Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tesuturile sunt o grupare de 2 sau mai multe cellule care indeplinesc aceiasi functie, structura si aceiasi origine formeaza tesutul. Toate celulele care intra in alcatuirea corpului omenesc trec printr-o secmentare si provin din celula ou (zigot) Tesuturile se clasifica:1 epiterial 2 conjuctiv 3 muscular 4 nervos
1. Tesutul Epiterial
Tesutul epiterial formeaza la suprafata corpului epiderma si captuseste suprafata interna a organelor cavitare (ex: tub digestiv, caile respiratorii, formand mucoase) Este format din celule pavimentoase celule prismatice celule cilindrice sunt strans unite intre ele fie printr-o substanta amorfa, fie prin punti citoplasmice
Celulele profunde sunt asezate pe o membrana bazala care le separa de tesutul conjuctiv ce se gaseste sub celulele epiteriale, avand functia trofica, intrucat epiterile nu sunt vascularizate si se hranesc prin difuziune. Dupa functiele epiterile sunt: a) epitelii de acoperire b) epitelii glandulare c) epitelii senzoriale
1b) epitelii glandulare format din celule care au capacitatea de a elabora produsi de secrentie, epiteli secretoare impreuna cu tesutul conjuctiv vase formeaza glande nervi
b)1 exocrine b)2 endocrine b)3 mixte 1b)1 glande exocrine produsul lor de secretie este eliminat la suprafata pielii printr-un canal (sudoripar, sebacee), sau in diferite cavitati (salivare, gastrice). Tipuri de glande
1b)2 glande endocrine cu secretie interne, hormonul este eliminat direct in sange (tiroida supra
renala)
1b)3 glande mixte atat secretie interna cat si externa (pancreas, testicol, ovar) 1c) epitelii senzoriale sunt alcatuite din celule specializate in receptarea diferitilor stimuli din mediul extern sau intern ; excitatile sunt transformate in influx nervos care este transmis prin terminati nervoase senzitive la nivelul polului bazal specific celulelor senzoriale.
Tipuri de celule epiteliare zenzoriale : 1) celule senzoriale gustative din mucoasa gustativa ai epiteliului mucoasei linguale 2) celule senzoriale olfactive din epiteliul mucoasei olfactive
2.
Tesutul conjunctiv
Tesutul conjunctiv este un tesut care leaga diferite organe, asigura rezistenta organismului, are rol trofic, depozitand grasimi, intervine in apararea organismului si anume in procesul de fagocitare. Tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjuctive substanta fundamentala fibre conjuctive
Celulele conjuctive difera de la un tesut la altul Substanta fundamentala pate fi moale, semidura, dura Fibrele pot fi de colagen reticulina elastina, etc In functie de alcatuirea substantei fundamentala tesutul conjunctiv se clasifica in: 1 tesuturi conjunctive moi 2 tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase) 3 tesuturi conjunctive dure (tesutul osos)
2 tesuturi conjunctive semidur (cartilaginoase) este un tesut elastic dar si rezistent, substanta fundamentala contine condrina (un amestec de substante organice impregnate cu saruri de calciu si sodiu). Celula cartilaginoasa poarta numele de condrocite si se gasesc in niste cavitati numite condroplaste in care se gaseste si substanta fundamentala. Celulele sunt sferice sau ovoide, iar printre ele se gasesc fibre de colagen si elastice, intr-o impletitura densa. In functie de tipul fibrelor si de alcatuirea substantei fundamentala cantitatile se desting 3 tipuri de cartilaje: 1 hialin 2 elastic 3 fibros
3
1 in cartilajul hialin substanta fundamentala este omogena, deoarece prezinta fibre foarte fine. Formeaza cartilaje articulare costale laringeale traheale bronsice 2 tesutul elastic prezinta in special fibre elastice, formeaza epigrota si pavilonul urechi. 3 tesutul fibros este alcatuit in special din fibre de colagen si alcatuieste discurile dintre vertebre si meniscule articulare Tesutul cartilaginos nu este un tesut vast, nutritia lui se realizeaza prin difuziune de la nivelul capilarelor pericondrului, o membrana conjuctiva vasculara care imbraca cartilajul (osul)
o unitate morfologica si functionala care poarta numele de osteon (poarta numele si de sistem haversian). Intre sistemele haversiene se gasesc lamele osoase ce poarta numele de sisteme inter-haversiene.
3.
Tesutul muscular
Tesutul muscular se diferentiaza in : 1 tesut muscular striat (scheletici) 2 tesut muscular neted (muschi ce apartin organelor interne) 3 tesut muscular cardic (miocardul)
O miofibrila este alcatuita dintr-o succesiune de discuri clare si intunecate, la mijlocul discului clar se gaseste membrana Z, iar la mijlocul discului intunecat banda H luminoasa. Totalitatea structurilor cuprinse intre doua membrane Z succesive formeaza un sarcomer, unitatea morfofunctionala a muschiului striat. Discurile sunt situate la acelasi nivel pentru toate miofibrilele fibrei musculare, de unde rezulta aspectul striat al acesteia. La mentinerea la acelasi nivel al discurilor contribuie membrana Z care se prelungeste de la o miofibrila la alta si se insera pe fata interna a sarcolemei (membrana fibrei musculare). Fiecare miofibrila este alcatuita din microfilamente de miozina si actina. Miofilamentele de miozina sunt scurte si groase. Miofilamentele de actina sunt mai subtiri, mai lungi, mai numeroase. Ele se insera cu un capat pe membrana Z iar celalalt aluneca printre miofilamentele de miozina. Prin alinierea miofilamentelor muschiul se scurteaza. Discul intunecat este format din miofiloamente de actina, cat si filamente de miozina, iar discul clar prezinta numai filamente de actina.
sarcolema Reticul sarcoplasmatic Membrana Z sarcomer
Muschi
Fibra Membrana H
musculara
Disc luminos
2 tesut muscular neted contine fibre musculare netede si se gaseste in peretele vaselor de
sange in interiorul unor organe interne (uter, vezica urinara, ureter, tub digestiv, bronhi), dar si la nivelul ochiului in iris, muschii acomodari. sarcoplasma Structura si proprietatile fibrelor musculare netede sunt mai putine unitare decat ale fibrelor musculare striate. Fibre musculare Structura fibrele de actina si netede prezinta aspectul fusiforma si au dimensiuni mai mici, miozina prezinta un singur nucleu (discul central). Microfilamentele nu sunt organizate in miofibrile; prezinta o sarcolema si o sarcoplasma care are doua regiuni distincte: una situata central (mica d.p.d.v. al volumului) care contine nucleul si unele organite comune si o regiune periferica, mai intinsa. Regiunea periferica contine aparatul contractil care contine organite asemanatoare celor din m. striat dar cu dispozitie diferita: filamente contractile( de actina si miozina)si filamente intermediare, specifice acesti muschi, alcatuite din proteina numita desmina.