Unde se afla mormantul Apostolului Petru: la Roma sau la Ierusalim?

Astazi, existenta la Roma a mormantului si a catorva relicve apartinand Sfantului

Apostol Petru sunt certitudini decretate incontestabile de catre Vatican. O
senzationala descoperire arheologica facuta insa la jumatatea secolului trecut pe
Muntele Maslinilor din Ierusalim ridica, dupa cum vom vedea, serioase semne de
intrebare, cel putin cu privire la locul unde se afla adevaratul mormant al Apostolului
Petru. Volumul in care au fost stranse probele si formulate concluziile cercetarii a
trecut, in mod suspect, neobservat si numai tenacitatea unui catolic american
pasionat de subiect mai aminteste de tainuita descoperire. Fara a ne exprima in
vreun fel parerea, indraznim sa supunem atentiei cititorilor nostri istoria acestei
descoperiri care constituie, fara indoiala, poate cea mai mare dilema a lumii catolice.

Pe 23 decembrie 1950, Papa Pius al II-lea anunta la radio descoperirea la Roma a

mormantului Sfantului Petru. Opt ani mai tarziu, doi preoti romano-catolici, P.B.
Bagatti si J.T. Milik, publicau intr-o editura franciscana din Ierusalim volumul "Gli Scavi
del Dominus Flevit" - Sapaturile de la Dominus Flevit". Cartea, de altfel, singura,
contrazicea categoric anuntul facut de Papa, prin dezvaluirea faptului ca printre
mormintele din epoca timpurie a crestinismului descoperite si cercetate de arheologi
la "Dominus Flevit"(manastire ridicata pe locul unde Iisus a deplans soarta Orasului
Sfant) se afla si mormantul Apostolului Petru. Dovada o constituia inscriptia "Simon
Bar Jona"- "Simon Fiul lui Iona"- gasita pe un fragment de osuar, alaturi de osuarele
inscriptionate ale Mariei, Martei si al lui Lazar.

Descoperirea a ramas practic necunoscuta, cartea nefiind, in mod suspect,

promovata in randul specialistilor.

O investigatie cu multe obstructionari si reticente

In timp ce se afla in Elvetia, F. Paul Peterson, un catolic american, avea sa afle de la
un prieten zvonul ca mormantul lui Petru nu se afla la Roma, ci la Ierusalim.
Entuziasmat de informatie, a inceput o ampla investigatie pe cont propriu, care avea
sa-i aduca dupa ceva vreme satisfactia confirmarii, nu foarte usoare, a zvonului.
Ancheta a publicat-o in 1960, in SUA, sub titlul "Mormantul Sfantului Petru descoperit
recent in Ierusalim".

Peterson si-a inceput investigatia la Ierusalim, unde a stat de vorba cu mai multi
preoti franciscani, cu un profesor arheolog de la Universitatea Yale, specialist in
cercetari orientale, cu Milik, unul dintre autorii volumului mentionat mai sus, a facut
inregistrari audio cu declaratiile unor martori, a fotografiat locul descoperirii si
celebra inscriptie etc. In cele din urma, chiar daca s-a lovit de multe reticente si
obstructionari, a reusit sa confirme informatia.

Papa Pius al XII-lea: "Pastreaza tacerea asupra acestui lucru"

In lucrarea sa apar cateva date inedite legate de aceasta senzationala descoperire. In
primul rand, faptul ca publicului nu i s-a spus nimic niciodata despre artefactele
gasite la "Dominus Flevit", ele aflandu-se dosite la vremea respectiva intr-un muzeu
din Ierusalim. Apoi ca, dupa aparitia unui articol pe aceasta tema semnat de el,
nimeni nu a mai fost lasat sa vada locul unde apostolul ar fi fost ingropat. El mai
relateaza ca un preot franciscan de la Bethleem i-a marturisit in mod confidential ca
preotul Bagatti i-ar fi aratat dovada Papei Pius al XII-lea, iar acesta i-ar fi raspuns,
desi se convinsese de autenticitatea dovezii: "Va trebui sa facem cateva schimbari,
dar, la momentul actual, pastreaza tacerea asupra acestui lucru."
Osemintele apostolului, asezate in osuar dupa obiceiul roman
F. Paul Peterson reda in cartea sa povestea acestei descoperiri, din care retinem
faptul ca totul a pornit de la niste sapaturi intamplatoare facute in situl arheologic in
1953 de catre un calugar franciscan. Excavatiile ulteriore au scos la iveala un intreg
cimitir paleocrestin, fara nici un obiect care sa fi apartinut evreilor, arabilor sau
paganilor.Osemintele despre care se presupune ca ar fi apartinut Sfantului Petru au
fost gasite intr-un osuar din piatra, puse acolo la aproximativ zece ani dupa trecerea
lui la Domnul, dupa cum era obiceiul la romani. Adica, dupa un timp, oasele celui
decedat erau scoase, puse intr-un fel de cutie, cu numele celui mort, asezata alaturi
de alte osuare intr-o groapa, pentru a face loc altor morti.

Potrivit specialistilor consultati de Peterson, in mod indubitabil, inscriptiile

descoperite sunt crestine, inclusiv cea referitoare la Petru, evident, sunt autentice si
dateaza din perioada distrugerii Ierusalimului de catre Titus, in anul 70. Ele nu aveau
cum sa provina dintr-o epoca anterioara venirii lui Iisus.

Peterson concluzioneaza, printre altele, ca descoperirea este extrem de stanjenitoare,

intrucat submineaza chiar fundamentele Bisericii Catolice. De vreme ce Petru nu a
trait la Roma si nu a fost martirizat si ingropat acolo, el nu a fost nici primul papa.

Acuzatii si argumente. A fost, intr-adevar,Apostolul Petru in misiune la

Roma?

Mai multe argumente par a acredita ipoteza celor doi preoti romano-catolici P.B.
Bagatti si J.I. Milik referitor la existenta mormantului Apostolului Petru la Ierusalim,
nicidecum la Roma, iar investigatia lui F. Paul Peterson intareste aceasta ipoteza.

In primul rand, conform informatiilor vremii, osemintele gasite sub bazilica din Roma
apartineau mai multor persoane, de ambele sexe si de varste diferite, chiar si unor
animale, ceea ce duce la concluzia ca era vorba despre un cimitir pagan, loc in care
nu ar fi putut fi inmormantat Petru.

Pe parcursul desfasurarii sapaturilor arheologice de sub dom nu s-ar fi facut fotografii

sau cel putin nu au fost facute publice, iar accesul liber a fost ingradit, dupa ce s-ar fi
facut modificari in sit, cum ar fi gruparea tuturor oaselor, unele peste altele, lucru
care ar fi dus la ingreunarea identificarii scheletelor. Au fost voci care l-au acuzat pe
monseniorul Ludwig Kass, iezuitul care a condus cercetarile, ca ar fi facut vizite pe
ascuns in sit si ca ar fi efectuat modificari importante.

In al doilea rand, asa cum reiese din Faptele Apostolilor, Petru a predicat evreilor din
Cezareea si Palestina. La putin timp dupa aceea a fost arestat de Irod, dar a fost
eliberat de inger. Din 46 pana in 52 a stat la Ierusalim, iar Pavel, convertit in anul 34,
ne spune ca la trei ani dupa aceasta, adica in 37, s-a dus la Ierusalim sa-l vada pe
Petru, iar in anul 51, adica 14 ani mai tarziu, a repetat calatoria in acelasi scop.

Unii au afirmat ca sub numele de "Simon Bar Jonah" ar fi fost altcineva, vreo ruda,
dar si acest argument cade, de vreme ce Petru a murit in jurul anului 62, cand avea,
se pare, 82 de ani. Ori in anul 70, Ierusalimul era distrus de Titus. De la moartea lui
Petru pana la distrugerea Orasului Sfant trecusera opt ani, inscriptia respectiva fiind
imposibil sa apara cu referire la o ruda dintr-o generatie de dupa Petru, deoarece
obiceiul atribuirii aceluiasi nume altei persoane se facea dupa mult mai multi ani.
Cum cimitirul de la "Dominus Flevit" este in intregime crestin, nu se poate vorbi nici
de rude dinainte, pentru ca acesta a fost infiintat, evident, doar dupa venirea lui Iisus.

La acestea se adauga si faptul ca, desi Sfantul Pavel trimite salutari la 28 de

persoane din Biserica Romei, Petru nu este amintit, Iar in epistola adresata lui Timotei
spune ca "numai Luca este cu mine". Nici in epistolele catre Efeseni, Filipeni, Coloseni
si Timotei, pe care Pavel le-a scris din Roma, Petru nu este mentionat ca fiind acolo.
Mai mult, nicaieri in Noul Testament nu apare vreo marturie ca Petru ar fi fost la
Roma, mai ales ca unele carti au fost scrise dupa moartea sa. Pana in anul 58, cand
Pavel trimite romanilor epistola sa, Petru nu a predicat la Roma, dupa cum rezulta din
Romani 15, 19-20, unde Pavel spune ca "a revenit sa binevesteasca acolo unde
Hristos nu fusese numit, ca sa nu zideasca pe temelie straina", ceea ce inseamna ca
nimeni, nu numai Petru, nu predicase acolo.

Opinia criticilor primatului petrin.Primul episcop al Romei a fost Linus, fiul

Claudiei
Dupa unii critici ai primatului petrin invocat de Biserica Romano-Catolica, prezenta
Sfantului Petru la Roma este de ordin legendar. In opinia lor, totul a pornit de la
rastalmacirea scrisorii adresate de Clement corintenilor, in care acesta vorbeste
despre raul care vine din invidie si da exemple din Vechiul Testament, referindu-se
apoi la cei doi apostoli, Petru si Pavel, care fusesera victime ale invidiei persecutorilor
lor, desi nu spune nimic si nici nu lasa sa se inteleaga ca ei ar fi fost martirizati la
Roma. Simpla alaturare a celor doi i-ar fi facut pe corinteni sa traga concluzia ca au
fost martirizati in capitala imperiului.

Ei mai sustin ca Petru a fost episcop in Antiohia, neavand cum ocupa in acelasi timp
si scaunul Romei. Insusi Apostolul Petru, in Constitutiile Apostolice, marturiseste ca
primul episcop al Romei a fost Linus, hirotonit de Pavel, informatie confirmata si de
Sfantul Irineu al Smirnei, ucenicul Sfantului Policarp, care spune: "Dupa ce au
intemeiat si pus in randuiala Biserica Romei, au numit episcop pe Linus", fiul Claudiei.
Acelasi Linus este amintit si de Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Timotei, iar
dupa moartea lui, cel de-al doilea a fost Clement, "hirotonit de mine, Petru". Deci,
Petru ar fi mers la Roma, dupa apostolul Pavel, nu cu scopul de a pastori, ci doar
pentru a hirotoni un nou episcop.

Criticii pomeniti mai sustin ca atunci cand Iisus i-a spus fiului lui Iona ca "tu esti Petru
si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portile Iadului nu o vor birui", ar avea o
cu totul alta interpretare:" Zic tie, pe care te-am supranumit Petru, pentru taria
credintei tale, ca adevarul pe care l-ai rostit este piatra de temelie a Bisericii si ca
inselaciunea nu va birui niciodata".

Declaratii contradictorii la scurta vreme dupa descoperirile de la Roma

Unul dintre cei mai mari sustinatori ai autenticitatii prezentei osemintelor si implicit
mormantului Sfantului Petru la Roma este arheologul prof. Margherita Guarducci, de
la Universitatea din Roma (foto), implicata in excavarile de la Vatican inca din prima
zi. Ea a descoperit osemintele unui barbat de 60-70 de ani, intr-un loc ascuns,
deasupra mormantului Sfantului Petru. Mormantul in sine era gol, sustine ea intr-un
articol publicat de UPI pe 10 mai 1967, pentru ca osemintele au fost mutate intr-un
loc uscat si protejate de eventualele profanari. In interiorul zidului de deasupra
ascunzatorii au fost inscrise cuvintele "Petru se afla aici", inainte ca mormantul sa fie
pecetluit. Putin mai rezervat, monseniorul Joseph Ruysachaert declara cu acelasi
prilej ca "sunt prea multe necunoscute. Nu exista o continuitate in a lua urma
osemintelor. Lipseste dovada istorica. Pot fi osemintele oricui".

"Quo vadis Domine?", ultima intalnire a lui Petru cu Iisus

Conform "Legendei Aurea", de Jacob da Voragine, publicata in secolul al XIII-lea, in
timp ce se afla in preajma locului unde astazi se afla Capela "Quo vadis, Domine?"
din Roma, Petru l-ar fi vazut ultima data pe Iisus in momentul in care voia sa fuga din
oras pentru a scapa de martiriu. Petru l-ar fi intrebat pe Iisus: "Quo vadis Domine?"-
"Incotro Te-ndrepti, Doamne?", la care Iisus i-ar fi raspuns: "Vado Romam venio
iterum crucifigi." Adica "Am venit la Roma spre a fi din nou crucificat". Rusinat de
observatia lui Iisus, Apostolul Petru s-ar fi intors in oras si si-ar fi primit cu bucurie
cununa mortii.

Cui apartine scheletul de sub domul San Pietro din Roma?

Astazi este indeobste acceptata informatia ca Petru ar fi ajuns la Roma in jurul anului
57 d.Hr. si ca ar fi devenit seful comunitatii crestine din capitala imperiului, unde l-ar
fi intalnit pe Pavel. Informatii legendare spun ca apostolii ar fi cauzat prabusirea si
moartea lui Simon Magul, in timpul unui zbor pe care acesta il facea in fata
imparatului Nero (54-68 d.Hr.), ceea ce le-ar fi atras arestarea.

Conform altei legende, cei doi apostoli ar fi fost arestati in timpul represiunilor
anticrestine declansate de Nero dupa incendierea Romei in anul 64 d.Hr. Apostolii ar
fi fost inchisi in Carcera Mamertinica, din Capitoliu si Forumul Roman. Petru ar fi fost
condamnat la moarte si executat prin crucificare cu capul in jos, la cererea lui, pentru
a se deosebi de modul de rastignire al lui Iisus, in jurul anului 64 d.Hr., pe un teren
numit "Agger Vaticano", fiind apoi ingropat in apropierea Circului lui Caligula si Nero,
din afara zidurilor Romei, in cimitirul necropola al celor saraci, de langa sirul de
cavouri ale unor cetateni romani mai bogati.

Informatiile diaconului Gaius despre mormantului lui Petru

Istoricul antic Eusebiu de Cesareea (260-339) a mentionat in scrierile sale relatarile
diaconului roman Gaius, de pe la anul 200, care sustinea ca ar fi cunoscut locul unde
s-ar fi aflat mormantul lui Petru. Acolo s-ar fi gasit o inscriptie cu numele lui Iisus si al
lui Petru. In jurul anului 160, crestinii din Roma ar fi inaltat un prim monument pe acel
loc. Pornind de la aceste informatii, imparatul Constantin cel Mare (306-337) a
dezgropat presupusul schelet al apostolului, reasezandu-l in acelasi loc, deasupra
mormantului ridicand un monument cu o nisa de marmura, numita Tropaion, care se
pastreaza si astazi. Pe acest Tropaion se afla o inscriptie prescurtata in limba
greaca-"Petr ene" ("Petros enestin")- adica "Petru se gaseste inauntru". In anul 324,
din ordinul aceluiasi imparat, dealul "Agger Vaticano" a fost nivelat, fiind afectate
partile supraterane ale vechiului cimitir, cavourile din vechea necropola care
depaseau nivelul 0 al terenului si bazilica dedicata lui Petru, pastrandu-se doar
Tropaionul ca axa a altarului.In secolul al XVI-lea, vechea bazilica de pe vremea lui
Constantin cel Mare a fost demolata pentru a face loc actualului dom San Pietro.

Autenticitatea osemintelor, pusa la indoiala

In anul 1939, Papa Pius al XII-lea a dispus efectuarea unor sapaturi arheologice sub
domul San Pietro din Roma pentru a se verifica daca mormantul si osemintele aflate
acolo sunt intr-adevar ale Apostolului Petru. Campania a durat noua ani, din 1940
pana in 1949. Analizele antropologice efectuate asupra scheletului descoperit au
indicat lipsa oaselor de la genunchi in jos, ceea ce dupa unii ar fi fost un indiciu ca,
intr-adevar, scheletul ar fi apartinut Apostolului Petru, in ipoteza ca acesta ar fi fost
crucificat cu picioarele in sus, iar la coborarea de pe cruce picioarele i-ar fi fost
retezate de la genunchi. Impotriva acestei ipoteze, insa, stau doua argumente: a) nu
au fost gasite urme de strapungere a mainilor cu piroane si b) reconstituirea arata ca
nu ar fi vorba despre un batran de 60-70 de ani, cu o statura impunatoare, cum se
spune ca ar fi fost Petru.

Craniile lui Petru si Pavel si lanturile de la Ierusalim si Roma

Presupusele cranii ale lui Petru si Pavel au fost duse si pastrate pana astazi intr-o
cutie osuar de sub ciboriumul-altar din bazilica "San Giovanni in Laterano", din Roma.
De asemenea, in bazilica San Pietro in Vincoli din Roma se pastreaza sub altar
presupusele lanturi cu care ar fi fost legat Petru in inchisoarea din Ierusalim, precum
si lanturile din "Carcera Mamertinica". Lanturile din Ierusalim ar fi fost aduse la Roma
de Euxodia, fiica imparatului Theodosius (379-395), sotia co-imparatului Valentianus
al II-lea ( 383-392), dupa un pelerinaj la Ierusalim. Lanturile din "Carcera
Mamertinica" ar fi fost descoperite la inceputul secolului al II-lea de catre temnicerul
roman Quirinus de Neuss.

Simon, zis Chefa, adica Petru, pescarul din Betsaida, apostol al lui Iisus
Sfantul Apostol Petru a fost fiul lui Iona si era pescar din Betsaida, o localitate de pe
malul lacului Ghenizaret, frate cu Apostolul Andrei si unul dintre cei mai importanti
apostoli ai Mantuitorului Iisus Hristos. Asa cum aflam din Evanghelia lui Marcu, acesta
a locuit impreuna cu sotia sa si cu soacra intr-o casa din Capernaum, localitate aflata
de asemenea in apropierea aceluiasi lac. Initial, el s-a numit Simon, Iisus insa i-a zis
Chefa, care in aramaica inseamna "Piatra", nume tradus in latina Petrus. El a fost
unul dintre intemeietorii primei comunitati crestine de la Ierusalim, impreuna cu alti
doi apostoli: Iacob cel Batran si Ioan. Dupa ce regele Aggripa I l-a decapitat pe Iacob
cel Batran, Petru a fost arestat in Ierusalim, tinut in lanturi si eliberat miraculos de un
inger. El a facut o calatorie misionara in Antiohia (Turcia de astazi), dupa care, pentru
o vreme, i s-a pierdut urma.

Dumitru Manolache