Troposfera

Stratul de aer pana la o altitudine medie de

10 km. Compozitia chimica a aerului este constanta, factorii fizici de calitate a aerului variaza foarte mult. Este influentat schimbul de gaze de la nivel pulmonar, solicitata functia de termoreglare. Are loc procesul de poluare a aerului Capacitate de autoepurare.

Stratosfera
pana la 50km.
Factorii fizici de calitate sunt constanti,

compozitia chimica e modificata. La acest nivel se gaseste stratul de ozon datorita caruia se mentine o temperatura constanta. Cand scade stratul de ozon, cresc radiatiile solare.

Proprietatile fizice ale aerului

Temperatura Umiditatea

Miscarea aerului
Presiunea atmosferica

Temperatura aerului
nclzirea indirect de la suprafaa solului dat de unghiul sub care cad razele solare pe sol, la Ecuator perpendicular nclzire maxim, n zona polar aproape paralel cu solul nclzire minim. Aerul se nclzete indirect de la sol iar stratul de la 1-2m deasupra solului este cel mai nclzit ziua i cel mai rece noaptea. nclzirea direct de la radiaia solar, este maxim la zenit i nul la apusul soarelui (este mic datorit puterii de absorbie a aerului fa de radiaia solar redus).

 Diurn valoarea minim naintea rsritului, crete progresiv, valoarea maxim n jurul orei 14

(n jurul orei 9 este valoarea medie a zilei) Temperatura influeneaz schimburile de cldur dintre organism i mediu. Omul, organism homeoterm, este adaptat pentru temperaturi ntre -50C i +50 C.

TERMOREGLAREA
VASODILATATIE cresterea debitului

periferic de sange, creste pierderea de caldura (cand temperatura ambianta este mai scazuta decat temperatura corpului). Prin vasodilatatie periferica (a pielii) se poate ajunge la un debit sangvin maxim de 3000ml/minut (debitul normal este de 300-500ml/minut).

Termoreglarea
VASOCONSTRICTIE scaderea debitului

periferic de sange, limiteaza pierderea de caldura. Se poate ajunge la o valoare a debitului sangvin periferic de 30ml/minut. TRANSPIRATIA raceste corpul prin fenomenul de evaporare

REACTII COMPORTAMENTALE adaugarea

sau scoaterea de haine (layers) asigura termoreglarea

Termoreglarea
TREMURATUL - genereaza caldura prin intensificarea reactilor chimice mecesare activitatii musculare. Tremuratul vizibil poate creste productia de caldura si cu 500%. Acesta poate sa functioneze doar pentru cateva ore, pana la consumarea glucozei din muschi si instalarii oboselii musculare.

 RADIATIE- pierderea de temperatura catre

mediul ambiant cauzata de gradientul de temperatura (pentru o temperatur a mediului ambiant sub 37 grade Celsius) CONDUCTIE - prin contact direct intre obiecte, transfer molecular al energiei termice ( 2%) CONVECTIE - este partial un proces de conductie in care unul dintre obiecte este in miscare.

EVAPORARE - este o modalitate prin care se

pierde caldura prin procesul de schimbare a starii de agregare a apei din lichid in gaz

Temperatura optima
18-22 C pentru un adult sanatos, usor

imbracat

14-16 C- in salile de sport Vara se admit maxim 26 C

TERMOREGLAREA
TERMOGENEZA Metabolism bazal TERMOLIZA Radiaie

Activitate muscular
(frison) Hormoni tiroidieni Adrenalina

Conducie
Convecie Evaporare

ROLUL EXTREMITILOR
CALD
38 37 36 35 34 33 32 30 3 4 33.5 33 32.5 32 31.5 31

Central Pierdere cldur FRIG Pierder ede cldur Central 1. 2. 3. 4.

38 37 35 32 32 31 29 28 26 25 23 22 20 19

17

Sngele se mic n vase, evitnd echilibrarea temperaturii cu esuturile adiacen Schimbul principal: ntre artere i vene. De fiecare dat artera e mai cald, deci fluxul termic se deplaseaz spre vene. Rezultat: sacrificarea temperaturii periferice pentru meninerea celei centrale.

Stres termic
depirea temperaturii critice superioare altereaz homeopatia i duce la hipertermie;
dezechilibru electrolitic colaps scderea debitului cardiac insuficien cardiorespiratorie

mortalitate 50%

Hipertermia
Definitie: manifestare patologica diferita de febra si in general subdiagnosticata, caracterizata de crestere t>40C asociata cu manifestari ale SNC( tulburari de comportament,convulsii,coma); Se disting: Hipertemia clasica, legata de expunerea la caldura(t ambianta crescuta) care apare preferential la varstnici in timpul valurilor de caldura estivale; Hipertermia de exercitiu care apare in legatura cu un effort fizic intens in atm umeda, fara ca t ambientala sa fie crescuta in mod deosebit; apare in special la tineri cu o buna stare de sanatate( sportivi,muncitori care depun un effort fizic intens,militari, pompieri)

Hipertermia
I.Mecanisme fiziopatologice generale: Cresterea t corporale (termogeneza) este rezultanta: 1.metabolismului bazal 2. activitatii musculare 3.absorbtiei de caldura cand temperatura ambianta excede pe cea a corpului Supraincarcarea termica este evitata prin termoliza pentru a mentine t corpului la valoarea de 37C(homeotermia); Reglarea termica este asigurata de hipotalamus care actioneaza ca un termostat: In situatia in care termoliza nu compenseaza acumularea calorica, t centrala creste, receptorii periferici si hipotalamici sunt activati si emit semnale nervoase catre hipotalamus;

Hipertermia
Tablou clinic si biologic: Clinic hipertermie si disfunctie neurologica In 20% din cazuri nu se semnaleaza prodroame ale atacului caloric; uneori se pot semnala:dureri abdominale, varsaturi,vertij sudoratie abundenta,cefalee,astenie. Pielea este fierbinte,uscata si eritematoasa(atacul caloric clasic) sau acoperita de transpiratie excesiva( in cadrul hipertermiei de effort); Delir, incoerenta , AVC, convulsii, coma; Tahicardie, hipoTA/soc, IMA, tulburari de ritm; Hiperventilatie, detresa respiratorie prin efect direct al caldurii asupra parenchimului pulmonar; Alte semne: IRen moderata/severa, diaree, melena, ischemie mezenterica; Hipertermie predispune la infectii;

Hipertermia
Biologic: Dezechilibre acido-bazice care depind de stadiul evolutiv: 1. Initial, alcaloza respiratorie determinata de hiperventilarea indusa de hipertremie, 2. La final, acidoza metabolica ,martor al suferintei tisulare Hiperglicemie, hiperproteinemie, hipercalcemie, determinate de hemoconcentratie; IRen, insuficienta hepatica,anomalii hematologice (leucocitoza, anemie), tulburari ale hemostazei ( trombopenie, fibrinoliza, CIVD). In hipertermia de efort se intalneste rabdomioliza marcata, hipocalcemie acidoza metabolica de la inceput,(datorita excesului de acid lactic,consecutiv catabolismului in anaerobioza); Ex LCR este normal dar poate fi intalnita o pleiocitoza.

Hipertermia
Complicatii Insuficienta Renala, insuficienta hepatica, insuficienta cardiaca, infarct mezenteric, hemoragii, MOSF Mortalitatea atinge 10-30% chiar in conditiile unui tratament optim iar la 14-50% din supravietuitori se semnaleaza sechele neurologice: ataxie, amnezie retrograda, vertij, disartrie, sindrom cerebelos etc. Tratament a. Simptomatic Asigurarea libertatii CR si O2 terapie Monitorizarea t corporale si refacere volemica(cel putin 1,5 l in primele 4 ore) Medicamente vasoactive dupa umplerea volemica, in caz de soc Benzodiazepine in convulsii

Hipertermia
b.Masuri specifice: scaderea temperaturii sub 39C intr-un interval de 30-70 min si care se practica precoce,la locul de constatare a hipertermiei; pacientul se dezbraca si se aseaza intr-un loc racoros/la umbra; dupa care se trece la scaderea temperaturii prin: 1.Racirea prin conductie: Pe cale externa pacientul se aseaza intr-o cada cu apa rece sau se aseaza cuburi de gheata la nivelul arterelor principale,la plicile inghinale si in axile; metoda este criticata deoarece provoaca disconfortul pacientului,vasoconstrictie reflexa(poate fi contracarata prin masaj energic si interfereaza cu masurile de monitorizare cardiopulmonare Pe cale interna Lavaj gastric cu apa rece,perfuzii cu lichide reci,circulatie extracorporeala

Hipertermia
2.Racirea prin convectie/ evaporare Consta in cresterea gradientului presiunii de evaporare a apei dintre piele si mediu; suprafata pielii este vaporizata cu apa calduta intr-o incapere cu ventilator care sa mentina temperatura cutanata intre 32-33C; de la t=38C racirea se practica discontinuu pentru a evita hipotermia; Nu exista consens asupra celei mai bune metode de racire a corpului in tratamentul hipertermiei; Nu exista agenti farmacologici care sa grabeasca racirea iar rolul antipireticelor in hipertermii nu este evaluat;

Hipertermia
Preventia Evitarea in cursul valurilor de caldura(t>32C trei zile consecutiv) a efortului fizic, aport hidric suficient,efectuare de dusuri cu apa calduta,stationare in incaperi climatizate, imbracaminte lejera din fibre naturale; Alte cauze de hipertermie: Hipertermia maligna perianestezica-reprezentata de aparitia unei hipertermii>40C; ascensiunea termica este foarte rapida(1grad/5 min) si se insoteste de rigiditate musculara, tahicardie si hiperkaliemie; se datoreaza unei anomalii genetice familiale nonaparente care se manifesta in momentul folosirii unor anestezice (halotan, succinilcolina); Sd malign neuroleptic care apare la un pacient tratat cu fenotiazine,de la 2 zile-1 luna( t>40C,semne neurologice centrale) Sd serotoninergic apare la pacienti tratati cu inhibitori serotonona

Stresul la rece
depirea temperaturii critice inferioare (valori sczute) n asociere cu umiditatea aerului, micarea aerului, radiaie negativ.
Manifestri generale compensatorii: vasoconstricie cutanat hipotensiune arterial crete metabolismul reflexe exagerate hipotermie

Conditii de aparitie a hipotermiei

Temperaturi negative
4C vant si ploaie 15C uragane

Orice temperatura sub 37C pot avea legatura

cu hipotermia (ex: hipotermia la batrani in case reci) sau cu probleme de circulatie periferica, precum picior de transeu (in conditii de umezeala, frig si incaltaminte stramta, fenomenul se poate instala chiar si dupa doar 11 ore in aceste conditii, la temperaduri sub 16C) si degeraturi.

Gradele hipotermiei
Hipotermia

35C moderata

32C severa

28C profunda

Hipotermia
Diagnosticul este sugerat de la internarea unui pacient care a fost expus accidental la frig in exterior dar si in interiorul unei cladiri neincalzite; Persoanele cele mai expuse sunt varstnicii la care termogeneza este deficitara persoanele defavorizate(homeless) Intoxicatia etanolica favorizeaza aparitia hipotermiei prin: Inhibarea senzatiei de frig si a frisonarii Vasodilatatie superficiala Clinic: Dupa o perioada in care pacientul se plange de senzatie de frig si frison apar tulburarile neurologice: confuzie pana la coma vigila si tulburarile circulatorii: bradicardie progresiva, hipotensiune arteriala

Hipotermia usoara
37 36C
Normal, poate sa apara tremuratul 36 35C Senzatie de rece, piele de gaina,

imposibilitatea de a efectua operatii complexe cu mainile, tremuratul poate fi usor pana la sever, maini amortite

Hipotermia moderata
35 33C
Tremurat intens, lipsa de coordonare

musculara devine evidenta, miscarile sunt lente si greoaie, mers impiedicat, confuzie usoara, poate doar sa para vioi. Folositi testul pentru ebrietate, daca nu poate sa mearga 10 metri in linie dreapta, persoana este hipotermica (sau in stare de ebrietate).

Hipotermie moderata
33 32C
Tremuratul violent persista, dificultati de

vorbire, rationament incet, poate sa apara amnezia, miscarile ample sunt greoaie/ incete, imposibilitatea de a folosi mainile, se impiedica frecvent, semne de depresie, atitudine retrasa, apatica.

Keratita si blefarita

INGHETAREA CORNEEI
mentinerea ochilor deschisi in conditii de vant

puternic si rece (viscol, iarna), fara a purta ochelari de protectie. Tratmentul incalzirea rapida, prin plasarea a unei maini sau comprese calde pe ochii inchisi. Dupa reincalzire, ochii trebuie sa fie mentinuti inchisi pe o perioada de timp de 24 48 ore.

Degeraturi

Chillblains, pernio, perniosis

Acestea sunt ulceratii ale extremitatilor si se

prezinta sub forma de umflaturi si/sau basici. Cauzate de expunerea prelungita a pielii la temperaturi sub 15C. Clinic: hiperemie si prurit ale zonei afectate Se produce in general in zona obrajilor si urechilor, degetelor de la maini si picioare Afecteaza mai mult femeile si copiii Expunerea la frig produce leziuni ale capilarelor. Aceste leziuni sunt permanente si se manifesta repetat la expunerea la frig

Hipotermia severa
32 30C
Tremuratul se opreste, pielea expusa este

albastruie sau umflata, coordonarea musculara foarte redusa, nu poate sa mearga, confuz, incoerent, irational, poate fi capabil sa mentina postura si aparenta de constienta

Hipotermie profunda
30 27C Rigiditate musculara,

semicontient, amorteala, nu mai reactioneaza la alte persoane, puls si respiratie rare, posibla fibrilatie a inimii 27 25C Inconstient, puls si respiratie inconstante, pulsul nedetectabil (nu se simte la palpare) 25 23C Edem pulmonar, cedarea functiilor respiratorii si circulatorii, moarte. Moatea poate surveni inainte sa fie atinsa aceasta temperatura

Degeraturi

 http://www.youtube.com/watch?v=WTigVu1B

Lwk&feature=related

 http://www.youtube.com/watch?v=HkNHTwf5

qhU

Evoluie spre:
a) vindecare b) vindecare cu sechele (nefrit, nevrit, afectare miocardic) c) deces: insuficien respiratorie, anoxie SNC La nivelul extremitilor (pavilionul urechii, nas, obraji, mini, picioare) parestezii, amoreli, furnicturi, tulburri de sensibilitate cutanat, albire; frig prelungit degerturi.

Frigul acioneaz asupra:

ap. respirator: Infecii acute de ci respiratorii

superioare (IACRS), pneumonie, bronhopneumonie, pleurezie ap. cardiovascular: spasm coronarian accidente hipertensive. ap . locomotor: mialgii, miozit, artrite, reumatism ap. renal: glomerulonefrit acut i pielonefrit ac. sistem nervos: parez facial, paralizie de trigemen

Hipotermia
Tratament Obiectivul principal este reincalzirea pentru a normaliza t centrala, la care se adauga masuri terapeutice etiologice atunci cand exista cauze favorizante asociate; Tratamentul trebuie intotdeauna inceput imediat ce se constata hipotermia(prespital) si trebuie continuat in spital sub supraveghere atenta; Sunt 2 metode de terapie: 1.Mijloace care opresc pierderea calorica: Extragerea pacientului din atmosfera rece si plasarea acestuia intr-un loc incalzit(orice loc/camera din apropiere,invelire in paturi); aceste masuri permit incalzirea cu 1C/h si sunt eficace atunci cand exista termogeneza spontana( hipotermii moderate/putin severe) 2.Mijloace care maresc activ incalzirea:

Hipotermia
2.Mijloace care maresc activ incalzirea: a.Pturi speciale de reincalzire cu aer pulsat care permit tla 2C/h fara riscurile hemodinamice si ritmice datorate incalzirii prea rapide(imersia in apa calda; Riscurile incalzirii rapide apar atunci cand incalzirea este rapida in periferie iar hipotermia este profunda,riscuri ce deriva din cresterea nevoii de O2 in periferie si insuficienta miocardica care apare datorita intarzierii incalzirii cordului; b.Metode active interne (incalzirea aerului inspirat, hemodializa , dializa peritoneala) reprezentata in formele grave de asistenta circulatorie care necesita insa materiale speciale( dispozitive transportabile, sonde femuro-femurale) si o echipa special instruita;

Hipotermia
Indicatiile terapeutice depind de severitatea hipotermiei (profunzime, viteza de instalare, teren) si de posibilitatile existente; Hipotermiile moderate cu consevarea mijloacelor de aparare necesita incalzire pasiva externa sub supraveghere hemodinamica; daca in cursul incalzirii se instaleaza hipotensiune, terapia volemica se face sub controlul presiunii venoase centrale si

monitorizarea EKG; Hipokaliemia este frecventa in cursul reincalzirii pe masura ce se reia diureza iar terapia se bazeaza pe administrarea sarurilor de K; Hipotermiile severe si profunde trebuie asistate in TI datorita complicatiilor potentiale din cursul reincalzirii, iatrogenezei potentiale; Mortalitatea ramane ridicata, proportionala cu severitatea hipotermiei.

Umiditatea aerului
Umiditatea ncrctura aerului cu vapori de ap, picturi de ap, cristale de ghea
influeneaz epidemiile de grip, scarlatin, boli acute i cronice, (astm bronic, hemoptizii, boli reumatismale). Valori normale 35-65%

Importana medical a umiditii aerului

Influeneaz termoreglarea(pierderile de

cldur prin evaporare)

Influeneaz poluarea aerului Determin tipul de clim

Influena variaiilor umiditii aerului asupra organismului

Influena indirect Umiditatea aerului intervine n echilibrarea diferenelor mari de temperatur aaerului. Influena direct: Umiditatea relativ sub 10-15% produce uscarea mucoaselor, cu fisuri i sngerri, senzaie de sete. Umiditatea relativ sub 30% determin uscarea mucoasei respiratorii Umiditatea relativ mai mare de 7080% influeneaz nefavorabil termoreglarea

Miscarea aerului
Se datoreaza deplasarii maselor de aer pe

orizontala sau pe verticala Directia si viteza vantului se datoresc gradientului de presiune Limite 0,1-0,3 m/s

Efecte asupra starii de sanatate

Favorizeaza pierderile de caldura ale

organismului, prin accentuarea convectiei si evaporarii Fenomenul de foen: alterarea starii generale, modificari comportamentale, scaderea capacitatii de munca, diminuarea autocontrolului Actiune indirecta: intervine in mentinerea compozitiei chimice a aerului, favorizeaea autopurificarea aerului si ventilatia locuintei

Presiunea atmosferica
forta exercitata de aerul atmosferic pe

unitatea de suprafata 1 kg/cmp= 750 mmHg Factor meteorologic complex si nu factor meteorotrop

Efecte directe Variaiile cu amplitudine de 20-40 mmHg aprute la intervale scurte de timp, nu produc dezechilibre fiziologice la persoanele sntoase dar pot fi factori principali n dezechilibrele care apar la persoanele meteorosensibile Prin modificarea dinamicii schimburilor gazoase dintre organism i mediu, determinate deconcentraia gazelor n aer i modificarea presiunii lor pariale. Efecte indirecte Presiunea atmosferic este un factor care contribuie la caracterul climatic dintr-ozon geografic.

 Scaderea presiunii atmosferice din cauze

meteorologice

La persoanele sanatoase produc retentie hidrica La persoane cu starea de sanatate influentata produc senzatie de greutate, cresterea vitezei de circulatie a sangelui Cresterea presiunii atmosferice din cauze meteorologice La persoanele sanatoase favorizeaza eliminarea apei din organism La persoane cu starea de sanatate influentata produc acutizarea fenomenelor inflamatorii,tromboze, embolii,crize de astm bronsic

Ciclon

Tornada

Proprietatile chimice

Compozitia naturala a aerului atmosferic:

78,9% azot
21% oxigen 0,04% CO2 Gazele rare: xenon Vapori de apa Germeni care provin din alti factori de mediu

care se dezvolta la maxim 22 grade si participa la autoepurarea aerului si se numesc germeni psihrofili.

Schimburi gazoase respiratorii

Schimburile de gaze de la nivelul alveolelor

sunt determinate de presiunea partiala a gazelor ce este egala cu concentratia lui X cu presiunea atmosferica. Compozitia aerului expirat are o concentratie mai mica de oxigen=16%, CO2=4,5%. Azotul gaz inert nu participa la schimb de gaze.

Variaiile concentraiei i presiunii pariale a dioxidului de carbon

Ca urmare a unei creteri intense a utilizrii combustibilului

pentru producerea energiei

Valori crescute ale dioxidului de carbon se ntlnesc n

mediul industrial (fabrici de bere, de zahr), n industria extractiv minier, industria chimic i metalurgic, n ncperi ermetic nchise (adposturi, submarine), fntni adnci etc.

Importana dioxidului de carbon const n buna desfurare

a respiraiei, i posibilitatea apariiei efectelor nocive ale concentraiilor crescute asupra organismului. In concentraii crescute exercit efecte nocive asupra strii de sntate, de la excitarea centrului respirator la o concentraie de aproximativ 2%, pn la sfrit letal n cteva minute, prin paralizia centrilor respiratori (la o concentraie de 10%).

Msuri de profilaxie:
Instituirea unei bune ventilaii n ncperile de

locuit. Utilizarea mtilor de protecie n locurile cu risc crescut (fntni, pivnie, conducte de canalizare etc.). Educaia sanitar a populaiei pentru evitarea zonelor periculoase. Din punct de vedere igienico-sanitar, dioxidul de carbon este un indicator de apreciere a vicierii aerului, fiind n acelai timp i unul dintre poluanii atmosferici.

Intoxicatia acuta cu co2

In conditii de aer viciat efectele asupra organismului

nu sunt determinate de cresterea co2 pt ca organismul tolereaza aceasta crestere ci sunt determinate de modificarile parametrilor fizici de calitate a aerului,temperaturii, umiditatii, cedarea cantitatii de caldura aerului. Sunt diminuate functiile de termoliza prin convectie, radiatie, evaporare. Modificari: cefalee, transpiratie, greata, varsaturi. La cresteri ale CO2 la 4% pot aparea tulburari senzoriale, constrictie toracica, lipsa de aer, cresterea tensiunii arteriale. Corectia= tahipneea, cresterea debitului circulator, greturi, varsaturi. La CO2 =8%- coma La CO2=10% -exitus

Variaiile concentraiei i presiunii pariale a oxigenului

Oxigenul atmosferic poate s scad n

ncperile nchise, aglomerate i neventilate (18-19%), n fntni (16%), n submarine sau n adposturi (14%), n minele adnci (13%) sau n urma exploziilor din mine (4,9%). Creterea concentraiei oxigenului n aerul inspirat se ntlnete numai n administrarea artificial (n scop terapeutic, la scafandrii, aviatori, cosmonaui).

Scderea oxigenului
n aerul atmosferic pn la o concentraie de 18%

nu produce tulburri. La concentraii cuprinse ntre 18-15% apar manifestri compensatorii din partea organismului uman. La concentraii ale oxigenului ntre 15-10% capacitatea de compensare devine insuficient i apar tulburri. n condiii de hipoxie intens, apar faze succesive de oprire i funcionare ale centrului respirator. La concentraii sub 10-8%, viaa nu mai este posibil.

Deficitul de oxigenarealtitudine
Pentru fiecare 10m, ascensionai, presiunea

atmosferic scade cu 1 mmHg. Tulburrile care apar variaz n raport cu altitudinea, ritmul de ascensiune, gradul de antrenament individual, starea de sntate. Modificrile patologice care apar ca urmare a scderii presiunii pariale a oxigenului sunt: boala de ascensiune, boala de altitudine i boala aviatorilor (rul aviatorilor).

 ntre 3000-6000 m apare rul de munte (boala de

ascensiune), n special la persoanele neantrenate i la cele care nu tiu s-i dozeze efortul (mers rapid, pauze nesistematizate). De aceea nlimea de 6000 m (pentru persoanele neantrenate) i 8000 m (pentru persoanele antrenate) sunt limite peste care nu mai este posibil ascensiunea fr masc de oxigen. avionul, este produs att prin scderea presiunii pariale a oxigenului, ct i prin intervenia altor factori: trepidaia motorului, golurile de aer, tulburri neuro-vegetative cauzate de emoii etc. mai multor factori: scderea presiunii atmosferice, scderea presiunii pariale a oxigenului, temperatura foarte sczut (30 pn la -600C), trepidaie, fenomene de acceleraie etc.

Rul de aer (boala de altitudine), resimit de cltorii cu

Rul aviatorilor (boala aviatorilor) este rezultatul aciunii

Profilaxie
Combaterea deficitului de oxigen este msura profilactic

principal n cazul ridicrii la nlimi mari. Se folosesc, n acest scop, aparate de oxigen necesare de la 5000m (cnd se administreaz oxigen combinat cu dioxid de carbon) i obligatoriu de la 8000 m (cnd se administreaz oxigen pur). Folosirea aparatelor de oxigen devine ns insuficient la nlimi de peste 10.000-12.000 m din cauza presiunii foarte sczute a aerului, n aceste cazuri devenind necesar folosirea costumelor i a cabinelor presurizate. Aviatorilor li se impune o selecie atent la angajare i antrenamente n condiii de hipoxie. O serie de afeciuni sunt contraindicate zborului la mari nlimi: cardiopatia ischemic, anemiile grave, hipertensiunea arterial, afeciuni valvulare decompensate, afeciuni pulmonare (bronite cronice, astm, pneumotorax), ulcerul gastro-duodena

Viaa diferitelor populaii la altitudine

Pentru meninerea unei oxigenri bune a sngelui la nivel

pulmonar, se instaleaz o uoar hiperpnee, se dezvolt un torace globulos, apare o poliglobulie compensatorie (n jur de 7-8 milioane hematii/mmc snge) cu creterea hemoglobinei, devierea spre stnga a curbei de disociaie a hemoglobinei i creterea minut-volumului sanguin. La modificrile cardio-vasculare i respiratorii se adaug i modificri endocrine, explicnd gradul de adaptabilitate a organismelor nscute i care triesc la altitudine. Persoanele provenite de la es i care se stabilesc la mare altitudine, prezint simptome ce produc perturbri la nivelul sistemului nervos central i periferic, constituind rul de altitudine (tulburri neuro-vegetative, fenomene de alcaloz). Aceste fenomene dispar n timp prin aclimatizare. Adaptarea nu este posibil la bolnavii pulmonari i cardiaci, din cauza suprasolicitrii funciilor respective, deja compromise.

Variaiile concentraiei i presiunii pariale a azotului

Azotul se gsete n aerul atmosferic la o

concentraie de 78,9%, valoare ce se menine constant prin circuitul azotului n natur, ajungnd din aer n plante i animale, iar prin descompunerea substanelor organice de origine animal i vegetal n sol, o parte din azot trecnd sub form de amoniac n aer, restul continundu-i ciclul n sol.

Muncitorii din chesoane i scafandrii

Prin creterea presiunii aerului, n timpul

activitii sub ap, crete i presiunea parial a azotului, care fiind neutru nu intr n combinaie cu elementele din snge sau esuturi ci se dizolv n snge i lichidul interstiial pn la saturare. Unele esuturi au afinitate mai mare fa de azot devenind mai repede saturate (esutul adipos, esutul nervos). Saturaia esutului n azot este rapid la nceput, apoi se ncetinete pe msur ce se apropie de saturaie total, care se realizeaz la aproximativ 4 ore de la creterea presiunii.

Variaiile concentraiei i presiunii pariale a azotului

Prin scderea presiunii sale n snge, ca urmare a

scderii presiunii aerului inspirat (prin ridicri la suprafa a scafandrului sau a muncitorului din chesoane), azotul se deplaseaz din esuturi n snge i este eliminat prin plmni. Eliminarea se face urmnd aceeai curb exponenial, ca la dizolvarea lui n esuturi, dac decompresiunea se face lent. n cazul unei decompresiuni brute, se produce o degajare rapid a azotului de la nivelul esuturilor, cu apariia emboliilor gazoase n vase i diferite esuturi (pulmonar, cardiac, nervos, adipos, articular), tulburri caracteristice "bolii de decompresiune".

Embolia gazoasa
Semnele premonitorii sunt: dureri articulare i

musculare, parestezii la nivelul membrelor, hiperestezie cutanat, emfizem subcutanat, pareze. n aceste cazuri se recomand coborrea din nou la adncime, Msurile de profilaxie a acestor accidente constau n: selecionarea muncitorilor la angajare; efectuarea instructajului de protecia muncii la muncitorii expui; respectarea timpului de lucru; decompresiunea lent; ntrebuinarea unui amestec de gaze care nlocuiete aerul (amestec de heliu i oxigen; oxigen i hidrogen).

Ozonul stratosferic
Ozonul se gsete n cantiti mici n atmosfer i

se formeaz n timpul descrcrilor electrice sau n urma reaciei oxigenului atomic cu oxigen molecular. n aerul din apropierea solului, ozonul este ntlnit doar sub form de urme (0,2-0,8 mg/ 100 mc aer). La altitudine de circa 20 m, concentraia ozonului este suficient de ridicat (ntre 0,25-0,50 ppm - 1 ppm oxigen la 250C = 1962 m/mc) pentru a absorbi radiaiile cu lungime de und mic, nocive pentru viaa de pe pmnt.

Ozonul stratosferic
n stratosfer ozonul este prezent n strat relativ

constant, cu o grosime cuprins ntre 3-5 mm, purtnd denumirea de ozonosfer. Acest strat depinde de echilibrul existent ntre formarea i descompunerea ozonului sub aciunea radiaiilor ultraviolete. Ozonosfera ndeplinete rolul de ecran fa de radiaiile ultraviolete cu lumgimea mic de und, improprie vieii, pe care o reine n proporie de 99% i pentru schimburile energetice ntre straturile superioare i inferioare. n prezent se semnaleaz reducerea grosimii stratului de ozon stratosferic i chiar dispariia sa n anumite zone, cu formarea "gurilor de ozon".

Ozonul stratosferic
Dintre cauzele care determin producerea acestui

fenomen putem meniona: Zborul avioanelor supersonice la 20 km altitudine. Gazele de ardere ale motoarelor, care conin oxigen atomic, hidrogen, grupri OH, NO. Ele interacioneaz fotochimic cu ozonul consumndu-l. Eliminarea n atmosfer a unor compui de tipul cloro-fluorocarbon utilizai n industria frigotehnic i ca ageni vehiculani pentru spray.

Ca efecte ale reducerii stratului de ozon asupra strii de sntate se pot meniona: creterea incidenei cancerului cutanat (4-6% pentru o scdere a ozonului atmosferic de 1%); favorizarea cancerului cu diferite localizri; modificri ale lanurilor de AND i ARN celular; aberaii cromozomiale; degradarea vegetaiei; dezechilibre ale florei i faunei marine

Poluarea
prezena n aer a unor substane strine de compoziia chimic normal sau creterea concentraiilor componenilor normali, care n funcie de natura, concentraia i timpul ct acioneaz pot produce disconfort, alterarea sntii i alterarea mediului.

Surse naturale
Eroziunea solului de ctre curenii de aer
Erupiile vulcanice, numai n perioada de

activitate a acestora Incendiile spontane ale pdurilor, care polueaz atmosfera temporar Polenul diferitelor plante dispersate de curenii de aer Descompunerea natural a substanelor organice.

Surse artificiale

Procesele de combustie, care sunt principalele

modaliti de obinere a energiei termice, electrice sau mecanice. Din procesele de ardere rezult oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, aldehide i acizi organici, hidrocarburi, funingine, pulberi. Transporturile (terestre, maritime i aeriene) constituie o surs de poluare care se plaseaz pe locul doi dup emisiile rezultate din combustii.Mijloacele de transport elimin prin eava de eapament i prin evaporrile la nivelul carburatorului i rezervorului, produi rezultai n urma arderilor: monoxid i dioxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi nearse i produi de oxidare ai acestora (aldehide i acizi organici, pulberi, funingine i plumb) Procesele industriale contribuie la poluarea atmosferic prin procesele de ardere a combustibililor i prin poluani eliminai din procesul tehnologic.

Sistemul respirator
Fose nazale Laringe Faringe Bronhie principal Bronhie secundar Bronhiole Plmn stng

Trahee
Plmn drept Inima Diafragm Alveole pulmonare

Lobi pulmonari
Acin pulmonar

Bronhiol Arteriol
Venul Bronhiol

Alveole pulmonare

Factorii care condiioneaz poluarea i autopurificarea aerului

Factorii fizici ai aerului atmosferic Temperatura aerului: influeneaz poluarea prin modul

n care determin formarea curenilor de aer verticali. Umiditatea aerului: mpiedic difuzarea substanelor poluante. Curenii de aer orizontali sunt cei mai importani factori de dispersie a substanelor poluante n atmosfer. Ei transport aceste substane la distan i n zone fr surse de poluare. Iradierea solar favorizeaz reacii fotochimice ntre unii poluani i constitueni normali ai aerului sau ntre elementele poluante. Produii rezultai sunt, n general, cu efect toxic crescut.

Factorii geografici
Relieful influeneaz condiiile meteorologice,

deci poate favoriza dispersia sau acumularea substanelor poluante. Suprafeele de ap (lacuri, mri, oceane) reduc poluarea prin fixarea suspensiilor din aer i dizolvarea poluanilor gazoi. Vegetaia fixeaz dioxidul de carbon i degaj oxigenul n procesele de fotosintez, reine dioxidul de sulf i pulberile pe frunze

Factorii urbanistici

Sistematizarea localitilor urbane poate interveni n favorizarea autopurificrii aerului prin asamblarea corect a zonelor industriale, instituirea zonelor de protecie sanitar, amplasarea la distan de localiti a unor surse majore de poluare, orientarea strzilor n funcie de direcia dominant a curenilor de aer, asigurarea suprafeelor de spaii verzi etc.

Clasificarea poluanilor
Poluani iritani
Poluani asfixiani Poluani toxici sistemici Poluani alergizani Poluani fibrozani Poluani cancerigeni, mutageni i teratogeni

Poluanii iritani i efectele asupra sntii

Poluanii iritani sunt substane care

afecteaz, n special, mucoasa cilor respiratorii i alveolele pulmonare, iar la concentraii mai crescute - conjunctiva i cornea. n funcie de starea de agregare pot fi gazoi (dioxidul de sulf, oxizii azotului, oxidanii fotochimici, amoniacul, clorul) sau solizi (pulberile n suspensie - efectul iritant este n funcie de natura, concentraia i dimensiunile particulelor).

Poluanti iritanti

Poluanii asfixiani i efectele asupra sntii

in aceasta categorie intra monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, nitriii, cianurile Mecanismul de aciune blocarea oxigenului de ctre hemoglobin (monoxidul de carbon, nitriii), mpiedicarea utilizrii oxigenului n procesele metabolice (cianuri), blocarea centrului respirator (hidrogenul sulfurat).

Efectele acute
0,5-0,8% carboxihemoglobin n snge reprezint valori

normale pentru persoanele fr expunere la monoxidul de carbon exogen (datorit formrii monoxidului de carbon endogen rezultat din metabolismul hemoglobinei). 2% carboxihemoglobin nu s-au semnalat modificri fiziologice sau patologice. 2-10% carboxihemoglobin apar primele simptome datorit hipoxiei.Efecte evidente apar la persoanele cu tulburri circulatorii cerebrale, la cele care au consumat alcool, au fcut tratament cu sedative, antihistaminice, hipotensoare sau la persoanele cu funcia miocardic alterat. 10-20% carboxihemoglobin, pe lng fenomenele anterioare apar cefaleea, dispneea i scderea performanelor fizice. ntre 20-40% carboxihemoglobin apare intoxicaia acut manifestat prin cefalee, ameeli, grea, adinamie, tulburri senzoriale. Concentraia care depete 40% carboxihemoglobin determin pierderea contienei. La concentraia de 60% apare decesul.

Efectele cronice
Asupra aparatului cardiovascular: La concentraii de 4% carboxihemoglobin pot

apare decompensri ale cardiopatiilor sau poate constitui un factor declanator al accidentelor acute n cadrul cardiopatiei ischemice. La concentraii cuprinse ntre 5-10% existente timp ndelungat se produce depunerea de plci ateromatoase n peretele vascular, prin modificarea permeabilitii vasculare, alterri n vasa vasorum, modificri enzimatice. La concentraii care depesc 15% carboxihemoglobina se pot produce alterri miocardice grave (sindromul Shinsu).

 10-20% carboxihemoglobin, pe lng

fenomenele anterioare apar cefaleea, dispneea i scderea performanelor fizice. ntre 20-40% carboxihemoglobin apare intoxicaia acut manifestat prin cefalee, ameeli, grea, adinamie, tulburri senzoriale. Concentraia care depete 40% carboxihemoglobin determin pierderea contienei. La concentraia de 60% apare decesul.

Poluanii toxici sistemici i efectele asupra sntii

substane xenobiotice (xenos = strin), neavnd funcie

biologic cunoscut n organismele vii (plumbul, mercurul, cadmiul, beriliul) sau n organismul uman (seleniul, staniul, nichelul, vanadiul) i cu aciune nociv asupra funciilor i structurilor vitale, prin simpla lor prezen, n orice cantitate s-ar afla. Poluanii toxici sistemici rezult, n special, din procesele industriale i din mijloacele de transport rutiere. n aerul atmosferic ele se ntlnesc destul de rar, cu excepia plumbului. Forma sub care se gsesc n aer este de suspensii i vapori. Ceilali poluani toxici sistemici (mangan, mercur, cadmiu, fluor, arsen, beriliu etc.) nu prezint importan epidemiologic din punctul de vedere al polurii aerului. O meniune special pentru pesticide, care pot polua aerul prin scpri din procesul de fabricaie, n cazul depozitrii i manipulrii incorecte, n timpul i dup utilizare, prin pulverizarea din avion etc.

Poluanii alergizani i efectele asupra sntii

Clasificare Principalii poluani alergizani sunt reprezentai de urmtorii

alergeni: de origine vegetal (polen, fungi); de origine animal (peri, blan, descuamri epidermice, fulgi de pene etc.); praf de cas asociat cu prezena acarienilor (Dermatophagoides); substane chimice alergene eliminate n mediu de procesele industriale i autovehicule. Efecte asupra sntii Manifestrile de alergie atopic includ astmul bronic, rinita alergic, dermita atopic, urticarie, edemul angioneurotic, conjunctivita alergic, "febra de fn" (sindrom alergic produs de polen).

Alergeni posibili

Alergeni posibili

Manifestari clinice alergie

Reactia alergica

Poluanii fibrozani i efectele asupra sntii

Poluanii fibrozani identificai n mediu

depesc cifra de 150. Cei mai importani din punct de vedere a efectelor asupra sntii sunt dioxidul de siliciu, azbestul, manganul, beriliul, cadmiul. Inhalai odat cu aerul, aceti poluani ajung n plmni, unde determin reacii fibroase prin mecanisme specifice fiecrei substane.

 Numrul total al substanelor poluante din aceast

Poluanii cancerigeni, mutageni, teratogeni i efectele asupra sntii

categorie este de aproximativ 2000, multe dintre ele avnd i efect teratogen i mutagen. Clasificare De natur organic (hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, amine aromate, epoxizi, compui azoici, colorani aromatici, ageni alchilani, pesticide organice, mase plastice, anestezici volatili etc.). De natur anorganic (arsen, beriliu, cadmiu, crom, cobalt, nichel, seleniu etc.). De natur mineral (azbest). Substanele cocancerigene au un rol adjuvant, promotor. Cele mai importante sunt substanele organice (hidrocarburi, aldehide, fenoli, cetone, compui cloroorganici) i cele anorganice (dioxid de sulf, acizi etc.).

Efecte teratogene
Asupra embrionului i ftului-

Carboxihemoglobina strbate bariera fetoplacentar, cu apariia malformaiilor congenitale, a hipotrofiei ftului la natere, a naterilor premature, n cazul femeilor fumtoare.

Msuri medicale de prevenire a polurii aerului

Profilaxia primar Const n cunoaterea factorilor de risc generai

de poluarea aerului. Ea cuprinde: depistarea prezenei n atmosfer a substanelor chimice poluante, evaluarea pragului de nocivitate pentru substanele poluante (n scopul fixrii concentraiilor maxime admise), supravegherea permanent a respectrii normelor sanitare de ctre sursele eliminatoare de poluani educaia sanitar a populaiei.

CMA
Concentraia maxim admis reprezint acea

concentraie, decelabil prin metode moderne de explorare, care nu exercit efecte directe sau indirecte asupra sntii, nu produce senzaii subiective i nu modific capacitatea de munc. Concentraia de avertizare (alarm) se utilizeaz n rile intens industrializate i cu trafic auto intens. Ea atrage atenia populaiei asupra unei poluri acute, cu efecte imediate. Impune luarea msurilor de urgen la sursele de eliminare a poluanilor, precum i protecia populaiei.

Exprimarea concentraiei maxime admise se face prin:

Concentraia maxim momentan (CMM):

reprezint cea mai mare concentraie admis pentru un poluant pe o perioad scurt, de obicei 30 de minute. Concentraia medie pe 24 de ore: reprezint media concentraiilor poluantului timp de 24 de ore. Concentraia medie anual: reprezint media concentraiilor determinate, pe 12 luni.

Profilaxia secundar
Urmrete depistarea n stadii incipiente, a

afeciunilor determinate de poluarea aerului, cnd remisiunea bolii mai este posibil. Cuprinde controlul medical activ la grupele de populaie expuse factorilor de risc din aerul zonelor intens poluate, cu concentraii maxime admise peste substanele poluante depite. Examenele medicale sunt efectuate de ctre echipe multidisciplinare, care utilizeaz examenele clinice i paraclinice generale sau specifice substanelor care polueaz zona respectiv.