5 .Nu te am.gi, crestine, i.i spun c. nici lupul nu devine vreodat. oaie, conform zic.

torii, nici diavolul nu devine vreodat. doctor si mai usor ar putea s. inghe.e focul si s. ard. z.pada decat s. vindece cu adev.rat diavolul, deoarece este intotdeauna neputincios; si dac. am presupune c. ar putea s. te vindece trebuie s. cunosti c. nu vrea aceasta deoarece s.n.tatea omului este un lucru bun, ori diavolul ur.ste intotdeauna cele bune, de aceea se numeste urator de bine.h Sfantul Nicodim Aghioritul Arhimandritul Nectarie Moulatsioti DESPRE FARMECE SI CUM POT FI ELE DEZLEGATE Traducere din limba greac. de ierom. Teodosie Ha.egan Carte tip.rit. cu binecuvantarea Prea Sfin.itului P.rinte GALACTION, Episcopul Alexandriei si Teleormanului Editura Bunavestire Gala.i 2003 6 Difuzare: Editura Bunavestire Gala.i Str.Posta Veche 161 Tel/fax: 0236-326.730 0236-471.896 E-mail: bunavestire@geniusnet.ro www.editurabunavestire.ro cEditura Bunavestire pentru prezenta edi.ie

 . S. . . 973 . 86302 . 8 . 2 7 INTRODUCERE Exist. vr.ji? Ce crede Biserica noastr. Ortodox.? R.spundem intr-un cuvant c. exist. vr.ji si, desigur, Biserica noastr. cunoaste lucrul acesta si le combate. De altfel, pentru aceasta, sfin.ii si purt.torii de Dumnezeu P.rin.i precum Marele Vasile, Ioan Gur. de Aur, Ciprian au scris si rug.ciuni care desfac vr.jile. In secolul nostru exist. un mare num.r de oameni care sufer. din pricina magiei. Din nefericire, acest fenomen este insp.imant.tor. Dou. mii de ani dup. Nasterea Mantuitorului nostru oamenii au inceput s. se intoarc. la ceremonii satanice si idolatre si s. invoce duhurile demonice in ajutorul lor, spre indeplinirea diferitelor lor dorin.e. Hristos, Care a venit si a risipit lucr.rile intunericului si ale Satanei, este dat la o parte de omul contemporan pentru ca in locul Lui s. fie cinsti.i ca dumnezei Lucifer si demonii s.i. Ca o consecin.., magia (care este adorarea demonilor) ajunge s. conduc. in epoca noastr.; prin mijloacele de informare in mas. se aude neincetat despre atatea cazuri de magie neagr. sau alb.. Num.rul oficial al vr.jitorilor, ghicitorilor in c.r.i, astrologilor, spiritistilor, descant.torilor, parapsihologilor care se misc. in interiorul Greciei si care tr.iesc din exercitarea acestei .profesiih se ridic. la 200.0001. Gandi.i-v., pentru a supravie.ui, ca.i .crestinih ii viziteaz. zilnic! Si care pl.tesc scump fiecare vizit. de acest gen. In aceast. brosur. vom incerca, cu cuvinte simple si clare, s. d.m cititorului o idee despre ce este magia, vr.jitoriile, ce sunt vr.jitorii, precum si pe ce categorie de oameni ii influen.eaz. vr.jile. Vom mai incerca, dup. puteri, s. ii ajut.m pe acei fra.i care sufer. din cauza magiei, ar.tandu-le modalitatea prin care se pot dezlega vr.jile si lucrarea satanei, si cum pe viitor pot s. se fereasc. de acestea.

Fie ca aceast. mic. brosur. s. ajute fra.ilor nostri suferinzi, care au c.zut victime vr.jitoriei si satanei, si s.-i c.l.uzeasc. la mantuirea sufletelor si trupurilor lor. Amin. 1 Faptul c. mul.i dintre acestia afirm. c. sunt crestini -ortodocsi, c. folosesc in practicile lor icoane sau cruci, nu este decat o dovad. c. ingerul intunericului vrea s. se arate drept inger de lumin.. Este trist faptul c. mul.i dintre acesti vr.jitori contemporani nu isi dau seama c. slujesc satanei, ci sunt convinsi c. sunt vase alese ale lui Dumnezeu, c. slujesc semenilor, c. sunt gata s. se sacrifice pentru binele lor. Diavolul caut. s. se foloseasc. si de aceste ganduri bune ale lor, si profit. de faptul c. il ajut. s. isi mascheze mai bine planurile de dominare a sufletelor. Gandurile bune ale acestor vr.jitori nu sunt ins. suficiente pentru mantuire. Cei mai mul.i dintre acestia, care mor nepoc.i.i, abia in ceasul mor.ii isi dau seama c. au fost slugi ale satanei (n. ed.). 8 SATANISMUL, RELIGIA LUI ANTIHRIST Satanismul va fi religia lui Antihrist. Deja problema ador.rii lui Satana, care a reinceput la sfarsitul secolului nostru, ia propor.ii considerabile. Ultimele evenimente satanice care au tulburat Grecia sunt o mic. m.rturie a ceea ce se intampl. si a ceea ce preg.tesc satanistii pentru omenire. Din punct de vedere istoric men.ion.m urm.toarele: Lucifer, cel mai bun arhanghel al lui Dumnezeu care a adus lumina in lume si pe care ast.zi adep.ii lui il numesc Satana, a vrut s. fie adorat ca Dumnezeu, f.cand revolu.ie impotriva Prea Sfintei Treimi. Ins. imediat s-a transformat din inger luminos in inger intunecat si s-a numit Satana. Dorin.a lui s. fie adorat ca Dumnezeu nu a uitat-o si, de-a lungul veacurilor, a incercat si incearc. s. o indeplineasc.. Asa a creat propria lui religie, religia lui Satana. Satanismul este adorarea lui Satana. In str.in.tate exist. .bisericih oficiale si legale ale lui Lucifer. In Olanda si Polonia s-a calculat c. exist. 40.000 de

adep.i ai lui Satana, in Anglia 60.000. Intreaga Italie are 200.000 de adep.i ai lui Satana, iar in America foarte mul.i americani s-au declarat adoratori ai lui Lucifer. Asa cum noi, crestinii, facem diferite slujbe pentru a-I cere ajutorul lui Dumnezeu, asa si acestia fac exact la fel pentru a-l chema pe Satana; de exemplu, noi, crestinii, avem Sfanta Mas. si punem deasupra ei luman.ri, candele, t.maie si altele, tot asa fac si ei pentru ca s. invoce duhul lui Satana si ajutorul lui. Pe Sfanta Mas. crestinii aseaz. Trupul si Sangele Domnului nostru. La ceremoniile lor de adora.ie satanistii aseaz. trup si sange de om (de la sacrificiile umane) sau sange si trup de animale (de exemplu, cocos). Noi manc.m Trupul si Sangele Domnului nostru, ei trup si sange de oameni sau animale. Aceleasi ceremonii in ac.iune contrarie. Slujbele pe care le s.varsesc crestinii se numesc Taine. Ceremoniile pe care le execut. satanistii se numesc vr.jitorii. Asadar, magia si vr.jitoriile sunt ceremonii pe care le fac satanistii ca s.-l invoce pe Lucifer. Preotul lor se numeste vr.jitor, sau vr.jitoare dac. este femeie. Mediumul este intermediarul verig. dintre satana si oameni. La preotul lui Hristos credinciosii dau pomelnice spre a fi citite .pentru s.n.tate si binecuvantareg. Pomelnicele sunt luate de preo.i de la oamenii care-si iubesc semenii si vor binele lor. Satanistii primesc si ei nume si le citesc .pentru nimicire, moarte, etc.h (pentru desp.r.irea so.ilor, pentru distrugerea averilor, pentru a fi lovi.i oamenii, pentru ca acestia s. ajung. inrobi.i diavolului, etc). Aceste nume sunt date de oameni care ur.sc, care nu-i agreeaz. pe ceilal.i oameni, care ii invidiaz. si care, in general, nu doresc implinirea si fericirea celorlal.i. Noi, crestinii, ne folosim de puterea crucii, satanistii se folosesc de crucea invers. sau de pentagram. (de aceea si multe bijuterii precum cerceii sau br...ri au semnul crucii inverse). Noi, crestinii, avem ca imnuri si muzic. psalmodia si muzica bizantin.. Satanistii au propria lor muzic.,

Heavy Metal, Death Metal, Black Metal, unde il glorific. in mod evident pe satana ca dumnezeu, dorind ca to.i oamenii s. ingenuncheze in fa.a lui. Astfel, prin muzica modern., ei ademenesc, atrag noi adep.i la religia lui satana. Tinerii, f.r. s. in.eleag. si s. cunoasc. multe lucruri, ascultand aceste cantece particip. si doresc ceremonii satanice. Dup. cum a m.rturisit un sef al satanistilor la o intrunire dedicat. lui Apollo, el a fost ghidat spre satanism ascultand muzic. Heavy Metal. Dar despre problema satanismului in muzica rock s. l.s.m ins.si muzica s. ne vorbeasc.. 1. O trup. de muzic. Heavy Metal, AC/DC, in cantecul lor .Clopotele iaduluih, cant.: .Esti tan.r, dar vei muri. Nu voi intemni.a pe nimeni. Nu voi comp.timi nici o via.. Nimeni nu imi va rezista. Am clopotele mele si Te voi lua in iad. 9 Te voi lua. Satana te va lua. Satana te va lua. Clopotele iaduluich 2. Trupa .Flamesh, in cantecul .P.zeste-te de cainii r.zboiuluih, cant.: .Diavolul, domnul intunericului, I.i va da puterea S. guvernezi p.mantul Si pe oamenii luic Pentru aceasta vino si urmeaz. fiarac P.cat dup. p.cat,

S. glorific.m pe satana, Imp.ratul potrivnic lui Dumnezeu si dumnezeug. 3. Forma.ia .Led Zeppelinh in cantecul lor .Scar. spre cerh2 cant.: .c Dumnezeu m-a uitat, .ie i.i cant dulce satana, Toat. puterea este a lui Satana, Acesta ne va da 666, Vreau s. merg la diavolulg. Aceeasi forma.ie a fost dus. in 1986 la un tribunal din California pentru c. pe acelasi disc a cantat mesaje precum: .Eu trebuie s. tr.iesc pentru diavolul, Nu fi prost cu diavolul, Nu ai nici o team. de acesta, Vreau ca Hristos s. ingenuncheze inaintea lui satanacg. 4. De asemenea, un alt exemplu din muzic. este si cantecul trupei .Kissh ..Dumnezeul Tunetuluig. Prezent.m un fragment: . cAm fost r.sturnat de un diavol, preg.tit s. guvernez ca unicul. Eu sunt Domnul pustiuluicg 5. Un cantec al forma.iei .Rolling Stonesh intitulat .Simpatie pentru diavolh, si care a devenit imn al satanistilor, are urm.toarele versuri : .Te rog las.-m. s. m. recomand, Sunt un om al bog..iei si senza.iei. Am existat de mul.i, mul.i ani, Si am furat multor oameni Credin.a si sufletul.

Am existat cand Iisus Hristos A avut clipa indoielii Si durerii, Cand dr.ceste m-am asigurat c. Pilat 2 S-ar putea ca la aceast. melodie (si poate nu numai aici), arhimandritul Nectarie s. fac. referire la mesajele subliminale care ar fi inregistrate pe fundalul sonor. Textul clasic al melodiei nu are nimic in comun cu aceste blasfemii. O astfel de precizare este util. pentru simplul fapt c. dac. un tan.r cititor ar fi avut curiozitatea s. verifice aceste informa.ii privitoare la texte, ar fi putut r.mane cu impresia c. totul este o specula.ie a preo.ilor speria.i de succesul muzicii rock, muzic. la are c.rei concerte se strang mult mai mul.i tineri decat la biseric.. In acelasi timp trebuie nuan.at faptul c. dac. unele forma.ii sunt deschis satanice, fapt care poate fi sesizat chiar din numele lor (cum sunt AC/DC . Antichrist/ Death to Christ - Antihrist/ Moarte Hristosului; KISS . Kings in Satanfs Service . Regi in slujba lui Satan), celelalte sunt unelte ale satanei chiar numai prin patimile pe care le promoveaz., desi unii cant.re.i afirm. c. sunt credinciosi (ajungandu-se pan. la cameleonicul .rock crestinh) - n. ed.). 10 Si-a sp.lat mainile Si a pecetluit destinul lui. Sunt mul.umit c. te-am intalnit, Sper s. ghicesti numele meu. Exact asa cum to.i p.c.tosii sunt sfin.i Si to.i poli.istii criminali Precum capetele sunt povesti. Spune-mi simplu, Lucifer.h 6. In cantecul intitulat .Bulevardul iaduluig, Chris Rea spune: .Nici un semn nu m. opreste s. reduc viteza.

Nimeni nu m. poate opri. Salut! Satana!c Salut, mam. ! Priveste-m. ! Sunt pe drumul spre p.mantul f.g.duit, Sunt pe bulevardul care conduce La diavolul. Nu m. opricg. 7. Arthur Brown, in cantecul lui .Luminah, canta : .c Sunt dumnezeul iadului de foc Si i.i voi transmite focul. Te voi lua s. arzig. Am putea inventaria mii de fragmente asem.n.toare din cantecele care-l glorific. pe satana si il ador. ca dumnezeu3. Credem c. versurile de mai sus sunt mai mult decat suficiente, incat fiecare cititor binevoitor s. se conving. c. discursurile si forma.iile de Heavy Metal au drept scop elogierea si adorarea lui Satana. Pentru acest fapt, in timpul ceremoniilor lor satanice sunt cantate aceste cantece. Credem c. in emisiunea postului de televiziune Antena, .In spatele Meu, satanah, atunci cand a incercat s. conving. c. discurile genului rock Heavy Metal au drept obiectiv doar comer.ul si sexul, doamna Fotini Pipil a gresit, deoarece aceast. muzic. inseamn. psalmodierea satanei, dup. cum si noi cant.m imnuri lui Dumnezeu in timpul slujbelor crestine ale Bisericii noastre. Ca.i consider. sau cred c. acesti cant.re.i folosesc asemenea cuvinte doar pentru a impresiona lumea si ca s.-si vand. discurile, trebuie s. stie c., in spa.iul puterilor demonice, invocarea numelui lui satana si folosirea

simbolurilor lui ac.ioneaz. si influen.eaz. in mod direct persoanele, independent dac. acestea cred sau nu in aceste puteri. Ceva asem.n.tor constat.m si in cazurile in care oamenii recurg la .descant.torih pentru .dezlegareah problemelor lor legate de vr.jitori, cazuri in care pan. la urm. isi g.sesc via.a amestecat. in primejdia unui joc satanic, cu toate c. de multe ori activit..i asem.n.toare se fac nu fiindc. ar crede cineva in efectul sau in existen.a unor asemenea fenomene, ci din indemnul vreunui prieten. Nimeni nu se poate juca cu satana. Deoarece exist., fie c. vrem sau nu. Acelasi lucru se intampl. si cu muzica. Ori cel care fredoneaz., ori cant.re.ul, ori vreun membru al forma.iei, ori in cele din urm. cel care ascult. sau crede f.r. s. b.nuiasc. despre ce este cu adev.rat vorba, sau foloseste simboluri si cuvinte satanice, nu este scutit de lucrarea diavolului. Diavolul il influen.eaz. pe om si ac.ioneaz. asupra lui. 3 Consider.m c. tentativa de a demonstra satanismul muzicii moderne, al muzicii rock in special, asa cum o fac anumi.i autori . citand exclusiv pasaje in care apar termeni ca satana, iad, p.cat, nu este relevant.. Ascultand critica muzicii rock, tinerii se ap.r. spunand c. textele forma.iilor lor nu au astfel de referin.e blasfemiatoare. Este mult mai greu ca tinerii s. fie convinsi de faptul c. muzica rock e o poart. spre iad. Dar ar fi de ajuns s. amintim faptul c. prin aceast. muzic. este promovat libertatea dezm..at., este promovat. dragostea libertin., este promovat. patima si nu virtutea, ca s. ne d.m seama de faptul c. roadele muzicii rock nu vor fi niciodat. vrednice de apreciere (n. ed.). 11 In mod simplu, faptele noastre, fie c. ascult.m, fie c. vedem, fie c. imit.m, fie c. ne imbr.c.m, fiec indiferent ce facem, dar care are leg.tur. cu ceva satanic, ac.ioneaz. impotriva noastr. si constituie invocare a

diavolului care vine s. ne serveasc., dup. m.sura inimii fiec.ruia dintre noi. De asemenea, dup. cum ne spun si psihologii, orice imagine sau afis influen.eaz. subconstientul sau inconstientul, fie c. vrem sau nu, adic. o face independent de voin.a noastr.. In.elege.i acum dimensiunea r.ului provocat de coper.ile discurilor muzicii Heavy Metal. Fotografiile coper.ilor muzicii de mai sus vorbesc singure despre direc.ia in care vor s. indrepte lumea din punct de vedere sufletesc. Din cele de mai sus in.elegem de ce satanismul este religia Antihristului; satanistii fac si propag. exact opusul a tot ceea ce spune Hristos. 12 13 MAGIA SI DEMONISMUL In cele de mai sus am v.zut c. satanismul inseamn. adorarea lui Lucifer. C. vr.jile sunt ceremonii executate de preo.ii lor, care sunt numi.i de c.tre popor .vr.jitorig. Si c. dorin.a lui Lucifer s. fie adorat ca .Dumnezeuh se va indeplini in cele din urm. o dat. cu venirea lui Antihrist, cel care se va aseza in Templul lui Solomon si va cere s. fie adorat ca Dumnezeu. Astfel satanismul va deveni in final .religia lui Antihristg. In continuarea lucr.rii vom vorbi despre: A) Ce r.u poate s. ne fac. un vr.jitor ; B) Cum putem s. ne ap.r.m de vr.ji ; C) De cine se prind vr.jile D) Cum fur. vr.jitorii copii mici in vederea sacrificiilor lor umane. 14 15 CE R.U POT S. FAC. VR.JITORII Dup. cum afl.m din Sinaxarul Bisericii Ortodoxe, inainte ca Sfantul Ierarh Ciprian s. mearg. la Hristos a fost cel mai mare preot al lui satana din regiunea lui. Adic. a fost vr.jitor.

Cand a crezut in Hristos, l-a renegat pe Lucifer si cu smerenie a tr.it in credin.a adev.ratului Dumnezeu. Sfantul Ciprian, fostul vr.jitor, ne-a descoperit posibilit..ile si puterile pe care le-a avut. Reproducem din rug.ciunea de dezlegare a vr.jilor, pe care ne-a dat-o insusi Sfantul Ciprian, urm.toarele: .c dep.rteaz. demonii si stinge viclenia lor de la robii T.i; revars. ploaie la bun. vreme peste tot p.mantul si f.-l s.-si dea roadele lui; copacii si viile s.-si dea deplin rodul lor; femeile s. fie dezlegate si izb.vite de nerodirea pantecelui; acestea si toat. lumea mai intai fiind dezlegate, dezleag. si toat. zidirea Ta de toate leg.turile diavolesti. Si dezleag. pe robul T.u (numele) impreun. cu toate ale casei lui de toate leg.turile satanei, ale vr.jilor, ale farmecelor si ale puterilor potrivniceh. Din textul de mai sus al Sfantului Ciprian vedem c. puterea vr.jitorilor este destul de mare si multe nenorociri pot s. se produc.. Desfac casele, lucr.rile, familiile. Distrug averile, fac femeile s. nu nasc., imboln.vesc oamenii, etc., etc. Si este firesc ca acesti oameni s. fac. atata r.u deoarece Lucifer . Satana, pe care-l slujesc, numai r.u si nenorocire poate s. fac.. Altminteri nu ar fi fost satana, ci ar fi fost ingerul Domnului. 16 FELURILE MAGIEI Cand vr.jitorii fac ceremonii vr.jitoresti pentru a fi distrus un om, folosesc, dup. cum men.ioneaz. Sfantul Ciprian, diferite obiecte. Unii folosesc c.r.ile de joc (ghicitul in c.r.i), cafeaua si ceasca (ghicitul in cafea), oseminte de animale sau oameni (necroman.ie), horoscoapele si stelele (ghicitul in stele), etc. Al.ii folosesc boabe de orez de la cununie, cununii, rochii de mireas., bomboane de la nunt., fitile de la luman.ri, haine imbr.cate la nunt.. Al.ii arunc. in interiorul caselor sau in afara lor, mai ales la intrarea casei, ou., oase, murd.rii, ulei de la mort, zah.r. Al.ii dau, chipurile, talismane care con.in vr.ji si le pun in casele oamenilor pe care vor s.-i distrug. sau le dau s. le poarte.

Al.ii sfasie cu briciul sau rup buc..i din haine care se imbrac., din cearsafuri, cuverturi etc. Al.ii arunc. diferite prafuri sau lichide vr.jitoresti in dulciurile sau manc.rurile pe care le vom manca sau in cadourile pe care stiu c. le vom purta, etc. Magia se deosebeste in alb. si neagr.. Cu cea alb. se incearc. ceva pozitiv, in timp ce cu cea neagr.: ceva d.un.tor si distrug.tor. In ambele cazuri este invocat satana si ambele sunt fenomene insp.imant.toare in fa.a c.rora fiecare om ce gandeste crestineste se infioar.. Cele mai insemnate feluri de magie sunt: 1. Magia imitativ.. Aceasta se sprijin. pe puterea de in.elegere (c. printr-o simpl. fapt. simbolic. a doritorului ar putea s. i se indeplineasc. dorin.a). De exemplu, pentru a fi provocat. ploaia, ajunge dac. e v.rsat. pu.in. ap., pentru risipirea unei boli, ajunge impr.stierea catorva pietre. 2. Magia tranzitorie. Aici locul se identific. cu totul. Dac. se arde p.rul dusmanului se consider. c. arde insusi dusmanul. Dac. sunt ingropate unghiile lui este ingropat el insusi. Dac. este b.tut. in cuie o hain. de-a lui este .intuit el insusi. 3. Magia simpatetic. sau antipatetic.. Sentimentele vr.jitorului creeaz. prin analogie consecin.e de simpatie sau antipatie in persoana dusmanului sau prietenului vr.jitorului. 4. Magia de preintampinare in care prin talismane se acord. o putere mai mare de v.t.mare a energiei dusmanului. Desigur, trebuie s. accept.m c. in magie, impreun. cu insp.imantarea, exist. si ridicolul. Laolalt. cu satanistii exist. si sarlatanii care exploateaz. naivitatea poporului si imit. pe astrologi si viitorologi. Cei care ii accept. si pe cei din prima si pe cei din a doua categorie sunt victime ale insel.ciunii. 17 MIJLOACE MATERIALE Pentru reusita scopului vr.jitoresc se folosesc diferite obiecte ciudate f.r. de care puterea vr.jii nu poate

s. exercite vreo influen.. asupra persoanelor sau obiectelor. La prima vedere lucrurile par ridicole si puerile. Pentru magie ins. este principiu fundamental (prin aceasta transmi.andu-se puterea). Astfel, de exemplu, cel care vrea s. produc. pagube dusmanului s.u ia o p.pus., o strange cu sfoar. si in.eap. inima ei cu ace de g.m.lie. Femeile care vor s. .in. pe b.rba.ii lor aproape de ele inf.soar. o statuet. care ii reprezint. pe acestia cu plase si aripi de liliac. Cei care vor s. se vindece de o boal. folosesc sange de pup.z. sau os din partea stang. a broastei sau bucat. din lin.oliul mortului sau inim. de anghil. sau piele de sarpe sau piatr. van.t. sau voal de mireas.. Mul.i recomand. si murd.rii, sau materiale bizare, pe care le prepar. intr-un mod magic si le transmit celor care vor s. vr.jeasc.. Dar materialele cele mai folosite de vr.jitori sunt: acele de g.m.lie, din.ii pieptenului, s.punul, cuiele de la sicriu, ierburile, p.rul mortului, monezile si potcoavele, cheile, cenusa, catranul, coarnele, pentagrama, limbile de serpi, cozile de animale s.lbatice, fructele. Nu sov.iesc ins. s. foloseasc. si obiecte sfin.ite, precum luman.rile de la Crucea Mantuitorului (din Vinerea Mare), florile de la Sfantul Epitaf, crengile ce se dau in biseric. in Duminica Floriilor, sfanta c.delni.. cu ulei de la candel., coliva, anafura, sfintele acoper.minte etc., cu care confec.ioneaz. talismane pentru dragoste, desp.r.ire, moarte, leg.turi de dragoste si multe altele. Talismanele si fetisurile vr.jite sunt confec.ionate printr-un ritual, intr-un moment in care se consider. c. influen.ele planetelor sunt prielnice. Transmiterea magiei func.ioneaz. in acord cu o lege homeopatic. (lucruri care s-au g.sit odat. in leg.tur. p.streaz. intre ele o anumit. leg.tur.). Magia simpatetic. func.ioneaz. in conformitate cu legea homeopatiei si a echivalen.elor (aceeasi influen.. la aceleasi lucruri provoac. aceleasi rezultate).

Cand o fort.rea.. este nep.zit. si o atac. dusmanii, Sti.i ce se va intampla? Dusmanii vor in.elege imediat situa.ia Si vor cuceri fort.rea.a. Asa se intampl. si cu sufletul, Si cu trupul sau casa omului. Cand satana le g.seste nep.zite (F.r. spovedanie, Sfanta Imp.rt.sanie si f.r. participarea la Biseric. in fiecare Duminic.), usor poate s. in.eleag. situa.ia si s. le ruineze vr.jmasul vostru sau cel care v. invidiaz.. 18 CE SUNT DESCANTECELE? Adanc inr.d.cinat. in constiin.a poporului este credin.a c. r.ul se preintampin. cu .descanteceg, care sunt cantece magice inso.ite de practici magice, care ar avea puterea s. alunge r.ul sau s.-l impun. unde doresc. .Descanteceleh sau .farmeceleh sunt refrene incoerente, bizare, amestecate cu ur.ri crestine si invoc.ri sacre. Nevoia omului n.scoceste propor.ional .descanteceh pentru toate bolile si incerc.rile, pentru deochi, pentru branc., pentru fiecare zgomot, pentru urcior, pentru bube, pentru icter, pentru aluni.e, pentru mastit., pentru avorturile femeilor ins.rcinate, pentru insola.ie, pentru durerile nasterii, pentru epilepsie, pentru oreion, pentru musc.turile de animale veninoase. Exist. inc. .descanteceh pentru animale si ogoare, pentru ape si copaci si pentru orice vine in leg.tur. cu omul. Mul.i cred c. .descanteceleh sunt acelasi lucru cu exorcismele pe care le foloseste Biserica pentru izgonirea duhurilor viclene. Aceast. credin.. a lor se sprijin. pe faptul c. .descanteceleh ar con.ine multe

rug.ciuni si cruci si s-ar referi la persoane sfinte precum Mantuitorul Hristos, Maica Domnului si mul.i sfin.i. .Descanteceleh ins. nu numai c. nu au nici o leg.tur. cu Biserica, ci chiar sunt capcanele satanei prin care oamenii sunt trasi pe sfoar.. Amestecarea numelor sfinte in aceste ritualuri demonice se datoreaz. influen.ei idolatriei, incerc.rii de inducere in eroare a credinciosilor, de terfelire a rug.ciunilor crestine si de injosire a sfintelor simboluri ale Bisericii. Necazul exorcistilor din Efes, la care se refer. Faptele Apostolilor, ne descoper. r.t.cirea folosirii rug.ciunilor vr.jitorilor. Unii dintre exorcistii evrei au incercat s. rosteasc. numele lui Iisus pentru t.m.duirea celor ce erau st.pani.i duhuri diavolesti. Atunci duhul viclean le-a r.spuns: Pe Iisus Il cunosc si il stiu si pe Pavel, dar voi cine sunte.i? (Fapt. Ap. 19, 15). Mai apoi, omul care a avut duhul viclean s-a pornit atat de tare impotriva acestora, incat ei au plecat de acolo goi si r.ni.i. Pan. si diavolul a fost scos din s.rite. Este cu putin.. s. invoce cineva harul lui Hristos impreun. cu cel al diavolului, asa cum vrea descantecul de mai jos? .Vino Hristoase si Maica Domnului si strigoiule si face.i bine pecccch sau cum spune descantecul icterului: .Mai intai Hristos si al doilea aurulg. Este evident c. fiecare dintre aceste cuvinte sunt impotriva Bisericii. Ce leg.tur. poate s. aib. dreptatea cu f.r.delegea, lumina cu intunericul, Hristos cu Veliar? Nu v. injuga.i la jug str.in cu cei necredinciosi, c.ci ce inso.ire are dreptatea cu f.r.delegea? Sau ce imp.rt.sire are lumina cu intunericul? Si ce invoire este intre Hristos si Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios? Sau ce in.elegere este intre templul lui Dumnezeu si idoli? (2 Cor. 6, 14-16). Fiecare descantec are provenien.. magic.. Inc. si acest atat de obisnuit si r.spandit .scuipath de preintampinare a deochiului are origine magic.. Mul.i obisnuiesc s. scuipe pe vreun om sau vreun obiect pentru

ca s. nu-i atrag. privirea. Acel: .S. te scuip, s. nu te deochig este adresat oamenilor pe care-i admir.m, pentru calit..ile si fericirea lor. Ins. acela care scuip. ura.este chipul lui Dumnezeu si murd.reste pe insusi Hristos al c.rui m.dular este fiecare om. Prin urmare, scuipatul este o fapt. injositoare si def.im.toare. Este un act blasfemiator impotriva lui Hristos, al c.rui templu este trupul fiec.rui credincios botezat. Fiind intinat cel care scuip., el urm.reste s. transmit. si la cel de lang. el infec.ia murd.riei. Deci, cand fermec.torul face ceea ce ar fi f.cut diavolul, cand descant.torul manjeste cu un comportament injositor chipul lui Hristos, atunci nu mai este nevoie s. intervin. cel r.u. Doar omul insusi incredin.eaz. pe aproapele s.u puterii satanei. Scuipatul folosit de c.tre Biseric. in slujba botezului are un sens diferit (este scuipat diavolul, reprezentand indep.rtarea de la lucr.rile diavolului si impreunarea cu Hristos). Faptul c. .descanteceleh sunt satanice este demonstrat si de obiectele pe care le folosesc. Instrumente identice foloseste si magia. Cu.itul cu maner negru, a.a rosie, pentagrama si pietrele lucioase, pic.turile de ulei, c.rbunii aprinsi, panza rosie, etc., dovedesc provenien.a lor magic.. 19 Desigur, prin .descanteceh este posibil s. avem o oprire temporar. a influen.elor demonice. Aceasta ins. este doar temporar., durand atata vreme cat este nevoie pentru captarea increderii omului in lucr.rile magice. Aceasta o putem vedea la oamenii care s-au atasat si depind de aceste practici magice. Prefer. s. alerge la o descant.toare decat s. recurg. la harul t.m.duitor al binecuvant.rilor si Tainelor Bisericii. Au mai mult. incredere in .descanteceh decat in Harul lui Dumnezeu. Este cu putin.. ins. ca demonii si s. aib. neprih.nire si dragoste real. c.tre om? Este cu putin.. s. le par.

r.u de trupul nostru acelora care uneltesc impotriva sufletului nostru? Este cu putin.. s. aib. grij. de s.n.tatea trupului aceia care urm.resc moartea sufletului? .Vindec. trupul demonii?g, intreab. Sfantul Ioan Gur. de Aur si continu.: .Rad de acesta pan. si basmeleg. Temporar diavolii inceteaz. r.ul pe care l-au provocat pentru ca oamenii s. cread. in binefacerile vr.jilor. Sfantul Nicodim Aghioritul, intr-o omilie cu titlul: Crestinii nu trebuie s. foloseasc. nici un fel de magie, scrie: .Deci, nu te am.gi, crestine, i.i spun c. nici lupul nu devine vreodat. oaie, conform zic.torii, nici diavolul nu devine vreodat. doctor si mai usor ar putea s. inghe.e focul si s. ard. z.pada decat s. vindece cu adev.rat diavolul, deoarece este intotdeauna neputincios; si dac. am presupune c. ar putea s. te vindece trebuie s. cunosti c. nu vrea aceasta deoarece s.n.tatea omului este un lucru bun, ori diavolul ur.ste intotdeauna cele bune, de aceea se numeste urator de bine.h Sfanta Imp.rt.sanie pentru cei care se imp.rt.sesc cu vrednicie (adic. spovedi.i si cu incuviin.area duhovnicului lor) este spre iertarea p.catelor si spre via.a vesnic.. Sfanta Imp.rt.sanie pentru cei care se imp.rt.sesc cu nevrednicie (f.r. spovedanie si f.r. permisiunea duhovnicului) devine foc si blestem in.untrul lor, si ii va conduce in iadul vesnic. 20 SIMPTOMELE MAGIEI .Cand se prind vr.jile, ce simptome se observ.?g Depinde de cei care au f.cut vr.jile, pentru ce motiv le-au f.cut, adic.: Le-au f.cut pentru a destr.ma o familie? Le-au f.cut pentru a desp.r.i un cuplu? Le-au f.cut pentru ca un cuplu s. nu fac. copiii? Le-au f.cut pentru imboln.virea unei persoane?

Le-au f.cut pentru a nu mai putea munci? In mod obisnuit, simptomele pe care le prezint. oamenii suferinzi din pricina magiei sunt urm.toarele: dureri groaznice de cap - fie in spatele capului, fie la frunte, fie intre ochi. Palpita.ii, amor.elile inimii, mainilor sau extremit..ilor de jos, nemul.umiri in familie pentru lucruri neinsemnate, s. nu poat. sta omul in casa lui, s. aib. capul greu, s. fie indispus, s. leneveasc., s. nu vrea s. g.teasc. sau s. cure.e casa, s. simt. c. il sugrum. ceva de gat, s. simt. o greutate pe piept, s. simt. c. ceva umbl. in trupul lui cu mare vitez., s. se imboln.veasc. si s. sufere in timp ce medicii nu-i g.sesc nimic, s. aib. neputin.e trupesti, in timp ce m.nanc. normal s. piard. din greutate, s. aib. temeri, s. sufere de melancolie, etc. Acestea sunt cateva dintre simptomele din care cel c.ruia i-au fost f.cute vr.ji poate s. in.eleag. dac. lau atins.4 4 Simptomele prezentate de arhimandritul Nectarie nu trebuie considerate efecte precise ale farmecelor. Dac. cineva are capul greu sau dac. simte o ap.sare pe piept nu trebuie s. se gandeasc. imediat c. i s-au f.cut farmece. Tot asa cum unii nu vor s. cread. nici in ruptul capului c. li s-au f.cut farmece (desi g.sesc pe pragul usii diferite urme . broaste moarte sau alte semne), tot asa al.ii sunt obseda.i c. li s-au f.cut farmece, si confund. st.rile de oboseal., sau r.u fizic, cu manifest.ri ale farmecelor. Numai preo.ii care p.streaz. dreapta-credin.. sunt in m.sur. s. spun. dac. cineva este sau nu sub influen.a farmecelor (ceilal.i preo.i, care deschid cartea sau fac alte practici magice, incearc. s. conving. oamenii c. au farmece numai pentru a-si m.ri num.rul de clien.i) . n.ed. 21 .De cine se prind si de cine nu se prind vr.jile?g Dup. cum am scris, vr.jile sunt ceremonii s.varsite de vr.jitori pentru a-l chema pe satana. Si asa cum Sfanta Biseric. ne d. nou., credinciosilor, lucruri sfinte care s. ne ajute, de exemplu apa

sfin.it. pentru a o bea si a stropi cu ea casa, ca prin ea s. vin. binecuvantarea Domnului asupra noastr. si asupra casei noastre, asa si vr.jitorii .hr.nesch sau .dau s. beah sau arunc. diferite obiecte in casele victimelor lor, pentru ca s. vin. la acestea, desigur, nu binecuvantarea lui Dumnezeu, ci satana cu demonii lui. De cine, in final, se poate prinde vr.jile? Binein.eles, doar de cei care tr.iesc departe de via.a Bisericii. Deoarece, dac. magia nu este nimic altceva decat numai satana si demonii lui, este firesc ca acestia s. mearg. la acei care nu tr.iesc crestineste. Pentru c. diavolul nu se apropie niciodat. de cel care tr.ieste o via.. crestin., ci tremur. si se teme de Hristos care Se s.l.sluieste in omul credincios. Asadar de vr.jitorie se tem doar cei care tr.iesc o via.. necrestin.. 22 .Cum s. ne ap.r.m de satana si de toate uneltirile lui?g R.spunsul este foarte simplu. De ce se teme satana si demonii lui? Este indeobste cunoscut c. satana se teme de Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Inainte de a continua, s. v. dau drept exemplu un fapt adev.rat, intamplat in m.n.stirea noastr.. In urm. cu ceva vreme a venit o familie si ne-a spus c. in casa ei se intampl. ceva ciudat. Troznesc tablourile, au cartiri si scandaluri, din punct de vedere economic nu merg bine, se imboln.vesc in mod frecvent f.r. ca medicii s. le g.seasc. ceva. Atunci i-am intrebat: - Duminicile merge.i la biseric.? - Nu, imi r.spund. - Posti.i miercurea, vinerea, posturile mari de peste an? - Nu.

- Be.i agheasm. si lua.i anafur. diminea.a? - Nu. - Sfestanie face.i in casa voastr.? - Nu. - Din Sfanta Scriptur. citi.i? - Nu. Ce astepta.i, dragii mei? In.untrul vostru nu exist. Dumnezeu, nu exist. Hristos, a plecat. Doar diavolul exist., drept care, pentru aceea, merge.i spre diavolul. Unde este diavolul acolo este r.ul, acolo sunt scandaluri, certuri, boli, acolo sunt nenorociri, etc. In timp ce acolo unde exist. Dumnezeu, domneste s.n.tatea, bucuria, pacea, fericirea, calmul, senin.tatea, dragostea, blande.ea, etc. Aduce.i-L pe Dumnezeu in casa voastr. si atunci demonii si toate uneltirile lor vor fugi. Aceast. pild. adev.rat. ne arat. ce trebuie s. facem pentru a ne ap.ra de satana si de vr.jile lui. Aduce.i pe Dumnezeu in.untrul vostru si nu v. teme.i. Din puternic, diavolul se transform. inaintea lui Hristos intr-o fiin.. neputincioas.. Din leu se face furnic. f.r. putere. Pentru aceasta crestinii credinciosi care se roag., care se spovedesc des, care se imp.rt.sesc des, care merg la biseric. in mod regulat, care stropesc casele lor cu agheasm. si implinesc, in general, datoriile credinciosului crestin, nu numai c. nu se tem de satana, ba chiar satana se teme s. se mai apropie de casa lor. La acesti crestini, in inimile c.rora st.paneste Hristos, nu incape diavolul si slujbele lui care sunt vr.jitoriile. Astfel credinciosii sunt pentru totdeauna ap.ra.i de toate uneltirile satanicesti si de insusi satana. Deoarece satana vede pe Hristos in inima lor si fuge departe. Vrei s. te p.zesti tu si familia ta de satana si vr.jitorii? Solu.ia este doar una: Hristos - Spovedanie . Sfanta Imp.rt.sanie.

23 .Cum se dezleag. vr.jitoriile?g Din nefericire, mul.i dintre cei care nu cunosc exact ce este magia alearg. la vr.jitori sau la descant.tori, astrologi, etc., pentru a le fi dezlegate vr.jile. Acesti oameni sunt nenoroci.i, pentru c. alearg. la preo.ii lui satana ca s. primeasc. ajutor. Dar este oare cu putin.. s.-i ajute satana? Dac. ar fi putut s. fac. binele nu ar mai fi fost satana, ar fi fost ingerul Domnului. 24 Deci, cine dezleag. vr.jitoriile? Asa cum am scris, vr.jitoriile sunt slujbe satanice si dac. satana se teme numai de Hristos si de nimeni altul, s. afle to.i c. NUMAI PREO.II DEZLEAG. vr.jitoriile. Numai Biserica lui Hristos. Nimeni altcineva. Pentru a fi dezlegate vr.jile tale, trebuie s. intre cu adev.rat in inima si in casa ta Hristos, si atunci va veni preotul s.-.i sfin.easc. casa, citind exorcismele Bisericii, ale Marelui Vasile, ale Sfantului Ioan Gur. de Aur, care sunt scrise in Molitfelnicul Bisericii noastre. Pentru ca dezlegarea s. aib. loc este esen.ial s. intre in casa si in inima ta Hristos. Te-au prins vr.jile pentru c. in inima ta nu a existat Hristos, a existat doar diavolul cu p.catul si de aceea te-au prins. Pentru ca s. fie dezlegate vr.jile si s. fug., adic. s. fug. diavolul, trebuie s. intre in.untru, dup. cum am scris, Hristos, si atunci diavolul va disp.rea. Atat cat Il primesti pe Hristos in.untrul t.u, atat va iesi si diavolul, adic. se va destr.ma vraja. Si atunci te va ajuta preotul prin dezleg.rile pe care le face. Trebuie s. in.elegem, iubi.ii mei fra.i, c. diavolul st.paneste doar acolo unde nu este Hristos. Diavolul fuge numai dac. Il g.seste pe Hristos,. Singurul mijloc de desfacere a vr.jilor si de vindecare a demoniz.rii este intoarcerea noastr. sincer. la Hristos, prin SPOVEDANIE, POC.IN.., SFANTA IMP.RT.SANIE si toate cele la care ne-am referit mai sus.

Sfanta Imp.rt.sanie f.r. spovedanie este glon. f.r. arm.. 25 DEMONIZAREA .Ce este demonizarea si cum se vindec.?h Demonizarea este starea omului in care diavolul, ca duh viclean si necurat ce este, vine inl.untrul omului si locuieste in el. In aceast. situa.ie, omul nu se mai comport. ca o persoan. independent., ci aproape toate ac.iunile si gandurile lui sunt controlate de duhul viclean care pune st.panire pe mintea sa ori de cate ori vrea si ii d. acestuia ordine. Adic. se pierde libertatea voin.ei omului. Acest duh necurat se manifest. in special in.untrul sfintelor biserici, unde este deranjat de cele sfinte; de asemenea, se manifest. pe durata exorcismelor in care si discut. de multe ori cu preo.ii. Aceste fenomene le observ.m adeseori nu numai in Noul Testament ci si ast.zi in biserica Sfantului Gherasim din Kefalonia, in biserica Sfantului Gheorghe din Karea Attiki, in biserica Sfantului Nectarie din Eghina si in alte p.r.i. 26 .In cine poate intra demonul?g Demonul este ca un corb. Este cunoscut faptul c. aceast. pas.re . corbul - merge acolo unde exist. mort.ciune si acolo se aseaz. pan. m.nanc. tot. Ceva asem.n.tor se intampl. si cu demonii. Demonii caut. p.cate pentru a intra si sta in interiorul omului. Este cu neputin.. s. intre in omul care lupt. impotriva p.catului prin Spovedanie, Sfanta Imp.rt.sanie si care tr.ieste o via.. duhovniceasc.. Deci to.i cei suferinzi (demoniza.i) s. caute pricina r.ului in ei. Ei insisi sunt responsabili de faptul c. au l.sat sufletul lor s. devin. locuin.. a demonilor. Hristos, in vremea botezului lor, a trimis in sufletele lor Duhul Sfant, dar ei, prin via.a lor, lucr.rile lor, p.catele lor, au avut grij. s. alunge pe Duhul Sfant. Si iat. rezultatul.

A plecat Duhul Sfant si a intrat duhul necurat si viclean, avand drept consecin.. demonizarea. 27 .Cum va pleca diavolul din trupul omului?g Trebuie s. subliniem de la inceput c., pentru a ajunge omul demonizat, ori a fost alungat Hristos, ori a ing.duit demonului aceast. st.panire, ori Hristos Insusi a dat porunc. demonului s. intre in om. Demonii de la ei insisi nu au aceast. putere. Aceasta o vedem in Evanghelie, unde demonii luand porunc. s. plece din cel demonizat, cer permisiunea de la Iisus pentru a intra in porci. Aceasta inseamn. c. de la ei insisi demonii nu au putere s. intre nici m.car in porci. Deci, cu mult mai mult, f.r. ing.duin.a Domnului nostru nu au putere s. intre in om. Se pune ins. o intrebare: De ce Dumnezeu ing.duie s. se intample aceast. nenorocire? R.spunsul este unul: ing.duie demonizarea omului din DRAGOSTE. Domnul nostru Hristos vrea s.-i salveze pe to.i oamenii, nu doreste ca vreun om s. fie castigat de diavol. Dup. cum nimeni nu vrea s.si piard. copilul. Asa Dumnezeu Tat.l se foloseste de toate mijloacele cu putin.. pentru ca s. dea f.pturii Lui, copilului Lui, ocazia s. in.eleag. c. drumul pe care-l urmeaz. este gresit. In mod deosebit Dumnezeu foloseste acest mijloc pentru necredinciosi, blasfemiatori, pentru batjocoritorii Bisericii Lui, care nu numai c. nu cred in existen.a lui Dumnezeu, dar cu via.a lor p.c.toas. de fiecare zi Il provoac. pe Dumnezeu. Drept pentru care si ing.duie Dumnezeu ca diavolul s. intre in trupul lor. Or, necredinciosul, v.zand de acum in mod evident pe diavol c. exist. in el (vede c. diavolul vorbeste prin gura lui si c., in general, il munceste), vrand sau nevrand, crede in Dumnezeu, pe care odinioar. Il respinsese. Astfel necredinciosul devine credincios, p.c.tosul devine sfant si omul este salvat. Iat. deci Dragostea si

Mila lui Dumnezeu chiar si pentru cei care-L neag.. Candva am auzit din gura unui om care a fost demonizat urm.toarele: .I.i mul.umesc, Hristoase al meu, I.i mul.umesc c. ai ing.duit si am fost demonizat, deoarece a fost singurul mijloc prin care am putut s. vin lang. Tine si s. Te cunosc. Dac. nu eram demonizat, as fi fost inc. si mai departe de Tine. I.i mul.umesc, Doamnecg. Lacrimi curgeau din ochii lui pentru prea multa mil. a Mantuitorului Hristos, care foloseste toate mijloacele necesare pentru salvarea copiilor S.i. Nu cumva, fra.ii mei, acelasi lucru l-ar face orice alt tat. dac. ar vedea c. copilul lui se pierde? Din dragoste, nu ar folosi toate modalit..ile existente pentru a-si salva copilul? Ei, acelasi lucru Il face acum si Dumnezeu, Tat.l nostru. Slav. milostivirii Tale,Doamne! 28 .Cand va pleca demonul din trupul omului?g Cand? Nimeni nu stie; nici insusi demonul care se g.seste in trupul omului. Singurul care stie este Hristos. Acela care a ing.duit sau a dat porunc. s. intre, Acela trebuie din nou s. ing.duie sau s. dea porunc. s. ias.. Aceasta depinde ins. mai ales de om. Hristos a ing.duit demonizarea, dup. cum am spus in cele de mai sus, pentru ca f.ptura Lui s. vin. lang. El. Prin urmare, cand Dumnezeul nostru s-a convins c. Omul, f.ptura Lui, este deja lang. El si c. nu urmeaz. s. se intoarc. din nou la via.a p.c.toas. si destr.b.lat., atunci Dumnezeu d. porunc. demonului s. ias. din trupul omului. Asa putem vedea in timpul unui exorcism c. preotul Celui Prea Inalt izbuteste s. vindece pe unii demoniza.i. Demonul nu este alungat de preot, ci de Dumnezeu. Dac. ar fi alungat de preot, atunci la primul sau al doilea exorcism satana ar fugi din om. Referitor la cand va pleca demonul din trupul omului, afirm.m c. aceasta depinde in primul rand de Dumnezeu, iar aceast. lucrare a lui Dumnezeu .depindeh de via.a omului.

Cu cat mai mult si mai repede se apropie inima omului (in mod sincer) de Dumnezeu, cu poc.in.. adev.rat. si zdrobire, cu atat mai repede are loc si vindecarea demonizatului. Cu cat intarzie omul s. in.eleag. c. felul de pan. acum al vie.uirii lui l-a dus la demonizare, cu atat va intarzia diavolul s. plece dinl.ntrul lui. Din cele ce am scris pan. acum, este lesne de in.eles c. pentru a pleca demonul din trupul unui om este nevoie de o via.. crestineasc., adev.rat., duhovniceasc., de via.a Bisericii noastre. Via.. care se sprijin. pe poc.in.. sincer. si nu pe un crestinism de form.. 29 .Prin ce mijloace fur. vr.jitorii copii mici pentru sacrificii umane?g In principiu, mul.i satanisti se c.s.toresc intre ei, iar copiii pe care-i nasc ii jertfesc pe altarul lui Lucifer f.r. s. cunoasc. nimeni nimic. Ins. multe familii, in mod special in str.in.tate, care fac parte din religia satanist., folosesc urm.toarea insel.torie: Trimit copii lor s. se joace cu al.i copii din cartierul lor. Dup. pu.in timp, copiii satanistilor ii cheam. pe prietenii lor in casa p.rin.ilor, pentru ca s. se joace5. Asta a fostc P.rin.ii fac imediat s. dispar. copiii str.ini, sacrificandu-i in ceremoniile lor. Iar copilasii lor ies din nou in cartier pentru a pescui noile victime care vor fi sacrificate, din nou, lui Lucifer. Aten.ie, deci, la copiii vostri, s. nu intre in case str.ine si necunoscute. Iubi.ii mei fra.i, pe scurt si cat mai clar cu putin.., am incercat s. v. ajut.m s. in.elege.i ce este satanismul, vr.jitoria, care sunt felurile si simptomele ei, de cine se prinde precum si prin ce mijloc sunt fura.i copiii mici. Dac. vre.i s. g.si.i mantuirea voastr. si s. nu v. insp.imante nici un vr.jitor sau satanist, solu.ia este una. Tr.i.i via.. in Hristos, in Sfanta Lui Biseric., si niciodat. nu v. ve.i teme de demoni, ci se vor teme demonii de dumneavoastr.. Amin.

Niciodat. s. nu v. imp.rt.si.i cu Trupul si Sangele Mantuitorului Hristos f.r. ca mai intai, in mod obligatoriu, s. fi.i spovedi.i. Si numai dac. duhovnicul dumneavoastr. v-a dat permisiunea pentru Sfanta Imp.rt.sanie, atunci sunte.i preg.ti.i. 5 In Romania nu se cunosc multe cazuri de acest gen. Nu ar fi de dorit ca in urma citirii acestor fragmente p.rin.ii s. se lase prinsi de o panic. nejustificat. (n. ed.) 30 CUM POT FI DEZLEGATE VR.JILE? - Spovedanie curat. si general. din anii copil.riei pan. in prezent. - V. ve.i spovedi dup. prima spovedanie la fiecare 40.50 de zile sau de fiecare dat. cand se ingreuneaz. sufletul dumneavoastr.. - S. v. imp.rt.si.i cat de des se poate, dac. v. ing.duie duhovnicul. - S. merge.i in mod obligatoriu in fiecare duminic. la Biseric.6. - In fiecare diminea.. ve.i manca pu.in. anafur. si ve.i bea agheasm.. - Ve.i posti miercurile, vinerile si marile posturi de peste an. - S. face.i in casa dumneavoastr. sfestanie si s. se citeasc. dezleg.rile Marelui Vasile. - S. stropi.i zilnic cu aceast. agheasm. toat. casa dumneavoastr.. - S. face.i diminea.a si seara rug.ciuni. - S. t.maia.i in fiecare zi si s. aprinde.i candela. - S. citi.i zilnic un capitol din Noul Testament. - S.-i ierta.i din inim. pe cei care v-au f.cut vr.jile si v-au distrus. Aten.ie! Nu merge.i niciodat. la descant.tor, vr.jitor sau ghicitor, etc., deoarece atunci situa.ia dumneavoastr. se va inr.ut..i. F.cand cele de mai sus vor fi dezlegate vr.jile si dac. vi se va mai face nu v. vor mai atinge. Mul.i cred c. nu au p.cate si de aceea nu se spovedesc. Aceasta este o r.t.cire. P.cat nu este numai s. provoci pagube, s. nedrept..esti si s. ucizi.

P.cat este si gandul viclean si c. am v.zut si auzit murd.rii, minciuna mic. sau mare, dac. am ascultat pe ascuns, dac. am injurat sau insultat, dac. am dr.cuit, dac. am injurat de cele sfinte, dac. am fumat, dac. manc.m in zilele de post (miercurea . vinerea, toate marile posturi), dac. nu ne rug.m diminea.a si seara, dac. nu citim zilnic din Noul Testament, dac. nu mergem la biseric. in fiecare duminic., dac. ne-am imp.rt.sit f.r. spovedanie, dac. am avut vreodat. leg.turi inainte de cununie (curvie), dac. ne-am masturbat, dac. am s.varsit dup. cununie adulter, dac. am f.cut p.cate impotriva firii, dac. am f.cut avort sau dac. am ajutat pe cineva s. fac., dac. am jurat (chiar dac. am spus adev.rul), dac. am furat, dac. nu vorbim cu cineva din sup.rare, dac. am mers la descant.tori, vr.jitori, astrologi etc., dac. am invinuit, dac. am condamnat, dac. am acuzat pe preo.i, dac., dac., dac.c Sunt multe p.catele noastre si tu spui c. nu ai p.cate? 6 Si la marile s.rb.tori din timpul s.pt.manii, dac. este cu putin.. (n. ed.). 31 RUG.CIUNEA SFANTULUI CIPRIAN DE DEZLEGARE A VR.JILOR Aceast. rug.ciune se spune doar de c.tre preot7: St.pane, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule si Chivernisitorule a toate, sfant si sl.vit esti; Imp.ratul imp.ra.ilor si Domnul domnilor, slav. .ie. Tu, Cel ce locuiesti in lumina cea nep.truns. si neapropiat., pentru rug.ciunea mea, a smeritului si nevrednicului robului T.u, dep.rteaz. demonii si stinge viclenia lor de la robii T.i; revars. ploaie la bun. vreme peste tot p.mantul si f.-l s.-si dea roadele lui; copacii si viile s.-si dea deplin rodul lor; femeile s. fie dezlegate si izb.vite de nerodirea pantecelui; acestea si toat. lumea mai intai fiind dezlegate, dezleag. si toat. zidirea Ta de toate leg.turile diavolesti. Si dezleag. pe robul T.u (numele) impreun. cu toate ale casei lui de toate leg.turile satanei, ale vr.jilor, ale farmecelor si ale puterilor potrivnice. Impiedic. Tu, Doamne, Dumnezeul

p.rin.ilor nostri, toat. lucrarea satanei, Tu, Cel ce dai dezlegare de magie, de farmece, de vr.ji si de toate lucr.rile satanicesti si de toate leg.turile lor, si distruge toat. lucrarea viclean. prin pomenirea Preasfantului T.u nume. Asa, Doamne, St.panitorule a toate, auzi-m. pe mine, nevrednicul slujitorul T.u, si dezleag. pe robul T.u (numele) de toate leg.turile satanei si dac. este legat in cer, sau pe p.mant, sau cu piele de animale necuvant.toare, sau cu fier, sau cu piatr., sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sange de om, sau cu al p.s.rilor, sau cu al pestilor, sau prin necur..ie, sau in alt chip s-au ab.tut asupra lui, sau dac. in alt. parte au venit, din mare, din fantani, din morminte, sau din orice alt loc, sau dac. a venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pas.re, sau prin serpi vii sau mor.i, sau prin p.mantul mor.ilor, sau dac. a venit prin str.pungere de ace, dezleag.-le pentru totdeauna, in ceasul acesta, Doamne, cu puterea Ta cea mare. Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunosti si stii toate, dezleag., sf.ram. si distruge acum lucr.rile magiei, iar pe robul T.u (numele) p.zeste-l cu to.i ai casei lui de toate uneltirile diavolesti. Zdrobeste cu insemnarea cinstitei si de-via..-f.c.toarei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustieste, distruge si dep.rteaz. pentru totdeauna toate lucr.rile magiei, vr.jitoriei si fermec.toriei de la robul T.u (numele). Asa, Doamne, auzi-m. pe mine, p.c.tosul slujitorul T.u, si pe robul T.u, cu to.i ai casei lui, si dezleag.-i de demonul de amiaz., de toat. boala si de tot blestemul, de toat. mania, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, l.comia, neputin.a, prostia, nein.elepciunea, mandria, cruzimea, nedreptatea, trufia, si de toate r.t.cirile si greselile, stiute si nestiute, pentru sfant Numele T.u, c. binecuvantat esti in veci. Amin. 7 In unele reviste de parapsihologie ap.rute in Romania aceast. rug.ciune a fost tip.rit. ca un mijloc eficient de ap.rare impotriva for.elor diavolesti. Dar, asa cum se poate vedea si din con.inutul ei, ea trebuie rostit. numai de c.tre preot: .Dezleag. pe robul T.u

(numele) si pe to.i ai casei luich. Cine isi imagineaz. c. poate lupta impotriva r.ului mergand pe c.i diferite de cele recomandate de Biseric. nu face decat s. se lase influen.at de aceste puteri (n. ed.). 32 Danion Vasile: Cuvinte despre vr.ji si vr.jitori c Fiind aprinsi de dragoste fierbinte pentru Dumnezeu, Sfin.ii P.rin.i nu au avut de ce s. isi piard. timpul studiind in am.nun.ime practicile vr.jitoresti din vremea lor. Sfin.ii nu au scris dic.ionare de vr.jitorie, ci au scris tratate impotriva vr.jitoriei de orice fel. Chiar dac. s-au referit in mod particular numai la anumite practici vr.jitoresti, ei au comb.tut orice form. a vr.jitoriei. Dac. in noua ofert. religioas. g.sim elemente pe care nu le vedem dezvoltate de Sfin.ii P.rin.i, s. stim c. ne afl.m cu siguran.. in fa.a unei insel.ri; chiar dac. diavolul reuseste s. ne pun. inainte fapte pe care este imposibil s. le contest.m, si chiar dac. vedem numai indemnuri la bun.tate sau lucruri in care nu g.sim nimic r.u, s. .inem cont de faptul c. cel care ne vrea pieirea nu este o cunostin.. de-a noastr. retardat., ci este Ispititorul care stie c. oamenii primesc mult mai usor minciuna dac. este ambalat. in adev.r. Oricine isi imagineaz. c. intrand intr-o aventur. spiritual. parabisericeasc. va g.si elemente care s. il apropie de Dumnezeu nu va culege rarele flori de col., ci va c.dea cu siguran.. in pr.pastie. Dup. cum am v.zut mai sus, spectrul de manifestare a insel.rii neop.gane este destul de larg. Este de la sine in.eles c. Biserica respinge astfel de credin.e si astfel de practici nu din team., nu dintr-o ap.rare crispat. a vechilor tradi.ii. Sfanta Evanghelie con.ine profe.ii privitoare la r.spandirea r.t.cirilor din zilele noastre, iar P.rin.ii duhovnicesti contemporani nu s-au sfiit nici o clip. s. lupte impotriva lor.

c In ultima vreme pan. si vr.jitoarele, pentru a avea mai mult. credibilitate si pentru a convinge lumea c. nu folosesc puterile intunericului, au inceput s. .foloseasc.h icoane, cruci, agheasm., mir si alte obiecte specifice cultului bisericesc. Dar oricat de interesant ar fi circul pe care il fac, vr.jitoarele r.man tot unelte ale diavolului. Chiar dac. apare tot mai des diferen.ierea intre cele care fac magie alb. si cele care fac magie neagr. (culmea stupidit..ii fiind .convertireah unei vr.jitoare care se poc.ieste de la magia neagr. la cea .alb.h). Nu exist. decat un singur fel de magie, si magia .alb.h este de fapt tot neagr., si to.i cei care merg la vr.jitoare calc. pe drumul iadului. Asa a inv..at si va inv..a Biserica pan. la sfarsitul veacurilor, oricat de fardate ar fi practicile noilor genera.ii de vr.jitoare. Cat despre cugetarea la cele sfinte, trebuie spus c. aceasta nu presupune fixarea aten.iei asupra unei icoane sau a unei cruci. Sfin.ii nostri nu f.cut medita.ii in fa.a icoanelor, ci s-au rugat celor reprezenta.i in ele. Nu au c.utat s. isi valorifice iluzorii puteri l.untrice, ci au c.utat numai mila lui Dumnezeu. Noi nu putem spori duhovniceste numai prin puterile noastre. Cine foloseste astfel de practici magice cum este repetarea unor cuvinte .sacreh sau concentrarea asupra unor fiin.e - crede c. poate spori doar prin puterile sale. Concep.ia aceasta nu este nou., este o veche idee p.gan., c.reia ii st. impotriv. cuvantul Mantuitorului care a zis: .f.r. Mine nu pute.i face nimich (Ioan 15,5). c A aprecia un eretic pentru c. .ine posturi aspre inseamn. a nega puterea vr.jmasului de a-i int.ri pe cei care sunt rup.i de Biseric.. A aprecia linistea sufleteasc. a unui eretic insemn. a pierde din vedere c. aceasta e dat. de diavol tocmai pentru a da impresia unei sporiri duhovnicesti si este foarte diferit. de linistea adev.rat. pe care o d.ruieste Dumnezeu fiilor Bisericii. A aprecia faptul c. un eretic imblanzeste animalele s.lbatice prin

.blande.eah sa inseamn. a uita prea usor c. la fel de simplu le imblanzeste orice vr.jitor renumit, chiar dac. nu are o blande.e asem.n.toare. Oamenii au tendin.a de a judeca superficial lucrurile de acest gen, si responsabilitatea pentru aceast. situa.ie o poart. mai ales mass-media. Demonii care folosindu-se de mass-media deturneaz. aten.ia oamenilor de la lucruri duhovnicesti si o canalizeaz. asupra a tot felul de subiecte p.timase au in problemele spirituale rolul de .mare manipulatorh. Dac. de exemplu un bioenergetician este l.udat pe cateva posturi de televiziune si cateva ziare ii prezint. vindec.rile, omul obisnuit are tendin.a s. il aprecieze. .E, hai c. nu o fi dracul chiar atat de negru. De ce zice Biserica c. astfel de oameni folosesc puterile intunericului? Uit.-te la el ce om civilizat este, ce frumos vorbeste, ce bine arat.. Si mai face si mult. milostenie, ba chiar pe oamenii s.raci ii trateaz. gratuit...h Astfel de replici se aud nu de pu.ine ori prin familiile .crestineh. Ele vin oarecum firesc, dac. .inem seama de atacul dezl.n.uit asupra dreptei-credin.e; asalt pentru care mass-media este cel mai bun mijloc de propagand.. Pe tarabele de ziare g.sim si c.r.i eretice. In libr.rii standurile sunt pline de literatur. neop.gan., iar c.r.ile crestine abia se v.d. La radio si televiziune, tot felul de .ini.ia.ih vin s. vorbeasc. despre calea spre Dumnezeu, iar atunci cand preo.ii vor s. r.spund. anumitor provoc.ri li se atrage aten.ia c. nu au dreptul la manifest.ri .extremisteh. In zilele noastre cei care vor s. apere inv...tura Bisericii de erezii sunt eticheta.i drept 33 fundamentalisti si sunt denigra.i in fel si chip. Dar dac. ne vom uita in Vie.ile Sfin.ilor vom vedea c. m.rturisirea adev.rului nu a fost r.spl.tit. cu aprecieri, ci cu jigniri si prigoniri de tot felul. De aceea nu trebuie

s. ne mire c. societatea contemporan. nu ing.duie s. ii fie d.rama.i idolii imbr.ca.i in vesminte ademenitoare (cum ar fi .egalitatea credin.elor religioaseh). Ast.zi cei care vor s. apere inv...tura Bisericii isi asum. riscul de a fi chema.i in arenele Romei contemporane, pentru a fi judeca.i in v.zul celor inseta.i de .paine si circh. c Intre miturile contemporane la loc de cinste st. mitul r.zboiului psihic, in care tot felul de fiin.e (uneori din .lumi paraleleh, alteori din lumea aceasta), incearc. s. ne domine psihic. Mul.i oameni sunt tenta.i a vedea in greut..ile prin care trec numai .mesajeh trimise de c.tre dusmanii lor; uneori se complac in a da vina pe farmecele care li s-au f.cut si se gandesc cum s. scape de aceste farmece . De obicei alearg. dup. ajutor la o vr.jitoare .alb.h. Si asa, f.r. s. fie constien.i, intr. sub influen.a diavolului. Este adev.rat c., in rare cazuri, unora li s-au f.cut farmece (exist. relat.ri de acest gen si in literatura hagiografic.). Dar singurul mod de a sc.pa de ele este vie.uirea curat., spovedania sincer., imp.rt.sania, postul si rug.ciunea. Oamenii prefer. ins. orice alt. re.et. care s. nu presupun. schimbarea vie.ii, care s. nu presupun. nici poc.in.., nici nevoin..; o astfel de re.et. nu poate avea efectul scontat. In privin.a r.zboiului psihic, relat.rile privitoare la civiliza.iile care agreseaz. mental omenirea sunt simple povesti. Ele nu fac altceva decat s. ii sperie pe oameni, s. genereze tensiune si s. serveasc. r.spandirii unor practici oculte, practici despre care se sus.ine c. ofer. o imunizare a persoanei in fa.a atacurilor psihice. Chiar dac. aceste tehnici dau o oarecare liniste, chiar dac. dau aparen.a unui echilibru interior, in ele se ascunde diavolul. Totusi, desi aceste r.zboaie cu entit..i din lumi paralele sau cu mari magicieni care vor s. st.paneasc. lumea sunt iluzorii, un r.zboi nev.zut exist. intr-adev.r: e r.zboiul cu puterile intunericului, si in acest r.zboi putem birui numai r.manand in Biseric., primind inv...turile ei si tr.ind dup. poruncile Evangheliei. Orice

tehnic. auxiliar. de protec.ie (chiar dac. include rug.ciunea, folosirea apei sfin.ite sau a oric.rui element crestin) nu numai c. este ineficient., ci este chiar d.un.toare, nefiind decat un mod de a cere ho.ului s. i.i p.zeasc. locuin.a. Din volumul D.ramarea idolilor, Editura Bunavestire, 2002 c In Vechiul Testament se arat. c. pedeapsa care ii astepta pe vr.jitori era moartea. In zilele noastre vr.jitorii au nu numai dreptul s. fac. ce vor, ci chiar s. isi fac. publice convingerile, indiferent de modul in care aceste convingeri influen.eaz. mediul social. Dar chiar dac. pentru vr.jitorii contemporani nu exist. pedepse penale, pe cei care mor nepoc.i.i Dumnezeu ii va pedepsi cu osand. vesnic. in chinurile iadului (statistic, num.rul vr.jitorilor si ereticilor care se poc.iesc inainte de a muri este infim). Practicarea astrologiei, ca a oric.rei alte forme de vr.jitorie, atrage dup. sine pedeapsa lui Dumnezeu peste intreaga comunitate care aprob. astfel de practici. In Cartea Proorocului Ieremia vedem cum inchinarea la stele aduce mania lui Dumnezeu peste asez.rile idolatre, vedem cunoscuta prevestire a d.ram.rii Ierusalimului: gCasele Ierusalimului si casele regilor lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul pentru c. pe acoperisul tuturor caselor se aduce t.maie intregii ostiri ceresti si se s.varsesc turn.ri in cinstea dumnezeilor str.ini. (...) Iat. voi aduce asupra cet..ii acesteia si asupra celorlalte cet..i toate nenorocirile pe care le-am rostit impotriva ei, pentru c. sia invartosat inima si nu ascult. cuvintele Meleh (Ier. 19, 13-15). Precum a fost d.ramat Ierusalimul, asa se vor d.rama si cugetele cele viclene ale celor care se ocup. cu vr.jitoria. Iar mania Domnului va fi greu de indurat. In Sfanta Scriptur. g.sim relatarea cur..irii templului Domnului de toate cele ce slujeau la inchinarea idoleasc.: gRegele a poruncit lui Hilchia, arhiereul, preo.ilor de

mana a doua si celor ce st.teau de straj. la prag s. scoat. din templul Domnului toate lucrurile f.cute pentru Baal, pentru Astarte si pentru toat. ostirea cerului si s. le ard. afar. din Ierusalimh (IV Regi 23, 4). O astfel de cur..ire ar trebui s. aib. loc in sufletul fiec.rui crestin care isi d. seama c. s-a aflat in inselare. c Marele teolog roman Ioan Gh. Savin scria: gSunt si la noi mul.i, foarte mul.i adep.i ai unor astfel de practici: de la femeia din periferia de oras sau de la sate, care-si caut. in cafea sau umbl. cu datul in c.r.i, si pan. la simandicoasele fe.e care cred c. au temeiuri stiin.ifice de a-si cerceta destinul dup. prescrip.iile stiin.elor ascunse! Dintre acestia, mul.i se cred si se prenum.r. intre fiii Bisericii. Si inc. dintre fiii cei buni. Cu 34 aceeasi piosenie cu care-si aprind candela in fa.a icoanei Mantuitorului sau cu care isi duc s.rindarul la cutare biseric. cu sfin.i f.c.tori de minuni, isi poart. pasii si spre prezic.torul care le va citi din stele si din liniile mainii sau ale scrisului viitorul. Un astfel de crestinism ins. e mai aproape de magie decat de Hristos. Acest amestec intre magie si religie, intre Dumnezeu si Lucifer, intre Simon Magul si Hristos, intre puterea demonic. si bun.tatea divin. nu inseamn. decat cea mai complet. renegare a crestinismului. E apostazie direct..h Din volumul S. O. S. - Despre horoscop, cutremure si ghicirea viitorului, Editura Bunavestire, 2003 c Cum altfel ar putea fi numi.i crestinii care alearg. la vr.jitoare? C. cei mai mul.i clien.i ai vr.jitoarelor din Romania sunt ortodocsi, nu? Am citit mai demult un articol despre Brazilia, .ara cu cele mai multe ghicitoare la mia de locuitori, .ara in care spiritismul e la loc de cinste. Pan. s. citesc articolul nu imi era clar cum intr-o .ar. cu un num.r atat de mare de credinciosi catolici, magia e totusi la loc de cinste.

Declara.ia unui gcrestinh catolic m-a l.murit: gnoi suntem crestini, noi o cinstim pe Fecioara Maria, vrem ca dup. moarte s. mergem in rai, lang. Iisus. Dar in via.a de zi cu zi avem multe probleme, si pentru a le rezolva apel.m la spiritele str.mosilor, apel.m la spiritele care au capacitatea de a ne ajuta s. dep.sim orice necaz.h Citind articolul am r.mas socat v.zand cat de ciudat se poate amesteca credin.a catolic. cu vr.jitoria. Dar am stat si m-am gandit: gdar la noi in .ar. nu se intampl. lucruri asem.n.toare?h Chiar dac. la noi densitatea de vr.jitoare pe kilometru p.trat este mai mic. decat in Brazilia, totusi mentalitatea este asem.n.toare. Cum altfel se explic. faptul c. vr.jitoarele au clien.i, si inc. foarte mul.i? Vr.jitoarele sunt atotputernice: vindec. bolnavi, dezleag. farmece, aduc acas. b.rba.ii pe care nu i-au intors nici rug.ciunile Bisericii, fac o sumedenie de lucruri bune. Ce li s-ar putea reprosa? C. doar fac magie alb., nu neagr. (nu este greu de observat c. vr.jitoarele gnegreh au mult mai pu.in succes). C. doar lucreaz. cu Dumnezeu, nu cu diavolul. Merge fata la vr.jitoarea cea bun., i se zic descantece sau dezleg.ri pentru cununie, si peste cateva zile un tan.r se indr.gosteste de ea si o ia de nevast.. Sau: fata a r.mas ins.rcinat., iubitul a p.r.sit-o. Fata merge la vr.jitoare, si peste cateva zile iubitul vine cu un bra. de flori si cu inelele de logodn.. Sau: so.ul a plecat de acas. de o lun., l.sandu-si femeia singur. cu trei copii. Acatistele date la Biseric. au r.mas f.r. r.spuns (asa cum s-a intamplat poate si in cele dou. cazuri anterioare). C.lcandu-si pe suflet, femeia merge la vr.jitoare. Vr.jitoarea gobserv.h c. so.ul fusese fermecat de o vr.jitoare rea, si imediat dezleag. leg.turile r.ului. gSo.ul se va intoarce pan. la apusul soarelui...h gDac. e asa, v. r.man datoare pan. la sfarsitul vie.ii. Cat tr.iesc nu o s. v. uith, zice femeia cu inima plin. de incredere. Orele trec si b.rbatul nu apare. Dar chiar cu cateva minute inainte s. apun. soarele, b.rbatul

bate la us.. gSlav. lui Dumnezeu, bine c. te-ai intors....h, zice femeia s.rindu-i in bra.e. Ce e r.u in cele spuse de mai sus? Cine are dreptul s. judece modul in care cele trei femei au dobandit ceea ce isi doreau? Vr.jitoarele nu s-au inchinat diavolului. Nu au blestemat. Aveau in cas. icoane, cruci, ardeau t.maie si stropeau cu agheasm., invocand puterea lui Dumnezeu. Se poate contesta faptul c. aceast. putere a dat roade? Tu vrei s. te m.ri.i. E pu.in probabil s. nu fi fost indemnat. de vreuna dintre prietenele tale s. nu mergi la o vr.jitoare, ca s. te ajute s. i.i implinesti dorin.a. Ast.zi a te duce la vr.jitoare nu mai este ceva iesit din comun. Tu ori nu crezi c. vr.jitoarele au putere, si crezi c. toate farmecele lor sunt simpl. sarlatanie. Ori crezi c. te pot ajuta, dar nu ai avut stare s. apelezi la ele pan. acum. Ori ai apelat deja, o dat. sau de mai multe ori. Ori crezi c. au putere, dar c. este de la diavol. In cazul in care te indoiesti de puterea vr.jitoarelor, inseamn. c. te indoiesti de puterea celui pe care il slujesc. Diavolul nu vrea ca to.i oamenii s. in.eleag. c. el exist.. Cine crede c. exist. diavol crede si c. exist. Dumnezeu. Ori asa ceva nu ii place diavolului. Dac. toate vr.jitoarele ar face ceea ce promit, atunci puterile lor ar fi evidente. Dar diavolul vrea s. starneasc. mult. confuzie. Si are grij. ca in afara vr.jitoarelor de calitate s. existe si vr.jitoare care s. nu poat. face nimic: lumea le vede si zice c. toate vr.jitoarele nu fac altceva decat s. am.geasc. oamenii. 35 Exist. o gr.mad. de ghicitoare care nu sunt in stare s. spun. nimic despre viitorul sau trecutul clien.ilor lor. Si totusi lumea vine cu disperare si la ele. Dar cei mai mul.i alearg. la ghicitoarele care au rat. de exactitate foarte mare.

I.i voi prezenta pe scurt un caz citit intr-o culegere despre manifest.rile dr.cesti, asa-zisele gfenomene paranormaleh. Un ziarist era convins c. arta vr.jitoarelor e simpl. sarlatanie. A scris pe o hartie o fals. autobiografie si i-a dus-o unei ghicitoare ca s. se conving. c. aceasta va c.dea cursa care ii fusese preg.tit.. In falsa autobiografie scria: gM. numesc... si sunt c.s.torit cu Elvira inc. de cand eram studen.i. Am avut noroc in via... So.ia mea este o femeie minunat., intre noi a fost intotdeauna o in.elegere demn. de un model de familie. P.rin.ii nostri au fost ferici.i c. nu ne-am creat unul altuia probleme de nici un fel. Atat mama mea cat si mama so.iei mele au si acum grij. de noi si de cei trei copii ai nostri. Din punct de vedere material o ducem decent, nu ne lipseste nimic, dar nu suntem boga.i. Am 48 de ani si este normal s. stiu ce m. asteapt. in viitor. M. indoiesc c. o vr.jitoare poate s. imi prevesteasc. viitorul, mie si familiei mele.h Ziaristul a avut un soc la auzul cuvintelor vr.jitoarei: gNumele dumitale este..., si nu cum scrie aici. Ai fost c.s.torit de dou. ori, prima oar. numai opt luni. So.ia actual. nu se numeste Elvira, ea poart. numele Maria, asa mi se arat.. De student ai luat-o pe prima, aia cu opt luni. Cu asta te-ai insurat dup. divor.. Dumneata duci o via.. rea cu so.ia, iart.-m., este o femeie ce si-a b.tut joc de dumneata de atatea ori c. nu pot s. insir ca s. nu te superi. Ave.i impreun. un copil, v.d aici, este o feti... Mult r.u v-a f.cut mama soacr., a umblat si cu vr.ji, acum sunte.i pe desp.r.ire. (...) De viitor i.i zic s. faci randuial., esti om cu cap. Dup. ce faci randuial. o s. fie ca lumea. Eu pot s. te ajut!h Ziaristul a r.mas blocat. El era convins c. vr.jitoarea va pica in cursa care ii fusese intins.. Universul l.untric al ziaristului se cl.tina, convingerile sale erau puternic zdruncinate. Nu avea cum s. nege o realitate: fiin.a din fa.a lui ii spusese lucruri pe care nu avea cum s. le stie. Da, era evident c. vr.jitoarea avea niste puteri care dep.seau in.elegerea omeneasc.. Am prezentat aceast. intamplare pentru c. o consider reprezentativ. pentru cei care merg, chiar cu

indoial. in suflet, la vr.jitoare. Nu era greu de b.nuit c. autobiografia prezentat. ini.ial era fals.. Oamenii care vin la vr.jitoare vin pentru c. au necazuri (numai in foarte rare situa.ii unii vin din pur. curiozitate). Ins., chiar dac. si un psiholog bun putea b.nui c. autobiografia e fals., totusi el nu putea spune datele personale ale ziaristului. E imposibil de contestat c. vr.jitoarea avea acces la o surs. de informa.ii care dep.sea realitatea pe care o cunostea ziaristul. Sursa ei de informa.ii era diavolul. Dar asta nu a in.eles ziaristul, impresionat de faptul c. puterea de care se folosea vr.jitoarea nu venea de la vreun glob de cristal, nici de la vreun craniu de om, ca in desenele animate, ci o cruce de fier. Nu le doresc celor care cred c. toate vr.jitoarele au virtutea sarlataniei s. se conving. c. s-au inselat. Ziaristul s-a convins, desi ini.ial excludea o asemenea variant.. Ar fi bine ca tu s. fi stiut inainte de a citi randurile mele c. nu exist. nici o vr.jitoare bun., c. toate vr.jitoarele sunt slugile Satanei. I.i voi da cateva detalii legate de acest subiect. Nu stiu exact cand vr.jitoarele au inceput s. abordeze varianta crestin., cu icoane si cruci. Dar nu este greu s. imi dau seama c. asa le este cel mai usor s. fac. prozeli.i. Dac. toate vr.jitoarele ar avea in cas. numai imagini ale st.panului lor, Satana, oamenii s-ar teme s. le cear. ajutorul. Vedem in Vie.ile Sfin.ilor c. unii au alergat la vr.jitori tocmai pentru a primi ajutor in aceast. lume, de la a dobandi fata pe care o iubeau pan. la a c.p.ta o slujb. mult-ravnit.. Ceea ce era specific contactului cu vr.jitorii este c. ei cereau un pre.: gNu te mai inchina icoanei Mantuitorului...!h, sau gNu te duce la biseric.!h, sau altele asemenea. Cei care alergau la vr.jitori sau vr.jitoare stiau precis c. fac lucruri urate lui Dumnezeu. Ast.zi nu mai este deloc asa. Ast.zi vr.jitorii incerc. s. par. cat mai apropia.i de credin.a in Dumnezeu. In gIstoria filosofiei oculteh, Alexandrian relateaz. faptul c. una dintre cele mai celebre vr.jitoare din Fran.a,

care omora copii si f.cea si alte nenorociri, duminica mergea la Biseric.. Cum s. cread. oamenii c. era unealt. a diavolului, cand o vedeau la slujb.? Cum s. cread. oamenii c. vr.jitoarele de ast.zi sunt unelte ale diavolului, cand au casa plin. de icoane? Trebuie s. ne d.m seama c. diavolul si-a perfec.ionat stilul de lucru, a c.utat metoda cea mai eficient.. El e ca un cameleon care de fiecare dat. g.seste noi culori pentru a nu fi recunoscut de c.tre cei care caut. s. il identifice. 36 Cea mai reusit. prezentare a sa o fac preo.ii care folosesc tehnici magice, cea mai cunoscut. fiind poate asa numita gdeschidere a c.r.iih. Cand oamenii aud c. un preot le zice viitorul, dup. ce deschide Psaltirea sau Sfanta Evanghelie, cum s. nu alerge cu incredere la el? gC. doar e slujitor al altarului, nu vr.jitor...h. Dar despre astfel de slujitori voi mai aduce vorba spre sfarsitul acestui capitol. Acum voi vorbi despre vr.jitorii si vr.jitoarele cu inf..isare standard. Dac. deschidem un ziar de mare tiraj, nu ne va fi greu ca la rubrica gDiverseh s. observ.m anun.uri de mul.umire fa.. de lucr.rile gbinecuvantateh ale vr.jitoarelor. gCosti din Bac.u ii aduce si pe aceast. cale mul.umiri Samirei, adev.rata urmas. a celebrei ghicitoare T.n.ica din Ferentari, care i-a scos argintul viu si l-a vindecat de impoten...h gMagda din Bucuresti ii va r.mane vesnic datoare Reginei Magiei Albe, Ariadna, care anul trecut a primit Scoica de Aur la Festivalul Vr.jitoarelor din India, si care m-a ajutat s. m. c.s.toresc cu S.ndel. Dumnezeu s. v. ajute, Mam. Ariadna...h Si cate si mai cate mul.umiri. Ele dovedesc faptul c. oamenii au fost mul.umi.i de presta.ia vr.jitoarelor. Nu s-au considerat nici trasi pe sfoar., nici min.i.i. Nu li s-a zis c. ii va ajuta Dumnezeu si de fapt i-a ajutat diavolul. Chiar dac. uneori vr.jitoarea cerea si lucruri cum ar fi fire de p.r sau leg.turi de la mort, ele fac parte

din arsenalul obisnuit pentru asemenea practici. Nimic nou, nimic care s. starneasc. neincrederea. c Si cu toate astea Biserica vine si spune: gToate vr.jitoarele sunt slugile diavolului. Nu exist. magie alb. si magie neagr.. Nu exist. decat un singur fel de magie!h A dat la televizor o secven..: in casa unei vr.jitoare galbeh s-a g.sit intr-un depozit o mare cantitate de materiale furate. Un reporter a venit si a filmat. Cu mult. blande.e, vr.jitoarea a inceput cu amenin..rile: gDac. m. dai pe post, te nenorocesc, o s. .i se intample si asta si asta...h gA, face.i magie neagr., acum v-a.i dat de gol...h; reporterul era bucuros c. a prins o secven.. rar.: s. imortalizezi o vr.jitoare care face magie alb. amenin.andu-te cu gbinefacerih de care au parte cei asupra c.rora lucreaz. magia neagr., nu este un lucru obisnuit. Filmarea respectiv. a dat la iveal. cat de gcurateh erau metodele de lucru ale vr.jitoarei. Cam asa fac toate suratele ei: spun c. fac lucrarea lui Dumnezeu pan. ce le sup.r. cineva. Atunci isi arat. adev.rata fa... Vr.jitori au existat dintotdeauna. Sfin.ii le-au stat impotriv., si au ar.tat oamenilor c. in spatele acestor vr.jitori st. diavolul. Nu de pu.ine ori acesti diavoli au putut fi v.zu.i de oamenii care nu cu mult timp inainte erau convinsi c. nu greseau cu nimic alergand la vr.jitori. Ca s. nu mai lungesc referirea la vr.jitoare, spun c. orice lucru bun ar face ele il fac numai pentru a insela lumea. De ce pe un so. pe care rug.ciunile Bisericii nu il aduc acas., nici dup. luni de zile, o vr.jitoare il poate aduce in cateva zile? Pentru c. Dumnezeu respect. libertatea pe care i-a d.ruit-o omului. Dumnezeu nu for.eaz. nici poc.in.a, nici convertirea. Pe cand diavolul nu respect. aceast. libertate: el oblig.. Este greu de in.eles cum so.ul respectiv se intoarce brusc acas.. Dar totusi putem in.elege c. el si-a p.r.sit

familia pentru a duce o via.. de p.cat, pentru a tr.i dup. poftele sale. Adic. so.ul L-a p.r.sit pe Dumnezeu pentru a tr.i dup. voia sa, nedandu-si seama c. astfel intr. pe teritoriul p.catului, pe teritoriul diavolului. Diavolul ii d. in gand s. se intoarc. acas.. El nu are cum s. isi dea seama c. gandul ii vine de la ingerul intunericului. Dup. ce, p.c.tuind din ce in ce mai mult, urechea sa duhovniceasc. a devenit din ce in ce mai sensibil. la soaptele diavolesti, a ajuns s. confunde propria libertate cu lan.urile satanice. El se intoarce acas. numai pentru c. diavolul a avut putere asupra lui. Si, desi la inceput se bucur. de intalnirea cu familia sa, incetincet bucuria dispare. Acelasi lucru se intampl. atunci cand lucrarea diavolului este chiar temelia unei familii. cS. stii c. nu po.i merge la vr.jitoare gandindu-te c. te vei spovedi si p.catul se va ierta. Mergand cu un grup de studen.i de la Facultatea de Teologie la sec.ia unde se fac avorturi din Spitalul Municipal, pentru a incerca s. le convingem pe femei s. nu ucid. pruncii pe care ii poart. in pantece, mare ne-a fost mirarea s. auzim replici de genul: gStim c. e o crim., c. e un mare p.cat. O s. il spovedim. Dar nu avem ce face, e greu s. mai crestem inc. un copil.h O asemenea atitudine, pe care o au si cei care merg la vr.jitori gandindu-se c. dup. ce vor afla ceea ce ii intereseaz. se vor putea spovedi, e blasfemiatoare. Vai de cei care batjocoresc astfel Sfanta Tain. a Spovedaniei. S. ne fereasc. Dumnezeu s. avem parte de osanda lor. 37 Ast.zi exist. un nou termen pentru vr.jitorie: ocultismul. Te po.i ocupa de studierea a tot felul de energii superioare, po.i folosi puterea cristalelor sau a piramidelor: nu mai po.i fi acuzat c. esti vr.jitor, din moment ce esti ocultist. Adic. totul e in regul.. I.i scriu ingrijorat de multele curse care i.i stau inainte. I.i scriu ingrijorat de faptul c. in atatea reviste

g.sesti tehnici de concentrare prin care i.i po.i afla viitorul. Dar imi dau seama c. sunt foarte multe de scris despre astfel de practici. Inainte de a te v.t.ma sufleteste prin aceste gnevinovateh experien.e incearc. s. cunosti ce spune Biserica despre ele. Poate c. vei renun.a s. fii propriul cobai. c Dusmanul intunericului este lumina. Problema este c. oamenii nu stiu unde s. caute lumina, si de multe ori se folosesc de diavol pentru a fi proteja.i de diavol. Un exemplu il ofer. fetele care alearg. la vr.jitoarele bune pentru a li se dezlega vr.jile f.cute de vr.jitoarele rele. Un alt exemplu il ofer. cei care se folosesc de tot felul de tehnici de protec.ie energetic. pe care le g.sesc prin reviste, tehnici care sunt ofer. o ini.iere subtil. in vr.jitorie. Dac. mergi pe drumul Bisericii, nici un fel de vr.ji nu te pot atinge. Dac. esti spovedit. si imp.rt.sit., nu ai de ce s. te temi c. cineva i.i va lega cununiile. Tot r.ul se va intoarce impotriva celor care se ridic. impotriva ta. Dac. nu mergi pe drumul Bisericii nici un fel de protec.ie nu te poate ap.ra de diavol. Orice zid in afara celui ridicat de Dumnezeul Bisericii se sf.ram. in fa.a diavolului. E mai bine s. nu ai de suferit de pe urma unei curiozit..i nefolositoare. E mai bine s. mergi numai pe c.r.ri sigure, pe care indoiala nu se apropie de inima ta. Din volumul Cartea nun.ii, Editura Nemira, 20038 Exist. unii care sunt sup.ra.i c. le merge r.u, care nu dau vina pe zodiac, ci fac ceva si mai r.u: dau vina pe farmecele f.cute de vr.jitoare. Exist. in zilele noastre obsesia farmecelor. Care este motivul acestei obsesii? Simplu: lenea omului de a duce o via.. curat. atrage, nu de pu.ine ori, mania lui Dumnezeu. Si in aceste momente, ca si in cele in care Dumnezeu vrea s. incerce sufletele pentru a le r.spl.ti r.bdarea, omul vede c. ii

este greu. Si cea mai simpl. motiva.ie este c. i s-ar fi f.cut farmece. Este o motiva.ie lesne de crezut de c.tre cei din jur, chiar dac. uneori nici cel care o spune nu o crede. Vedem pe la m.n.stiri multe mame care au venit cu fiicele lor ca acestora s. li se citeasc. dezleg.ri de cununie. Fata nu are pe.itori si mama se ingrijoreaz.. Dar mama nu stie c. fata a c.zut in p.catul desfraului cu fostul ei prieten, si de aceea nu se mai inghesuie pretenden.ii. Si mama tot alearg. pe la m.n.stiri cu fata, desi s. o conving. s. se spovedeasc. nu reuseste. Binein.eles c. astfel de dezleg.ri nu au nici o putere in acest caz. Dac. fata s-ar poc.i pentru p.catul f.cut si dac. s-ar spovedi cu lacrimi, atunci Dumnezeu nu numai c. ar iertao, ci i-ar randui si cu cine s. se c.s.toreasc.. Dar f.r. poc.in.. toate dezleg.rile din lume nu o ajut. la nimic. Cat despre cei care cred sincer c. li s-au f.cut farmece pentru simplul motiv c. au parte de incerc.ri in via.., trebuie s. spunem c. acestia sunt insela.i de vr.jmasul care vrea s. le ia cununa r.bd.rii. Dac. ei ar r.bda, cu n.dejde, Domnul i-ar r.spl.ti. Dar asa, ei caut. s. fug. de cununa r.bd.rii. Unii merg de cateva ori la preot s. le citeasc. dezleg.ri. Si dac. v.d c. nu le este imediat bine, atunci se duc si la vr.jitori. Dar nu la cei care fac magie neagr., gDoamne-feresteh ar zice ei, ci la cei care fac magie alb.. C. asa le st. bine unor crestini. Dar s. sti.i c. nu exist. decat un singur fel de vr.jitori, to.i sunt slujitorii Satanei. Chiar dac. unele vr.jitoare merg la biseric., chiar dac. au in cas. cruci, icoane, agheasm., le .in numai ca s. insele oamenii. Chiar dac. se laud. c. au vindecat oameni sau c. au imp.cat cateva familii, toate le fac cu puterea diavolului. Da, le st. in putere s. impace familiile desp.r.ite. Diavolul are putere asupra celor care tr.iesc departe de Biseric.. In cazul in care so.ul se intoarce acas., oamenii v.d un lucru bun. Dar nu se gandesc c. dac. vine nu de bun.voie, ci prin puterea farmecelor care leag. ca niste lan.uri, so.ul nu va duce o via.. crestin., ci va duce o

via.. pe placul diavolului care l-a intors acas.. Este de o mie de ori mai bine pentru femeia p.r.sit. s. isi plang. singur.tatea si s. Ii cear. ajutor lui Dumnezeu decat s. alerge la ajutorul vr.jitoarelor sau al celor care zic c. au insusiri paranormale. Si acestia tot un fel de vr.jitori sunt. Chiar dac. se imbrac. in haine curate, chiar dac. au studii superioare, tot vr.jitori sunt. Si uite asa intr. unii oameni in hora dracilor, numai si numai pentru c. li s-a n.z.rit c. li s-au f.cut farmece. Si totusi, trebuie s. .inem seama si de cazurile in care s-au f.cut intr-adev.r farmece. Din Vie.ile Sfin.ilor stim c. vr.jitorii au tot felul de puteri paranormale, asa cum li se zice ast.zi. Si o dat. cu r.spandirea 8 Din capitolul Despre vr.jitoare si dezlegarea cununiilor (pp. 119- 130). 38 desfraului in zilele noastre nu este greu de observat c. are loc si o inmul.ire a vr.jitorilor si vr.jitoarelor care au astfel de puteri. Unii credinciosi alearg. la vr.jitori tocmai pentru a c.p.ta un fel de aur. special. care s. ii protejeze de farmece. Dar si aceasta este o inselare. Nu exist. nici un fel de protec.ie in afar. de cea pe care o d. Dumnezeu credinciosilor care merg pe drumul cel bun. Crestinii care se spovedesc si se imp.rt.sesc sunt ap.ra.i de puterea dumnezeiasc. de tot felul de farmece dr.cesti. Si oare cum ar putea vr.jitorii s. ofere leac impotriva puterii dr.cesti, din moment ce ei nu sunt decat arga.i ai diavolului? E adev.rat c. ei pretind c. sunt fii ai luminii, si cei mai slabi de minte ii cred. Dar Biserica lui Hristos inva.. altceva, si noi trebuie s. ascult.m glasul ei. In momentul in care cuiva i s-au f.cut farmece, numai Dumnezeu il poate izb.vi. Prin dezleg.rile pe care le citesc preo.ii, prin Moliftele Sfantului Vasile cel Mare, prin spovedanie, prin rug.ciune si post. Iar dac.

cineva vrea cel mai sigur leac impotriva farmecelor, re.eta este simpl.: s. duc. o via.. crestin., o via.. de rug.ciune si infranare, si farmecele nu il vor atinge. Numai ferindu-ne de p.cat vom putea fi feri.i de lucrarea farmecelor. Problema este c. oamenii caut. leacuri care s. nu necesite vreun efort personal, caut. protec.ie fa.. de puterile intunericului f.r. ca ei insisi s. mearg. pe drumul care duce la lumin.. Dar un astfel de leac nu exist.. Si to.i cei care sus.in c. il au, fie ei vr.jitori, radiestezisti sau al.i gvindec.torih, nu sunt altceva decat bra.e prin care se s.varseste lucrarea Satanei. V. indemn inc. o dat. s. merge.i pe calea mantuirii. Da, iubi.ilor, Hristos vrea s. mergem pe calea mantuirii. F.r. s. ne temem de ghinioane, f.r. s. ne temem de zile rele. F.r. s. ne temem de viitor si f.r. s. alerg.m la cei care se ocup. cu ghicirea viitorului. Hristos vrea s. mergem pe drumul curat pe care il arat. Biserica. Alt drum spre cereasca Imp.r..ie nu exist.. Din volumul Despre infruntarea necazurilor, Editura Sophia, 2002 39 CUPRINS Introducere 5 Satanismul sau religia lui Antihrist 9 Magia si Demonismul 21 Ce r.u pot s. fac. vr.jitorii 23 Felurile magiei 25 Mijloace materiale 29 Ce sunt descantecele? 32 Simptomele magiei 39 Ce este demonizarea si cum se vindec.? 49 Cum pot fi dezlegate vr.jile? 58 Rug.ciunea Sfantului Ciprian de dezlegare a vr.jilor 61