De la egoism la cooperare sociala in economia de piata

Una dintre trasaturile cele mai vizibile ale afacerilor este competitivitatea. Nendoielnic, afacerile nseamna concurenta si aproape oricine si poate da seama de avantajele competitiei n economia de piata: produse si servicii mai bune si mai variate, la preturi mai mici, inovatie, diversitate, dezvoltare etc. Multi oameni de afaceri nu nteleg nsa prea clar natura competitiei economice si conexiunea ei necesara cu cooperarea; preocupati exclusiv de maximizarea profitului lor n limitele legii, ei ignora orice responsabilitati morale fata de ceilalti, ntruct le considera niste fantezii idealiste si umanitare, ce stnjenesc afacerile, micsornd profitul. Aceasta perceptie simplista implica ideea ca, din cauza concurentei, un bun manager nu are, n economia de piata, nici o alta optiune n afara de a cumpara ct mai ieftin si de a vinde ct mai scump. Se accepta fara entuziasm existenta unui cadru legal care trebuie respectat, dar att: n limitele legii totul e permis pentru a se atinge scopul unic al oricarei afaceri serioase - maximizarea profitului.

Perspectiva maximelor avantaje nu este specifica numai lumii afacerilor, ci apare ca o posibila viziune generala despre lume, prea adesea sustinuta de simtul comun. Aceasta viziune se numeste egoism iar ideea sa de baza este aceea ca fiecare individ trebuie si i este ngaduit sa urmareasca, n tot ceea ce face, n primul rnd propria fericire, adica mplinirea dorintelor si satisfacerea intereselor sale personale. Daca egoismul este sau nu corect din punct de vedere moral reprezinta o problema extrem de dificila si unora li se pare chiar insolubila cu argumente strict rationale. Se spune ca gndirea nu poate dovedi ca unuia ar trebui sa i pese neconditionat de altii; unii oameni cred ca da - mnati fiind nu numai de argumente intelectuale, ci mai ales de imboldurile inimii - n vreme ce altii cred ca nu. nsa egoismul simplist sau ngust nu poate fi acceptat ca teorie etica valabila nici macar din perspectiva interesului propriu.

Care este prioritatea pe care o acord@ economistul zilelor noastre?Individul sau societatea? Acest subiect se suprapune par]ial pe antiteza: binele general prinpromovarea propriet@]ii }i aspira]iilor individuale - bun@starea general@,calea care asigur@ satisfacerea nevoilor fiec@rei celule (familie, persoan@)a societ@]ii la un nivel garantat. Ne m@rginim s@ observ@m c@ experien]a ultimelor decenii, ^nRom$nia, ne-a ar@tat c@ aspira]iile individuale la bun@stare,

libertate deini]iativ@ }i afirmare n-au putut fi racordate sloganului bun@st@rii generale,imaginii prosperit@]ii }i m@re]iei patriei, ca imbold individual }i, acestea n-auputut deveni un suport al fericirii personale. Marea majoritate a popula]ieia r@mas ata}at@ prosperit@]ii personale }i familiale. Respingnd egoismul feroce si rapace, ntruct este irational si contraproductiv, att Hobbes, ct si Teoria Jocurilor sustin asa-numitul "interes luminat" [enlightened self-interest]: fiecarui individ ar trebui sa-i pese de ceilalti, deoarece cooperarea si reciprocitatea sunt mult mai profitabile dect un conflict generalizat. Dar, n ultima instanta, motivatia care sta la baza acestei viziuni este un soi de realism pragmatic, preocupat de maximizarea beneficiilor, avantajelor si profiturilor pe care le poate obtine individul angrenat n afaceri. Este vorba tot despre un calcul egoist, temperat nsa de ntelegerea faptului ca, pe termen lung, avantajele proprii pot fi mai mari daca se realizeaza un echilibru ntre competitie si cooperare.

Piata unei clase speciale de sisteme care sa foloseasca un termen propus deFriedrich Hayec , se caracterizeaza prin tendinta catre ordine spontana. Adam Smith parintele economiei politicii moderne a folosit pentru a caracteriza piata metafora mainiiinvizibile.Ce se ascunde in spatale mainii invizibile ?Trebuie sa facem apel la trei concepte fara de care economia nu exista : oferta ,cererea si pretul . Oferta este cantitatea de marfa pe care un agent economic este dispus sa oofere spre vanzare in functie de profiturile anticipate in special de pret. In general ofertacreste odata cu pretul . Cererea este cantitatea de marfa pe care consumatorii sunt dispusi sao cumpere. Cererea scade odata cu cresterea pretului. Pretul reprezinta o cantitate demoneda pe care consumatorul o ofera producatorului in schimbul bunului.Actiunea mainii invizibile a pietei poate fi explicata in mare parte prin preturilelibere care , la modul abstract indeplinesc trei functii : de semnalizare , stimulare si deechilibrare.Mana invizibila a lui Adam Smith este in general inteleasa ca referindu-se lacumpararea sau vanzarea de bunuri sau serviciul in schimbul banilor. Dar activitateaeconomica nu este in nici un caz singurul domeniu de activitate umana in care apare ostructura complexa si subtila ca urmare fireasca a cooperarii unui numar mare de oameni,fiecare urmarindu-si propriul interes.Preocuparile marginite la piata economica au condus la o interpretare ingusta ainteresului propriu ca egoism miop , ca o preocupare exclusiva pentru recompenselemateriale imediate. Economia politica a fost mustrata pentru asa-zisa descriere , largaplicata , a unui pe de-a intregul nereal om economic care este putin mai mult decat omasina de calcul , raspunde numai la stimulente banesti . Aceasta este o mare greseala .Interesul propriu nu este egoism miop. El consta in tot ceea ce intereseaza participantii , intot ceea ce ei pretuiesc in toate telurile pe care le urmaresc . Toti indivizii isi urmeazainteresul , asa cum il vad si asa cum il considera ei conform cu proprile lor valori .Indivizii isi

duc viata sub imperiul fortelor timpului si a ignorantei . Limitarearesurselor si in special a timpului disponibil , ii determina pe oameni sa nu foloseasca toateinformatiile pe care le-ar aduna daca ar avea la dispotitie oricat timp si oricati bani.Cercetarea economica porneste de la individ in baza unor certitudini : omul e rational , elactioneaza , alege. Indivizii coopereaza si dau nastere la societati , legi , limbaje etc.Cercetarea economica porneste de la individ.Odata ce in societate se dezvolta o structura de productie tot mai complexa ,societatea devine si mai dependenta de intretinerea acestei structuri.Oamenii dotati cu dorinta de a-si inbunatatii nu numai starea prezenta , dar si pe ceaviitoare invata sa conserve resursele aflate la dispozitie si care par tot mai greu detransformat in bunuri de consum. Acestea reprezinta baza cooperari sociale in societateaextinsa . Astfel , apar nevoia de economisi resursele , adica de a le conserva fluxul viitor de bunuri de consum .Exista doua forme de cooperare sociala : o forma de cooperare sociala este cea incare oamenii se asociaza in vederea unui scop comun . O alta forma este cea in careoamenii cauta sa realizeze scopuri diferite dar au nevoie , unii de serviciile celorlalti pentru

a-si realize propriile scopuri , deoarece fiecare dispune in principiu in mod liber deresursele sale. In momentul in care oamenii incep sa se gandesca la beneficiile viitoare aleunei intreprinderi prezente, capitalul si tehnologia isi fac intrarea in societatea umana.Drepturie de proprietate sunt rezultatul invitabil al cooperarii sociale , iar cooperarea sociala larga , de piata , devine cea mai puternica forma a cooperari umane ,odata cu aparitia proprietatii.Pe langa transformarile culturale si chiar psihologice pe care leimpune , cooperarea sociala aduce o revolutie economica , cresterea prosperitatii si posibilitatea sustinerii unui numar tot mai mare de oameni .Cooperarea sociala aduce o revolutie economica , cresterea prosperitatii si posibilitatea sustinerii unui numar tot mai mare de oameni . Cei care economisesc se priveaza de niste resurse care ar putea fi folosite in prezent . Miza este reprezentata desurplusul de productivitate adus in viitor . Rationalitatea este strans legata decomportamentul capitalist .Intotdeauna , insa, indivizii care actioneaza pe fonduri proprii tind sa aiba unorizont de asteptare redus . Daca ar fi asa , resursele ar fi risipite , deoarece investitiile petermen lung sunt mai mari consumatoare de resurse , iar acestea sunt imobilizate pe totacest termen. Lipsa de mobilitate a resurselor atrage dupa sine un risc mai mare de scaderea preturilor .Adam Smith observa acum mai bine de 200 de ani ca fiecare individ e condus deo mana invizibila sa promoveze un scop ce nu face parte din intetia lui . Urmarindusiinteresul sau , el adeseori promoveaza interesul societatii mai bine decat atunci candincerca intentionat sa-l promoveze.Piata , ca forma de cooperare intre indivizi reprezinta solutia implicita inmajoritatea ilustrarilor de rationament economic . In plus , piata este forma generala dedistribuire a resurselor .Sistemul economic reprezinta o structura distincta alocarii resurselor . Indiviziicreaza aceasta structura , ei o modifica in functie de dorintele lor si tot ei sunt punctul de plecare si

de sosire in ceea ce priveste aranjarea factorilor de productie in cazul acesteistructuri .Totul porneste de la preferintele indivizilor. Fara preferinte complexe nu am avea ostructura economica atat de complicate . Fara ca preferintele indivizilor sa fie satisfacute ,este nevoie ca acestia sa formeze planuri de actiune . Fiecare individ are astfel de planuri pregatite pentru diverse orizonturi temporale pentru ca dorintele sa fie indeplinite .Mecanismul pietelor este , deci , mijlocul principal prin care planurile individualese coordoneaza intre ele .