LA PORUNCA TA

De NEVI LLE


[Titlu original: At Your Command, 1939]




Aceast carte contine nssi esenta Principiului Expresiei.
Dac voiam, o puteam dezvolta ntr-un volum de cteva sute de pagini, dar o asemenea
extindere i-ar fi nfrnt adevratul scop.
Pentru a fi eficiente, poruncile trebuie s fie scurte si la obiect: cea mai nsemnat
porunc pomenit vreodat se afl n simplele cuvinte, ,Si a zis Dumnezeu: , fie lumin! [Si a
fost lumin, Geneza/Facerea 1:3].
Mergnd pe acest principiu, ti ofer acum, cititorule, n aceste cteva pagini, adevrul, asa
cum mi-a fost mie revelat.
Neville

La porunca ta

Poate hotr omul un lucru si acesta s se ntmple? n cel mai categoric mod, da! Omul
ntotdeauna a hotrt ceea ce a aprut n lumea sa si azi hotrste ceea ce apare n lumea lui si va
continua s fac asta att timp ct omul e constient de a fi om. Niciun lucru nu a aprut vreodat n
lumea lui fr ca omul s fi hotrt c trebuie s apar.
Poti nega asta, dar ncearc att ct vrei si contrariul nu-l poti dovedi, ntruct aceast
hotrre se bazeaz pe un principiu neschimbtor. Nu poruncesti lucrurilor s apar prin cuvinte
sau afirmatii vehemente. Asemenea repetitii zadarnice au mai degrab ca rezultat contrariul.
Hotrrea se face ntotdeauna n constient [vomntelege prin constient constiinta de a
fi a omului, n.tr.]. Anume, fiecare om e constient a fi ceea ce el nsusi a hotrt s fie. Omul mut,
Ir a folosi cuvinte, e constient c e mut. Astfel, el se condamn la a fi mut.
Cnd Biblia e citit n aceast lumin, o vei descoperi a fi cea mai important carte stiintific
scris vreodat. n loc s privesti Biblia ca pe o consemnare istoric a unei civilizatii antice sau ca
biografie a neobisnuitei vieti a lui Iisus, vezi-o ca o mreat dram psihologic ce are loc n
constienta omului.
Asum-ti drama ca fiind a ta si-ti vei transforma de-ndat lumea din deserturile sterile ale
Egiptului n tara promis a Canaanului.
Toti vor fi de acord cu afirmatia c toate lucrurile au fost fcute de Dumnezeu si, fr El,
nimic nu e fcut din ce e fcut [Ioan 1:3] dar, asupra a ceea ce nu consimte omul e identitatea lui
Dumnezeu. Toate bisericile si clerurile lumii se contrazic asupra identittii si adevratei naturi ale
lui Dumnezeu. Biblia demonstreaz dincolo de orice umbr de ndoial c Moise si prorocii erau n
procent de sut la sut de acord asupra identittii si naturii lui Dumnezeu. Si viata lui Iisus si
nvtturile Lui sunt n acord cu descoperirile prorocilor din vechime. Moise L-a descoperit pe
Dumnezeu ca fiind constiinta de a fi a omului, cnd a declarat aceste putin-ntelese cuvinte, EU
SUNT/Cel ce este m-a trimis la voi [Iesirea/Exodul 3:14]. David a cntat n psalmii si, Opreste-
te/Stai neclintit si cunoaste c EU SUNT Dumnezeu [nlta-M-voi pe pmnt, Psalm45:10].
Isaia a declarat, EU SUNT Domnul si nimeni altul! Afar de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am
ncins fr ca tu s M cunosti. Ca s se stie de la rsrit si pn la apus c nu este nimic afar de
Mine! EU SUNT Domnul si nimeni altul! Eu ntocmesc lumina si dau chip ntunericului, Eu fac
pacea si nasc rul: EU SUNT Domnul Care fac toate acestea [Isaia 45:5-7; Ioel/Ioil 2:27].
Constiinta de a fi e numit Dumnezeu de sute de ori n Noul Testament.
S amintim doar cteva: EU SUNT Pstorul; EU SUNT Usa [Ioan 10:2, 10:7, 10:9]; EU
SUNT nvierea si Via(a [Ioan 11:25]; EU SUNT Calea [Ioan 14:6]; EU SUNT Alfa si Omega,
Cel dinti si Cel de pe urm, nceputul si Sfrsitul [Apocalipsa 1:8, 22:13]; si apoi, Dar voi
cine zice(i c SUNT EU? [Matei 16:15, Marcu 8:29, Luca 9:20].
Nu se afirm, Eu, Iisus, sunt usa. Eu, Iisus, sunt calea, nici nu se spune, Dar voi cine ziceti
c Eu, Iisus, sunt?
Se afirm clar, EU SUNT Calea. Constiinta de a fi e usa prin care manifestrile vietii trec n
lumea formei.
Constienta e forta renasterii renasterea la ceea ce omul e constient a fi. Omul mereu exprim
ceea ce e el constient a fi. Acesta e adevrul care l face liber pe om [Ioan 8:32], cci omul e vesnic
auto-ncarcerat ori auto-eliberat.
Dac tu, cititorule, te vei lepda de toate vechile tale credinte ntr-un Dumnezeu separat de
tine si-ti vei revendica dumnezeirea ca fiind constiinta ta de a fi asa cum Iisus si prorocii au fcut
, ti vei transforma lumea realiznd c, Eu si Tatl Meu Una suntem [Ioan 10:30]. Aceast
afirmatie, Eu si Tatl Meu una suntem, dar Tatl este mai mare dect Mine [Ioan 14:28] pare
nucitoare dar, de e interpretat n lumina a ceea ce tocmai am spus referitor la identitatea lui
Dumnezeu, o vei gsi revelatoare foarte. Constienta, fiind Dumnezeu, este ca Tatl. Ceea ce esti
tu constient a fi este Fiul, care aduce mrturie Tatlui Su. Este precum creatorul si creatia.
Creatorul e mereu mai presus dect creatia, conceptia sa, dar rmn, totusi, mereu, una. De pild,
nainte de a fi constient c esti om, esti mai nti constient c esti. C existi. Apoi devii constient c
esti om. Totusi, rmi, ca si creator, mai presus de creatia ta omul.
Iisus a descoperit acest mret adevr si S-a declarat pe Sine ca fiind una cu Dumnezeu nu cu
un Dumnezeu pe care l-a nscocit omul. Pentru c El nu a recunoscut niciodat un asemenea
Dumnezeu. A spus, De va veni vreodat careva, spunnd, Priveste aici sau dincolo, crezare s nu-
i dai, fiindc mprtia lui Dumnezeu e nluntrul tu [Si nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo.
Cci, iat, mprtia lui Dumnezeu este nuntrul vostru, Luca 17:21; Si vor zice vou: Iat este
acolo; iat, aici; nu v duceti si nu v luati dup ei, Luca 17:23]. Paradisul e nluntrul tu. Astfel,
cnd s-a consemnat c S-a dus la Tatl Su [S-a nltat la cer, Marcu 16:19, Luca 24:51], ti se
spune c S-a nltat n constient pn la nivelul la care era constient numai c este, transcendnd
astfel limitrile conceptiei Sale de Sine curente, numit Iisus.
n constiinta de a fi, toate lucrurile sunt posibile. A spus, Cnd te vei hotr s faci un lucru,
lucrul l vei izbuti [si lumina va strluci pe toate drumurile tale, Iov 22:28]. Aceasta e
hotrrea Sa nltarea n constient pn la naturaletea de a fi lucrul dorit. Dup cum a exprimat-o,
Iar Eu, cnd M voi nlta, voi trage toti oamenii la Mine [Iar Eu, cnd M voi nlta de pe
pmnt, i voi trage pe toti la Mine, Ioan 12:32]. Cnd m voi nlta n constient pn la
naturaletea lucrului dorit, voi trage manifestarea acelei dorinte la Mine. Pentru c spune, Nimeni nu
poate s vin la Mine, dac nu-l va trage Tatl, Care M-a trimis [Ioan 6:44] si Eu si Tatl Meu
Una suntem [Ioan 10:30]. Asadar, constienta este Tatl care trage manifestarea vietii la tine.
Tu, chiar n aceast clip, tragi n lumea ta ceea ce esti acum constient a fi. Acum vezi ce se
ntelege prin Trebuie s v nasteti de sus [sau, din nou, Ioan 3:7]. Dac esti nemultumit cu
actuala expresie din viat, singura cale de a o schimba este s ti iei atentia de la ceea ce ti pare att
de real si s te nalti n constient spre ceea ce doresti s fie. Nu poti servi la doi stpni [Matei 6:24,
Luca 16:13], asadar, a-ti lua atentia de la o stare a constientei si a o ndrepta spre alta echivaleaz cu
a muri uneia si a tri alteia.
ntrebarea Dar voi cine ziceti c SUNT? [Matei 16:15, Marcu 8:29, Luca 9:20] nu este
adresat unui om numit Petru de ctre unul numit Iisus. Aceasta este vesnica ntrebare adresat
propriului sine de propria adevrat fiint. Cu alte cuvinte, Cine zici tu c esti?. Fiindc propria ta
convingere prerea ta despre tine va determina expresia ta n viat. El spune, Credeti n
Dumnezeu, credeti si n Mine [Ioan 14:1]. Cu alte cuvinte, este Minele din tine cel care e acest
Dumnezeu.
Rugciunea, astfel, este vzut ca fiind recunoasterea ta ca fiind ceea ce acum doresti, n
loc de forma comun de cerere ctre un Dumnezeu care nu exist pentru ceea ce acum doresti.
Nu vezi, deci, de ce milioanelor de rugciuni nu li se rspunde? Oamenii se roag unui
Dumnezeu care nu exist. De exemplu: a fi constient c esti srac si a te ruga unui Dumnezeu pentru
averi nseamn a fi rspltit cu ceea ce esti constient a fi adic srcie.
Rugciunile, pentru a avea succes, trebuie s fie mai degrab revendicri dect cersiri
asa c, de te vei ruga pentru bog(ii, ntoarce-te de la imaginea srciei negnd nssi eviden(a
sim(urilor tale si atribuie-(i natura de a fi mbelsugat.
Ni se spune, Tu ns, cnd te rogi, intr n cmara ta si, nchiznd usa, roag-te Tatlui tu,
Care este n ascuns, si Tatl tu, Care vede n ascuns, ti va rsplti tie [Matei 6:6]. Am identificat
Tatl ca fiind constienta ta. Am identificat si usa ca fiind constiinta ta de a fi. Asadar,
nchiderea usii e mpiedicarea a ceea ce Eu sunt acum constient c sunt si asumarea c sunt ceea
ce Eu doresc s fiu. Chiar n clipa n care asump(ia mea e stabilit la nivel de convingere, n
acea clip ncep s trag la mine eviden(a asump(iei mele.
Nu cuta s n(elegi cum apar aceste lucruri, fiindc nimeni nu cunoaste mecanismul.
Adic, nicio manifestare nu cunoaste cum lucrul dorit va aprea.
Constienta e calea sau usa prin care lucrurile apar. A spus, EU SUNT Calea [Ioan 14:6]
nu Eu, Ion Popescu, sunt calea, ci EU SUNT, constiinta de a fi este calea prin care vine lucrul.
Semnele ntotdeauna urmeaz. Ele niciodat nu preced. Lucrurile nu au o alt realitate n afara
constientei. Asadar, mai nti constientizeaz-l, si lucrul e silit s apar.
Ti se spune, Cutati mai nti mprtia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor
aduga vou [Matei 6:33]. Mai nti constientizeaz lucrurile pe care le cauti si apoi las lucrurile
n pace. Asta s-a intentionat prin Cnd te vei hotr s faci un lucru, lucrul l vei izbuti [si
lumina va strluci pe toate drumurile tale, Iov 22:28].
Aplic acest principiu si vei sti ce nseamn pune-M la ncercare si vei vedea [puneti-M
si pe Mine la ncercare, zice Domnul Savaot, si veti vedea c voi deschide, la dorinta voastr,
stvilarele cerului si voi vrsa din belsug binecuvntarea, spre binele vostru, Maleahi 3:10].
Povestea Mariei este povestea fiecrui om. Maria nu a fost o femeie dnd nastere n vreun
fel miraculos unuia pe nume Iisus. Maria este constiinta de a fi care vesnic rmne fecioar,
indiferent ctor dorinte d nastere. Chiar acum, priveste-te ca fiind aceast Fecioar Maria
nsmntat de tine nsuti prin intermediul dorintei devenind una cu dorinta pn la punctul
ntruprii sau nasterii dorintei tale.
De pild: se spune despre Maria (care acum stii c esti tu) c nu stia de brbat [Luca 1:34].
Si totusi, a conceput Prunc. Adic, tu, Ion Popescu, nu ai niciun motiv s crezi c ceea ce acum
doresti este cu putint, dar, descoperindu-ti constiinta de a fi ca fiind Dumnezeu, ti faci aceast
constient drept sot si concepi un Prunc (manifestare) al Domnului, Cci brbatul tu este Fctorul
tu, si numele Lui, Domnul Savaot si Rscumprtorul tu [], Dumnezeul a tot pmntul se
cheam! [Isaia 54:5]. Idealul tu, sau ambitia ta e aceast conceptie cea dinti porunc dat ei,
care e acum dat tie, este Nimnui s nu spui nimic [nainte: Marcu 1:44; dup: Matei 8:4, Luca
5:14].
Adic, nu discuta ambitiile sau dorintele tale cu altul, cci altul ti va ntri numai temerile
actuale. Discretia e prima lege ce trebuie respectat n realizarea dorintei tale. A doua, dup cum ni
se spune n povestea Mariei, este Mreste sufletul meu pe Domnul [Luca 1:46]. Am identificat pe
Domnul drept constiinta ta de a fi.
Asadar, a mri pe Domnul nseamn a-ti reevalua sau extinde actuala conceptie de sine pn
la punctul unde aceast reevaluare devine natural. Cnd aceast naturalete este obtinut, dai
nastere, devenind lucrul cu care te identifici acum n constient.
Povestea creatiei ne este oferit n form concis n primul capitol din Ioan.
La nceput era Cuvntul [Ioan 1:1]. Acum, chiar n secunda asta, despre nceput se
vorbeste. Este nceputul unui impuls al unei dorinte. Cuvntul este dorinta ce se scald n
constienta ta cutnd ntrupare. Impulsul n sine nu are realitate, deoarece, EU SUNT, sau
constienta de sine, e singura realitate. Lucrurile exist numai atta timp ct sunt constient a fi acele
lucruri; deci, pentru a se ndeplini dorinta, a doua parte a acestui verset din Ioan trebuie aplicat.
Anume, Si Cuvntul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvntul [Ioan 1:1]. Cuvntul, sau
dorinta, trebuie s fie unit cu, sau fixat n constient pentru a primi realitate. Constienta devine
constient a fi lucrul dorit, astfel btndu-se n cuie pe form sau conceptie si dnd nastere
conceptiei sale sau renviind ceea ce fusese pn acum o dorint moart, nemplinit. Doi se vor
nvoi pe pmnt n privinta unui lucru pe care l vor cere [si se va da lor de ctre Tatl Meu, Care
este n Ceruri, Matei 18:19].
Aceast nvoial nu se face niciodat ntre dou persoane. Se face ntre constient si lucrul
dorit. Esti acum constient a fi, asa c ti spui tie nsuti, fr a folosi cuvinte, EU SUNT. Acum,
dac este o stare de sntate ceea ce esti doritor a obtine, nainte de a avea orice evident de sntate
pe lume, ncepi s TE SIMTI a fi sntos. Si chiar n secunda n care senzatia c EU SUNT
sntos e obtinut, cei doi s-au nvoit. Adic, EU SUNT si sntate s-au nvoit s fie una si aceast
nvoial ntotdeauna rezult n nasterea unui prunc, care este lucrul asupra cruia s-a fcut nvoiala
n acest caz, sntatea. Iar fiindc am fcut nvoiala, exprim lucrul convenit. Vezi asadar de ce
Moise a declarat, EU SUNT/Cel ce este m-a trimis la voi [Iesirea/Exodul 3:14]. Fiindc ce fiint,
alta dect EU SUNT, te poate trimite n expresie? Niciuna pentru c EU SUNT Cel dinti si Cel
de pe urm si nu este alt dumnezeu afar de Mine!, EU SUNT Domnul si nimeni altul! Afar de
Mine nu este Dumnezeu [Isaia 44:6, 45:5,6]. Dac zbori pe aripile diminetii spre cele mai
ndeprtate prti ale lumii, sau dac ti asterni patul n iad, tot esti constient a fi. Esti mereu trimis n
expansiune de constienta ta si expresia ta e vesnic aceea de care esti constient a fi.
Din nou, Moise a afirmat, EU SUNT Cel ce SUNT [Iesirea/Exodul 3:14]. Ei, iat ceva
demn de tinut vesnic n minte. Nu poti pune vin nou n burdufuri vechi sau petice noi la haine vechi
[Matei 9:16,17; Marcu 2:21,22; Luca 5:36-39]. Adic, nu po(i lua cu tine n noua ta constien(
nicio parte din vechiul om. Toate credintele, temerile si limitrile tale actuale sunt greutti care te
leag de nivelul tu de constient actual. De va fi s transcenzi acest nivel, trebuie s lasi n urm tot
ceea ce este sinele tu actual, sau conceptia despre tine. Pentru a face asta, ti ndeprtezi atentia de
la tot ceea ce reprezint acum problema sau limitarea ta si te afunzi n doar a fi. Adic, ti spui n
tcere dar cu convingere, EU SUNT. Nu conditiona aceast constient nc. Doar mrturiseste-
te a fi si continu s faci asta pn ce te pierzi n senzatia de simplu a fi fr fat si form. Cnd
aceast expansiune a constientei este atins, atunci, n acest adnc fr form al tu, d form noii
conceptii SIMTINDU-TE a fi CEEA ce doresti s fii.
Vei afla n acest adnc al tu toate lucrurile ca fiind divin de posibile.
Orice poti concepe a fi pe lumea asta este pentru tine, n aceast constient actual fr form,
o ct se poate de fireasc realizare.
Invitatia care ni se ofer n Scripturi este Mai bine s plecm din trup si s petrecem la
Domnul [2Corinteni 5:8, 1Corinteni 5:3, Coloseni 2:5].
Trupul fiind fosta ta conceptie despre tine si Domnul constiinta ta de a fi. Asta se
ntelege cnd Iisus i spune lui Nicodim, Adevrat, adevrat zic tie: De nu se va naste cineva de sus
[sau, din nou], nu va putea s vad mprtia lui Dumnezeu [Ioan 3:3-7]. Adic, de nu lasi n
urm actuala ta conceptie despre tine pentru a lua asupra ta natura noii nasteri, vei continua s
exteriorizezi numai limitrile tale actuale.
Singura cale de a-(i schimba reflec(iile vie(ii este s (i schimbi constien(a.
Cci constien(a este realitatea care vesnic se solidific n lucrurile din jurul tu.
Lumea omului, n cel mai mic detaliu, este constien(a sa exteriorizat.
Nu poti schimba mediul tu, sau lumea, distrugnd lucruri, asa cum nu ti poti schimba chipul
distrugnd oglinda. Mediul tu, si totul din el, reflect ceea ce esti tu n constient. Atta timp ct
vei continua s fii ceva n constient, atta timp vei continua s exteriorizezi acel ceva n lumea ta.
Stiind asta, ncepe s te reevaluezi. Omul a pus prea putin valoare asupra sa.
n Cartea Numeriilor, vei citi, [Si au mprstiat printre fiii lui Israel zvonuri rele despre
pmntul pe care-l cercetaser, zicnd:] Pmntul pe care l-am strbtut noi, ca s-l vedem, este
un pmnt care mnnc pe cei ce locuiesc n el si tot poporul, pe care l-am vzut acolo, sunt
oameni foarte mari. Acolo am vzut noi si uriasi, pe fiii lui Enac, din neamul uriasilor; si nou ni se
prea c suntem fat de ei ca niste lcuste si tot asa le pream si noi lor [13:32,33].
Asta nu nseamn un timp din trecutul ntunecat cnd omul avea statura uriasilor. Astzi este
ziua, eternul acum, cnd conditiile din jurul tu au dobndit aparenta uriasilor (cum ar fi somajul,
armatele inamicului tu, problemele tale si toate lucrurile care par s te ameninte); acelea sunt uriasii
care te fac s te simti a fi o lcust.
Dar, ti se spune, erai n primul rnd, n proprii ti ochi o lcust si din cauza asta, erai n ochii
uriasilor o lcust. Cu alte cuvinte, esti pentru ceilal(i numai ceea ce esti mai nti pentru tine.
Asadar, a te reevalua pe tine si a ncepe s te simti a fi urias, un centru de putere, nseamn a
micsora acesti fosti uriasi si a face din ei lcuste. Toti locuitorii pmntului sunt socotiti ca o
nimica si El face ce voieste cu ostirea cereasc si cu locuitorii pmntului si nimeni nu poate s-L
mpiedice la lucrul Lui si s-I zic: Ce faci Tu? [Daniel 4:35].
Aceast fiint despre care se vorbeste nu este Dumnezeul ortodox ce sede n spatiu, ci unul si
singurul Dumnezeu Tatl vesnic, constiinta ta de a fi. Trezeste-te, deci, la puterea care esti, nu ca
om, ci ca adevratul sine, o constient fr fat, fr form, si elibereaz-te din a ta auto-impus
nchisoare.
Eu sunt Pstorul cel bun si cunosc pe ale Mele si ale Mele M cunosc pe Mine. [Oile] vor
auzi glasul Meu si va fi o turm si un Pstor [Ioan 10:14; 16]. Constienta este pstorul cel bun.
Ceea ce sunt eu constient a fi este turma care m urmeaz. Att de bun pstor e constienta ta, nct
nu a pierdut vreodat ceva din turma de care esti constient a fi.
Sunt o voce chemnd din slbticia confuziei umane spre ceea ce sunt constient a fi, si
nicicnd nu va sosi o vreme n care, ceea ce sunt convins c sunt nu va izbuti s m gseasc. EU
SUNT e o us deschis pentru ca tot ceea ce sunt s intre. Constiinta ta de a fi este Domnul si
Pstorul vietii tale. Deci, Domnul m paste si nimic nu-mi va lipsi [Psalm22:1] e vzut n
adevrata ei lumin a fi constienta ta. Nu ai putea fi vreodat n lipsuri sau lips de evident a ceea
ce esti constient a fi.
Acesta fiind adevrul, de ce s nu devii constient a fi mret, iubitor de Dumnezeu, prosper,
sntos si toate atributele pe care le admiri?
E la fel de usor s ai constienta acestor calitti ct si a opusurilor lor, fiindc nu ai actuala
constient din cauza lumii tale. Din contr, lumea ta este ceea ce este datorit constientei tale
actuale. Simplu, nu-i asa? Prea simplu, de fapt, pentru ntelepciunea omului care caut s complice
totul.
Pavel spunea despre acest principiu, pentru neamuri [elini; greci] (sau ntelepciunea lumii
acesteia) este nebunie. Pentru iudei (sau cei care caut semne, cer semne) sminteal [sau,
piatr de poticnire, 1Corinteni 1:23]; cu rezultatul c omul mai degrab continu s pseasc
prin ntuneric dect s se trezeasc la fiinta care el este. Omul a venerat atta timp imaginile
propriilor creatii nct, la nceput, el gseste aceast revelatie drept blasfemie, deoarece implic
moartea tuturor credintelor sale anterioare ntr-un Dumnezeu n afara sa. Aceast revelatie va aduce
cunoasterea c Eu si Tatl Meu una suntem, dar Tatl este mai mare dect Mine [Ioan 14:28].
Esti una cu actuala ta concep(ie despre tine. Dar esti mai mare dect ceea ce esti n prezent
constient a fi.
nainte ca omul s ncerce s-si transforme lumea, el trebuie s aseze mai nti funda(ia
EU SUNT Domnul [si nimeni altul, Isaia 45:5; Ioel 2:27]. Adic, constienta omului, constiinta
sa de a fi este Dumnezeu. Pn cnd acest lucru nu e ferm stabilit, astfel nct nicio alt sugestie sau
argument naintat de altii s nu-l zdruncine, el se va gsi ntorcndu-se la robia fostelor sale credinte.
Cci dac nu credeti c EU SUNT [EL], veti muri n pcatele voastre [Ioan 8:24]. Adic, vei
continua s fii ncurcat si ineficient pn ce vei fi gsit cauza acestei confuzii. Cnd vei fi ridicat
Fiul Omului, atunci vei sti c EU SUNT EL, adic, eu, Ion Popescu, nu fac nimic prin mine, ci Tatl
meu, sau starea de constient cu care sunt eu acum una face munca.
Cnd se realizeaz asta, fiecare impuls si dorint care izvorsc din tine si vor gsi expresie n
lumea ta. Iat, [Eu] stau la us si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la
el si voi cina cu el si el cu Mine [Apocalipsa 3:20]. Eul care bate este impulsul.
Usa este constienta ta. A deschide usa nseamn a deveni una cu ceea ce bate, SIMTINDU-te a
fi lucrul dorit. A simti propria dorint ca fiind imposibil nseamn a nchide usa sau a nega
exprimarea acestui impuls. A te nlta n constient pn la naturaletea lucrului simtit nseamn
deschiderea larg a usii si invitarea acesteia la ntrupare.
Iat de ce se consemneaz n mod repetat c Iisus a prsit lumea manifestrii si S-a nltat la
Tatl Su. Iisus, ca si tine si ca mine, a gsit toate lucrurile ca fiind imposibile lui Iisus, ca om.
Dar descoperindu-Si Tatl a fi starea de constient a lucrului dorit, El doar a lsat n urma Sa
constienta Iisus si s-a nltat la constienta strii dorite, rmnnd acolo pn ce a devenit una cu
ea. Fcndu-Se una cu ea, a devenit aceea n expresie [constienta Hristic].
Acesta e mesajul simplu al lui Iisus pentru om: oamenii sunt doar vesminte n care fiinta
impersonal, EU SUNT, prezenta pe care oamenii o numesc Dumnezeu slsluieste. Fiecare
vesmnt are anumite limitri. Pentru a transcende aceste limitri si a da expresie a ceea ce, ca om
Ion Popescu te gsesti incapabil a face, ti iei atentia de la actualele tale limitri, sau conceptia Ion
Popescu despre tine si te afunzi n sentimentul de a fi ceea ce doresti. Cum se va ntrupa aceast
dorint sau aceast nou-obtinut constient, niciun om nu stie. Pentru c EU SUNT, sau nou-
obtinuta constient, avem ci pe care voi nu le stiti [Eu amde mncat o mncare pe care voi nu o
stiti, Ioan 4:32]; ci de neptruns [ct sunt de neptrunse cile Lui, Romani 11:33]. Nu specula
asupra felului CUM aceast constient se ntrupeaz, fiindc nimeni nu e att de ntelept nct s
stie. Speculatiile sunt dovada c nu ai ajuns la naturaletea de a fi lucrul dorit si astfel esti plin de
ndoial.
Ti se spune, Si de este cineva din voi lipsit de ntelepciune, s o cear de la Dumnezeu, Cel
ce d tuturor fr deosebire si fr nfruntare; si i se va da. S cear ns cu credint, fr s aib
nicio ndoial, pentru c cine se ndoieste este asemenea valului mrii, miscat de vnt si aruncat
ncoace si ncolo. S nu gndeasc omul acela c va lua ceva de la Dumnezeu [Iacov 1:5-7]. Vezi
doar de ce se face aceast afirmatie, cci numai pe piatra credintei se poate ntemeia ceva. Dac nu
ai constienta lucrului, nu ai cauza sau fundatia pe care lucrul se ridic.
O dovad a acestei constiente ntemeiate ti se d n cuvintele, (i mul(umesc, Printe [c
M-ai ascultat, Ioan 11:41; Te slvesc pe Tine, Printe, Doamne al cerului si al pmntului,
Matei 11:25]. Cnd intri n starea de bucurie a multumirii, astfel nct te simti recunosctor pentru a
fi primit deja ceea ce nc nu e prezent simturilor tale, ai devenit, ntr-adevr, una n constient cu
lucrul pentru care aduci multumire. Dumnezeu (constienta ta) nu e batjocorit. ntotdeauna primesti
ceea ce esti constient a fi si nimeni nu multumeste pentru ceva ce nu a primit. Printe, ti
multumesc nu este, asa cum o folosesc multi astzi, un soi de formul magic. Nici nu trebuie s
rostesti cuvintele, Printe, ti multumesc.
Aplicnd acest principiu, pe msur ce te ridici n constient spre punctul n care esti cu
adevrat recunosctor si fericit c ai primit lucrul dorit, te bucuri automat si aduci multumiri spre
interior. Deja ai acceptat darul care fusese numai o dorint nainte de a te ridica n constient, iar
credinta ta este acum substanta care-ti va nvesmnta dorinta.
Aceast ridicare n constient este cununia spiritual n care doi se vor nvoi s fie una si
asemnarea, sau imaginea lor se va ntemeia pe pmnt [dac doi dintre voi se vor nvoi pe
pmnt n privinta unui lucru pe care l vor cere, se va da lor de ctre Tatl Meu, Care este n
ceruri, Matei 18:19].
Pentru c orice veti cere n Numele Meu, asemenea vi se va da [Adevrat, adevrat zic
vou: Orice veti cere de la Tatl n Numele Meu, El v va da, Ioan 16:23; v-amrnduit s
mergeti si road s aduceti, si roada voastr s rmn, ca Tatl s v dea orice-I veti cere n
Numele Meu, Ioan 15:16; Si orice veti cere ntru numele Meu, aceea voi face, Ioan 14:13].
Orice e, ntr-adevr, o msur mare. Este neconditionalul. Nu spune dac societatea consider
lucrul drept sau ru, numai atunci s ceri; ti rmne tie asta. l vrei cu adevrat? l doresti?
Asta e tot ce e necesar. Via(a (i-l va da, de ceri n Numele Lui.
Numele Lui nu e un nume pe care l pronunti cu buzele. Poti cere la nesfrsit n numele lui
Dumnezeu sau Iehova sau Iisus Hristos si vei cere n zadar. Nume nseamn natur; deci, cnd
ceri n natura unui lucru, roadele ntotdeauna urmeaz. A cere n numele nseamn s nalti
constienta EU-lui si s devii una n natur cu lucrul dorit, s te nalti n constient la natura lucrului
si vei deveni acel lucru n expresie.
Asadar, toate cte cere(i, rugndu-v, s crede(i c le-a(i primit si le ve(i avea [Marcu
11:24].
Rugciunea, dup cum ti-am mai artat, este recunoastere presiunea de a crede c ai primit
se refer la persoana ta, timpul prezent [trecut]. Asta nseamn c trebuie s fii n natura lucrurilor
cerute nainte de a le primi.
Pentru a intra n natur usor, amnistia general e necesar. Ni se spune, Iar cnd stati de v
rugati, iertati orice aveti mpotriva cuiva, ca si Tatl vostru Cel din ceruri s v ierte vou gresealele
voastre. C de nu iertati voi, nici Tatl vostru Cel din ceruri nu v va ierta vou gresealele voastre
[Marcu 11:25,26]. Asta poate prea a indica vreun Dumnezeu personal care este multumit sau
nemultumit de faptele tale, dar nu acesta e cazul.
Constienta fiind Dumnezeu, dac tii n constient ceva mpotriva omului, constrngi conditia
respectiv n lumea ta. Dar a elibera omul de toate osndirile nseamn a te elibera pe tine nsuti,
pentru a putea s te nalti la orice nivel necesar; nu este, asadar, nicio osndire a celor n Iisus
Hristos [Romani 8:1].
Astfel, un foarte bun obicei nainte de a intra n meditatie este mai nti s eliberezi orice om
din lume de vin. Pentru c LEGEA nu e astfel nclcat si te poti linisti, ncreztor n cunoasterea
faptului c fiecruia, conceptia despre sine i va fi rsplata. Deci nu trebuie s te necjesti c omul va
primi sau nu ceea ce consideri tu c ar merita s primeasc. Pentru c viata nu face greseli si
ntotdeauna d omului ceea ce omul si d siesi n primul rnd.
Ceea ce ne aduce la acea mult abuzat afirmatie din Biblie despre zeciuial. Predicatori de tot
felul au nrobit omul cu afacerea asta a zeciuielii, pentru c, nentelegnd ei nsisi natura zeciuielii si
fiind ei nsisi temtori de lipsuri, si-au condus adeptii spre credinta c a zecea parte din venitul lor
trebuie dat Domnului. Adic, insistnd c, atunci cnd cineva d a zecea parte din veniturile lui
organizatiei lor particulare, si d a zecea parte Domnului (sau si onoreaz zeciuiala). Dar
aminteste-ti, EU SUNT Domnul. Constiinta ta de a fi este Dumnezeul Cruia i dai si nu i poti da
vreodat n felul acesta.
Asadar, cnd te revendici a fi ceva, ai dat respectiva revendicare sau nsusire lui Dumnezeu. Si
constiinta ta de a fi, care nu e prtinitoare [Fapte 10:34; Romani 2:11], ti se va ntoarce presat de,
amestecat cu si clcat de acea nsusire sau atribut pe care l revendici pentru tine.
Constiinta de a fi nu este ceva ce vei putea numi vreodat. S pretinzi c Dumnezeu e bogat, e
mret, e iubire, e atotntelept echivaleaz cu a defini ceea ce nu poate fi definit. Pentru c Dumnezeu
nu e ceva ce poate fi vreodat numit.
Zeciuiala e necesar si tu chiar zeciuiesti lui Dumnezeu. Dar de acum nainte d numai
unicului Dumnezeu si caut s-I dai nsusirea pe care doresti ca om s o exprimi revendicndu-te a fi
mretul, bogatul, iubitorul, atotnteleptul.
Nu specula asupra felului CUM vei exprima aceste calitti sau revendicri, pentru c viata are
o metod pe care tu, ca om, nu o cunosti. Cile sale sunt de neptruns [Romani 11:33]. Dar, te
asigur, n ziua n care ti revendici aceste calitti pn la punctul de convingere, revendicrile tale
vor fi onorate.
Nimic nu este acoperit care s nu ias la iveal si nimic ascuns care s nu ajung cunoscut
[Matei 10:26; Nimic nu este acoperit care s nu se descopere si nimic ascuns care s nu se
cunoasc, Luca 12:2].
Ceea ce se vorbeste n secret va fi proclamat de pe acoperisuri [Ceea ce v griesc la
ntuneric, spuneti la lumin si ceea ce auziti la ureche, propovduiti de pe case, Matei 10:27;
Cte ati spus la ntuneric se vor auzi la lumin; si ceea ce ati vorbit la ureche, n odi, se va vesti
de pe acoperisuri, Luca 12:3]. Deci, convingerile tale secrete despre tine aceste revendicri
secrete despre care nu stie nimeni, cnd sunt crezute cu adevrat, vor fi strigate de pe acoperisuri n
lumea ta. Deoarece convingerile tale despre tine sunt cuvintele Dumnezeului din tine, care cuvinte
sunt spirit si nu se pot ntoarce fr rod, ci si vor ndeplini rostul oriunde sunt trimise [Asa va fi
cuvntul Meu care iese din gura Mea; el nu se ntoarce ctre Mine fr s dea rod, ci el face voia
Mea si si ndeplineste rostul lui, Isaia 55:11].
Tu chiar n momentul acesta chemi spre infinitul care acum esti constient a fi. Si nici un
cuvnt sau convingere nu vor esua n a te gsi.
EU SUNT vita, voi sunteti mlditele [Cel ce rmne ntru Mine si Eu n el, acela aduce
road mult, cci fr Mine nu puteti face nimic, Ioan 15:5]. Constienta e vita si acele calitti
care esti tu acum constient c le ai sunt mlditele pe care le hrnesti si tii vii. Asa cum o mldit
nu are viat dect dac este nrdcinat n vit, la fel lucrurile nu au viat dect dac tu esti
constient de ele. Asa cum o mldit se vestejeste si moare dac seva vitei nceteaz a curge spre ea,
asa si lucrurile din lumea ta dispar dac ti iei atentia de la ele, deoarece atentia ta este precum seva
vietii care tine vii si sustine lucrurile din lumea ta.
Pentru a desfiin(a o problem care acum (i pare att de real, tot ce faci este s (i
ndeprtezi aten(ia de la ea. n ciuda aparentei realit(i, ntoarce-te de la ea n constien(.
Devino indiferent si ncepe s te sim(i a fi ceea ce ar fi solu(ia problemei.
De exemplu, dac ai fi ncarcerat, nimeni n-ar trebui s-ti spun c ar trebui s-ti doresti
libertate. Libertatea, sau mai degrab dorinta de libertate ar fi automate. Atunci de ce s privesti din
spatele zbrelelor celor patru pereti ai nchisorii tale? Ia-ti atentia de la a fi ntemnitat si ncepe s te
simti a fi liber. SIMTE-o pn la punctul unde e natural n chiar secunda n care faci asta, acele
bare ale carcerei se vor topi. Aplic acelasi principiu oricrei probleme.
Am vzut oameni care erau n datorii pn la urechi aplicnd acest principiu si ntr-un clipit de
ochi, datorii ce erau ct muntii au disprut. Am vzut din cei la care doctorii renuntaser ca fiind
incurabili lundu-si atentia de la problemele lor de boal si ncepnd s se simt sntosi n ciuda
evidentei contrare a simturilor. n scurt timp, aceste asa-zise boli incurabile au disprut fr s lase
vreo urm.
Rspunsul tu la Dar voi cine ziceti c SUNT? [Matei 16:15, Marcu 8:29, Luca 9:20] e cel
care vesnic ti determin expresia. Atta timp ct esti constient a fi ntemnitat sau bolnav sau srac,
atta timp vei continua s exteriorizezi sau s exprimi aceste conditii.
Cnd omul realizeaz c este acum ceea ce caut si ncepe s revendice ceea ce este, va avea
dovada revendicrii sale. Aceast indicatie ti este oferit n cuvintele, Pe cine cutati? [Ioan 18:4,
18:7]. Iar ei au rspuns, Pe Iisus [Nazarineanul, Ioan 18:5, 18:7]. Si vocea a spus, EU SUNT.
Iisus aici nseamn salvare sau salvator [mntuire sau mntuitor]. Cauti s fii mntuit de ceea ce
nu este problema ta.
EU SUNT este Cel Care te va mntui. Dac esti flmnd, mntuitorul tu e mncarea. Dac
esti srac, mntuitorul tu e bogtia. Dac esti ntemnitat, mntuitorul tu e libertatea. Dac esti
bolnav, nu va fi un om pe nume Iisus Cel Care te va mntui, ci sntatea va deveni mntuitorul tu.
Asadar, revendic-ti EU SUNT [Acela], cu alte cuvinte, revendic-te pe tine ca fiind lucrul
dorit.
Revendic n constien( nu n cuvinte si constien(a te va recompensa cu nssi
revendicarea ta. Ti se spune, M vei gsi cnd m vei cuta cu SI MTURI LE [Si M veti
cuta si M veti gsi, dac M veti cuta cu toat inima voastr, Ieremia 29:13]. Ei bine, caut cu
SIMTURILE acea nsusire n constient pn ce te vei SIMTI a fi acea nsusire. Cnd te pierzi n
sentimentul de a fi ea, nsusirea se va ntrupa n lumea ta.
Esti vindecat de problema ta cnd atingi solu(ia ei. S-a atins de Mine cineva. Cci am
simtit o putere care a iesit din Mine [Luca 8:46; Si ndat, cunoscnd Iisus n Sine puterea iesit
din El, ntorcndu-Se ctre multime, a ntrebat: Cine s-a atins de Mine?, Marcu 5:30]. Da, ziua
n care atingi aceast fiint din tine SIMTINDU-TE a fi vindecat, o putere va iesi din chiar sinele
tu si se va solidifica n lumea ta drept vindecare.
Se spune, Credeti n Dumnezeu, credeti si n Mine (cci eu sunt El) [Ioan 14:1]. Ai credinta
lui Dumnezeu. Care, Dumnezeu fiind n chip, n-a socotit o stirbire a fi El ntocmai cu Dumnezeu
[Filipeni 2:6].
Du-te si f si tu asta. Da, ncepe s-ti crezi constienta, constiinta ta de a fi ca fiind Dumnezeu.
Revendic pentru tine toate atributele pe care pn acum le-ai dat unui Dumnezeu extern si vei
ncepe s exprimi aceste revendicri.
Cci nu sunt un Dumnezeu n deprtare [WilliamBlake, J erusalem, 4:19]. EU SUNT mai
aproape dect minile si picioarele tale mai aproape dect chiar respiratia ta. EU SUNT constiinta
ta de a fi. EU SUNT cel n care tot ce voi fi vreodat constient a fi va ncepe si se va sfrsi. Pentru
c nainte ca lumea s fi fost, EU SUNT; si cnd lumea va nceta s mai fie, EU SUNT [Adon
Olam, dogmatic iudaic]; Mai nainte de a fi fost Avraam, EU SUNT [Ioan 8:58].
Acest EU SUNT este constien(a ta.
[n lume era si lumea prin El s-a fcut, Ioan 1:10; Cu slava pe care amavut-o la Tine,
mai nainte de a fi lumea, Ioan 17:5; Ca s vad slava Mea pe care Mi-ai dat-o, pentru c Tu M-
ai iubit pe Mine mai nainte de ntemeierea lumii, Ioan 17:24; ntelepciunea de tain a lui
Dumnezeu, ascuns, pe care Dumnezeu a rnduit-o mai nainte de veci, spre slava noastr,
1Corinteni 2:7; Precumntru El ne-a si ales, nainte de ntemeierea lumii, Efeseni 1:4; Dup
harul ce ne-a fost dat n Hristos Iisus, mai nainte de nceputul veacurilor, 2Timotei 1:9; Care a
fost cunoscut mai dinainte de ntemeierea lumii, 1Petru 1:20]
De n-ar zidi Domnul casa, n zadar s-ar osteni cei ce o zidesc [Psalm126:1]. Domnul
fiind constienta ta, dac ceea ce cauti nu e mai nti ntemeiat n constienta ta, te vei osteni n zadar
s gsesti. Toate lucrurile trebuie s nceap si s se termine n constient.
Deci, binecuvntat ntr-adevr este omul care ndjduieste n el nsusi [Binecuvntat fie omul
care ndjduieste n Domnul si a crui ndejde este Domnul, Ieremia 17:7; Doamne al puterilor,
fericit este omul cel ce ndjduieste ntru Tine, Psalm83:13] cci credinta omului n Dumnezeu
va fi vesnic msurat de ncrederea n sine nsusi. Crezi n Dumnezeu, crezi si n MINE [Ioan 14:1].
Nu te ncrede n oameni [Nu v ncredeti n cei puternici, n fiii oamenilor, n care nu este
izbvire, Psalm145:3], fiindc oamenii reflect doar fiinta care esti, si ti pot aduce sau face numai
ceea ce mai nti ti-ai fcut tu singur.
Nimeni nu-l ia [sufletul; viata] de la Mine, ci Eu de la Mine nsumi l pun. Putere am Eu ca
s-l pun si putere am iarsi ca s-l iau [Ioan 10:18].
Indiferent ce se ntmpl omului n lumea lui, nu e niciodat un accident. Se ntmpl sub
ndrumarea unei Legi precise si neschimbtoare.
Nimeni (nicio manifestare) nu poate s vin la Mine, dac nu-l va trage Tatl, Care M-a
trimis [Ioan 6:44], Iar Eu si Tatl Meu una suntem [Ioan 10:30]. Crede acest adevr si te vei
elibera. Omul mereu i-a nvinuit pe altii pentru ceea ce e si va continua s fac asta pn ce se va
descoperi ca fiind cauza tuturor [relelor]. EU SUNT nu vine pentru a distruge, ci pentru a mplini.
EU SUNT, constienta din tine, nu distruge nimic, ci vesnic umple din plin sablonul sau conceptia
pe care le ai despre tine nsuti.
Este imposibil ca omul srac s gseasc bog(ie n lumea asta, indiferent de ct de mult
ar fi nconjurat de bog(ie, pn ce nu se revendic mai nti pe sine a fi bogat. Pentru c
semnele ntotdeauna urmeaz, ele nu preced. A te mpotrivi si a te plnge constant de limitrile
srciei, rmnnd srac n constient, nseamn a juca jocul nebunilor. Schimbrile nu se pot
produce de la acel nivel al constientei, pentru c viata reflect constant toate nivelurile.
Urmeaz exemplul fiului risipitor [Luca 15:11-32]. ntelege c tu, singur, ai produs aceast
conditie a risipei si lipsei si ia decizia, luntric, de a te ridica la un nivel mai nalt, unde vitelul cel
ngrsat, inelul si haina cea dinti ti asteapt revendicarea.
Nu a existat nicio judecare [condamnare] a risipitorului cnd a avut curajul s-si revendice
mostenirea ca fiind a lui. Altii ne vor condamna doar atta vreme ct noi continum n cele pentru
care ne condamnm singuri. Deci: Fericit este cel ce nu se judec pe sine n ceea ce aprob!
[Romani 14:22]. Pentru viat, nimic nu e de condamnat. Totul se exprim.
Vietii nu i pas dac te consideri bogat sau srac; puternic sau slab. Te va rsplti pururi cu
ceea ce te revendici c esti cu adevrat.
Msurile binelui si rului apartin doar omului. Pentru viat, nu exist bine sau ru. Asa cum
afirma Pavel n scrisoarea sa ctre romani: Stiu si sunt ncredintat n Domnul Iisus c nimic nu este
ntinat prin sine, dect numai pentru cel care gndeste c e ceva ntinat; pentru acela ntinat este
[14:14]. nceteaz s te mai ntrebi dac esti vrednic sau nevrednic s primesti ceea ce doresti. Tu,
ca om, nu ai creat dorinta. Dorintele tale sunt vesnic formate n tine datorit a ceea ce te revendici
acum a fi.
Cnd un om e flmnd, (fr a se gndi) doreste automat mncare. Cnd e detinut, automat
doreste libertate si asa mai departe. Dorintele tale contin n ele planul auto-exprimrii.
Asa c las judectile n afara ecuatiei si ridic-te n constient pn la nivelul dorintei tale si
I-te una cu ea revendicndu-te a fi astfel acum. Pentru c, mi-a zis: ti este de ajuns harul Meu,
cci puterea Mea se desvrseste n slbiciune. [Deci, foarte bucuros, m voi luda mai ales ntru
slbiciunile mele, ca s locuiasc n mine puterea lui Hristos, 2Corinteni 12:9]
Ai credin( n aceast revendicare nevzut pn ce convingerea c asa e se naste n tine.
ncrederea ta n aceast revendicare te va rsplti cu mari recompense. n numai scurt
timp, lucrul dorit va sosi. Dar fr credin(, este imposibil s realizezi ceva. Prin credin( s-au
cldit lumi, cci credin(a este ncredin(area celor ndjduite, dovedirea lucrurilor celor
nevzute [Evrei 11:1].
Nu fi nelinistit sau ngrijorat n privin(a rezultatelor. Ele vor urma la fel de sigur cum
ziua urmeaz nop(ii.
Priveste-(i dorin(ele pe toate ca vorbe spuse de Dumnezeu, iar fiecare vorb sau
dorin(, o promisiune. Motivul pentru care cei mai multi dintre noi nu reusim s ne realizm
dorintele este acela c le conditionm constant. Nu-ti conditiona dorinta. Doar accept-o asa cum
apare. Adu multumiri pentru ea pn la punctul n care esti recunosctor c deja e mplinit apoi
mergi n pace.
O astfel de acceptare a dorin(ei tale este ca aruncarea semin(ei semin(ei roditoare n
pmntul arat. Fiindc atunci cnd po(i arunca lucrul dorit n constien(, ncreztor c va
rsri, ai fcut tot ce se asteapt din partea ta. Dar, a fi nelinistit sau ngrijorat asupra felului
CUM dorinta ta se va maturiza nseamn a tine aceste seminte roditoare ntr-o strnsoare mental si,
astfel, nu le vei fi aruncat niciodat n pmntul ncrederii.
Motivul pentru care oamenii si conditioneaz dorintele este acela c ei judec mereu dup
aparenta firii si vd lucrurile ca fiind reale uitnd c singura realitate este cea a constientei din
spatele lor.
A vedea lucrurile ca fiind reale nseamn a nega c toate lucrurile i sunt cu putint Lui
Dumnezeu [La oameni aceasta e cu neputint, la Dumnezeu ns toate sunt cu putint, Matei
19:26; La Dumnezeu toate sunt cu putint, Marcu 10:27]. Omul care e detinut si vede cele patru
ziduri ca reale si neag automat ndemnul sau promisiunea Dumnezeului din el pentru libertate.
O ntrebare pus adesea cnd se face aceast afirmatie este, dac dorinta cuiva este un dar de
la Dumnezeu, cum poti spune c, dac cineva doreste s ucid un om, o astfel de dorint e bun si,
deci, trimis de Dumnezeu? Ca rspuns la asta, d-mi voie s spun c niciun om nu doreste s ucid
pe altul. Ceea ce el doreste este s se elibereze de un astfel de om. Dar fiindc el nu crede c acea
dorint de a se elibera de un astfel de om contine n sine puterea eliberrii, el conditioneaz acea
dorint si vede ca singur cale de expresie a acestei eliberri distrugerea omului uitnd c viata
nvluit n acea dorint are ci de care el, ca om, nu stie.
Cile ei sunt de neptruns. Astfel, omul desfigureaz darurile lui Dumnezeu prin lipsa lui de
credint.
Probleme sunt muntii de care se vorbeste c pot fi mutati dac cineva are credint mcar ct o
smnt de mustar. Oamenii si abordeaz problemele cum a fcut baba care, asistnd la slujb, a
auzind preotul spunnd, Dac veti avea credint n voi ct un grunte de mustar, veti zice muntelui
acestuia: Mut-te de aici dincolo, si se va muta; si nimic nu va fi vou cu neputint [Matei 17:20;
De ati avea credint ct un grunte de mustar, ati zice acestui sicomor: Dezrdcineaz-te si te
sdeste n mare, si v va asculta, Luca 17:6].
Seara aceea, n timp ce-si spunea rugciunile, a citat bucata asta din scripturi si s-a culcat n
ceea ce credea ea c era credint. La trezire, dimineata, s-a repezit la fereastr si a exclamat, Stiam
eu c muntele la btrn va fi tot acolo!
Fiindc asa si abordeaz omul problemele. El stie c se va confrunta cu ele n continuare. Si
fiindc viata nu e prtinitoare [Fapte 10:34; Romani 2:11] si nici nu distruge nimic, continu s
mentin viu ceea ce el este constient a fi.
Lucrurile vor disprea numai cnd omul se schimb n constient. Neag ct vrei, tot rmne
ca fapt afirmatia: constienta este singura realitate si lucrurile doar oglindesc ceea ce esti tu n
constient. Deci starea paradisiac pe care o cauti va fi gsit numai n constient, cci, iat,
mprtia lui Dumnezeu este nuntrul vostru [Luca 17:21]. Cum voia lui Dumnezeu se face
ntotdeauna pe pmnt, tu triesti azi n mprtia pe care ti-ai construit-o. Fiindc aici, chiar pe
pmntul acesta, se dezvluie mprtia. mprtia lui Dumnezeu chiar este la ndemn.
ACUM este timpul potrivit [2Corinteni 6:2, Isaia 49:8]. Creeaz-ti deci o nou mprtie,
intr ntr-o nou stare a constientei si un nou pmnt va rsri [Isaia 65:17].
Cele dinti au trecut [Apocalipsa 21:4]. Nu vor fi amintite, nu vor veni n minte din nou.
Iat, (EU, constienta ta) vin curnd si plata Mea este cu Mine [Apocalipsa 22:12].
Sunt fr de nume, dar voi lua asupra Mea orice nume (natur) pe care Mi-l dai.
Aminteste-ti, tu, chiar tu, esti cel despre care vorbesc atunci cnd spun EU. Deci fiecare
conceptie pe care o ai despre tine adic fiecare convingere adnc pe care o ai despre tine este
cea care apari tu ca fiind; pentru c EU SUNT nu e dus de nas; Dumnezeu nu e batjocorit.
Acum hai s te instruiesc n arta pescuitului. S-a consemnat c ucenicii au pescuit toat
noaptea si nu au prins nimic. Apoi apare Iisus la fata locului si le spune s arunce mrejele nc o
dat, n aceleasi ape care cu o clip mai devreme erau lipsite de peste si acum plasele lor plesneau
de multimea pestilor [Ioan 21:3-6].
Aceast poveste are loc n lumea de azi chiar n tine, cititorule. Cci tu ai nluntrul tu toate
elementele necesare pentru a pleca la pescuit. Dar pn ce nu gsesti c Iisus Hristos (constienta ta)
este Domn, vei pescui, asa cum au fcut ucenicii, n noaptea ntunericului omenesc. Adic, vei
pescui dup LUCRURI nchipuindu-ti lucrurile a fi reale si vei pescui cu momeal omeneasc
anume, o lupt si o strduint ncercnd s intri n contact cu unul si cu altul; ncercnd s
constrngi pe unul si pe altul; si toate eforturile astea vor fi zadarnice. Dar cnd ti descoperi
constiinta de a fi ca fiind Iisus Hristos, l vei lsa pe El s-ti conduc pescuitul. Si vei pescui n
constient dup lucrurile pe care le doresti. Fiindc dorinta ta va fi pestele pe care-l vei prinde, cci
constienta ta este singura realitate vie iar tu vei pescui n apele adnci ale constientei.
Dac va fi s prinzi ceea ce este dincolo de capacitatea ta actual, trebuie s te lansezi n ape
adnci, fiindc, n interiorul constientei tale actuale, asemenea pesti sau dorinte nu pot nota. Pentru
a te lansa n ape adnci, lasi n urma ta tot ceea ce este acum problema ta actual, sau limit,
NDEPRTNDU-TI ATENTIA de la ea. ntoarce-ti spatele complet de la orice problem sau
limitare pe care acum le ai.
Insist numai asupra strii de a fi, spunndu-ti EU SUNT, EU SUNT, EU SUNT.
Continu s-ti declari c doar esti. Nu conditiona aceast declaratie, continu numai s te SIMTI a fi
si pe neasteptate te vei gsi scpnd ancora care te leag de superficialitatea problemelor tale si
miscndu-te spre adnc.
Acest lucru este de obicei nsotit de sentimentul de expansiune. Te vei SIMTI ltindu-te de
parc ai creste la propriu. Nu te teme, cci e necesar curajul.
Nu vei muri la nimic altceva dect fostelor limitri, dar ele vor fi cele care vor muri pe msur
ce te ndeprtezi de ele, fiindc ele triesc numai n constienta ta. n acest adnc sau constient
extins te vei descoperi a fi o putere cum nici nu ai visat vreodat nainte.
Lucrurile dorite dinaintea ta, mpinse la suprafat din malurile limitrii, sunt pestii pe care i
vei prinde n acest adnc. Pentru c ai pierdut constienta problemelor si a barierelor tale, acum este
cel mai simplu lucru din lume s te SIMTI a fi una cu lucrurile dorite.
Pentru c EU SUNT (constienta ta) este nvierea si viata, trebuie s conferi aceast putere
dttoare de viat, care acum esti, lucrului dorit, dac va fi s l faci s apar si s triasc n lumea
ta. Acum ncepi s iei asupra ta natura lucrului dorit prin simtire: EU SUNT prosper; EU SUNT
liber; EU SUNT puternic. Cnd aceste SIMTIRI, sau triri luntrice, sunt fixate n tine, fiinta
ta fr form va lua asupra sa forma lucrului simtit. Devii crucificat pe sentimentele de
prosperitate, libertate si putere.
Rmi adncit n neclintirea acestor convingeri. Apoi, ca un hot n noapte si cnd te astepti
mai putin, aceste atribute vor fi nviate n lumea ta ca realitti vii.
Lumea te va atinge si va vedea c esti carne si snge, fiindc vei ncepe s porti roadele naturii
acestor atribute nou-nsusite. Aceasta e arta pescuitului eficient dup manifestrile vietii.
Realizarea cu succes a lucrului dorit ne este spus si n povestea lui Daniel n groapa cu lei
[Daniel 6:14-24]. Aici, este consemnat c Daniel, aflndu-se n groapa leilor, si-a ntors spatele
ctre lei si a privit spre lumina ce venea de sus; c leii au rmas neputinciosi iar credinta lui Daniel
n Dumnezeul lui l-a salvat.
Aceasta este tot povestea ta si la fel trebuie s faci si tu, dup cum Daniel a fcut. Dac te-ai
gsi ntr-o groap a leilor, nu ai avea alt grij dect pe cea a leilor. Nu te-ai gndi la nimic altceva
pe lume n afara problemei tale problema ta fiind leii.
Totusi, ti se spune c Daniel si-a ntors spatele la ei si a privit spre lumina care era Dumnezeul
lui. Dac am urma exemplul lui Daniel, ne-am lua, ct suntem nchisi n groapa srciei sau a bolii,
atentia de la problemele noastre cu datoriile sau bolile si am insista asupra lucrului pe care-l cutm.
Dac nu ne uitm napoi n constient la problemele noastre, ci continum n credint
crezndu-ne a fi ceea ce cutm si noi vom vedea peretii nchisorii deschizndu-se si lucrul cutat
da, orice veti cere [Ioan 16:23] realizat.
O alt poveste ni se spune; despre vduv si cei trei stropi de ulei [4Regi/2mprati 4:1-6].
Prorocul [Elisei] a ntrebat-o pe vduv, Ce ai tu n cas?, iar ea a rspuns, Trei picturi de ulei.
Apoi i-a spus, Mergi si mprumut vase. nchide usa dup ce te-ai ntors acas si ncepe s torni.
Si ea a turnat din cele trei picturi de ulei n toate vasele, umplndu-le din plin cu uleiul avut.
Tu, cititorule, esti aceast vduv. Nu ai un brbat care s te nsrcineze sau s te fac s
rodesti, cci o vduv e o stare steril. Constienta ta este acum Domnul sau prorocul care a
devenit brbatul tu.
Urmeaz exemplul vduvei care, n loc s recunoasc vidul sau nimicul, a recunoscut avutul
trei picturi de ulei.
Apoi, porunca dat ei, Intr si nchide usa dup tine, adic, nchide usa simturilor care ti
vorbesc despre msurile goale, datorii, probleme.
Cnd ti vei fi luat complet atentia, nchiznd afar evidenta simturilor, ncepe s SIMTI
bucuria (simbolizat de ulei) de a fi primit lucrurile dorite. Cnd armonia e stabilit n tine, astfel
c toate ndoielile si temerile au disprut, atunci si tu vei umple msurile goale ale vietii tale si vei
avea abundent dnd peste.
Recunoasterea este puterea care materializeaz n lume. Orice stare pe care ai
recunoscut-o vreodat, ai ntrupat-o. Ceea ce recunosti ca fiind adevrat despre tine azi este
ceea ce experimentezi. Deci fii ca vduva si recunoaste bucuria, indiferent ct de mic este nceputul
recunoasterii, si vei fi rspltit cu generozitate cci lumea e o oglind ce mreste, mrind toate cele
de care esti constient a fi.
Eu sunt Domnul Dumnezeul tu, Care te-a scos din pmntul Egiptului si din casa robiei. S
nu ai alti dumnezei afar de Mine! [Iesirea/Exodul 20:2,3]. Ce descoperire plin de glorie,
constienta ta fiind acum revelat ca Domnul Dumnezeul tu! Vino, trezeste-te din visul c esti
captiv. Realizeaz c al tu este pmntul si plinirea lui; lumea si toti cei ce locuiesc n ea [Psalm
23:1].
Ai devenit att de prins n plasa credintei c esti om, nct ai uitat de fiinta glorioas care esti.
Acum, cu memoria recstigat, HOTRSTE nevzutului s apar si VA aprea, fiindc lucrurile
sunt silite s rspund Glasului lui Dumnezeu, constiinta ta de a fi lumea este LA PORUNCA TA.