Romania rustica II: foisorul

In acest articol Vintila Mihailescu prezinta procesul de rusticizare prin care trec satele romanesti raportandu-se la observatiile obtinute din satul Sateni. Rusticizarea este

fenomenul prin care se incearca o reintoarcere la valorile traditionale. Articolul incepe prin prezentarea satului Sateni , un sat ce nu pare a iesi din tiparul satului obisnuit. Sunt prezentate realitatile sociale ale satului (efectele dezindustrializarii, statutul populatiei, plecarea tinerilor in strainatate), starea economica a locuitorilor. Mihailescu doreste sa evidentieze prin aceste caracteristici ca acest sat este la fel ca toate celelalte sate din Romania. Vintila Mihailescu observa in acest sat numarul mare de constructii rustice, in special foisoare si dorinta tuturor localnicilor de a avea asa ceva in curte. Interesant este faptul ca oamenii isi doresc sa readuca trecutul in present, dar in acelasi timp isi doresc sa se modernizeze, sa fie in pas cu moda. Constructiile rustice (foisorul, leaganul, podisca de lemn, moara mica de lemn) sunt practic o reinventare a elementelor traditionale, o imbinare intre modern si traditional. Oamenii au fost influentati de aceasta moda a rusticului tocmai de revistele destinate amenajarii caselor si gradinilor si prin intermediul mijloacelor massmedia. Satenii au declarat ca vor sa fie in pas cu moda de aceea jumatate dintre casele din Sateni au suferit imbunatatiri in acest sens. Modelul rustic pe care il urmeaza localnicii se refera la o combinare intre modern si traditional, intre vechi si nou, intre trecut si present. O reintoarcere in trecut ar fi construirea caselor din lemn cum se construiau odinioara. In continuare V. Mihailescu incearca sa afle ce inseamna un bun gospodar si gospodaria in conceptia localnicilor. Pentru cei mai in varsta o gospodarie trebuie sa aibe de toate, sa fie bine organizata, sa aibe animale si gradina, iar buna organizare a acesteia depinde in special de numarul de persoane care fac parte din familie (intotdeauna o familie numeroasa va avea o gospodarie prospera). In urma industrializarii si a migratiei numarul de personae dintr-o familie a scazut ducand la destramarea gospodariei traditionale luand nastere gospodaria difuza (prin relatiile care s-au pastrat intre cei ramasi, de obicei batranii si cei plecati la oras sau in strainatate). Mihailescu observa ca ingrijirea caselor este un concept fundamental la romani, acestia considerand ca o casa neingrijita arata ca o casa parasite. Legatura dintre diferitele tipuri de gospodarii din Sateni si idelul bunului gospodar pare a fi aceasta ingrijire a caselor.

Ajunge la concluzia ca satenii au trecut de la importanta indestularii la importanta esteticului in cadrul gospodariei.