Tema XX-a

ELEMENTE DE COMPOZITIE SI LIMBAJ VIZUAL

20.1

Despre compozitie

Rolul compozitiei - sa atraga atentia asupra im aginii - sa creeze o stare, un sentiment - sa imbogateascaimagineacu sem nificatii Perceptia im aginiise face analitic, prin acumula progresiva a informarea tiilor prezentate. Prin compozitie,intelegem asezarea inform atiilor( elementelor de imagine) in cadru, astfel incat sa fie percepute unitar, intr-o anumita succesiune . Unitatea se obtine prin : - continut - forma de prezentare Din punct de vedere al continutului, in imagine nu trebuie sa se regaseas decat elementele strict necesare pentru prezentarea subiectuluisi ca, pentru clarificarea circumstan telor de loc, tim p si mod in care se afla acesta. Informatiilesupliment care afecteaza claritateamesajului se vor elimina. are Din punct de vedere al formei de prezentare, se va apela la un stil corelatcu subiectulales. Unitatea imaginii se poate obtine fie prin armonia elementelorde imagine, fie prin contrastulacestora intr-o forma conflictuala. Pentru obtinereaclaritatii,se va apela la : - simplitate - echilibrurelational Pentru simplitate, apelam la sintetiza rea subiectului principal si a celorl lte elemente care-l caracterizea a za. In general, se vor utili a z subiecte comune cat mai usor de identifi cat, Echilibrul relational, permite privitorului sa descopere intreaga complexitatea situatiei in care se afla subiectul, mentinandu continuu treaza -i atentia si obligandu-lsa parcurga cu privirea imaginea intr-un anumit sens, pana la descifrareamesajuluicontinutde imagine. Aceasta forma de prezentare a subiectuluitrebuie sa conduca in final la realizarea unitatii si la stabilirea unei perceptii clare si ordonate intr-o anumita succesiunepana la dezvaluirea unui context, care nu este totdeauna prezentat explicit in imagine. Contextulsugerat, va fi descop treptat de privitor,ceeace erit il va determina sa acorde in permanenta atentie imaginii. Fara participarea activa a privitorului, imaginea poate fi parcursa fugitiv fara a se recepta mesaju l

conceputde autor.

www.photocami.ro

Primul element care trebuie ales, va fi marimea cadrului ( prin alegerea punctuluide statie si a distantei focale ), urmand ca in continuare,sa dispunem elementelede imagine in cadru. Marimea cadrului ( planul imaginii,vezi portret), va clarifica pozitia autorului fata de subiect, iar dispunerea elementelor de imagine in cadru va crea traseul dupa care privitorulva recepta mesajul, in ritm ul si tensiuneaimpuse de autor . Acest efort la care fotograful participa din plin cu imaginatie, intuitie si talent il vom numi compozitie. 20.2 Perceptiasi sugestia Contactul cu realitatea de zi cu zi, o percepem nu numai cu ajutorul sim turilor si mental ( constientsau incon dar stient ). Dintre mecanismelede perceptie, unul consta in asimilarea fenomenelor pe care le intalnim cu experien tele noast e anterioare, iar altul este realizarea r unor deductii logice, pe baza experienteisi instructieipe care o posedam. Cat se constienti zeaza, din aceste fenomene care se petrec aproape instantaneu depinde de la persoana la persoana. Transmite rea unui mesaj numai pe cale vizuala, elimina de la inceput posibilitat a verificariiinform atiilorprin alte sim turi (pipait, auz, m iros si gust ). e Eliminareaacestor atribute trebuie insa icompensata. Daca mesaju l este simplu, se poate apela numai la semne, dar in cazul unor mesaje complexe pe care vrem sa le transmitem, sentimente, stari si atitudini , va trebui sa imbogatim semnele respecti e cu anumite sem nificatii v specificepentru a fi inteligibilein sensul dorit. Tinand cont de scopul final, acela de a obtine reactia emotionala si rezonanta afectiva a privitorului, putem stabili ca mesajul pe care il transmitem numai prin imagini trebuie sa indeplineascaanumite conditii,care insumate duc la acceptarea lui de catre privitorcu convingere in lipsa unor posibilitatii reale de verificare. Ca exemplu,sa analizam Fig.478 alaturata, care continetrei dreptunghiuri un triunghi si desenate pe o bucata de hartie si care dorim sa fie receptatade privitor,ca zidurile,acoperisul, fereastra si usa unei locuinte umane. De fapt, am dori ca privitorulsa manifeste urmatoareledispozitiifata de propunereanoastra: - dorinta de a recepta mesajul Fig.478 - inchip irea, care-i permite sa conceapa u faptul ca desenul, poate reprezenta o locuinta si poate fi investit cu atributele autenticitatiisi plauzibilitati, indiferent daca reflecta sau nu realitatea. Este de i mentionat,ca produseleinchipuirii sustragcontrolului se critic . . - transpunerea care sa-i permita sa recepteze aceasta forma, care poate se deosebestede viziunea proprie de reprezentarea unei locuinte - conformarea care va consta in acceptarea acestei propuneri de , conventie( de reprezentare)

www.photocami.ro

subordona rea

care va reprezenta disponibilitatea de a incerca

receptareaintreguluimesaj, inainte de a-si manifestaspiritulcritic Numai in conditiile in care privitorul va prezenta aceste disponibilitati, vom putea sa-i transmitem mesajul nostru. Dar aceste disponibilitati ale privito rului, trebuiesc stimulate, pregatite, chiar de autorul mesajului. El trebuie sa-si provoace,in prealabilinterlocutorul,cu ajutorulm ijloacelor de care dispune (prezentare, compozitie,efecte, etc) pentru a obtine de la acesta, disponibili tatile susamintite.Se spune ca, autorul va apela in acest scop la sugestie. respectivla , stim uli,care provoacarespectivele disponibilitati. Exceptand sugestiade prestigiu pe care o poate exerci a un fotografde t renume, se poate apela la urmatoarele: : a) Dupa continutul mesajului, ( subiectului tratat ) va apela la : - tematica de interes general, tratata insa intr-unmod original - subiecte originale ( care n-au mai fost prezentate) b) Dupa forma de prezentare a mesajului va prezenta subiectulsub o - forma inedita - forma perfectonata ( fata de alte prezentari) i c) Dupa modul de prezentare se va adresa privitorului - direct ( impact vizual) - persuasiv - prin ruperi de ritm Ceeace va urmari va fi ca imaginea sa trezeasca interesul major al privitorului lasandu-i acestuia posibilitateadescifrarii mesajului. ( vom constata , dupa ce vor fi prezentati factorii de compozitiesi influenta lor, ca independenta de interpretare este aparenta ). Aceasta aparenta stare de nedeterminare,cu invitarea privitoruluide a face optiuni pentru descifrarea intreguluimesaj este conditieesentiala pentru captarea atentiei si bunavoin lui. tei In acest scop, in imagine sau in modul ei de compunere,se vor introduce deliberatstari conflictualecare vor invita privitorul, aleaga . sa Se poate apela la urmatoareleconflic : te - atractie - atractie ( prin prezenta alaturata a doua tinere frumoase,sugestiaeste ca rea privitorulisi poate manifestasingur optiunea, sacrificandunul dintre personajein favoarea celuilalt, ceeace produce o tensiune de moment; in realitate prin mijloacelede compozitieautorula predeterminat alegerea respectiva) - atractie - resping ere ( sugestiaeste disimulata,deoarece se stie care va fi obtiunea) - respingere- respingere ( metoda este similara cu cea de la prim ul caz, insa are incarcatura tensionalam ult mai mare ) De fapt , propunereade a face optiuni, la care toti oamenii sunt sensibili, nu este decat un siretliccu ajutorulcaruia se capteaza interesulprivitorului. Toate tipurilede imagini opereaza cu ajutorulsugestiilor, imaginilein sine fiind sugestii. Modul in care sugestiileopereaza asupra privitoril depinde m ult or, de dispozitiade moment,temperamentulsi pregatirealor intelectuala.O sugestie prea subtila, prea cifrata , nu va fi receptata decat de un numar restrans de

www.photocami.ro

privitori.Iar o imagine prea simpla, prea banala, a carei citire se poate face dintr o singura privire, nu va retine atentia priviorului suficienttim p pentru ca acesta t sa perceapa intregul ei mesaj . Deaceea , prin organizareaelementelor im aginiiin cadru, prin compozitie, trebuie retinuta atentia privioruluiatat timp, cat ii va fi acestuia necesar pentru a t receptionamesajul respectiv. Un alt rol al utilizariisugestiilor in compozitieeste ca mesajul respectivsa fie transmis in succesiuneadorita de autor. 20.3.0 Marginileimaginii si cadrul Intr-un spatiu nelimitat exista doua tipuri de orientare: ingradirea si existenta unor centre ( repere ) fata de care se raporteaza elementele existente in spatiulrespectiv. O ingradire,devine la randul ei centru de energie, deoarece limitele sale au extensiiexcentrice(ca o radiatie) si centrice (ca un focar). In aceste conditii, rolul m arginilorunei imagini ( sau rama ) este de a concentraatentia privitorului asupra im aginiica entitate de sine statatoare si nu in relatiile sale complexe cu mediulinconjurator. Aceasta suprafata delimita prin marginile( rama ) ei, pe de o parte tinde ta sa se concentreze prin actiunea laturilorramei ( cele laterale o strang spre m ijloc, cea de jos tinde sa se inalte iar cea de sus sa coboare ), pe de alta parte prezinta o expansiunecentrifugalain toate cele patru directii. Centrul de echilibrual acestui spatiu, nu va fi totdeaunacel geometric, fiind determinatde tensiuniledin imagine si nu va fi nici explicit marcat, ci numai sugerat. Rolul m arginil al ramei imaginii, este acela de a subli ia pregnant, or, n faptul ca in spatiul respectiv exista o lume de sine statatoa cu conven re tiile si legitatileei particulare. Imaginea cu cadrul sau, poate fi la randul ei puternic influenta de ta fundalulpe care este prezentata si de celelate obiecte din jur prin : izolare, completare, contrast,etc. Pentru a ilustracel mai bine cele prezentate mai sus, vom analiza Fig.479 Desi personajele sunt independente,fara legatura intre ele, prin simpla lor alaturare,depasesc spatiuldelimitatsi creaza un universcomun. Fig.479 Aceasta perceptie devine mai puternica decat restrictiilecadrelor , caz in care ramele vor devin nepotrivitesi inutile. Alt fenomen interesant este faptul ca in noua imagine perceputa, va fi inclussi spatiuldintre personaje,spatiu ocupat de legaturilecreate dintre ele.

www.photocami.ro

Rezulta clar ca spatiul din imagine, aparent liber , contine de fapt o serie de lega-turiintre elementeleim aginiipe care le percepem inconstient. Dupa cum spuneam, ingradirea creaza un centru de energie. Cele doua centre initiale ( portretele celor doua personaje ) interactionand, vor crea alt centru comun in raport cu care se va percepe imagineade ansamblu. Fenomenul prezentat scade in intensitate,odata cu departarea celor doua imagini de baza, ajungand sa nu mai fie perceput odata cu depasirea unei anumite distante dintre ele. 20.3.1 Forma si echilibrulcadrului Formatul obisnuit al cadrului unei imagini este dreptunghiulardatorita particulari sistem uluivizual care percepe mai m ult pe orizontala decat pe tatii verticala.Problemadiscutabilaeste raportuldintre laturi. Teoretic, acest raport depinde de unghiurilede cuprinderepe orizontalasi pe verticala ale sistem uluivizual ( se presupune un raport intre laturi de aprox. 1 : 1,33 1,41 ). In fapt se utiliz eaza curent formate 2 : 3 si 4 : 3 asezate atat pe orizontalacat si pe verticala. La cadrul cu laturile mari orizontale,excentrici tatea, expansiuneape orizont la este mai mare si deaceea acesta este indicat pentru a imaginile cu multe personaje, cu intrari si iesiri din cadru, in general pentru reprezentaride spatii largi. Cadrul cu laturilemari pe verticala,este indicat pentru portretesau pentru actiunipe verticala. Unghiurile de perceptie depind insa si de continutulim aginii respectiv de interesul privitorului fata de elementele de imagine cuprinse de unghiul pe orizontalaraportat la elementele de imagine cuprinsede unghiul pe verticala. Cum dimensi unile cadrului sunt influentate in mare masura de continut ul im aginii vom avea in realitate de aface cu un cadru perceput ( de multe ori deosebitfata de cel real ). Elementele imaginii,pot sa actioneze in asa fel, incat sa lungeasca sau sa inalte cadrul, sa-l dezaxeze sau sa-l roteasca fata de centrul si axele sale caz in care in mintea privitoruluise vor induce o serie de ambiguitati,care vor tulbura claritatea mesajul i transmisde imagine. u In schitele de mai jos, Fig.480 a si b vom ilust a modul in care percepem r cadrul, in cazul in care in imagine exista elemente cu o pondere mare, care -l influentea : za

Fig.480 a b

In Fig.480 a, elementuldin dreapta tinde sa rastoarnecadrul, iar in Fig.480 b margineacadruluitinde sa se alinieze cu elementulinclinatde imagine .

www.photocami.ro

Astfel de elemente, care produc efecte deranjandprivitorul,obligandu-l fie sa-si incline capul fie, sa-si creeze mecanisme suplimenta de decodare a re im aginiipe noi axe de coordonate,pot fi : - supraf te distribuiteinegal, in stanga si dreapta im aginii ( concentrari e de elemente, intr-o parte a cadrului) - directiide linii in cadru - pozitia unor elemente fata de axele de coordonateale cadrului - accente de lumina , culoare,contrastdistribuiteinegal Cu cat aceste elemente vor fi mai aproape de una din laturile cadrului,cu atat efectulva fi mai puternicscazand odata cu apropiereade centru. Rezulta ca, pentru pastrarea orizontalitatii si verticalitatii cadrului, elementele im aginii trebuie distribuite pe suprafata acestuia dupa o anumite reguli( echilibru). 20.3.2 Stabilita cadruluisi relatia cu element le din vecinatatea sa tea e Ne propunem sa analizam modul in care sunt perceputeelementelesimple, in spatiulcadrul i . Pentru cadru, am stabilit ca acesta tinde sa concentreze u spatiulim aginiiintre laturilesale sau sa se extinda in spatiulinconju rator . Astfel, cadrul va actiona asupra elementelor apropiate de el, conform schiteiprezentatein Fig.481 Datorita atat elementelorinvecinate cat si elementelorcontinute, cadrul poate fi afectat pana la schimbarea formeisale reale, deoarece se stie ca dreptunghiul este o figura nu stabila,avand predispozitiespre deformare. Fig.481 20.4 Elemente de imagine in cadru Punctul este cel mai simplu element de imagine, pentru care adoptam in prealabilurmatoareleconventii: - este un centru de interes, avand deci extensii centricesi excentrice si din acest m otiv il vom reprezentaca un mic cerc - se va comportain imagine, ca orice corp din natura supunandu-se accelerati gravitatiei ei - sub influentaunor deplasari perceptuale,genereaza vectori In general, punctulse defineste ca intersectiaa doua drepte. In imagine mai poate reprezentaconcentrarea,sau un corp departat. Punctuluinu i se poate stabiliniciodatao marime stabila .

www.photocami.ro

In Fig.482, s-au ales trei pozitii pentru un punct si statistic s-a analizat modul in care acesta este perceput

b Fig.482

Dupa cum se vede in figurile de mai sus ( Fig.482 a ) punctul este perceput in cadere libera, cu un vector de miscare in jos. Tendinta punctuluide a atinge marginea de jos a cadrului si deci stabilitatea nu poate fi pusa la indoiala. In schimb in Fig.482 c, este probabila apropierea lui de marginea de sus a cadruluicare-l atrage. Concluzia este ca pentru punct , cea mai sigura si deci cea mai stabila pozitie, este cea din prima figura, celelal e din figura a doua si a treia fiind pozitii t tranzitoriiinstabile . In schimb cadrul, va avea cea mai instabilapozitie in Fig.482 a cand tinde sa se roteasca in jurul axului central, datorita actiunii punct lui si probabil cea u mai stabila pozitie in Fig.482 c, cand punctul pare nehotaratasupra directieide actiune. Alaturi de vectorul reprezentat de directia de miscare sub actiunea fortei gravitationale, in cadru actioneaza si vectorulde deplasare al priviriipe directia de citire a im aginii . Punctul, va tinde sa fie perceput deplasat in directia vectoruluirezultant,dupa cum se vede din Fig.483 a, b si c

Tendinta de deplasare a privirii, este mai mare la inceput de rand , deplasand ca perceptie punctul mai accentuat spre dreapta ( Fig.483 a ) scazand acest efect pe directiade citire si in josul paginii( Fig.483 c )

www.photocami.ro

Fig.483

In continuare,in Fig.484 vom analiza efectele produse de liniile din cadru. Trebuie mentionat,ca aceste linii pot fi reale, contururisau interse de planuri, ctii sau sugerate,directiide actiune a unor vectori.

Liniile lungi, paralele cu axele de simetrie ( Fig.484 a) sau cu marginea cadrului ( Fig.484 b ), intaresc stabilitat acestuia. Stabilitatea cadrul i va fi ea u asigurata si de hasuri de linii paralele cu axele de simetrie sau cu marginile cadrului. Pe de alta parte liniile orizontale paralele cu marginile cadrului scad din dinami itatea actiunii, linist sc atmosferadin cadru. c e ( eventuala inclinare a liniilor datorata unor deformari de perspectiva

este

perceputa mai accentuat cand liniile respective se afla in vecinatatea marginilor cadrului ) Liniile scurte , pot contribui la destabilzarea cadrului, cand sugereaza i volume si mase mari, situate excentric fata de axele cadrului.(Fig.484 c ) Daca liniile au forma unui vector ( ca forma a unui element al im aginiisau ca sugestie ), atunci vor tinde sa roteasca cadrul in jurul axului sau central cu atat mai m ult cu cat sunt mai indepartatede respectivulax. ( Fig.485 a si b )

Liniie inclinate situate in apropierea centruluiim aginii ( Fig.485a,b ; Fig. l 486 ), dau o tendinta slaba de inclinare, parand bratele dezechilibrate ale unei balante care poate reveni oricand la pozitia de echilibru.Efectul de inclinareva fi mai pregnantcand liniile respectiveintersecteazamarginilecadrului.(Fig.487 )

Fig.484

www.photocami.ro

Fig.485

Fig.486

Fig.487

Cele mai stabile lin ii inclinate,sunt diagonalelecadrului.Datorita vectorului de citire pomenitanteriorcare actioneaza ca in Fig.485b,diagonala1 se numeste diagonaladescendentafiind cel mai logic traseu de parcurgereal imaginii. Cealalta diagonala, 2 , se numeste diagonala ascenden si parcurgerea ta ei in sensul aratat in figura , sugereaza realizarea unei aspiratii. 1 2 1 2

Fig.488

Fig.489

Parcurge rea diagonalelordupa directiile din Fig.489 Fig.490 snuita si , este neobi trebuie sa bine justificata. In continua analizam un alt fenomen al perceptiei in cadru. Toate elere, mentele de imagine care se afla in vecinatatea cadrului, tind sa se ordoneze langa margineaacestuia . ( vezi Fig.490 ) Privind Fig. 490 se poate vedea aceasta tendintade aliniere a unor elemente mici, spre marginea de sus si spre cea din dreapta cadrului. Fenomenulse producedin doua motive : a ) datorita educatieiformata prin scris si citit de a alinia la inceputsi sfarsitde rand.

b ) nevoia continua de reper, de aliniere, pentru explorarea spatiuluiunei imagini, ne face sa pipaim vizual continu marginile cadrului. Reperul acesta u, marginea ,devine atat de important incat inconstient,elemente din imagine vor migra catre aceasta margine . Este efectul pe care l-am mai pomenit, de centrifugare, de expansiunecatre exterior. Pentru ca acest fenomen sa nu se mai produca, exista anumite distante fata de marginiunde elementeleimaginii capata o pozitie mai stabila.

www.photocami.ro

Analizandu-sesuprafatacadrului, s-a propusschema din Fig.491 a si b: A 1 2 B A 1 2 B

4 D a

3 C

Fig.491 4 D b 3 C

- punctul.1 este centrulde greutate al triunghiuluiABD - punctul 2 este centrulde greutate al triunghiuluiABC - punctul 3 este centrulde greutate al triunghiuluiBCD - punctul 4 este centrulde greutate al triunghiuluiCDA unind punctele rezultate obtinem : 1 - 2: 3- 4 orizontalelecele mai stabile 1 - 4; 2- 3 verticalelecele mai stabile 1 ; 2 ; 3 ; 4 punctele forte (centre stabile ) Centrul geometric al cadrului, intersectia diagonalelorramane un punct de ambiguitatepozitionalamaxim a . Nu trebuie uitat faptul ca imaginea, nu este o constructiegeometrica la care se pot gasi asa de sim plu liniile si punctele forte, ca in schemele propuse. Deasemenea, nu trebuie uitat, ca perceptia liniilor imaginare, a vectorilor,sau a unor centre de interes , este variabila si instabila in timp, asa ca se lucreaza cu pozitiirelative,fluctuante,aceasta miscare continuadand viata imaginii. S-a mentionat anterior,ca liniile existente in cadru pot fi : - concrete - sugerate Liniile concrete, care reprezinta contururi de obiecte sau intersectii de planuriluminatediferit Liniile sugerate care pot fi continuareaunor linii existente,linii de aliniere, , lin ii de perspectiva, axele unor subiecte,directiide miscare si de vizare. Prin jocul de lin ii , inclinarea si unghiuri care se formeaza, se asigura le dinamismul dramatismulcadrului. si Dupa forma liniile pot fi : - drepte - frante ( in zig-zag ) - curbe ( serpuitoare) In cadrul im aginiiliniile ele vor indepliniroluri diferite : Liniile drepte au rolul de a const ui imaginea, de a delimita planurile si r spatiile,de a crea adancimeain spatiulimaginii,de a stabiliproportiile. Liniile drepte orizontale, sugereaza stabilitate, iar liniile drepte verticale , tensiu-ne,inaltime.

www.photocami.ro

Liniile drepte oblice, sunt lin ii dinamice sugerand miscare, neliniste si dramatism. Daca se succed in hasura, liniile reprezinta suprafete, producand impresiede ordine,monotonie. Ca elemente singulare in cadru, liniile usor inclinate, dau impresia de instabilitate.Cele sugerate sunt m ult mai stabile, deoarece elementele care le genereaza le asigura si stabiliatea.Mult mai stabile, vor fi liniile groase sau cele t contraste,care induc impresia de forta, de presiune. Liniile drepte pot sugerate si de directii. Aceasta impresiede directie,va fi mai accentuata la parcurgerea liniei in sensul normal de explorare al imaginii, stanga- dreapta si se va termina la prima intersectiea liniei respective. Cum linia dreapta este generata de intersectia a doua plane, o linie concreta, singulara in imagine, care nu reuseste sa evoce aceasta intersectie, este un element nedefinitsi pare artificial. Liniile frante, sunt rezultatulunor intersectii de linii drepte. Efectul cel mai pregnant, este dat de unghiurilecare se formeaza si nu de forma si inclinarea liniilorgeneratoare. Cele mai stabile in cadru, sunt unghiurile drepte cu laturile paralele cu marginilecadrului.( vezi Fig.492 a )

b Fig.492

Se observa ca pe masura ce unghiuriledevin mai mici, incep sa aiba din ce in ce mai multa agresivitate, dinamism, unghiurile foarte m ici sugerand miscarea. Evident ca unghiuri opuse la varf vor crea confruntare (Fig.493 a) le impresiecare scade pana la anulare, in cazul egalitatiiunghiurilor Fig.493 b) .(

Fig.493

Liniile frante, alaturi de petele de contrast si de culoare, au rolul de a asigura ritmul, de a insufletiimaginea de a o face mai dinamica. Nodurilein care se intersecteazaliniile se vor constituiin centre de tensiune.

www.photocami.ro

Ritmul generat de schimbarea de directie al liniei frante, sau de o succesiune de lin ii drepte paralele, dupa directia de privire a liniei, poate fi constant,accelerat sau incetinit. Privind pe directia normalei la imagine, sau pe directia unei lin ii de fuga a acesteia, ritm ul respectiv reprezinta viteza de parcurgere a spatiului in imagine, sugerand viteza unui subiect m obil , micsorand-o Liniile curbesau marind-o. de lin ii drepte scade autenticitateaimaginii.Natura Abuzul desfiintea in general liniile drepte, unghiurile,transformandu-le linii curbe. za in Chiar si deformarile de perspectiva introduc o anumita curbura, asa incat in natura nu putem percepe numai lin ii drepte si frante. Apare astfel, coexis tenta liniilor drepte cu cele curbe, racordarea si asocierea lor sub cele mai diferi e t forme. Liniile curbe, predispun la blandete, melancolie, gingasie, eleganta si in combinatiecu liniile drepte , reprezinta intreaga paleta de sentimentesi atitudini. Asocierea armonioa a diferitelortipuri de lin ii asigura reprezentarea cat mai sa veridicaa subiectelorin imagine. In continuarevom analiza alte fenomene ale perceptiei lin iilor. Astfel o linie, exista pe suportul ei cu care se contopeste, glisand in permanenta pe acesta . Datorita acestui fenomen, niciodata unei lin ii singulare, nu i se poate defini cu exactitatelungimea. ( vezi Fig.494 ) Linia va fi percepu ta mai m ult ca o directie, nefiind un corp de sine statator, avand o grosime incerta (vezi Fig.495).Va apare un fenomen de vibratie al liniei, exact ca vibratia coardei unui instrumentmuzical.Vezi Fig.496

Fig.496 Fig.494 Fig.495 O consecinta a acestui fenomen, este faptul ca o linie subtire, in apropierea unei lin ii mai accentuate,tinde sa se lipeascade aceasta .Fig.497 Fig.497 Lungimea unei linii, se poate lim ita numai printr-o intersectiecu alte lin ii Fig.498, sau o intersectie sugerata Fig.499. Daca liniile se termina ca in Fig.500, lungimealor va fi perceputadiferit( apare o iluzie optica )

www.photocami.ro

Fig.498

Fig.499

Fig.500

In cazul in care, linia se termina cu o linie concurenta ( Fig.501) sau cu o suprafata ( Fig.502) , perceptia va fi ca linia va strabate obstacolul respectiv continuandu-si drumuldupa acesta .

Fig.501

Fig.502

Fig.503

In cazul in care o linie este taiata de un fascicol de drepte concurente, acest fascicolm odifi a perceptiadreptei sugerandcurbarea ei ( Fig.503 ) c Unghiuri in cadru Subiectula fost partial atins, in comentari despre liniile frante . Prezenul tam cateva unghiuri, in Fig.504 a, b, c, d, e, f, pentru a analiza efectul pe care il produc,pe planul perceptieivizuale .

-unghiurileascutitevor ghida privireain afara, in sensul sugerat de varful lor

Fig.504

www.photocami.ro

- unghiurileobtuze, tind sa ghideze privireacentral intre laturilelor, efectul fiind cu atat mai accentuat,cu cat unghiuleste mai deschis Analizandfigurileprezentate se pot trage urmatoareleconcluzii: - unghiuriledrepte sunt cele mai echilib rate, iar in cazul in care laturile lor sunt paralele cu laturilecadrului,sunt si cele mai stabile - efectul de directiona de centraresau de echilibrareeste influentat re, de raportuldintre lungimea,grosimea si contrastullaturilor ( cu cat una din laturi este mai evidenta,cu atat directa imprimatase va apropia de ea ) si raportul i care se realizeaza cu ceilalti vectoriexistentiin cadru ( creati de laturilecadrului si de alte figuriapropiate) Tendinteleimprimatede unghiuri,interactioneaza reciprocsi dau tendinte majoritare(compunerede vectori)sau creaza stari conflictuale( Fig.505 a si b)

a Fig.505 Figuri geometrice in cadru

In prim ul rand vom repeta faptul ca, datorita perceptiei, figurile descrise mai jos, pot fi generate, nu numai de liniile concreteci si de linii sugerate, pete de contrastsi de culoare,suprafe si volume perceputeca atare. te Cercul sugereaza volumele sferice. Aceste structuriperfectsimetricesunt in intregi e generate de centrul lor, refuzand orice relatie stabila cu celelalte m coordonateale spatiului.(Fig.506 a, b, c) Desi aceasta forma, nu indica nici o directi , totusi forma in sine este o e expresie a m obilitatii, aflandu locul oriunde si nicaeri. -si

www.photocami.ro

Fig.506

Dupa cum se vede in Fig.506 a,b,c nu exista un loc privilegiat in imagi e n pentru cerc si desi, acesta reprezinta cea mai stabila figura ca forma (fiind totdeauna perceput ca atare) este totodata si cea mai instabila forma ca dimensiune. (Fig.506 c) Cercul, reprezinta soarele sau luna din natura si sugereaza explozie sau implozie, forte centrifugesau centripete.Aceasta figura tinde sa-si determine si sa-si subliniezepropriulcentru. De obicei , cercul, fiind greu de adaptat la o compozi existenta, se va tie creea o compozitie,raportatala centrulacestei figuri. Ovalul si elipsa prezentate in Fig.507 a si b, pierd m ult din simetria centrica,in favoarea unei slabe tensiuni.Desi au o simetrie stabilizatoareproprie, sunt forme m ult mai vioaie, mai flexibilesi mai adaptabile.

Fig.507

a Compozitional aceste forme, au rolul

b de a asocia , sau de a situa

antagonic,doi centride energie, ovalul evidentiindo oarecare ierarhie intre ei. Efectul obtinut, este diferit, functie de raportul dintre axele acestor figuri, axele sensibilegale, tinzand sa le asimileze cu cercul, iar axele m ult diferite ca dimensiune,dezvoltando relatie mai dinamicape directiaaxei mari. Patratul , reprezentat in Fig.508 a si b, este o figura simetrica , cu patru axe de simetrie, doua paralele cu laturile si doua diagonale, dar spre deosebire de cerc ( care are o infinitatede axe de simetrie ) aceste axe de simetrie sunt atat de stabile,incat vor genera si ele o figura foarte stabila . Nu numai centrul patratuluieste generat de intersectii (axele de simetrie respectivde cele doua diagonale),dar si alte elemente ale sale cum ar fi colturile sunt generate tot de intersectii. In aceste conditiiin loc sa aiba un singur centru de energie ca cercul , la patrat apar mai multe centre de energie care duc la o competitiein privinta centricitatiidominante. Aceasta ambiguit te a figurii,o face a indicata numai pentru reprezentarea unor anumite subiecte.

www.photocami.ro

Fig.508

In cazul in care laturile patratului, nu sunt paralele cu laturile cadrului, atunci patratul va tinde totdeauna sa se rastoarne pentru a ajunge la o pozitie stabila . Centricit tea proprie a cercului, nu era raportata la nici un fel de a coordonatesi din acest m otiv cercul ca figura, se preta la reprezentarea unor valori spiriuale nelegate de lumea materiala. t Dimpotrivapatratul, prin axele sale de simetrie, se raporteaza tot tim pul la dimensiunilelum ii materiale, iar forma sa inspira stabilitate.Nodurile formate de intersectiile laturilorsale intarescaceasta stabilitate. Totusi, datorita dim ensiuniisale verticale, forma de patrat permite si spiritualizareasubiectului,elevariitemei. Dreptunghiul este o figura geometrica,cu numai doua axe de simetrie, m ult mai stabila decat patratul. Efectul generat de aceasta figura depinde de raportuldintre laturilesale. Vezi Fig.509 a, b, c In general, dreptunghiul in picioare ( Fig.509 a ) sugereaza biruinta asupra greutatilor,iar dreptunghiul culcat ( Fig.509 c ), lupta cu piedicile vietii.

Dupa cum se vede in Fig.509 b, tendinta unui dreptunghi inclinat, de a reveni la pozitia stabila este foarte puternica. Dreptunghiurile apropiate de marginile cadrului, creeaza intre ele si cadru o zona de presiune maxima, de strivire , sugerandcorpurifoarte grele si masive. Ca si patratul, dreptung hiul, suger aza m ult stabilitatea, figura nefiin d e recomandatapentru subiectedinamice.

www.photocami.ro

Fig.509

O succesiune de dreptunghiuri inscrise, sugereaza stabilitateaspatiulu i tridim ensi onal. ( caz ilustr t in Fig.510 ) a

Fig.510 Rombul , reprezentatin Fig.511, desi este o figura cu doua axe de simetrie, este instabilin cadru, sugerandmiscarea. De altfel, rombulca figura nu se regaseste in natura. Fig.511 Trapezul si paralelogramul, ca forma sugereaza plane, suprafete, niciodata volume. Ca pozitie in cadru aceste figuri sunt instabile datori a t unghiurilor varfurilelaturilor.( vezi Fig.512 a, b, c ) din

Triunghiul este o figura stabila in cadru, numai daca are baza paralela cu latura de jos a cadrului.Daca are unghiulde la baza optuz, sau este pozitionat cu baza inclinata fata de marginile cadrului sugereaza directii de actiune. Si in acest caz triunghiulramane o figura stabila , sugerandtrasee sau forme spatiale ascutite.(Fig.513 a, b, c)

www.photocami.ro

Fig.512

Fig.513

Figurilegeometricede baza asociate,pot compuneorice figura complexa. . Perceptiavizuala fiind intai sintetica apoi analitica,face ca formele dintr-o imagine,sa fie perceputeintai sub forma figurii celei mai simple care le cuprinde. Analizandformele geometrce prezentate mai sus , putem trage urmatoai rele concl zii : u - cercul, patratul si rombul sunt forme prea abstracte , prea stabile si apar nenaturalin imagine - dreptunghiuri , sunt forme stabile,masive, lipsite de dinamism le - paralelogramulsi trapezul, reprezinta numai suprafete, nu reprezinta cu succes volume si spatii - triunghiurilesunt formele cu cel mai mare dinamism, atat in interiorulcat si in exteriorullor Stabilitatea triunghiului, rezulta din cele trei noduri ale sale ( stim ca este o constructienedeformabila) . Deasemenea triunghiulposeda in interiorulsau, o serie de centre cu proprietati deosebit de importante. Din acest motiv, se utiliz eaza cu predilectiecompozitiaorgani ata triunghiular se creeaza efectulde z ( spatiu piramidal ), cu centrul de interes in unul din centrele triunghiului. ( reamintim aceste centre, centrul cercului circumscris, centrul cercului inscris, centrulde greutate,etc ) 20.5 Perceptiafiguriloralaturate in cadru - doua figuri de aceeasi forma si marime asezate pe aceeasi linie sugereaza asociere ( Fig.514 ) , iar plasarea lor pe suporturidiferite va sugera plasarea lor in planuri diferite si totodata, o dimensiunemai mare a celei asezate mai sus( Fig.515)

Fig.514

Fig.515

- doua figuri de aceeasi forma, dar de dimensiuni diferite daca sunt asezate pe aceeasi linie sugereaza subordonare( Fig.516 ) , iar daca cea mica este asezata pe linia de sus, va sugera plasarea ei in adancime( Fig.517 )

www.photocami.ro

Fig.516

Fig.517

- figurile patrat si dreptunghi, alaturate trapezului, paralelogramuluisi triunghiului aceeasi suprafata, le subordoneazape cele din urma ( Fig.518 si de Fig.519 )

Fig.518

Fig.519

- figurileverticale domina ( le subordoneaza) pe cele orizontale - figurie pe verticala apropiate , aproximativ de dimensiuni egale, l sugereaza unitate, iar inegalitatealor creeaza sentimentde concurenta - functiede stabilitateaproprie figuril si de pozitia lor in cadru, distanta or dintre ele se modifica( in Fig.520 triunghiul apropriede dreptunghiin tim p ce se in Fig.521 se departeaza )

Fig.520 -

Fig.521

figurilecare se completeazase vor percep simultan( Fig.522 ), in caz

contrarperceptialor se va face in etape ( Fig.523 )

www.photocami.ro

Fig.522

Fig.523

- figurile pot manifesta tendinte de fuziune ( Fig.522; 524 ) sau de respingereevidenta ( Fig.523; 525 ) ( Fig.525 este un exemplu de echilib rare a dreptunghiului tendin sa de rasturnare) in ta

Fig.524

Fig.525

- in cazul confruntarii dintre figuriagresi rezultatelese pot anticipa ve, ( in Fig.526 confruntarea directa va fi evitata, in Fig.527 confruntarea va fi violenta iar in Fig.528 confruntareava fi atenuata , elastica )

Fig.526

Fig.527

Fig.528

20.6 Centru de interes determinat de elementele din imagine Anterior am prezentat cele mai stabile zone din cadru. In cazul in care intro imagine sunt prezente diferite elemente, fiecare din ele datori a calitatilorgrat fice devine centru de interes, pe de o parte iar pe de alta parte interactionea a cu z cele invecinate. In cazul in care elementeleinteractioneaza,atentia privitoruluieste tentata sa le perceapa simultan.Vom analiza cateva cazuri.

www.photocami.ro

In Fig.529 sunt prezentate doua figurigeometricecare separat, sunt perceputein centrullor de greutate insa impreuna,vor fi percepute intr-unpunctsituat intre ele. Pozitia acestuipunctdepinde de valoarea de impact vizual a figurilor. Fig.529 Cele trei elemente din Fig.530 formeaza un triunghi.Perceptiaansambluluilor se face intr-un punct situatin apropiereacentruluide greutate al triunghiului.Pozitia acestui punct, nu poate fi determnatageometric, depinzandde forma si dispozitia elementelordin varfurile Fig.530 triunghiului. Pentru a sustine cele afirmatemai sus, vom analiza grupurilede elemente din Fig.531 si din Fig.532

Fig.531

Fig.532

Dupa cum se poate vedea, in Fig.531 pozitia centruluide interes nu este influentatade forma elementelor, in schimb in Fig.532 datorita formei elementelor, centrul de interes se deplaseaza spre dreapta. Aceasta deplasare se va produce nu numai datorita formei si marimii elementelor ci si datorita culorii si ilum inariiacestora. Problema importanta este ca atentia fata de subiectulprincipalal im aginii sa nu fie deturnata de elementele de imagine care il inconjoa iar acestea prin ra legaturile dintre ele sa nu formeze o entitate cu alt centru de interes, sau sa se subordonezealtui element.

Cele prezentate, in cateva exemple sunt simple demonstratiiale modului in care interactioneaza figurile in perceptia noastra. Nu s-au analizat efectele produse de fortele centrifuge si centripe ale figurilorsau efectele produse de te culori, contraste si straluciri. Scopul principal al prezentarilor, este numai de a constienti cursantulasupra fenomenelorcare se petrec la nivelulperceptiei. za

www.photocami.ro

20.7 Perceptiafigurilorsuprapuse Suprapune rea unor elemente, se poate produce involuntar din m otiv e obiective, sau voluntar, cand dorim sa ascundem partial anumite parti ale subiectului. Suprapune rea, sugereaza dispunerea unor elemente in planuri diferite, pentru a fi analizate succesiv , concomitentcu perceptia lor unitar - asociativa. Prin suprapunere,intre elementele imaginii,se va crea o legatura mai puternica, mai dinamica, Scopul suprapunerilor este : - de a sugera mai bine a treia dimensiune - de a stabiliordinea de analiza a elementelorim aginii - de a stabilio anumita ierarhie intre elementeleim aginii - de a identifi pozitia privitorului ca fata de elementeleim aginii Pentru ca perceptiaelementelorsuprapuse sa se faca in mod natural, nefortat,trebuiescindepliniteurmatoareleconditii: ( vezi Fig.533 ) a) reprezentarea elementului ascuns sa se faca suficientsi in elementele caracteristicecare sa il faca identificabil b) dispunereain planuridiferite sa se faca dupa o ierarhizarenormala c) intre elementelesuprapusesa existe un Fig.533 echilibruunitar corelatcu echilibrulintreguluicadru Neindepli nirea acestor conditii, creeaza centre de tensiune perceptuala, care distorsioneaa receptareamesajuluivizual. z In continua vom analiza cateva efecte care se percep vizual in cazul re, suprapune unor figuri: rii - daca centrele figurilor circumscrise coincid ( Fig.534 ), se creaza senzatia de unitate, de apartenentala acelasi corp iar daca sunt dispuse diferit ( Fig.535), figurilepar sa reprezintecorpuri diferite dispusein adancime

Fig.534

Fig.535

- cercul inscrisintr-o figura geometrica( Fig.536), tinde sa-i rupa acesteia

legaturile cu lumea exterioara, s-o concen treze, in timp ce un cerc circum scris tinde sa mareasca figura, s-o faca sa iradieze ( Fig.537 )

www.photocami.ro

Fig.536

Fig.537

- mai multe elemente inscriseintr-un cerc sau arc de cerc ( Fig.538), dau impresia de apartenentala acelasi grup, in tim p ce aceleasi elemente situate in afara cerculuisau a arculuide cerc, tind a fi dispersate( Fig.539 ) -

Fig.538

Fig.539

- o linie dreapta a unei figurigeometrice, tinde sa se rupa sub actiunea unui varf ascutit ( Fig.540 ) in tim p ce o curba este mai elastica, sub actiunea aceluiasivarf, tinzand numai sa se deformeze ( Fig.541 )

Fig.540

Fig.541

- la suprapune rea figurilor, o mare importanta o are iluminarea lor. Culoarea mai deschisa sau mai calda a elementului din prim plan creeaza un efect natural ( Fig.542) in tim p ce o culoare deschisa situata intr-un plan mai indepartatproduceun efect straniu,nenatural ( Fig.543)

Fig.542

Fig.543

www.photocami.ro

20.8 Despre alb si negru in cadru Vom analiza in continuare,efectuldistributiei acestor cu lori cadru. in ( denumirea improprie de culoarecorespunde pentru imaginile alb negru la care problema dificila pe care o vom avea de rezolvat va fi convertirea celorlalte culori, in nuante de gri pastrandefectele rezultate ) In prim ul rand, se constata ca nuantele de alb se percep mai rapid, deoarece albul fiind o culoare radianta ( calda omparativcu negrul ) suntem mai sensibili la ea. La o repartitie egala de alb si negru pe suprafata cadrului, albul va fi perceputmajoritartocmaidatorita efectuluisau radiant. ( Fig.544 a, b, c )

Fig.544

In Fig.544 a, repartitia in mod egal a celor doua culori dezechilib reaza complet cadrul . In Fig.544 b, prin divizarea cantitati de alb si negru, cadrul lor incepe sa se echilib reze dar in Fig.544 c unde trecerea de la alb la negru se face de jos in sus , cadrul pare neechilibrat,nenatural. Reiese o alta proprietate a celor doua culori, albul este m ult mai u so r tinzand in sus in cadru, in tim p ce negrul este mai greu, tinzand in jos. Dintre cele doua culori, negrul are o stabilitatem ult mai buna. Ca semnifi atie, albul indica si indruma, iar negrul delimiteaza si c contureaza. In cadrul imagi ii cele doua culorise vor utiliza in urmatoarelescopuri: n - albul , sau zona de culoare deschisa - stabileste centrele de interes - indica trasee de parcurgerea im aginii - mareste dimensiunile im poranta elementuluide imagine si t - efecte momentane( straluciri,sclipiri,scantei) - negrul, sau zone de culoare inchi a s - delimiteazaimaginea - delimiteazaforme - indica trasee - sugereaza reprezentar a celei de a treia dimensiuni e - alternantelede alb si negru

creaza forme asigurand grafica lor creaza spatiul, succesiuneade planuri asigura dinami a si ritm ulin cadru c asigura succesiunesau simultaneitate indica loc, pozitie,timp, fata de subiectul principal

www.photocami.ro

Bineinteles ca aceste culori nu se vor echilib separat, fara a se tine ra seama si de celelal e elemente din cadru. Pentru echilibrarea im aginii este t necesar a se tine seama de toate elementele din cadru si de dispunerea lor ( subiect, centre de interes, linii, forme, culori etc.) Totusi, se recomandaevitarea urmatoarelor dezechilibrecunoscute: plasarea unei lin ii de culoare preponderenta langa una din marginile cadrului ( de culoare deschi a, mareste cadrul, de culoare inchisa, s limiteaza cadrul in acea parte ) plasarea unei lin ii de culoare preponderenta in apropierea orizontaleisau verticalei care trece pe langa centrul cadrului ( separa in doua imaginea ) - plasarea unui element major de culoare prepondere nta, departe de unul din cele patru puncte de stabilitatemaxima ( greu de stabilizat) Zonele cu contrastul in trepte ( degrade ), aflate in cadru sugereaza reliefulsau situarea respectiveifiguriin planuridiferite( dispusein adancime)

Fig.545 a b In Fig.545 a, elipsa cu m ijloculintunecat,va reprezenta o concavitatein tim p ce Fig.545 b cu m ijloculluminat,va reprezen o convexitate.De retinut,ca ta niciodata concavitatilenu pot transmite reflexe, deci in mod natural nu pot fi reprezentateprin culorideschise( alb ) In Fig.546 dreptunghiul colorat este perceput ca un plan inclinat la care partea intunecataeste situata intr-unplan mai indepartat,iar partea lumina intr-un ta plan mai apropiat. Fig.546 Acelasi efect, poate fi produs de cercurile concen trice sau de liniile de hasura, caz in care, pasul dintre ele se micsoreaza pe masura dispuneriilor in adancime.

www.photocami.ro

Fig.547

In Fig.547 a, este reprezentatao convexitatein tim p ce in Fig.547 b, este reprezentatun plan dispus in adancime. 20.9 Culoarea in cadru Pentru a se asigura unitatea si echilibrulimaginii,este necesar ca : - iluminareagenerala sa fie intr-o singura tonalitate - distributiade stralucirisa fie dupa o singurasursa principala - saturatia culorilorsa fie corelata cu sursa principala( o sursa puternica pune in evidenta saturatia culorilorcaldeadica rosu, portocaliusi galben , in tim p ce o sursa mai slaba evidentiazasaturatia culorilorre ci,verde, albastru si violet ) Virarea culorii, adica aparitia unei dominan se produce atat in cazul te, utilizariiunei surse de lum na cu temperatura de culoare nepotrivita, cat si sub i influenta reflexiei luminii de pe suprafete colorate ( surse secundare). In aceste cazuri, perceptia unei nuante de culoare ( rosiatica, verzuie, sau albastruie ) la un obiect pe care il stim alb (de exemplu pe o camasa) devine deconceranta t . Cel mai neplacutva fi perceptiaunei nuante nenaturalea pigment lui pielii unei u persoanecunoscute, Referitorla virarea culorii,stim ca aceasta se petrece si in cazul unor subexpuneri ( datorate insuficienteiilum inari). In planul cadrului, trecerea de la o zona cu iluminare puternica la o zona cu iluminare insuficienta, trebuie sa se petreaca treptat , astfel incat cromatica elementelor din cadru sa se modifice continuu,nu in trepte pentru a nu se pierde continuitat perceptieispatiului, ea Virarea culorii, se poate utiliza intentionat,pentru crearea unei atmosfere particulare in imagine. Amintim tonalitatile speciale, pe care le au imaginile cu rasarit si apus de soare, departarilemuntoase, atmosferadinaintea furtunii,etc. Despre culoare,se stie ca, datoritaperceptieifiziologi , unele culori,cele ce calde ( rosu, portocaliu,galben ) sunt mai excitante, in tim p ce culorile reci , ( verde, albastru,violet ) sunt neutre . Astfel , culorilecalde , vor deveni imediat

centre de interes ale imaginii. Datorita agresivitatiiculorilor calde, acestea sunt perceputein planuri mai apropi te fata de situarea lor in spatiu in tim p ce culorile a reci se vor indeparta in adancime. Culorile calde au in planul cadrului, rolul de a sugera centre de dinamism, actiune, dramatism, iar cele reci , sugereaza zone de calm, liniste , echilibru,stabilitate.

www.photocami.ro

Pentru echilibrarea locala, adica neutralizareaunei culori prea excitan , te in vecinatatea ei, se va plasa o culoare complementara.( se stie ca doua culori complementarepe cercul lui Munsell tind sa se anuleze reciproc ducand la gri neutru ). Trebuie acordata atentie, marimii acestor suprafete colorate , deoarece, o culoare rece nu are acelasi efect ca o culoare calda , pentru a se putea echilibraprin suprafeteechivalente. Ajungand la alaturarea culorilor,vom analiza si alt aspect. Stim ca prin alaturarea a doua culorivecine pe cercul lui Munsell, acestea tind sa genereze o culoare intermediara, aparand o dualitate vibranta, care va tinde catre cel mai puternic dintre polii de culoare. Culoarea rezultanta, este ambigua, necontrolabila,centru de instabilitate. Mult mai stabil , este alaturarea a doua a culori care incadrea o culoare principala, acestea neavand tendinta de a za fuziona. Trebuie analizat si efectul dat de saturatia culorilor . Subiectele dinamice, dramatice, se preteaza la culori saturate date de lumina dirijata, in tim p ce subiectelelirice, poetice cer culorilepale ( pastel ) care se obtin in lumina difuza. 20.10 Despre dificultatile reprezen de tare a formeireale a subiectelor De multe ori, subiectuleste reprezentatin imagine ca proiectiepe unul din planuri( vertical,orizontalsau lateral ) Din pacate, aceasta unic a proiectie pe care o va prezinta imaginea , nu caracterizeaza totdeauna suficient subiectul , creand deconcertari si ambiguitati . Din aceasta cauza, fotografultrebuie sa fie foarte atent la unghiuldin care prezinta subiectul,pentru a obtine suficientedetalii pentru identificarealui . In Fig.548, care urmeaza , se prezinta vederea frontala a unui corp si cateva variante, in care ar putea arata corpulin realitate .

Fig.548

www.photocami.ro

Dupa cum se vede din exemplele prezentate , vederea din stanga sus este o nedeterminare deoarece nu caracterizeaza suficientforma reala a corpului. Aici trebuie sa se manifeste,indemanareasi talentul fotografului pentru ca prin mijloa cele care-i stau la indemana sa poata reprezenta ( sau sugera ) forma subiectului mai veridic. cat Posibilitatilepe care le are la dispo zitie sunt ; - in prim ul rand, alegerea unui subiect bine cunoscut, reprezentativ, caracteristic, care se recunoastela prim a vedere, fara sa mai aiba nevoie de alte detalii suplimentare - alegerea unui punct de statie din care subiectulsa poata fi inregi trat s cat mai complet in forma sa caracteristica - iluminarea cu reliefarea subiectului pentru a-i evidentia forma si detaliile - evidentierea interactiuniisubiectului, cu celelalte elemente din jur, ceeace contribuiela caracterizareasubiectului - oglindireasubiectului,in obiecte din jurul sau Esentiala este obtinereaunei imaginicare sa reprezintesubiectulin esenta lui, in ceeace este si ceeace face , pentru a se putea neglija unele detalii . Procesul consta in sintetizarea subiectuluiin planul imaginii, ceeace se poate face, numai dupa o analiza amanuntitaa lui . De multe ori prin sintetizare, se ajunge la modalitatea de a reprezenta subiectul numai partial insistand pe exprimare,lipsindu-ne de reprezentareacompletadar neconvingatoare . 20.11. Despre estetica im aginii Frumosulartistic este una din valorile culturii umane , alaturi de celelalte valori: economice,teoretice,politica,morale, etc. Un obiect oarecare dat in experienta noastra, se constituiein bun estetic numai in masura in care-l vom introduceprintr-un act al spiritu in sfera valorii lui estetice, iar pentru ca acest act al spiriului sa se produca, obiectul(imaginea in t cazul de fata ) trebuie sa posede insusiriproprii,care sa-l caracterizeze printre celelalte obiecte de acelasi fel ca obiect de arta Obiectele de arta, sunt patrunse de semni icatia anumitorvalori, a caror f origine se gaseste in sufletulartistului, in modul sau personal de a intelege si a reda lumea si viata, iar acest mod personal transferandu-seoperei, ii acorda valoarea spirituala Deci o caracteristicade baza a operei de arta , a obiectuluiestetic, este valoarea spirituala. O alta caracteristica a obiectuluiestetic,este placerea satisfactiape care , ne-o produce, intalniea cu el . Ori placerea, izvoraste tot din procese psihice, r precum senzatii, perceptii,reprezentarisi corelatiiale acestora. Aceste procese, vor trezi sentimente de placere in suflet, in momentulin care vor gasi conditii favorabile,respectivse vor reflecta in acord cu constiintaprivitorului .

www.photocami.ro

Aceasta predispo zitie sufleteasca(pozitiva sau negati a), va incepe sa se v formeze odata cu analiza obiectului artistic . Curiozita tea initiala, se transforma pe parcurs, in satisfactie sau insatisfactie, functie de usurinta privitorului a percepe armoni , echilibr l sau dezechilibruldin imagine, functie de a u de rezonanta pe care o produce subiectulabordat, in asteptarea din constii nta privitorului . Sa analizam, prin ce poate produce reactii favorabile imaginea prezentata: 1. Regularita geometricaa desfasur rii intr-o directie,sau simetria. tea a 2. Posibilitatea perceptiei unitare ( legea unitatii ) a imaginii, care provoacaun sentimentagreabilal omogeniatii, al inteligibilitatii. t Aceste sentimente pot fi receptate nu numai simultan, dar si succesiv (unificre succesiva ), datorita diversitatii care exista in unitate, insa intre elementele im aginii trebuie sa existe legaturi logice, astfel incat perceptia susamintita sa se petreaca usor fara efort . Reamintim ca diversitatea in sine este si ea sursa a placerii, insa daca ne va face dificila posibilitatea receptarii intregului,poate deveni obositoaresi lipsita de sens. Pentru obtinerea unitatii in diversitate trebuie indeplinite urmatoarele , conditii - intre elementele diverse, trebuie sa existe o legatura, temporala, spatiala , conflictuala, etc. ( de exemplu echilibrarea intre elementele majore, sau, intre acestea si masa elementelorminore ) - elementele, din imagine, trebuie sa poata fi percepute si singular , existandintre ele, un contrast,o diferentierecalitativa - ordonarea si subordonareareciproca dintre elemente de imagine, le trebuie sa se faca, in mod natural - trebuie sa existe o subordonarea punctelorde interes ( artificiale) fata de puncteleforte ale cadrului( naturale) In esenta, se cauta concilierea contradiciilor, intr-un anumit ritm , impus t de atitudinea adoptata si de subiectulprezentat, astfel incat privitorulsa adere la aceasta solutie,sa-i placa , sa-l satisfaca. In momentulin care creaza o imagine , fotograful trebuie sa aiba in vedere reactia privitorului modulin care gandeste si modul in care va recepta imaginea. , Lasand la o parte particularitatile care variaza de la individla individ, unele trasaturisunt comune naturiiumane : a. sentimentul valorii personale care nu admite impuneri si restrictii , agresive in discursul interlo cutorului si care presupune imediat aderarea privitorului valori pe care le regaseste in sine la b. placerea nativa de activitate, care-l antrenea entuziast pe privitor in za actiunea de intelegere,percepere si uneori chiar de daruire si-l face sa aprecieze activitateasi stradaniacelorlalti c. sentimentultolerantei care-l indeamna pe privitor,sa depuna eforturiin , intelegereaoricaruimesaj ascuns si sa accepte destul de usor derogaride la un limbaj binecunoscut . La acceptarea unui nou limbaj se vor accepta si prescurtari,coduri,sim boluri,elipse, doar din dorinta perceperiimesajului

www.photocami.ro

d. sentimentulexperientei proprii, care-l face pe orice interlocutor,sa nu priveasca lucrurile asa cum i se propun, ci prin prisma propriilor sale cunostiinteFiind vorba de imagine,conventieacceptata, aceste cunostintese vor . raporta direct comparativ cu cele propuse, in special la proportii, miscari, deformari,reactii, etc. si mai putin la dimensiuni,culoare, tonuri,straluciri,detalii . e. sentimentul cauzalitatii, acceptarea legitatii mecanice ii permit privitoruluisa accepte, orice fenomen natural sau presupus natural si sa poata anticipadesfasurarealui in tim p si consecintele lui, in baza legilorfizice Mai exista un fenomen de care trebuie sa se tina cont. In prima parte a con-templarii unei imagini se acorda interesulmaxim pentru subiect si in cele din urma asociatiilor ( compozitiei ). In timp, interesul direct pentru subiect va scadea, iar interesulpentru sem nificatii mesaj creste. si Prin prisma acestor trasat ri prezentate, ca si a celor prezentate anterior, u fotografulnu trebuie sa prezinte in imagin sale, situatiicare pot fi percepute ca ile nenaturale,false : - expresiiale personajelor,care nu participa afectiv la respectivelestari - atitudininemotivate sau total nepotrivitecu contextul - conflicteanormale,simulate - pozitiianormale ale corpului,in echilib instabil,intr-un contextgeneral ru de stabilita te - corpurinedefinite,sau aflate in pozitiinedefinite - lipsa unui element dominator,a unui centru de interes in imagine - adunaride elemente, fara rost in imagine - miscari rapide, desfasurate pe directii care atenueaza impresia de miscare,sau miscarilente, pe directiicare accentueaza miscarea - miscarifara traiectorieprecisa - imagini fara planuridispuse in adancime - dezechilibrein cadru , care producrotirea acestuia - iluminare, care provoacaprea multe umbre - bizarerii, etc. Nu trebuie uitat ca fotografia este perceputa ca imagine a realitatii imediate si in consecinta limbajul fotografic nu este cel mai indicat pentru experimentecompozitionale, in celelaltearte plastice. ca 20.12 Recomandarigenerale Relatia dintre aproape si departe poate fi avantajos modificata prin schimbarea pozitiei punctului de statie. Tot prin pozitia punctului de statie se poate modificasi raportulde marime dintre diferiteleelemente din imagine. Pozitia orizontului in imagine depinde de inclinarea aparatului. Linia orizontuluisituata in jumatatea de sus acorda intreaga importantasubiectuluidin prim plan in tim p ce linia orizontului situata in partea de jos a im aginii prezinta vastitateaspatiului.. - linia orizontului (si in general o linie orizontala sau verticala ) nu trebuie sa traversezem ijloculim aginiideoarece va im parti imagineain doua - liniile care convergintr-uncolt, separa la randullor imaginea in doua

www.photocami.ro

- lin ii orizontalesau verticale dau imaginii o impresie statica ( comparativ cu liniile oblice ) - liniile intersectatesau convergen devin centre de interes, incetinind te, sau oprindprocesulde explorareal im aginii Privitorulva acorda atentie cu prioritate: - elementelormari - elementelorstralucitoare( luminoase) - elementelorcontrast - elementelorclare - elementelor situate in centrele de interes Imaginea trebuie tratata ca un tot unitar - unde este multa umbra ar trebui sa existe si multa lumina - multa umbra si multa intunecimecreaza sentimentulde gravitate,seriozitate,severitate,tristete.. - multa lumina si stralucire presupuneexuberanta, buna dispozitie,veselie, bogatie. Daca partea intunecoasaa im aginii este in partea de jos, subiectulva fi greoi, masiv, stabil, in caz contrar aparand o instabilitatea subiectului si o stare tensionata,conflictuala, dramatica Distributie elementelor de imagine trebuie executata judicios pe intreaga suprafata a imaginii. Aceeasi judicioasadistributieva trebui efectuata si pentru campurilede claritateprin utilizarea diafragmei adecvate In mod natural, claritatea este prezenta in prim plan urmand sa scada odata cu adancimeacadrului Formele se pot reliefa numai cu ajutorullum inii Imaginiledinamicesunt mai atractivefata de o imaginilestatice - actiunile care se desfasoara de la stanga la dreapta sunt mai rapide decat actiunile care se desfasoara de la dreapta la stanga ( cele din urma par infranate) - subiectul care prives actioneaza sau se deplaseaza va fi incadrat te, astfel incat pe traiectoriaactiuniisa nu aiba obstacolecare-l infraneaza - daca traiectoriaactiuniieste descendentadinamismul scade Simetria creaza monotonie, in schimb ce aritmia creaza dinamism, vioiciune. Deformatiilede perspectivainclud fotograful in spatiiileprezentate Fotogra fierea in plonjeu minimali zeaza, scade importanta subiectuluiin tim p ce fotografiereain racourcimajoreaza subiectul Se va urmari ca punctul de tensiune maxima al imaginii sa fie prezentat intr-unpunctde maxima stabilitatea cadrului - pentru claritate si simplitate,din imagine se vor elimina elementele care n-au nici o legatura cu subiectul - se vor introduce in imagine elemente care sa contribuiela unificarea ideatica si compozitiona a elemente existente la Imaginea poate prezenta dezechilibre compozitionale care-i maresc impactulvizual, tensiunea,sau dinamismulactiunilorprezentate

www.photocami.ro

Se vor evita : - cadre dezechilibratecare tind sa se roteasca - curbe in imagine care sunt tangente sau intretaiemarginilecadrului - pete m ici de alb, negru sau culoare la marginea cadrului care zimteaza imaginea - includereade lum inicu temperaturi de culoare diferite - contrasteexagerate - prezentarea unor spatii fara repere pe adancime - subiectecare nu pot fi identifica instantaneu te

www.photocami.ro