CAPITOLUL 1.

IMPORTANTA CULTIVARII CIUPERCILOR

1.1 Generalitai Din circa un milion de specii de plante ce populeaz Terra, aproximativ 20% sunt ciuperci dar din cele 200.000 specii sunt descrise numai n jur de 72000 i sunt consumate n jur de 700 specii n care sunt incluse i cele medicinale. La noi n ar sunt menionate 8700 specii de ciuperci.

Sursa: http://simplis.wordpress.com/2009/10/21/paste-cu-ciuperci/

Specialitii au descoperit dupa nenumarate cercetari ca ciupercile ar putea intra cu uurin in categoria super-alimentelor alaturi de broccoli si afine. Principalele lor beneficii asupra organismului uman sunt acelea ca reduc riscul de boli de inima si cancer. Ciupercile sunt super-alimente. pentru c nu conin nici un fel de grsime, zahr ori sare i reprezinta o surs valoroas de fibre i vitamine B: vitamina B1, riboflavina (B2), niacin (B3), piridoxina (B6) i folacin (acid folic). Ciupercile sunt bogate n proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina A, B1, B2, C, D i zinc. Dintre toate legumele existente, ciupercile sunt considerate a fi cel mai bun substitut pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai uor de digerat, procesul de digestie necesitnd un consum mult mai mic de energie din partea organismului. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se gsete n prea multe fructe sau legume.

Cercettorii de la Universitatea din Pennsylvania au descoperit c doar cteva ciuperci au de 12 ori mai mult cantitate de L-Ergothioneine, un puternic antioxidant, dect germenii de gru i de patru ori mai mult dect ficatul de pui, considerate pn acum ca fiind cele mai importante surse. L-Ergothioneine are efect asupra substanelor instabile care atac permanent i vtmeaz membranele celulelor, cunoscute ca radicali liberi i protejeaz ADN-ul. Universitatea Hanyang din Coreea de Sud a descoperit c ciupercile pot scdea riscul de cancer la sn. Dei exist foarte multe tipuri de ciuperci, dintre care mai mult de 2500 cresc n slbticie, pn acum cercetrile s-au concentrat pe soiurile exotice. Anxietatea, oboseala i stresul se pot trata i preveni tot cu ajutorul ciupercilor, datorit coninutului mare de zinc i vitamine de tip B. Consumul a trei ciuperci zilnic reduce considerabil senzaiile de epuizarea fizic i intelectual, dar i sentimentul neplcut de iritare i anxietate. Totodat, ciupercile au un rol important n ntrirea sistemului imunitar, ajutnd, de asemenea, la reglarea tensiunii arteriale
1

1.2 Istoria cultivarii ciupercilor Ciupercile fiind organisme inferioare, de civa zeci de microni au aprut nc din Cretacic cu 90 mil. de ani n urm, dar sunt menionate n Jurasic cu 20-35 mil. de ani n urm pn mai aproape de noi, n Egiptul antic, n urm cu 4600 ani. i mai aproape de zilele noastre chinezii sunt deintorii cunotinelor despre ciuperci nc de la anul 535 .Ch. Patricienii le apreciau att de mult nct le dedicaser o srbtoare numit Robigalia iar poetul Suetonius le preaslvea calitile culinare n poeziile sale. mparatul Claudius 41-54 d.Ch. compara gloria generalilor si cu o mncare de ciuperci. Apetitul su pentru ciuperci i-a fost ns fatal, deoarece mprteasa Agrippina soia sa l-a nlturat de la putere prin otravire, n favoarea fiului su, Nero . Se mai menioneaz c i Tiberius, Marele Buddha, Alexandru I al Rusiei, regele Charles al V-lea al Franei, Papa Clement al II-lea, ar fi fost otravii tot cu ciuperci dei n acele vremuri se foloseau i alte otravuri ca arsenic, beladon, cucut, mtrgun, cianur, care erau mai puternice dect cele din ciuperci. Ciupercile sunt usor de conservat si sunt importante surse de fibre, vitamine si minerale in mod special pe timpul iernii cand sursele de hrana vegetala erau puine sau deloc accesibile2.

1 2

http://www.sanatateatv.ro/articole/alimentatie/beneficiile-consumului-de-ciuperci/ http://totuldespreciuperci.blogspot.ro/p/despre-ciuperci.html

La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontan si consumate datorita gustului si aromei specifice. Mai tarziu, empiric s-a trecut si la introducerea unor speci i in cultura. La nivelul anului 1990 producia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3 763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A. In anul 1991, venitul rezultat din comerul mondial cu ciuperci depa ea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmat de Pleurotus sp.(burei) si de Auricularia sp. si Lentinus sp.3 1.3 Producia ciupercilor pe plan mondial Suprafeele cultivate cu ciuperci sunt in continu cretere. In Europa, producia de ciuperci reprezinta 58% din producia mondial, care se ridica la peste 1.500.000 de tone anual. In viitor, se preconizeaz sa se ajung la 200.000 tone de proteina obinut din ciuperci. Dintre speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion), este ciuperca de cultura cea mai raspandit in ara noastr si pe glob. Aceste ciuperci sunt

cultivate inca dinainte de 1800 pe teritoriul SUA. In prezent, in Statele Unite, Agaricus bisporus ocupa 90% din totalul produciei de ciuperci comestibile, USA fiind una din cele mai mari producatoare de ciuperci din aceast specie. Financiar, se estimeaz ca valoarea recoltei anuale de ciuperci din Statele Unite atinge 800 milioane dolari. (T. Volk, K. Ivors)

Pe plan mondial insa, amploarea culturii de Agaricus bisporus scade la 40% din totalul ciupercilor cultivate.4

1.3.1 Exporturile mondiale de ciuperci de cultura Pe plan internaional, livrarile de ciuperci din genul Agaricus prezinta un grad relativ ridicat de concentrare , astfel ca exporturile mondiale sunt acoperite intr-o proporie de 70% de primii 3 exportatoti mondiali (din care numai Polonia , cel mai mare exportator mondial , realizeaza aproape o treime din acestea).Ponderea cumulat deinut in anul 2010 de primii 5 exportatori mondiali in totalul exporturilor mondiale a fost de 85% , in timp ce primii 10 si respective , primii 20 exportatori acopereau impreuna 94 % si 98% din exporturile mondiale de astfel de ciuperci .

3 4

http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-Napoca/grupa8/Dumbrava_Mihaela/site/ciuperci.html http://www.scritube.com/economie/agricultura/CULTIVAREA-CIUPERCILOR91985.php

Romania se plasa pe locul 29 in ierarhia mondial a exportatorilor de ciuperci din genul Agaricus , cu o pondere de 0,1 % in total exporturi mondiale din anul 2010. Avand in vedere c , la nivelul celor mai mari 5 ari furnizoare de ciuperci din genul agaricus pe piata internaional , exporturile cumulate au sczut cu 4 % in anul 2011 fa de anul 2010 i ca aceasta reducere a fost parial compensate de livrarile unor ari din top 20 exportatori mondiali (2%) , se poate aprecia ca nivelul exporturilor mondiale de astfel de ciuperci s-a restrans cu pan la 2 % in anul 2011. 5

Centrul Roman pentru Promovarea Comerului si Investiiile Straine a efectuat un studiu intitulat Potenialul de export al Romaniei : Ciuperci in care evideniaz exportul de ciuperci pe plan global.

http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/Produse%20export/2011_2012/Romania%20%20Potential%20export%20ciuperci%202012.pdf

Tabel 1.1Principalii exportatori mondiali de ciuperci de tip Agaricus

Sursa:http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/Produse%20export/2011_2012/Romania%2 -%20Potential%20export%20ciuperci%202012.pdf

1.4 Evoluia productiei de ciuperci in Romania Conform datelor furnizate de FAOSTAT , in anul 2009, Romania a ocupat locul 27 in
Principalii exportatori mondiali de ciuperci din genul Agaricus(cod SA 070951), 2010-2011
Top 20 exportatori mondiali 2010 Export Crestere medie anuala 20062010 20092010 20102011 Pondere in export mondial 2010 Pret mediu de export 2010 Top 5 piete de desfacere 2011

2010

2011

mii USD

mii USD

USD/tona

Export mondial total, din care: 1. Polonia 2. Olanda 3. Irlanda 4. Canada 5. Belgia 6. Lituania 7. SUA 8. Germania 9. Ungaria 10. Mexic 11. Portugalia 12. Oman 13. Malaezia 14. Franta 15. Italia 16. Cehia 17. Suedia 18. Africa de Sud 19. Spania 20. Taiwan

989.855 317.774 248.457 122.956 96.778 55.046 34.675 28.259 11.827 11.029 7.813 6.494 6.079 5.802 3.901 2.377 2.360 2.085 2.018 1.973 1.969

315.039 213.422 126.17 94.866 60.681 43.592 28.356 16.931 10.427 8.430 5.974 8.320 2.456 2.020 3.948 2.647 1.584 3.422 526

5 13 8 -4 5 -7 8 13 -12 -4 23 28 55 6 -10 -1 -1 -14 -11 14 20

8 31 -1 -12 40 -8 -30 7 -5 -41 42 335 30 6 41 -8 3 3 22 -17 12

-1 -14 3 -2 10 26 0 43 -5 8 -8 43 -37 -15 67 27 -22 73 -73

100 32,1 25,1 12,4 9,8 5,6 3,5 2,9 1,2 1,1 0,8 0,7 0,6 0,6 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2

2378 1.916 2597 2977 3.407 2.134 1.606 3.452 2.344 2.144 2.277 8.017 4.772 2.718 2.295 4.476 3.296 2.690 6.704 3.511 991

GB,DE,US,NL,IE DE,RU,GB,FR,NL GB,DE,FR,BE,PL GB US,JP,FR,NL,HK NL,FR,GB,LX,IL RU,SE,NO,ET,PL CA,JP,MX,PN,EG NL,AT,FR,SE,DK AT,IT,DE,HR,SI US,JP,GT,NL,CR ES,NL,FR,CH,AN AE,KT,BN,QT,MY SG,HK,PH,TH,BD LX,GB,BE,DE,CH CH,DE,FR,MT,US DE,SK NO,DE,PL,DK DE,MR,US,ZB,CH FR,PT,IT,AD,SA SG,HK,AU,TH,CN

topul arilor producatoare de ciuperci, clasificate dupa valoarea total a prduciei obinute. Producia de ciuperci a Romaniei a crescut in anul 2010 la 9973 tone , de aproape 4 ori intr-un interval de 5 ani (2006-2010) si cu 36,3 % mai mult faa de anul 2009. Un minim de producie s-a inregistrat in anul 2007 (1083 tone ) , dupa care trendul a fost continuu ascendant. Cea mai mare cretere absolut a produciei s-a nregistrat in anul 2009, cand producia s-a majorat de 4,4 ori fa de anul 2008. Aceast dinamic este consecina creterii numrului de producatori individuali si de mici fermieri care nu folosesc teren agricol , ci cu preponderen

spaii dezafectate , cultura ciupercilor fiind rentabil asigurand o producie ridicat pe unitatea de suprafa. Cultura ciupercilor beneficiaz totodat i de un alt stimulent i anume subvenciile care se pot acorda prin accesarea fondurilor structurale ale Uniunii Europene. Conform estimarilor Oficiului pentru Statistica al Uniunii Europene Eurostat pentru anul 2011 , producia de ciuperci de cultura in Romania a fost de 9000 tone. Randamentul la recoltare , in cazul ciupercilor de cultur , in funcie de sistemul de cultura utilizat si de conditiile microclimatice asigurate , poate atinge valori in 15-30 kg /mp.6

Tabelul 1.2 Clasament ari productoare ciuperci Agaricus

Top ari producatoare China SUA Olanda Polonia Spania Ftana Canada Japonia Indonezia Irlanda ... Valoarea produciei (mii USD) 8.445.237 666.234 424.000 318.576 245.379 212.783 189.447 138.958 115.730 113.668 ... Volumul produciei (tone) 4.680.276 371.844 235.000 185.000 136.000 28.248 105.000 65.550 64.143 63.000 ...

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. ...

27. Romania ... 7.317 Sursa:http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/Produse%20export/2011_2012/Romania%20%20Potential%20export%20ciuperci%202012.pdf

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Padurilor i Dezvoltarii Rurale (MAPDR) , principalele judee in care se produc ciuperci de cultura sunt Arad , Harghita , Mure si Olt , principalele specii cultivate in ara noastr fiind Agaricus biosporus si Pleurotus ostreatus. Mai sunt cultivate si alte specii de ciuperci precum Ciuperca alba termofila (Agaricus edulis ) , bueretele roiatic (Pleurotus florida ) , buretele brun ( Pleurotus sajorcaju).

Sursa:http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/Produse%20export/2011_2012/Romania%2 -%20Potential%20export%20ciuperci%202012.pdf

Evoluia produciei de ciuperci in Romania, 2006-2010

12000 10000 8000 7317 6000 4000 2000 0 2006 2007 2008 2009 2010 2559 1083 1664 An tone

9973

Figura 1.1 Evoluia produciei de ciuperci in Romania

Sursa:http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/Produse%20export/2011_2012/Romania%20%20Potential%20export%20ciuperci%202012.pdf

1.5 Comerul cu ciuperci al Romaniei Balana comercial pentru ciuperci , in stare proaspat sau refrigerate a avut , in mod constant , excedente anuale , atingand un maxim in anul 2007 (29 911 000 USD), un record pentru exporturile romaneti (33 249 000 USD). Tendina de declin a exporturilor din urmatorii 2 ani a fost stopat in anul 2010 , cand livrarile pe piaa internaional au crescut la 26 394 000 USD , depaind uor nivelul anului 2008 insa acest trend pozitiv nu a fost confirmat in anul 2011 ( 18 893 000 USD). Importurile de ciuperci , in stare proaspat sau refrigerat au urmat un parcurs pozitv pana in anul 2008 ( 4 801 000 USD) i s-au redus treptat in urmatorii 3 ani ( 3 189 000 USD in anul 2011). In aceeai lucrare Potenialul de export al Romaniei : Ciuperci Centrul Roman pentru Promovarea comerului si Investiiile Straine este prezentat un grafic privind comerul internaional de ciuperci de cultur in Romania intre anii 2001 respectiv 2011.7

Sursa:http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/Produse%20export/2011_2012/Romania%2 -%20Potential%20export%20ciuperci%202012.pdf

Figura 1.2 Comerul internaional cu ciuperci de cultur Romania Sursa:http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/Produse%20export/2011_2012/Romania%20%20Potential%20export%20ciuperci%202012.pdf

1.6 Profitabilitatea cultivarii ciupercilor Avantaje posibilitatea folosirii unor spaii deja existente: sere, solarii, pivnie, oproane, camari de cladiri si alte asemenea spaii perioada scurta de dezvoltare, cam 100-120 zile de la insamanare la ultimul recoltat. cultivarea in tot cursul anului, in orice sezon, mai ales in sezoanele reci, cand pe pia celelalte legume se gasesc in cantitai reduse posibilitatea cultivarii pe mai multe niveluri

n perioada de dezvoltare nu au nevoie sau sunt indiferente la lumin i ocupa spaii reduse in raport cu cantitatea de producie realizarea de culturi pe 3-4 niveluri pe aceeai suprafa. asigura circulatia rapid a fondurilor de investiii lucrrile se execut in perfect ordine si curaenie munca in ciupercarii este variat , nefiind plictisitoare si nici obositoare materialele necesare culturii se gasesc in orice gospodarie sub forma de producie agricol secundar (paie, pleav, tulpini si ciucalai de porumb, tulpini de sorg, vreji de mazare, fasole, soia) sau dejecii de animale amestecate cu aternutul care, de obicei, este alctuit din paie, rumegu, talaj sau coji de floarea-soarelui.

Rentabilitatea culturii ciupercilor este dat si de faptul ca de la majoritatea speciilor se consum toate parile componente, astfel ca proporia de utilizare ajunge la 99-100%.8

http://www.scritube.com/economie/agricultura/CULTIVAREA-CIUPERCILOR91985.php