c. informaional; d. credibil.

354. O surs de comunicaie trebuie s fie puternic pentru a: a. putea determina o relaie de autoritate fa de publicul vizat; b. putea fi identificat din mulimea surselor de comunicaie; c. fi acceptat, mesajele trebuie s corespund sistemului de valori ale destinatarului; d. crea o audien n rndul consumatorilor poteniali. 355. O surs de comunicaie trebuie s fie atrgtoare pentru a: a. putea determina o relaie de autoritate fa de publicul vizat; b. putea fi identificat din mulimea surselor de comunicaie; c. fi acceptat, mesajele trebuie s corespund sistemului de valori ale destinatarului; d. crea o audien n rndul consumatorilor poteniali.

356. O surs de comunicaie trebuie s fie credibil pentru a: a. putea determina o relaie de autoritate fa de publicul vizat;

b. putea fi identificat din mulimea surselor de comunicaie; c. fi acceptat, mesajele trebuie s corespund sistemului de valori ale destinatarului; d. crea o audien n rndul consumatorilor poteniali.

357. Vehiculele (suporturile) prin intermediul crora mesajul ajunge la destinaie vizeaz: a. emitorul; b. media; c. mesajul; d. receptorul.

358. Componentele sistemului de comunicaie n dublu sens sunt: a. emitorul, codificarea, scrisul, media, decodificarea, receptorul, feedback-ul, elemental perturbator; b. emitorul, codificarea, mesajul, media, decodificarea, perceptorul, feedback-ul, elemental perturbator; c. emitorul, codificarea, mesajul, media, decodificarea, receptorul, elementul perturbator; d. emitorul, codificarea, mesajul, media, decodificarea, receptorul, rspunsul, feedbackul, zgomotul;

359. Emitorul reprezint: a. sursa de comunicaie, respectiv cel care transmite mesajul; b. mecanismul care traduce" ideile mesajului n simboluri, semne sau imagini; c. ansamblul simbolurilor (semnelor) transmise de emitent; d. semnificaia atribuit mesajului de ctre receptor.

360. Codificarea reprezint:

a. sursa de comunicaie, respectiv cel care transmite mesajul; b. mecanismul care traduce" ideile mesajului n simboluri, semne sau imagini; c. ansamblul simbolurilor (semnelor) transmise de emitor; d. semnificaia atribuit mesajului de ctre receptor.

361. Mesajul reprezint: a. sursa de comunicaie, respectiv cel care transmite mesajul; b. mecanismul care traduce" ideile mesajului n simboluri, semne sau imagini; c. ansamblul simbolurilor (semnelor) transmise de emitor; d. semnificaia atribuit mesajului de ctre receptor.

362. Decodificarea reprezint: a. sursa de comunicaie, respectiv cel care transmite mesajul; b. mecanismul care traduce" ideile mesajului n simboluri, semne sau imagini; c. ansamblul simbolurilor (semnelor) transmise de emitor; d. semnificaia atribuit mesajului de ctre receptor.

363. Receptorul reprezint: a. audiena sau destinatarul, respectiv cel care primete mesajul; b. ansamblul reaciei audienei dup recepia mesajului; c. partea din rspuns pe care receptorul o retransmite emitorului; d. orice poate provoca o distorsiune ntre mesajul transmis i mesajul receptat.

364. Rspunsul reprezint: a. audiena sau destinatarul, respectiv cel care primete mesajul;

b. ansamblul reaciei audienei dup recepia mesajului; c. partea din rspuns pe care receptorul o retransmite emitorului; d. orice poate provoca o distorsiune ntre mesajul transmis i mesajul receptat.

365. Feedback-ul reprezint: a. audiena sau destinatarul, respectiv cel care primete mesajul; b. ansamblul reaciei audienei dup recepia mesajului; c. partea din rspuns pe care receptorul o retransmite emitorului; d. orice poate provoca o distorsiune ntre mesajul transmis i mesajul receptat.

366. Elementul perturbator (zgomotul) reprezint: a. audiena sau destinatarul, respectiv cel care primete mesajul; b. ansamblul reaciei audienei dup recepia mesajului; c. partea din rspuns pe care receptorul o retransmite emitorului; d. orice poate provoca o distorsiune ntre mesajul transmis i mesajul receptat.

367. Eficiena procesului de comunicare depinde de o serie de elemente. Marcai varianta fals: a. modul n care emitorul i cunoate audiena, i rspunsul acesteia; b. felul n care emitorul i codific mesajul n funcie de probabilitatea decodificrii mesajului de ctre receptor; c. transmiterea mesajului prin intermediul unor suporturi adaptate mesajului i destinatarilor, asigurarea suporturilor de feedback care s-I garanteze recepia mesajului; d. ansamblul reaciilor audienei dup recepia mesajului.

368. Publicitatea reprezint:

a. variabil calitativ, de natur psihologic, cu aciune pe termen lung i care, n general, este greu msurabil cantitativ n privina efectelor economice pe care le genereaz; b. o variabil de ordin cantitativ i cu aciune pe termen scurt; c. o grupare de tehnici cu aciune i efecte pe plan psihologic i pe termen lung greu de msurat n termeni economici; d. un ansamblu de semne distinctive menite s individualizeze un produs, o gam de produse, o firm etc, n raport cu cele ale concurenei, s atrag i s stabilizeze fidelitatea consumatorilor etc.

369. Promovarea vnzrilor reprezint: a. variabil calitativ, de natur psihologic, cu aciune pe termen lung i care, n general, este greu msurabil cantitativ n privina efectelor economice pe care le genereaz; b. o variabil de ordin cantitativ i cu aciune pe termen scurt; c. o grupare de tehnici cu aciune i efecte pe plan psihologic i pe termen lung greu de msurat n termeni economici; d. un ansamblu de semne distinctive menite s individualizeze un produs, o gam de produse, o firm etc, n raport cu cele ale concurenei, s atrag i s stabilizeze fidelitatea consumatorilor etc.

370. Avantaje economice, materiale i imediate pentru consumator, msurate cu uurin cantitativ, posibilitatea oferit ntreprinderii de a exercita un control riguros al activitilor desfurate, sunt atribute ale: a. publicitii; b. promovrii; c. relaiilor publice; d. utilizrii mrcilor.

371. Relaiile publice reprezint:

a. variabil calitativ, de natur psihologic, cu aciune pe termen lung i care, n general, este greu msurabil cantitativ n privina efectelor economice pe care le genereaz; b. o variabil de ordin cantitativ i cu aciune pe termen scurt; c. o grupare de tehnici cu aciune i efecte pe plan psihologic i pe termen lung greu de msurat n termeni economici; d. un ansamblu de semne distinctive menite s individualizeze un produs, o gam de produse, o firm etc, n raport cu cele ale concurenei, s atrag i s stabilizeze fidelitatea consumatorilor etc.

372. Utilizrii mrcilor reprezint: a. variabil calitativ, de natur psihologic, cu aciune pe termen lung i care, n general, este greu msurabil cantitativ n privina efecteloreconomice pe care le genereaz; b. o variabil de ordin cantitativ i cu aciune pe termen scurt; c. o grupare de tehnici cu aciune i efecte pe plan psihologic i pe termen lung greu de msurat n termeni economici; d. un ansamblu de semne distinctive menite s individualizeze un produs, o gam de produse, o firm etc, n raport cu cele ale concurenei, satrag i s stabilizeze fidelitatea consumatorilor etc.

373. Care dintre urmtoarele variabile ale mixului promoional au, deopotriv, efecte calitative i cantitative, pe termen scurt i ndelungat ? a. manifestrile promoionale; b. forele de vnzare; c. relaiile publice; d. publicitatea.

374. Care dintre urmtoarele variabile ale mixului promoional ntrunesc o serie de tehnici n general eterogene - prospectare, demonstraie, argumentare, negociere, ncheiere de contracte etc. - i vizeaz obiective cantitative, exprimate n cifre de afaceri, precum i obiective legate de formarea imaginii ntreprinderii?

a. manifestrile promoionale; b. forele de vnzare; c. relaiile publice; d. publicitatea.

375. "Nervul" politicii de comunicaie promoional a ntreprinderii contemporane l constituie: a. relaiile publice; b. mediile de comunicare n mas; c. mesajul concurenei; d. publicitatea.

376. Publicitatea de produs \ serviciu, de marc i instituional este structurat n funcie de: a. natura obiectivelor urmrite; b. obiect; c. natura publicului int; d. tipul mesajului difuzat.

377. Forma de publicitate cea mai familiar i mai frecvent utilizat n practica publicitar o constituie publicitatea: a. de marc; b. instituional; c. local;

d. de produs/serviciu.

378. Dup natura obiectivelor urmrite, pot fi identificate urmtoarele forme de publicitate: a. de produs / serviciu, de marc i instituional; b. factuala i emoional; c. comercial, corporativ i socio-umanitar; d. de informare, de condiionare, de reamintire.

379. Publicitatea comparativ se nscrie n sfera publicitii de: a. reamintire; b. marc; c. informare; d. produs.

380. Publicitatea de informare urmrete: a. stimularea cererii poteniale prin informarea publicului n legtur cu apariia i prezena pe pia a unui nou produs sau serviciu; b. stimularea cererii pentru un produs, serviciu, o marc, punnd accentul pe condiiile de prezentare ale acestora care pot facilita identificarea lor n masa ofertei; c. compararea direct a unor produse sau servicii aflate n relaii de concuren pe o anumit pia; d. ntrirea efectului unor aciuni de publicitate anterioare, respectiv, al pstrrii interesului pentru un produs, un serviciu, o firm etc. n rndul consumatorilor.

381. Publicitatea de condiionare urmrete: a. stimularea cererii poteniale prin informarea publicului n legtur cu apariia i prezena pe pia a unui nou produs sau serviciu; b. stimularea cererii pentru un produs, serviciu, o marc, punnd accentul pe condiiile de prezentare ale acestora care pot facilita identificarea lor n masa ofertei; c. compararea direct a unor produse sau servicii aflate n relaii de concuren pe o anumit pia; d. ntrirea efectului unor aciuni de publicitate anterioare, respectiv, al pstrrii interesului pentru un produs, un serviciu, o firm etc. n rndul consumatorilor.

382. Publicitatea comparativ urmrete: a. stimularea cererii poteniale prin informarea publicului n legtur cu apariia i prezena pe pia a unui nou produs sau serviciu; b. stimularea cererii pentru un produs, serviciu, o marc, punnd accentul pe condiiile de prezentareale acestora care pot facilita identificarea lor n masa ofertei; c. compararea direct a unor produse sau servicii aflate n relaii de concuren pe o anumit pia; d. ntrirea efectului unor aciuni de publicitate anterioare, respectiv, al pstrrii interesului pentru un produs, un serviciu, o firm etc. n rndul consumatorilor.

383. Publicitatea de reamintire urmrete: a. stimularea cererii poteniale prin informarea publicului n legtur cu apariia i prezena pe pia a unui nou produs sau serviciu; b. stimularea cererii pentru un produs, serviciu, o marc, punnd accentul pe condiiile de prezentare ale acestora care pot facilita identificarea lor n masa ofertei; c. compararea direct a unor produse sau servicii aflate n relaii de concuren pe o anumit pia; d. ntrirea efectului unor aciuni de publicitate anterioare, respectiv, al pstrrii interesului pentru un produs, un serviciu, o firm etc. n rndul consumatorilor.

384. Care dintre urmtoarele forme de publicitate este folosit n timpul perioadei de cretere i maturitate din ciclul de via a produsului? a. publicitatea de informare; b. publicitatea de condiionare; c. publicitatea comparativ; d. publicitatea de reamintire.

385. Care dintre urmtoarele forme de publicitate este folosit n timpul perioadei de maturitate din ciclul de via a produsului? a. publicitatea de informare; b. publicitatea de condiionare; c. publicitatea comparativ; d. publicitatea de reamintire.

386. Care dintre urmtoarele forme de publicitate este n unele ri interzis prin lege? a. publicitatea de informare; b. publicitatea de condiionare; c. publicitatea comparativ; d. publicitatea de reamintire.

387. Publicitatea comercial, publicitatea corporativ i publicitatea social - umanitar sunt forme de publicitate clasificate dup: a. obiect; b. natura obiectivelor urmrite; c. aria geografic; d. natura publicului int.

388. Publicitatea de natur factual pune accentul pe: a. reliefarea caracteristicilor clare ale produsului (serviciului): b. redarea consumatorului de scene din propria via cotidian prin care s-i justifice alegerea unui produs sau serviciu; c. sugerarea faptului c produsul / serviciul are capacitatea de a oferi, prin satisfaciile aduse, o evadare din real; d. evidenierea autoritii morale i sociale a firmei.

389. Exploatarea unor trsturi i resorturi emoionale ale individului, pentru stimularea cererii utilizndu-se sloganuri de tipul cea mai bun marc din lume", produsul preferat n..." etc. se realizeaz prin: a. publicitatea de natur factual; b. publicitatea de natur emoional; c. publicitatea ce influeneaz cererea primar; d. publicitatea ce influeneaz cererea selectiv.

390. Principalul mijloc actual de transmitere a mesajelor publicitare l constituie: a. televiziunea; b. radioul; c. presa; d. vehiculele pentru transportul public.

391. Cel mai utilizat media" de publicitate n majoritatea rilor este: a. presa cotidian; b. presa periodic;

c. radioul; d. televiziunea;

392. Un Ioc aparte, dar modest, n ansamblul mijloacelor publicitare, relativ costisitor i care nu-i poate identifica bine subiecii" asupra crora acioneaz l ocup: a. internetul; b. catalogul; c. radioul; d. cinematograful.

393. Marcai forma nespecific publicitii exterioare: a. afiele; b. panourile publicitare; c. cataloagele; d. nsemnele luminoase.

394. Cea mai important form de publicitate exterioar se realizeaz prin: a. afiaj; b. panouri; c. cataloage; d. nsemne luminoase.

395. Dup caracteristicile sale eseniale, catalogul se prezint n trei variante. Marcai varianta fals: a. de prospectare; b. de lucru; c. de cercetare; d. de prestigiu.

396. Marcai mijloacele publicitare care, n majoritatea cazurilor, au semnificaia de cadou publicitar: a. pliantul, prospectul, broura; b. agendele i calendarele; c. catalogul de lucru; d. catalogul de prestigiu.

397. Care dintre gruprile de mai jos include integral activiti specifice promovrii vnzrilor ? a. manifestrile expoziionale, publicitatea la locul vnzrii, tehnicile de merchandising; b. reducerile de pre, vnzrile grupate, concursurile promoionale; c. publicitatea la locul vnzrii, relaiile publice, concursurile promoionale; d. vnzrile grupate, manifestrile expoziionale, cadourile promoionale.

398. Publicitatea la locul vnzrii acioneaz: a. foarte lent i pe termen lung; b. brusc i pe termen scurt; c. rapid i pe termen lung;

d. foarte lent i spontan.

399. n esen, merchandisingul vizeaz: a. prezentarea n cele mai bune condiii materiale i psihologice a produselor i serviciilor ctre consumatorii poteniali; b. un grup de tehnici specifice relaiilor publice; c. o concretizare a marketingului direct; d. o variant a strategiilor promoionale.

400. Tehnicile de merchandising nu privesc n principal: a. modalitile optime de amplasare a produselor n spaiul de vnzare, pe suporturile lor materiale; b. acordarea unei importane deosebite factorului vizual n vnzare; c. sprijinirea produselor ntre ele n procesul de vnzare; d. asigurarea continuitii vnzrilor.

401. Care dintre urmtoarele enumerri sunt folosite ca mijloc de vnzare sau ca subiect de publicitate i privesc facilitile pe care vnztorul nelege s le acorde cumprtorului? a. cadourile promoionale; b. vnzrile grupate; c. pliantul, prospectul i broura; d. agendele i calendarele.

402. Obiectivul de a instaura, n rndul unei ct mai mari pri a publicului un climat de ncredere n ntreprindere, n capacitatea ei de a satisface trebuinele i exigenele diferitelor categorii de consumatori i utilizatori aparine: a. publicitii; b. promovrii vnzrilor; c. relaiilor publice; d. mrcilor.

403. Sponsorizarea a aprut i s-a dezvoltat n domeniul: a. produciei; b. sportului; c. medicinii; d. divertismentului.

404. Cele mai performante n desfurarea dialogului cu agenii pieei, dar i ca un important criteriu de estimare a competitivitii sunt considerate a fi: a. relaiile publice; b. forele de vnzare; c. cadourile promoionale; d. publicitatea exterioar.

405. Dup modul de desfurare n timp, strategia promoional poate fi: a. ofensiv sau defensiv; b. cu fore proprii sau prin instituii specializate; c. concentrat sau difereniat; d. permanent sau intermitent.

406. Variantele strategice de promovare a imaginii globale a ntreprinderii, de promovare exclusiv a produsului i de extindere a imaginii produsului sunt delimitate n funcie de: a. obiectivele globale ale activitii promoionale; b. rolul activitii promoionale; c. poziia ntreprinderii fa de structurile pieei; d. modul de desfurare n timp a activitii promoionale.

407. Alternativele strategice promoionale ofensive i defensive sunt delimitate n funcie de: a. obiectivele globale ale activitii promoionale; b. rolul activitii promoionale; c. poziia ntreprinderii fa de structurile pieei; d. modul de desfurare n timp a activitii promoionale.

408. Alternativele strategice promoionale concentrat, difereniat i nedifereniat sunt delimitate n funcie de: a. obiectivele globale ale activitii promoionale; b. rolul activitii promoionale; c. poziia ntreprinderii fa de structurile pieei; d. modul de desfurare n timp a activitii promoionale.

409. Alternativele strategice promoionale realizate prin forele proprii i prin instituii specializate sunt delimitate n funcie de: a. obiectivele globale ale activitii promoionale;

b. rolul activitii promoionale; c. poziia ntreprinderii fa de structurile pieei; d. sediul activitii promoionale.

410. n practic sunt utilizate modaliti variate de stabilire a bugetelor promoionale. Marcai varianta fals: a. stabilirea unui procent din cifra de afaceri; b. tot ceea ce ntreprinderea i poate permite; c. stabilirea unui buget comparativ cu cel al concurenilor; d. stabilirea unui buget rezultat din cercetrile de pia.

411. Analiza informaiilor culese n cadrul sondajelor efectuate n rndul consumatorilor, constituie o modalitate de determinare riguroas a efectelor diferitelor aciuni promoionale dar care este limitat datorit: a. costurilor n general ridicate i perioadelor de timp relativ mari necesare organizrii i desfurrii sondajului; b. analizei vnzrilor; c. procesului de post - testare; d. efectelor datorate celorlalte aciuni promoionale.

CAPITOLUL 36 ORGANIZAREA ACTIVITII DE MARKETING

412. Importana configurrii structurii organizatorice a unei ntreprinderi rezid n faptul c prin intermediul acesteia are loc: a. cunoaterea atribuiilor fiecrui compartiment din ntreprindere; b. distribuirea competenelor decizionale i a rspunderilor ce revin fiecrui specialist n parte; c. stabilirea ierarhiilor decizionale; d. stabilirea aciunilor operative n situaiile de criz ale ntreprinderii.

413. Structura organizatoric reprezint n esen: a. scheletul pe care se articuleaz relaiile interne i externe ale ntreprinderii; b. scheletul de structurare a personalului manageria din ntreprindere; c. ierarhia funciilor personalului specializat; d. scheletul de structurare a personalului operativ din ntreprindere.

414. Rolul fundamental a structurii organizatorice unei ntreprinderi nu se refer la: a. asigurarea cadrului necesar pentru gestionarea relaiilor de autoritate i de comunicare din interiorul ntreprinderii; b. afectarea direct a relaiilor dintre personalul ntreprinderii, cerinele sale personale i gradul de motivaie; c. faptul c reprezint elementul major prin care se asigur coordonarea activitii desfurate,coordonare care influeneaz i determin fluxul de bunuri sau servicii i relaiile personale precum i fluxurile informaionale din exteriorul ntreprinderii; d. practica decizional privind aprovizionarea de bunuri de consum de la diveri furnizori, amplasai n cele mai apropiate zone de producie.

415. ntreprinderile care acioneaz ntr-un mediu turbulent utilizeaz: a. o structur organic;

b. o structur mecanic; c. o structur ierarhic; d. o structur formal.

416. ntreprinderile care acioneaz ntr-un mediu stabil i previzibil utilizeaz: a. o structur organic; b. o structur mecanic; c. o structur ierarhic; d. o structur formal.

417. Structura organizatoric a unei ntreprinderi depinde de o serie de factori. Marcai variant fals: a. sectorul principal de activitate; b. factorii externi ai ntreprinderii; c. factorii interni ai ntreprinderii d. dinamica activitii.

418. Structura organizatoric a unei ntreprinderi depinde de o serie de factori. Marcai variant fals: a. factorii externi ai ntreprinderii; b. factorii interni ai ntreprinderii; c. caracteristicile compartimentului de marketing i relaiile cu celelalte compartimente; d. dinamica bazei tehnico - materiale.

419. Diferenele cele mai nsemnate ale structurii organizatorice, avnd n vedere sectorul principal de activitate, apar ntre: a. sectorul serviciilor i celelalte sectoare; b. sectorul serviciilor i sectorul alimentar; c. sectorul serviciilor i sectorul nealimentar; d. sectorul serviciilor i sectorul bunurilor de uz ndelungat.

420. Pentru ntreprinderile care acioneaz ntr-un mediu ostil i dinamic, se recomand o structur organizatoric: a. rigid, centralizat; b. flexibil, descentralizat; c. rigid, descentralizat; d. flexibil, centralizat.

421. ntreprinderile care acioneaz ntr-un mediu complex, incert cu o concuren puternic necesit o structur organizatoric: a. centralizat; b. semicentralizat; c. descentralizat; d. rigid.

422. Experiena practic i literatura de specialitate recomand construirea n structura organizatoric a ntreprinderii a unui compartiment specializat, distinct de marketing: a. strict delimitat de celelalte compartimente;

b. delimitat de celelalte compartimente; c. delimitat de celelalte compartimente, dar incluzndu-1 pe cel comercial; d. mpreun cu compartimentul comercial.

423. Excludei aspectele strine coordonrii activitii de marketing: a. formula organizatoric abordat; b. mrimea compartimentului de marketing; c. poziionarea compartimentului de marketing n structura organizatoric de ansamblu a ntreprinderii; d. ealonarea i urmrirea realizrii graficului de investiii.

424. Excludei aspectele strine coordonrii activitii de marketing: a. atribuiile compartimentului de marketing; b. structura intern a compartimentului de marketing; c. elaborarea de programe privind perfecionarea activitii profesionale i urmrirea realizrii lor; d. poziionarea compartimentului de marketing n structura organizatoric de ansamblu a ntreprinderii.

425. Principalele formule organizatorice care nu se ntlnesc n activitile practice de marketing se refer la: a. desfurarea unor activiti de marketing n cadrul compartimentelor moderne; b. gruparea majoritii activitilor de marketing ntr-unul din compartimentele tradiionale; c. construirea n cadrul structurii organizatorice a ntreprinderii a unui compartiment specializat de marketing; d. crearea de direcii de marketing.