Târgul Olarilor i al Me terilor Populari „Ochiul de

P un” R d u i edi ia a XXVI-a

de Carmen Veronica Steiciuc | Iulie 15, 2008

În perioada 4-7 iulie 2008, peste 120 de me teri olari i populari au celebrat la R d u i
s rb toarea lutului, în cadrul celei de-a XXVI-a edi ii a Târgului Olarilor i al Me terilor
Populari „Ochiul de P un”. Zilele ora ului au venit s întregeasc peisajul de s rb toare,
în care r d u enii i invita ii lor au celebrat cântecul, jocul i portul popular. Organizatorii
acestei manifest ri sunt: Consiliul Jude ean Suceava, prin Centrul Jude ean pentru
Conservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Suceava, Primaria Municipiului R d u i
i Muzeul Etnografic “SAMUIL i EUGENIA IONE ” din R d u i.

Juriul din acest an al Târgului Olarilor i Me terilor Populari “Ochiul de P un”, a fost
compus din: pre edinte - Daniel Hrenciuc i urm torii membri: Pavel Blaj, Traian
Postolache, Libelula Curic i Mihai Mateiciuc. În urma discu iilor, juriul a stabilit un
numar de 20 de premii de excelen , în valoare de 300 RON fiecare, care s-au acordat
urm torilor me teri olari: Florin Colibaba - R d u i, Victor Ladislau - Miercurea Ciuc,
Ioana Mischiu - Horezu - Vîlcea, Radu Pascaniuc - Marginea, Petru Maxim - Dorohoi,
Maria Mocanu - Brani tea - Gala i, Dumitru Ifrim - Schitu Stavnic - Ia i, Marton Molnos
- Korund, Sándor Balász -Korund, Lidia Andronachi - Pa cani, Adrian Bledea - Baia
Mare, Doina Bledea - Baia Mare, Iurie Cucuietu - Drochia - Republica Moldova, Tudor
Munteanu - Chi in u - Republica Moldova, Eusebiu Iacinschi - Boto sani, Györfi
Domokos - Korund, Agoston Tofalvi - Korund, László Tofalvi - Korund, Gheorghe
Magopat - Marginea, Constantin Mischiu - Horezu - Vîlcea, i dou premii în valoare de
200 RON urm torilor me teri: Sillo Attila - Miercurea Ciuc i Dan Sorin Bucur din Dej.
Premiile au fost acordate de c tre Consiliul Jude ean Suceava, prin Centrul Jude ean
pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Suceava i de Prim ria
Municipiului R d u i.
Arta ornamental simbolic este privita ca o constant în arta i tradi ia româneasc ,
demonstrând înaltul rafinament i spiritualitatea creatorilor no tri.

În cele ce urmeaz v prezent m câteva gânduri ale membrilor juriului:

Pavel BLAJ, director al Centrului Jude ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii
Tradi ionale Suceava, membru al juriului: „A XXVI-a edi ie a Târgului Olarilor,
respectiv a Târgului Me terilor Populari de la R d u i, a trecut iat de un sfert de secol, o
cifr impresionant care define te însu i profilul ora ului i orientarea sa, în sensul c
este o localitate unde se g se te un puternic centru de ol rit, sau chiar mai multe centre de
ol rit. O perspectiv mai apropiat sau mai îndepartat ar putea s duc la o concluzie sau
la o hotarâre din partea administra iei locale sau regional-etnografice, ca R d u iul s
devin un centru al olaritului în Bucovina, lucru care ar putea s stimuleze în continuare
acest me te ug. Al turi de me terii olari din Bucovina, veni i în numar mare anul acesta
la târg, au venit i me teri de alt profil, o parte din ei me teri tradi ionali, o parte mai
pu in tradi ionali, dar care apar in segmentului artistic, care au, deci, realiz ri artistice
deosebite, lucru de apreciat. Cred c ar trebui insistat pe viitor ( i aici m refer nu numai
la Muzeul Etnografic din R d u i i la organizatori, ci i la institu iile jude ene precum
Centrul Culturii Tradi ionale Suceava), s fie g site niste modalit i de a atrage me terii
mai pu in obi nui i de a participa la târguri, respectiv cei care nu au posibilit i financiare,
pentru ca altfel, oamenii care sunt înc p str tori ai tradi iilor i me te ugurilor populare,
care tr iesc în satele de la munte i care nu au posibilitatea s ob ina venituri din
me te ugul lor, treptat vor abandona aceste me te uguri i, odat cu ele, se va pierde un
segment din patrimoniul, din tezaurul nostru na ional în ceea ce prive te cultura i arta
tradi ional . Va trebui s g sim posibilit i fie s facem Târguri mai dese i în zonele
despre care vorbeam, în satele de munte, s chemam me terii acolo, dar posibilitatea lor
de a valorifica produsele sunt mici acolo, sau, ar mai fi posibilitatea s cre m în
perimetrul jude ului o serie de standuri unde s fie adus marfa acestor me teri i s fie
pus în vânzare. Aici este de gândit modalitatea, cum s-ar putea face o stimulare a
tradi iilor i a me te ugurilor în continuare. Consider c este un bun câ tigat aceasta a
XXVI-a edi ie a Târgului Olarilor i a Me terilor Populari de la R d u i.”

Libelula CURIC, etnograf, consultant artistic la Centrul Jude ean pentru Conservarea i
Promovarea Culturii Tradi ionale Suceava, membru al juriului: „Târgul Olarilor i
Me te ugarilor Populari - Ochiul de P un” - a ajuns în acest an la cea de-a XXVI-a edi ie,
fapt ce relev cu predilec ie importan a lui i necesitatea de a p stra puterea tradi iei
culturii române ti neatins de vremuri. În fiecare an, târgul a g zduit me teri din diferite
col uri ale rii sporind astfel gama produselor me te ug re ti, aspect concretizat i de
aceast dat , f r îndoial . Fiind în mod deosebit un târg al olarilor, au fost prezen i atât
me teri cu ceramica tradi ional cât i crea ie. Al turi de olari i-au expus spre vânzare
produsele i me terii ce prelucreaza lemnul, împletitori în sfoar , prelucrare sticla,
es turi cu minunate motive na ionale din diferite regiuni i alte elemente ale artei
populare române ti. Nelipsi i au fost olarii din cele mai importante centre de ceramic din
ar , ba chiar me teri iscusi i ce prelucreaz ceramica dincolo de hotare, care prin har ne
transmit nou , privitorilor, iubitorilor de art , tot ce poate omul s modeleze mai frumos
în sensibilitate i d ruire, în puritate i adev r, rostite într-un alt fel de grai decât cel al
cuvântului i, poate, mai aproape de divinitate. Ei poart în adâncul sufletului lor
frumuse i ascunse încercând s le exteriorizeze într-un fel sau altul. Cred c aceasta este o
necesitate a vie ii, un fel de exprimare a identit ii. Vizitatorii au avut parte de o
manifestare deosebit , desfa urat pe parcusul a trei zile într-un cadru generos, bine
organizat, în centrul ora ului. Cu certitudine, asemenea întâlniri la nivelul exprim rii
spiritului în art , ne vor modela în acela i timp i pe noi, în timp, vazându-ne prin ochiul
artei ce vine din des vâr ire. Fiecare activitate cultural constituie un pas ce merit
conservat în tezaurul celor ce d inuie peste timpuri, cât le va permite existen a.”

Daniel HRENCIUC, inspector general adjunct al Inspectoratului Scolar Jude ean

Suceava, pre edintele juriului: „A fost o edi ie reu it , chiar în raport cu cele anterioare,
având în vedere c preg tirile s-au f cut oarecum în mare vitez , dat fiind faptul c acum
dou s pt mâni s-a schimbat administra ia municipiului R d u i i noua echip a trebuit
s se organizeze rapid, astfel ca aceast edi ie s se desf oare în parametrii
corespunz tori. Au fost prezente la târg nume reprezentative ale ceramicii române ti, atât
tradi ionale cât i moderne. Am încercat s facem o distinc ie între ceea ce înseamn art
i tendin ele mai recente, pe care noi le numim kitsch. Si cred c am reu it.”
Traian POSTOLACHE, director al Muzeului Etnografic “SAMUIL i EUGENIA
IONE ” din R d u i, membru al juriului: „Avem 26 de ani de când s-a înfiin at Târgul
Olarilor. Din anul 2006 este i al Me terilor Populari. Am l rgit aria me te ugurilor
tradi ionale pe lâng nucleul de cerami ti. Anul acesta sunt prezente cele mai importante
centre de ol rit din România, dintre care men ionam: Miercurea Ciuc, Horezu, Marginea,
Dorohoi, Brani tea-Gala i, Schitu Stavnic-Ia i, Korund-Harghita, Pa cani, Baia Mare,
Dej, Boto ani, Cluj. Au fost i mesteri olari din Republica Moldova, de la Drochia i de
la Chi in u, precum i foarte mul i artizani, cu cioplituri în lemn, constructori de
instrumente muzicale, bijutieri-argintari. Configura ia Târgului a fost foarte ampl anul
acesta. Me teri foarte buni, spre exemplu, de la Baia Mare a venit Doina Bledea, care
face o ceramic tradi ional ardeleneasc de o mare frumuse e. Vremea frumoas a
contribuit la reu ita
acestui târg. Referitor la ceea ce se nume te kitsch, pe care unii îl v d ca pe o negativitate
care viruseaz în general aceste târguri, a vrea s men ionez c exist oameni care nu au
cuno tin ele necesare s în eleag cultura tradi ional i cultura popular , care evolueaz ,
ca i limba, i care nu poate fi controlat întru totul. Ace tia sunt extrem de ofusca i de
fenomenul kitsch. i exist oameni, cum a fost de exemplu pictorul Horia Bernea, mare
personalitate, Dumnezeu s -l odihneasc în pace, directorul Muzeului ranului Român,
care diviniza cultura tradi ional i crea ia tradi ional , dar iubea i avea o în elegere
deosebit i pentru kitsch. i spunea c fenomenul kitsch demonstreaz c frumosul este
ceva necesar omului, indiferent de condi ia lui social . Chiar i pe treptele cele mai de jos
ale condi iei sociale, omul are nevoie de frumos. În mahala, în zonele cele mai obscure,
exist o nevoie de frumos. Omul simte nevoia asta.
Deci, avea o în elegere. Un alt aspect, de exemplu, nimeni nu se mir c la s rb toarea
Cr ciunului to i românii fac un brad. Ceea ce nu este tradi ional i nu este specific culturii
române ti i ortodoxe. Singurul moment în care apare bradul, dup cum explica Simion
Florea Marian, este înmormântarea. Bradul era folosit la ritualul de înmormântare. Ei,
bradul este adus din occident, este o adaptare i nimeni nu se mir . În schimb, se mir de
alte lucruri. Aceste târguri, mul i cred c sunt adresate numai speciali tilor, ori nu este
a a. Exist o nevoie de comunicare, de s rb toare, de bucurie, pe care trebuie s o
perceap întreaga comunitate. De la vladic la opinc . Omul trebuie s simt bucuria
aceea pe care o aveau cei care participau în vechime la iarmaroace sau la nedei i
nedeiu e, marile s rb tori anuale în care lumea se aduna, se f ceau schimburi comerciale,
se transmiteau mesaje, se f ceau înso iri, se alegeau miri i mirese.
Aceast configura ie, care unora li se pare c este o defec iune, eu cred c este ceva
firesc. Chiar i în construc ia unui muzeu. Acum nu mergem etimologic, pentru c un
muzeu în esen ar fi un templu al muzelor. Dar în ziua de ast zi este cu totul altceva.
Exist posibilitatea s se realizeze un muzeu elitar, în care s fie individualizate piesele
cele mai valoroase, într-o mare simplitate, unicitate. i omului, vizitatorului elitar, îi
revine sarcina s refac contextul prin cultura, prin educa ie i prin intui ie. Exist i o
alt posibilitate, ca cei care realizeaz muzeul, conservatorii, muzeografii, s realizeze ei
acest context, s u ureze efortul pe care trebuie s -l fac vizitatorul. Pentru c , de cele
mai multe ori, cei care viziteaz un muzeu sunt oameni diferi i, afla i pe diferite trepte de
educa ie, de cultur , i percep în mod diferit. i li se las lor libertatea s aprecieze ceea
ce este important pentru ei. i a a cred c trebuie gândit i configura ia unui târg al
me terilor populari, a a cum este i Târgul Olarilor i al Me terilor Populari „Ochi de
P un” din R d u i. Noi ne str duim s p str m cele mai importante vestigii ale culturii
tradi ionale, s le conserv m cu mare grij , s le transmitem. S p str m ceea ce este
valoros, dar în acela i timp s avem îng duin pentru lucruri mai modeste. Cred c rolul
cel mai important în p strarea a ceea ce este tradi ional ar reveni Guvernului i
Ministerului Culturii, prin subven ii, ceea ce este, deocamdat , mai pu in posibil.”
Carmen Veronica Steiciuc

Topice: Reportaje | Edit |