PROCEDEUL DE CONSTRUIRE, FUNCTIONARE SI DEPLASARE IN ATMOSFERA SI IN COSMOS, -A FARFURIILOR ZBURATOARE

Motto, Lumina poate veni de oriunde, trebuie numai sa o vezi !!!

Inventia se refera la un procedeu ce sta la baza construirii, functionarii si deplasarii unor farfurii zburatoare cu un sistem de propulsie original, capabile sa se deplaseze n toate directiile (inclusiv traiectorii n zig zag), sa asigure prin centrifugare att anularea influentei gravitatiei terestre, o sustentatie n aer datorita depresurizarii permanente de pe partea exterioara de sus ct si o schimbare din mers a regimurilor de lucru a propulsiei, - respectiv de la arderea la presiune constanta la arderea n regim supraalimentat de statoreactor sau de motor racheta la deplasarea n cosmos, fiind caracterizata prin aceea ca ,pot fi construite n serie, mijloace de transport de tip nou, capabile sa asigure transportul ultrarapid de persoane si marfuri att n atmosfera ct si n cosmos si la viteze ce pot depasi si viteza luminii, -cu respectarea legilor din fizica ( folosind Teorema lui Steiner ) -prin posibilitatea propulsarii si deplasarii inertiale n zig- zag, suprapusa concomitent peste propulsia de baza. Este cunoscut Propulsorul pentru Aeronave cu Decolare si Aterizare Verticala ce face obiectul Brevetului de Inventie nr.110222 C1, publicat la 30/01/1998 n BOPI nr.1/1998. Aceasta inventie raspunde doar n mica masura multiplelor cerinte pe care le solicita omenirea la ora actuala n rezolvarea cerintelor mereu crescnde ale civilizatiei contemporane. Astfel, deplasarea prin acest procedeu este limitata numai la atmosfera terestra si are performante tehnicoeconomice limitate din numeroase puncte de vedere cum este; viteza de deplasare, accelerarea, frnarea. De asemenea, forta de tractiune este redusa n plan orizontal sau pe directia de deplasare. Manevrarea la schimbarea directiei de zbor si sarcina utila sunt limitate datorita gravitatiei terestre. Stabilitatea n zbor n caz de ploaie torentiala sau furtuna sunt reduse si pot conduce la blocarea supapelor si prabusirea imediata. Exista de asemenea pericolul de rupere a membranelor elastice vibratoare datorita numarului mare de cicluri de solicitari identice ce au drept urmare o scadere rapida a rezistentei la oboseala. Este de asemenea cunoscuta, propulsia realizata cu ajutorul tuturor modelelor de motoare turboreactoare clasice folosite curent n aviatie (vezi bibliografie[1] paginile 76-79). Camerele de ardere ale acestor motoare sunt situate ntotdeauna ntre copresorul axial n trepte si turbina. Astfel, ntr-un spatiu restrns constructiv, toate paletele de turbina, n timpul unei rotatii, sunt atacate continuu si simultan de gazele fierbinti rezultate din arderea la presiune constanta a amestecului de aer si combustibil. Aceste motoare au restrictii severe constructive datorate diametrelor mici, a sistemelor de racire complicate si ncarcarii termice foarte mari a paletelor de turbina. Obtinerea unor rapoarte mari de comprimare se realizeaza numai la turatii foarte mari ceea ce duce la complicatii constructive majore privind ungerea, fenomenele de pompaj si rezonanta etc.

Totodat pentru nelegerea si compararea acestei invenii cu ceeace s-a realizat anterior, m voi referi si la un stadiu foarte anterior al tehnicii cu meniunea c au fost descoperite chiar si unele probe materiale,(si la noi n tar) nscrisuri sau gravuri vechi, acestea fiind caracterizate prin aceea c, prin acestea se atesta c n trecutul foarte ndeprtat a existat un stadiu al tehnicii ce depasea uneori cu mult cunostintele tehnicii actuale. Astfel, n unele scrieri foarte vechi (conform bibliografie[2 pag. 182] )se vorbete despre: - care ce se pot mica prin forta proprie, la fel ca o pasare, pe pmnt, sau n ap, sau n aer numite <vimaana>; - secretul construirii aparatelor de zburat care nu pot fi rupte, nu pot fi frnte, nu pot lua foc, nu pot fi distruse; - secretul de a face aparatele zburtoare sa stea nemicate; - secretul de a face aparatele zburtoare invizibile; - secretul de a obine imagini din interiorul aparatelor de zbor inamice. In zilele noastre, foarte muli martori oculari, au vzut de nenumrate ori asemenea nave zburtoare superperformante, uneori de foarte aproape. Totui, datorit nentelegerii procedeelor tehnice de construcie si funcionare ale acestor obiecte, existenta lor este negata. In cel mai bun caz, ele sunt catalogate drept meteorii, fulgere globulare etc., n total contradicie cu realitatea constatat de foarte muli martori oculari ce au observat uneori n grupuri numeroase asemenea obiecte zburtoare sau n contradicie cu unele probe materiale foarte evidente si uneori imposibil de contestat. Aa cum voi prezenta n continuare, procedeul de construire, deplasare si funcionare descrise prin prezenta invenie ofer o explicaie convingtoare pentru unele relatri a unor martori oculari de la mic distant relatri anexate alturat si extrase din bibliografie[3] pag 184-185 , [4] si [5] pag. 3. Astfel, chiar si n tara noastr s-a descoperit o prob material extraordinar si deosebit: -un obiect dintr-un aliaj complex de aluminiu avnd o vechime foarte foarte mare conform bibliografie[2] pag. 152-156. Nimeni nu a putut da pn n prezent o explicaie plauzibil privind destinata acestui obiect. Voi arata n continuare, c aceast pies fcea pare dintr-un ansamblu funcional al unei farfurii zburtoare. Piesa ndeplinea att rolul unui amplificator hidraulic de fort si energie ct si rolul de stabilizator progresiv pentru schimbarea la 90 grade a direciei forelor din plan vertical n plan orizontal, cu amplasare circular si la o distant (raz) bine determinat fat de axa principal de rotaie (avnd n plan orizontal si forma de segment de coroan circular). Piesa aceasta dup cum vei putea constata din cuprinsul descrierii inveniei se potrivete perfect n ansamblul funcional ce face obiectul prezentei invenii, conform schemei cinematice prezentate n figura 1, respectiv elementul numrul (21) din figura (1) respectiv Schema cinematica, piesa metalica prezentata mai jos in fig. nr. 3

Figura numarul 3

Aceast pies metalic, realizat dintr-un aliaj complex de aluminiu prin prelucrare mecanic complex n trecutul foarte ndeprtat, a fost n mod cert cndva o parte component a unui mijloc de deplasare ce funciona pe un principiu de construire si deplasare similar cu principiul de construire si funcionare al unei farfurii zburtoare ce face obiectul prezentei invenii. Este posibil ca acea pies dintr-un aliaj complex de aluminiu, (cu calitati de antifriciune certe la intervale mari de temperatur -datorate elementelor de aliere componente) s fi fost construit ori de ctre o veche civilizaie pmntean disprut ori de ctre alte fiine inteligente venite n trecutul ndeprtat de pe alte corpuri cereti pe pmntul actual al Romniei. I. De asemenea n mod cert unele civilizaii aflate la mare deprtare de sistemul nostru solar (de exemplu din constelaia Orion) si mult mai avansate tehnologic dect civilizaia noastr actual, au transmis chiar si unele radiograme cosmice cuprinznd un principiu universal de construire, funcionare si deplasare a unei farfurii zburtoare, n ideea c si alte civilizaii din univers cum este si civilizaia noastr actual, vor ajunge cndva s neleag si sa se foloseasc de acest principiu. Din bibliografie[4], pag. 225, se poate vedea o copie a unei radiograme cosmice captate n anul 1962 cu radiotelescopul FORTY de la Blaystoc (Polonia) care nu a fost neleas pn acum, radiograma prezentata mai jos in Fig. nr. 4.

II. Figura 4

III.

Aceast radiogram, o interpretez astfel: inteligenta este reprezentat printr-o reea artificial - radiograma exprimnd schematic o reea ca un rezultat al unei activitati intelectuale, respectiv ca o gndire inteligent, emanat din capul unei fiine avnd corp, cap, mini si picioare si fiind amplasat n cadrul ntregului ansamblu funcional, respectiv pe o platform discoidal central de mijloc care nu se rotete (asimetrie) avnd deasupra si dedesubt pe aceeai ax de simetrie vertical cate o platform rotitoare n sensuri contrare (reprezentarea grafic a creterii exponeniale a acceleraiei, simetria

maselor, asimetria succesiv a axei de rotaie vertical sugernd dezechilibrul controlat al maselor n rotaie si efectul inerial al dezechilibrelor, dou goluri sugernd nlocuirea mersului biped printr-un sistem artificial de propulsie, goluri care printr-o succesiune logic pe faze redau de fapt n ce consta acea propulsie artificial respectiv ca dou camere de ardere diametral opuse si egale, reprezentarea schematic a mersului inerial n zig zag, creterea de fiecare dat a vitezelor de deplasare reprezentat grafic prin coloane de puncte care astfel pot fi foarte uor dublate etc.) si succesiv modificrile centrului lor relativ din micarea de rotaie amplasat pe aceeai ax de simetrie vertical, unde platforma de dedesubt reprezentat schematic, c are ntotdeauna o mas, respectiv un diametru mai mare pentru obinerea stabilitatii n zbor (efectul giroscopic) fiind prezentat succesiv schematic chiar si modul de deplasare inerial n zig-zag pentru a se putea obine (dup cum voi prezenta n continuare n descrierea inveniei) accelerri cresctoare succesive a ntregului ansamblu funcional - independente de viteza de curgere a gazelor printr-un ajutaj reactiv (efuzor), - ca urmare a arderii unui combustibil datorit acumulrilor si eliberrilor succesive de energie cinetic (Ec) a corpurilor n micare de rotaie respectiv independente de viteza luminii de cca 300.000 km/secund, putndu-se depasi pe baza acestui principiu de zbor continuu inerial in zig-zag, prin accelerri succesive ce pornesc continuu de la ultima viteza iniiala atins, pragul acestei viteze considerat de noi ca vitez limit a unui corp material, cu avantaje si consecine greu de evaluat, de neles si de imaginat raportate la stadiul de dezvoltare tehnic atins de civilizaia noastr contemporan. Intelegerea acestei veritabile Radiograme Cosmice m ndreptateste si pe aceast cale s afirm cu certitudine c nu suntem singuri n univers si c n universul observabil exist cu siguran unele civilizaii mult mai avansate tehnologic dect noi si care nu au intenii agresive, din moment ce ne transmit asemenea mesaje. IV. Problemele tehnice pe care le rezolv invenia, sunt caracterizate prin aceea c, se nltur toate dezavantajele soluiilor existente (si n special modalitatea clasic de a nvinge gravitaia si a intra n cosmos prin rachete purttoare n trepte) si se pot realiza si fabrica n serie, farfurii zburtoare, ca noi mijloace de transport ultrarapide pentru persoane si mrfuri, cu viteze, accelerri si frnri deosebit de mari (folosind din mers sistemul de propulsie rotit cu 180o), cu staionarea n sustentaie la punct fix, cu schimbri rapide si controlate ale traiectoriei n orice direcie, cu deplasarea concomitent inerial n zig-zag,- devenind practic posibil depasirea vitezei luminii dar cu respectarea legilor din fizic cunoscute pn n prezent, cu trecerea din mers de la propulsia cu ardere la presiune constant la deplasarea prin atmosfer, la funcionarea n regim de motor rachet n cazul deplasrii n cosmos, sau n regim de statoreactoare n cazul deplasrii la foarte mare altitudine prin atmosfera terestr. cu un nou mod de anulare a influentei gravitaiei asupra fiecrui sector rotitor ca parte component a platformelor discoidale rotitoare datorit forelor centrifuge si ca efect secundar si un alt efect antigravitational datorit apariiei unei depresiuni uniform distribuite ce apare pe suprafaa exterioar a carcasei superioare ca urmare a absortiei aerului de alimentare de ctre compresorul central centrifugal unic radial cu dublu efect si palete frontale n trepte, intercalate si cu micare n sensuri contrare.

V.

VI.

VII.

VIII.

IX.

- Principalul element de noutate al inveniei, este caracterizat prin aceea c, ntotdeauna platforma rotitoare discoidal superioar (12) solidar cu flana (17) si carcasa superioar (25) precum si platforma rotitoare discoidal inferioar (13) solidar cu flana (28) si carcasa exterioar inferioar (32), nu sunt o mas compact indestructibil ci sunt compuse prin asamblare - dar cu grad de libertate radial -, din perechi de sectoare de coroan circular egale amplasate diametral opus (de preferin cate patru sau cte sase sau n funcie de mrimea navei din mult mai multe perechi pentru fiecare platform rotitoare) care fiecare pereche n micarea lor de rotaie (n sensuri contrare) genereaz forte centrifuge ce tind s le ndeprteze (prin expandate) de centrul instantaneu relativ de rotaie. Fiecare pereche de sectoare fiind amplasate simetric si diametral opus genereaz forte centrifuge egale ca mrime si diametral opuse ca direcie avnd centrul de plecare situat pe axa de simetrie vertical (z-z) a ntregului ansamblu funcional si sunt legate funcional printr-un circuit hidraulic de for si energie. ntre carcasele exterioare si platformele rotitoare ce compun fiecare cte un sector de coroan circular fiind amplasate constructiv, mrfuri, rezerve de hran, combustibil si oxigen lichid amplasate simetric n cantitati egale n interiorul fiecrui sector discoidal prin segmente volumice de coroan circular ce alctuiesc mpreun cele doua platforme circulare rotitoare (12) respectiv (13). Aceste forte centrifuge sunt nsumate de la toate sectoarele cu grad de libertate radial ce alctuiesc mpreun cele dou platforme rotitoare datorit amplificatoarelor hidraulice de for si energie (21), identice ca form si uzinare cu piesa prezentat n bibliografie[2, pag. 279], legate prin circuite de conducte hidraulice - n serie- ce leag ntre ele toate aceste sectoare de coroane circulare genernd prin nsumare pentru fiecare platform rotitoare cte o for rezultant unic amplasat chiar pe axa de simetrie a ntregului ansamblu funcional (z-z), orientat vertical si n sens contrar gravitaiei conform reprezentrii grafice echivalente a acionarii principalelor forte din Fig. (2). nsumarea, amplificarea, autocentrarea si anularea progresiv si concomitent a jocurilor se realizeaz pe msura creterii progresive a turaiilor n sensuri contrare a celor dou platforme rotitoare, procedeul tehnic fiind realizat n special si datorit efectului de plan nclinat (de pan) existent pe amplificatoare de fort si energie (21) menionate si similare cu cel descris si prezentat n [2, pag. 152 - 156], desen reprezentat la pag. 279 si reprezentate ca amplasament n schema cinematic a ntregului ansamblu din Fig. nr.(3) respectiv piesele (21) Astfel c, cu ct masa acestor sectoare de coroan circular alturate si interptrunse circular ce alctuiesc platformele rotitoare este mai mare, cu ct raza centrului lor de greutate este mai mare si cu ct viteza de rotaie unghiular (w) respectiv turaia (n) este mai mare, cu att si forele centrifuge rezultante vor fi mai mari, respectiv energia cinetic total acumulat (Ec.tot) datorit rotaiei, fiind nsumat acumulat si conservat de platformele superioar (12) si inferioar (13) va fi mai mare. Aceast energie cinetic nmagazinat va fi direct proporional cu aceti parametrii respectiv direct proporional cu cuplul motor (Cm) rotitor generat de curgerea gazelor din cele dou camere de ardere universale (4) si (5) diametral opuse fixate la extremitatea platformei fixe staionare(1) capabile sa funcioneze n cele trei regimuri distincte precizate anterior.

X.

XI.

XII.

XIII.

XIV.

Forele centrifuge diametral opuse [legate ntre ele prin conducte respectiv circuite hidraulice de for si energie] generate de sectoarele volumice de coroan circular diametral opuse sunt acelea care dozate si controlate permanent printr-un sistem de comand hidraulic integrat si cu presiunea generat de o pomp hidraulic auxiliar controlat din habitaclu prin telecomanda a dou servomotoare - , cte unul pe fiecare platform rotitoare, activeaz,- amplific si reduce si greutatea ansamblului discoidal central respectiv al platformei centrale (1) prin transferul aciunii greutatii acesteia din direcie vertical, - sub form de energie cinetic n planul orizontal de rotaie al celor dou platforme rotitoare, conform schemei cinematice din Fig. nr.(1) si a reprezentrii grafice prin schema echivalent de aciune a forelor, din Fig. nr. (2). Un alt element de noutate a inveniei este caracterizat prin aceia c, datorit diametrului foarte mare al compresorului centrifugal radial unic n trepte, prin alimentarea acestuia cu aer ce ptrunde n prima treapt de comprimare prin orificiile (26) uniform distribuite pe carcasa superioar (25), se obine si o depresiune specific uniform distribuite pe carcasa superioar (25), depresiune ce are ca efect imediat o tendin de absortie n sus a ntregului ansamblu funcional deci obinerea unui efect antigravitational secundar. Astfel presupunnd ca diametrul exterior al carcasei superioare (25) ar fi de 12 metri respectiv 1200 cm iar diametrul interior de 2 metri respectiv 200 cm, iar depresiunea specific ar fi de (-0,01) [kg.f/cm2) ar rezulta o suprafa activ a carcasei superioare (25) de circa 1.099.000 cm2 inmultit cu 0,01 rezult o forta ascensional ce reduce greutatea total la decolare cu circa 10.990(kg), ceea ce nu este deloc puin mai ales c, la decolare toate solicitrile parilor componente sunt la valoare maxim. Un alt element de noutate a inveniei mai este caracterizat prin aceia c, n regim de zbor n atmosfer, la viteze mari apare necesar dar si favorabil constructiv oportunitatea alimentarii camerelor de ardere reactive(4) respectiv (5) - n paralel, - si prin alimentarea natural forat direct n regim de statoreactoare prin ptrunderea respectiv admisia forat a aerului ce este comprimat natural n fata carcaselor exterioare (35) respectiv (32). Astfel, aerul comprimat natural si captat pe suprafee de admisie relativ foarte mare (similare cu un ajutaj convergent aproximativ dreptunghiular dar si divergent datorit suprafeelor cilindrice curbate) ptrunde nspre statoreactoare prin orificiile (27) uniform distribuite pe circumferin supraalimentnd compresorul prin comandarea deschiderii sau nchiderii controlate a diafragmei inelare (36). Aceasta soluie tehnic de alimentare - combinat - asigur permanent cantitatea de aer necesar si suficient pentru ardere tiut fiind c, la altitudini mari densitatea aerului necesar arderii scade considerabil, ns datorit posibilitatii admisiei, comprimrii naturale la viteze mari de deplasare si captrii aerului de pe suprafee mari si profilate constructiv, se poate asigura admisia unor debite respectiv cantitati mari de aer necesar arderii, datorit fenomenului de comprimare natural. Comparativ, de acest mare avantaj constructiv nu se poate bucura statoreactoarele sau mai ales turboreactoarele clasice folosite curent n aviaie datorit suprafeelor relativ reduse ale difuzoarelor de admisie care sunt restricionate sever - constructiv datorit seciunilor de trecere reduse, respectiv a diametrelor reduse ale acestora. Tot ca un mare avantaj si favorizat constructiv pe aceasta linie si ca element de noutate a inveniei este si faptul c datorit rotirii carcasei superioare (12) si inferioar (13) n sensuri contrare, si deplasrii la viteze supersonice (mai mari de 1000 m/sec).,

XV.

XVI.

comprimarea natural a aerului aflat n fata direciei de naintare poate fi optimizat si mrit printr-o profilare radial la extremitati in zona orificiilor de admisie (27) - n relief-si adecvat a acestor doua carcase rotitoare, aerul comprimat natural din fata direciei de naintare fiind astfel reinut, dirijat si captat nspre centrul din planul orizontal al ntregului ansamblu unde comprimarea natural a aerului are valori maxime. Vitezele mari tangeniale (Vt) necesare ale paletelor etajate n trepte ale compresorului centrifugal unic n trepte care sunt interpatrunse constructiv, sunt foarte uor de realizat practic si la turaii deosebit de reduse ale discurilor rotitoare (6) si inferioare (7) solitare fiecare cu platforma rotitoare (12) respectiv (13) conform relaiei (Vt)=3,14.D.n/60)[metri/sec] unde (Vt) este viteza tangeniala a platformelor rotitoare , (n) este turaia unei platforme rotitoare n [rot/min], iar (D) este diametrul mediu de amplasare al paletelor, deci spre exemplu; daca turaia (n)=200[rot/min] si (D)=15[metri] rezult; (Vt)=3,14.15.200/60 = 157 [metri/sec] dar cum paletele celor doua discuri rotitoare (6) respectiv (7) au sensuri contrare de rotaie deci cu dublu efect, rezult; Vt=314(metri/sec). Aceast vitez obinut la o turaie de numai 200[rot/min] este suficient pentru a realiza comparativ, rapoarte de comprimare favorabile, practic - dup dorin, putnd realiza uor si scopul urmrit deoarece vitezele tangeniale pot fi majorate uor si - fara restricii constructive - prin mrirea circumferinei sau prin creterea uoara a turaiilor platformelor rotitoare. Un alt element de noutate a inveniei este caracterizat prin aceea c, prin acest procedeu de construire a ntregului ansamblu funcional, odat desprins de sol, farfuria zburtoare mai poate fi propulsat si prin <pire> numit si deplasare inerial n zigzag, deplasare observat destul de des si la unele O.Z.N.-uri, aceast deplasare avnd drept rezultat o accelerare din ce n ce mai mare ajungndu-se la viteze greu de imaginat deoarece prin acest principiu viteza luminii nu mai reprezint o limit, viteza de deplasare a ntregului ansamblu funcional putnd deveni astfel uniform cresctoare si independent de vitezele de curgere limitate a gazelor de ardere prin efuzoarele celor doua propulsoare reactive cu funcionare n regim de motor rachet, acest procedeu de deplasare se poate realiza printr-o suprapunere concomitent si simultan pe procedeul de deplasare si funcionare descris anterior prin urmtoarele comenzi suplimentare succesive astfel: - se comuta centrul de rotaie al platformei superioare rotitoare (12) - la extremitatea acesteia, aceasta realizndu-se practic prin cuplarea temporar si de foarte scurt durat a platformei superioare (12) cu platforma staionar (1) n acelai punct de la extremitate aflat la distanta (d) prin saboii (S1) respectiv (S2) pentru platforma inferioar (13) avnd ca rezultat imediat obinerea unei forte ce trage tot ansamblul nainte. Aceast for este evideniat prin Teorema lui Steiner din Fizica ce se aplica la micarea unui corp aflat n micare de rotaie astfel: cunoscnd valoarea momentului de inerie ce trece prin centrul sau de mas notat cu (I) vom avea; (I)=1/2.M(R.+r.), unde (M) este masa corpului ca inel cilindric, iar (R) si (r) sunt raza exterioar si raza interioar a platformei, se poate calcula momentul de inerie I1=(I)+(M.d2) respectiv calculnd similar energia cinetic; Ec1=1/2(I+M.d2). (w)2 unde (w) este viteza unghiular, rezult c la alt centru instantaneu de rotaie aflat pe axa de rotaie (z1-z1) paralel, momentul de inerie (I1) este cu mult mai mare fat de momentul de inerie (I) conservat n momentul cinetic respectiv n energia cinetic (Ec) acumulat si conservat prin antrenarea n rotaie a celor dou platforme rotitoare , energia cinetic disponibil avnd valoare foarte mare si putnd fi eliberat aproape instantaneu si regsit ntr-

XVII.

XVIII.

XIX.

XX.

XXI.

un lucru mecanic util (LM)=(Ftsupl.d,) dar cum D(Ec)=(LM) se poate stabili valoarea forei de traciune suplimentare (Ftsupl) rezultante ca efect al cuplrii saboilor (S1) si analog pentru platforma inferioar prin cuplarea saboilor (S2). Astfel, prin manevre repetate, comandate si controlate din habitaclu, ntreg ansamblu funcional se deplaseaz inerial nainte <<pasind>> n zig-zag mrindu-si astfel progresiv si viteza de deplasare si cu marele avantaj c n cazul folosirii frnarii electromagnetice prin intermediul celor doi saboi de cuplare (S1) respectiv (S2) se poate obine o energie electric (datorit creia uneori pot lua natere cmpuri electromagnetice de for ce pot perturba uneori reelele electrice de la sol prin suprapunerea frecventelor,datorit rezonantelor). Datorit faptului c energiile cinetice se acumuleaz si se conserv n cele dou platforme rotitoare independent de viteza liniar atins pe traiectorie la un moment dat si se poate elibera sub forma de lucru mecanic respectiv forte de traciune, deplasarea prin mersul inerial n zig-zag, poate conduce prin acest procedeu la o cretere continua a vitezei de deplasare a ntregului ansamblu independent de valoarea vitezei de curgere a gazelor de ardere ce prsesc camerele de ardere (4) respectiv (5), gaze de ardere a cror viteze de curgere sunt limitate, ns energia transmis prin acestea si de acestea poate fi folosit permanent la antrenarea n micarea de rotaie a celor doua platforme rotitoare (12) si (13). Astfel acest procedeu de deplasare inerial n zig-zag prin cosmos permite atingerea unor viteze liniare progresive pe traiectorie din ce n ce mai mari, respectiv greu de imaginat deoarece viteza luminii nu mai reprezint o limit maxim. Legat de acest procedeu de deplasare n zig-zag ce se suprapune concomitent peste procedeul de propulsie de baz determin astfel creterea performantelor si manevrabilitatea ntregului ansamblu, iar la deplasarea n cmpul gravitaional terestru, mai apare un alt element de noutate caracterizat prin aceea c, deplasarea inerial n zig-zag poate fi accelerat si mai mult si printr-un aport de energie cinetic cedat din energia potenial a platformei centrale (1), energii ce comunic ntre ele prin intermediul amplificatoarelor de for si energie (21) comandate si legate ntre ele prin conducte hidraulice, dar bineanteles cu o pierdere rapid n naltime dar mai ales cnd se dorete intenionat si n anumite scopuri, - acest lucru (deplasare n zig-zag si n picaj foarte rapid), traiectoria si deplasarea prin aceste procedee suprapuse simultan fiind deosebit de greu de stabilit si de localizat ca posibile inte, cnd se dorete de cineva acest lucru, datorit gradului foarte mare de manevrabilitate a ntregului ansamblu aflat n zbor, ct si a traiectoriilor imprevizibile dar intenionat stabilite prin comenzi digitale anticipate printr-un calculator. Un alt element de noutate al acestei invenii este caracterizat prin aceea c, pentru deplasrile n spaiul extraterestru exist volume suficiente n sectoarele rotitoare ce alctuiesc cele dou platforme rotitoare (12) respectiv (13) unde se poate depozita suficient combustibil solid sau lichid necesar funcionrii camerelor de ardere ca motor rachet si cu avantajul c acestea pot fi folosite cu precdere la altitudini foarte mari si n cosmos, iar n atmosfer putnd fi economisit orice alt amestec combustibil folosit pentru propulsia n cosmos cnd propulsia n atmosfer este asigurat de amestecul aercombustibil (kerosen) cu ardere la presiune constant (turboreactoare) Un alt element de noutate a inveniei este caracterizat prin aceea c, sistemul de alimentare si dozare a combustibilului este particularizat si adaptat constructiv acestei

XXII.

invenii existnd dou posibilitati. Prima posibilitate const n injectarea combustibilului indirect prin intermediul unei camere de ardere secundar inelar comun alctuit din dou cavitati de volum mic, separate de grtarul (15), practicate n discurile (6) respectiv (7), [etanare prin labirint] si comunic prin tuburi ceramice de legtur cu cele dou camere de ardere principale fixe (4) respectiv (5) montate la extremitatea platformei fixe (1). n acest caz injectarea combustibilului stocat n sectoarele volumice rotative ce alctuiesc platformele rotitoare (12) respectiv (13) se poate realiza prin intermediul unor injectoare si supape de dozare montate pe discurile rotitoare (6) respectiv (7) si acionate prin telecomenzi din habitaclul (2). A doua posibilitate de alimentarea celor doua camere de ardere este mai simplu si const n aducerea combustibilului prin conducte de legtur ce pornesc de la fiecare sector volumic de coroan circular de unde este stocat combustibilul la o conduct central colectoare fix pe platforma centrala (l), respectiv pentru colectarea din sectoarele de coroan circular ce alctuiesc prin montaj cu grad de libertate radial, platformele rotitoare ce se rotesc n sensuri contrare. Colectarea combustibilului devine posibil deoarece conducta colectoare fix, este amplasat pe axa de rotaie (z-z) deasupra si dedesubtul habitaclului (2), legtura hidraulic fiind asigurat prin intermediul a dou capete hidraulice similare constructiv cu capetele hidraulice ale pompelor de injecie rotative folosite la motoarele Diesel, cte unul pt. fiecare platforma rotitoare. De menionat ca n cazul deplasrii n spaiul cosmic alimentarea cu oxigenul necesar arderii si care poate fi stocat n unele din sectoarele volumice rotitoare se poate face similar ca si la alimentarea cu combustibil dup nchiderea comandat a admisiei aerului la camera de ardere care va trece din regimul de ardere la presiune constant, -n regim de funcionare de motor rachet.

Principalele avantaje ale inveniei fat de soluiile tehnice prezentate anterior ca stadiul tehnicii actuale n domeniul obiectelor de zbor sunt urmtoarele: - construcie discoidal simetric si robust cu form aerodinamic. - desprindere de sol cu mare usurint chiar si n cazul unor dimensiuni si greutati foarte mari. - comparativ pentru o aceiai greutate total la decolare (Gt), acest procedeu de propulsie, construire si funcionare poate dispune constructiv prin noul sistem de propulsie de o for de traciune de cel puin zece ori mai mare la aceiai greutate comparata fat de soluiile clasice existente si folosite n prezent, obiectele de zbor clasice cunoscute fiind puternic surclasate ca performante si manevrabilitate deoarece invenia permite vehicularea unor debite deosebit de mari de aer n unitatea de timp, respectiv direct proporional, - forte de traciune deosebit de mari pe orizontal n condiiile n care influenta gravitaiei asupra obiectului de zbor,- tinde ctre zero. - posibilitatea creterii progresive, continue si practic nelimitate a vitezei de deplasare si prin accelerri succesive continue datorit posibilitatii deplasrii ineriale n zig-zag devenind posibil parcurgerea unor distante enorme ntr-un timp relativ scut prin deplasri mai mari dect viteza luminii, asemenea obiecte comportandu-se ca niste reale masini ale

timpului, masini ce pot fi construite cu respectarea legilor din fizica

contemporana (depasirea vitezei luminii determinand conform legilor din fizica, ca timpul sa se scurga in sens invers).
-posibilitatea rmnerii in sustentaie la punct fix, indiferent de altitudine si schimbarea rapid din mers a traiectoriei, - n orice direcie. - posibilitatea aterizrii si decolrii la punct fix, fr piste special amenajate. -posibilitatea decolrii si ieirii cu foarte mare usurint n spaiul cosmic a unei farfurii zburtoare de foarte mari dimensiuni datorit propulsiei de mare putere respectiv a performantelor superioare si a propulsiei ce permite o trecere din mers respectiv de la amestecul aer-combustibil, la amestecul specific rachetelor, inclusiv energia atomic putndu-se astfel realiza adevrate orae zburtoare pt. cltorii interplanetare. -posibilitatea eliminrii influentei gravitaiei terestre prin sectorizarea radial a platformelor rotitoare superioar si inferioar datorit expandarii acestora datorat forelor centrifuge diametral opuse si egale prin- grade de libertate radiale -precum si posibilitatea suplimentar a eliminrii influentei gravitaiei terestre prin apariia unei depresiuni uniform distribuite la exteriorul suprafeei platformei discoidale rotitoare superioare datorit absortiei aerului necesar arderii de ctre compresorul centrifugal radial n trepte cu dublu efect si de debit foarte mare. - posibilitatea creierii unei gravitaii artificiale la farfuriile zburtoare de dimensiuni foarte mari prin amenajarea unor spatii de locuit la periferia exterioar chiar n sectoarele volumice din care sunt alctuite ansamblurile rotitoare superior sau inferior n cazul deplasrii n cosmos, gravitaie obinut constructiv artificial datorit forei centrifuge , intensitatea acesteia putnd fi controlat prin mrirea sau micorarea vitezelor de rotaie favoriznd cltorii de foarte lung durat prin cosmos. -invenia, include propulsia cu 2 propulsoare reactive identice de tip nou originale de foarte mare putere cu posibilitatea constructiv de a funciona din mers dup necesitai n trei regimuri distincte respectiv, ca motoare turboreactoare n atmosfer, ca motoare statoreactoare la nalt altitudine, sau ca motoare rachet la nalt altitudine sau n cosmos. -un alt mare avantaj const in faptul c, camerele de ardere unice ale acestor dou propulsoare universale sunt amplasate n afara ansamblului coaxial compresor turbin si sunt alimentate cu aerul necesar arderii, comprimat de la un singur compresor centrifugal special, radial n trepte cu dublu efect, de diametru mediu foarte mare (de ordinul metrilor). -avantajul folosirii unui singur compresor centrifugal radial n trepte de presiune si cu dublu efect (palete interpatrunse frontal si n sensuri contrare) pentru alimentarea celor dou camere de ardere- cu dublu efect- diametru foarte mare- si turaie foarte redus const n faptul c acesta va fi capabil sa asigure debite de aer deosebit de mari pe unitatea de timp la rapoarte de comprimare net superioare si cu influente favorabile directe asupra forelor de traciune (Ft) {Ex.; Ft=hg.Q/VH in care, (hg) este randamentul global, (Q) este cantitatea de cldur obinut prin arderea amestecului de combustibil, iar VH este viteza de zbor la o anumit altitudine. Cantitatea de

cldura (Q) este dependent de valoarea debitului de aer Ga=S.V unde (S) este seciunea de trecere iar (V) este viteza de curgere a aerului prin respectiva seciune.} obinerea unor forte de traciune specifice foarte mari datorit lipsei unor restricii constructive la seciunile de trecere cum este cazul motoarelor turboreactoare clasice menionate mai sus ce sunt limitate sever ca performante mai ales din acest punct de vedere, {Ex. (Fsp) (traciunea dezvoltat de un debit de aer de (1Kg/sec) definit prin raportul; Fsp=Ft/Ga [daN.s/kg] in care (Ft) este forta de traciune dezvoltat si (Ga) este debitul de aer ce trece prin motor, rezult acelai lucru respectiv forta de traciune creste proporional cu valoarea debitului de aer (Ga) ce trece prin motor in unitatea de timp, deci seciunile de trecere de care este condiionat obinerea unor debite de aer respectiv forte de traciune foarte mari, nu mai sunt restricionate constructiv comparativ cu motoarele turboreactor clasice.} - posibilitatea recuperrii sub form de lucru mecanic util a unei pari nsemnate din energia gazelor de ardere ce prsesc paletele de turbin la sfritul fazei de destindere, gaze avnd presiunea mai mare dect presiunea atmosferic si o temperatur relativ ridicat respectiv o energie cinetic ce se pierde.{ Ex; prin procedeul ce face obiectul prezentei invenii acest dezavantaj este parial nlturat constructiv conform principiului aciunii si reaciunii forelor. Presiunea de ieire (Pe)>(Patm) ce se manifesta ca o presiune specifica pe ntreaga seciune ca suprafaa de ieire a gazelor din camera de ardere genereaz o for de traciune suplimentara (Fsupl) cu influente directe asupra randamentului global (hg) respectiv si a consumului de combustibil conform relaiei Fsupl=pe.S (kgf) asigurndu-se concomitent att traciune pe orizontal cat si rotirea n sensuri contrare a celor doua platforme rotitoare respectiv antrenarea compresorului de alimentare.} - paletele de turbin nu mai sunt atacate toate simultan de gazele de ardere fierbini ci numai tangenial pe o singur parte astfel c, constructiv, timpii de rcire al paletelor de turbin la parcurgerea unei rotaii complete devin foarte mari deoarece numrul de palete pe circumferin este de asemenea cu mult mai mare rezultnd c fiecare palet de turbin lucreaz de aceast dat la regimuri medii de temperatur mult mai sczute si cu posibilitatea constructiv a unei foarte bune disipare a cldurii, paletele de turbin putnd astfel prelua solicitri mecanice cu mult mai mari, iar materialele din care sunt alctuite precum si tehnologiile de fabricaie fiind cu mult mai ieftine . - la funcionarea celor dou propulsoare a farfuriei zburtoare n regim de motor de rachet, nvingerea gravitaiei si plasarea pe orbita terestr se poate face din mers si cu foarte mare usurint fr folosirea unor rachete purttoare suplimentare iar la reintrarea n atmosfer, propulsia poate fi folosit tot din mers pentru frnare sau oprire total si staionare n sustentaie fr a fi nevoie de o protecie termic special a carcaselor exterioare. - farfuriile zburtoare conform procedeului, se pot deplasa concomitent si n zig-zag si cu o cretere continu si progresiv a vitezei de deplasare a ntregului ansamblu funcional, independent de viteza de curgere limitat dealtfel, a gazelor de ardere prin ajutajele reactive (efuzoare).

- din punct de vedere economic, pe plan naional, aplicarea n practic a inveniei prin producerea n tar n serie a unor farfurii zburtoare inclusiv pentru ieiri si cltorii n spaiul cosmic, creeaz posibilitatea atragerii masive imediate de capital strin (de multe miliarde de dolari) prin firme mixte, activarea imediat a unor spatii de producie dezafectate, activarea si folosirea imensei forte de munc superior calificat si disponibil din cercetare si proiectare, crearea unui mare numr de locuri de munc, creterea puterii economice a trii si ridicarea nivelului de trai, infiintarea si meninerea unui monopol asupra unui nou sistem ultrarapid de transporturi internaionale de persoane si mrfuri, creterea prestigiului naiunii romane pe plan mondial etc. Se d n continuare, un exemplu de realizare a inveniei, n legtur si cu fig. 1 si 2 care reprezint; fig. 1, - schema cinematic - seciune in plan vertical a unei farfurii zburtoare

- fig. 2, - reprez. grafic echivalent a principalelor fore conform inveniei, n patru faze succesive. precum si un exemplu privind modul de funcionare la pornire si decolare.

O farfurie zburtoare conform procedeului de construire, funcionare si deplasare a prezentei invenii este compus din trei pari discoidale principale interdependente funcional, respectiv ansamblul principal central ne rotitor, un ansamblu superior rotitor si un ansamblu inferior ce se rotete n sens contrar ansamblului superior, avnd fiecare aceiai ax comun de simetrie vertical (z-z) respectiv cte un centru instantaneu de rotaie relativ si cate un centru de greutate situat pe aceiai ax de simetrie vertical (z-z) aa dup cum este reprezentat n schema cinematic a ntregului ansamblu din figura (1) si anume; - Ansamblul principal discoidal central din mijloc - sau domul central - compus dintr-o platform central circular (1) a carei vitez de rotaie n jurul axei comune de simetrie vertical (z-z) este aproape ntotdeauna zero sau aproape de zero. Pe aceast platform si solitar cu aceasta aflndu-se ntotdeauna cabina de comand [habitaclu] (2) si fiinele vii, suportii de decolare -aterizare (3), la extremitati si diametral opus cate o camer de ardere - reactiva ce pot funciona n regim de ardere la presiune constant, de statoreactor sau motor rachet, respectiv n partea stng (4) si n partea dreapt (5), cu excepia mrfurilor, combustibilului si o parte a sistemului de propulsie folosit ce sunt amplasate pe celelalte dou ansamble principale rotitoare de care sunt fixate discurile compacte rotitoare (6) si (7) unde sunt fixate radial si se interpatrund frontal si succesiv paletele (8) si (9)) ale unui compresor centrifugal unic radial n trepte cu dublu efect si cu aceiai axa de simetrie (z-z) a ntregului ansamblu, paletele de turbina (10) si respectiv (11). Echipamentele auxiliare si rezervele de oxigen lichid pentru deplasare n cosmos etc. sunt amplasate pe celelalte dou ansamble discoidale ca platforme rotitoare, respectiv superioar (12) si una inferioar (13). Cele dou camere de ardere sunt fixate la extremitatile platformei circulare fixe (1) ce se continu spre exterior prin intermediul grtarului profilat (15) si asigur fiecare (1/2) din forta de traciune n plan orizontal (Ft), gazele de ardere ale camerei (4) asigurnd concomitent si antrenarea n micarea de rotaie a platformei superioare (12) datorit lovirii paletelor de turbin amplasate la extremitati pe ntreaga circumferin a discului platformei superioare (6) solitar cu platforma rotitoare superioar (12), deci (Vt=3,14.r.n./30)[metri/sec] unde (Vt) este viteza tangenial - (r) este raza de amplasare a paletelor de turbin, iar - (n) este turaia n (rot/min) a unei platforme rotitoare, iar gazele de ardere ce prsesc camera de ardere la presiune constant (5) asigurnd si antrenarea discului platformei rotitoare inferioare (7) solitar cu platforma rotitoare inferioar (13). Compresorul central radial unic centrifugal n trepte cu un diametru mediu foarte mare, asigur rapoarte de comprimare si randamente net superioare, datorit ruperii (forfecrii) aerului la circa 90 grade ce curge la viteze tangeniale foarte mari ct si datorit paletelor interptrunse intre dou trepte de comprimare desprite doar prin grtarul staionar (15) cu orificiile (16) uniform distribuite si direcionate radial sub un unghi optim n plan orizontal de circa 45 grade si profilate. Grtarul profilat circular staionar (15) leag constructiv nspre exterior, ntreaga circumferina a platformei centrale fixe (1) si are aceiai axa de simetrie (z-z), comuna cu a ntregului ansamblu. - Ansamblul superior discoidal, format din platforma rotitoare discoidal superioar (12),are acelai centru instantaneu de rotaie relativ situat pe axa de simetrie vertical (z-z) a platformei centrale (1) si aproximativ acelai diametru exterior si cu posibilitatea rotirii in jurul axei de simetrie verticale (z-z) si comune celor trei platforme ce alctuiesc ntregul ansamblu. De asemenea, mai are n component flana superioar (17) ce este compus din mai multe perechi

de sectoare de coroan circular cu posibilitatea rotirii pe rulmenii (18) amplasai nspre interior si fixrii pe platforma rotitoare superioar (12) compus tot din perechi de sectoare de coroan circular. n partea interioar a flanei superioare (17) se afl flana fix (19) sudat la interior de carcasa cilindric (2) a habitaclului. Pe flana fixa (19) se poate roti prin alunecare discul compact (20) pe care sunt fixate n direcie radial si cu grad de libertate radial amplificatoarele hidraulice de for si energie (21) ce are n component pistonul (22) cu axa de simetrie vertical si pistonul (23) cu axa de simetrie n plan orizontal si acionat prin sprijinirea pe rulmenii (24) ce au axa de simetrie vertical si ruleaz pe diametrul interior al flanei statice fixe (19). Tot solidar cu platforma rotitoare superioar (12) este fixat carcasa exterioar superioar (25) n care sunt prevzute orificii de admisie uniform distribuite (26) si orificii de evacuare - admisie uniform distribuite (27). n staionare cnd platforma rotitoare superioar nu se rotete, jocurile (a) din Fig. (1) sunt egale cu zero iar jocurile (b) sunt de asemenea egale cu zero. - Ansamblul discoidal inferior format din platforma rotitoare discoidal inferioar (13), care este identic ca descriere cu platforma discoidal superioar (18) cu diferena ca flana (18) este preluat constructiv de rulmenii (29) amplasai de data aceasta la interiorul platformei rotitoare inferioare (13). Flana (30) este identic si fix ca si flana (19) iar discul compact (31) este identic cu discul compact (20). De platforma rotitoare inferioar (13) este fixat solidar carcasa inferioar (32) ce se sprijin pe rulmenii (33) similari cu rulmenii (18). n partea de jos a cilindrului central [habitaclul] (2) se afl trapa de acces (34) iar n partea de sus, hublourile (35). Din motive de stabilitate n plan orizontal, platforma rotitoare inferioar (13) va avea ntotdeauna o greutate total (n staionare) mai mare [centrul total de greutate al ntregului ansamblu funcional trebuind sa se afle pentru meninerea stabilitatii, ntotdeauna sub centrul de greutate al platformei centrale (1)], iar sensul de rotaie va fi ntotdeauna n sens contrar sensului de rotaie a acesteia fiind permanent controlat si corelat cu viteza de rotaie a platformei rotitoare discoidale (12) prin dozarea controlat a forelor de traciune dezvoltate de cele dou camere de ardere (motoare reactive) amplasate fiecare diametral opus la extremitatile platformei centrale staionare (1) meninut astfel permanent fr o micare de rotaie dar cu posibilitatea schimbrii direciei de deplasare rectilinie si n plan orizontal a ntregului ansamblu prin dozarea corespunztoare a combustibilului respectiv a forelor de traciune diametral opuse si de acelai sens realizndu-se posibilitatea frnarii ntregului ansamblu prin rotirea controlat a platformei staionare (1) [care nu se rotete n raport cu celelalte platforme (12) respectiv (13)] la un unghi de (180) grade fat de direcia de mers iniial. Stabilitatea platformei fixe (1) mpotriva rotaiei necontrolate fiind asigurata constructiv, datorit dozrii controlate a forelor de traciune n plan orizontal si diametral opuse ce acioneaz la extremitile platformei (1) obinute de la camerele de ardere (4) respectiv (5) deci la distante mari fat de axa de rotaie (z-z), cuplurile de rotaie rezultante, - anulndu-se reciproc. Pentru calculul principalelor forte ce acioneaz simultan si determin mpreun obinerea performantelor si a avantajelor conform inveniei, pentru ntregul ansamblu funcional reprezentat prin schema cinematic din fig.(1) si descris prin exemplu de mai sus, prin reprezentarea grafic a schemei cinematice echivalente - a principalelor forte redat n fig. (2), in situatiile a, b, c si d, rezultnd;

n fig. (2) litera (a), este prezentat situaia echivalent cnd ntregul ansamblu staioneaz,fiind n stare de repaos la sol. Din compunerea vectorial a forelor din plan vertical rezult; (Grot) + (Gst)=(Gtot) respectiv, pe cale analitic rezult; Gst = 2 f1.cos(b/2)

n fig. (2) litera (b) este reprezentat situaia intermediar dup nceperea rotirii unei platforme rotitoare pn la atingerea turaiei minime (n.min)>(0) Din compunerea vectorial a forelor rezult: (Rrot)=(Fc)+(Grot) sau analitic; tg (a) =(Fc/Grot)=(Vt)2 /r.g [deoarece, Fc=m.(Vt)2/r si (G)=(m.g)] une : (Vt) este viteza tangenial a segmentelor de coroan circular aflate n micare de rotaie, (r) este raza medie de rotaie a centrelor de greutate a segmentelor de coroan circular, (Fc) este forta centrifug, (Grot) este greutatea segmentelor rotitoare, dar cunoscnd c atunci cnd unghiul(a)=0 si tg(a)=(0), deci; (Fc)=(Grot), iar (Vt)2=(r.g) dar cum contructiv, (Grot)>(Gst) rezult c n prima faza la punerea n micare a celor doua platforme rotitoare si nainte de atingerea turaiei minime, deci cnd (n<nmin), unghiul b=180o, deja greutatea platformei staionare (Gst)=(0) deoarece cos(b/2) =(0), datorita prelurii aciunii acesteia de forele centrifuge. Pentru calcularea turaiei minime (nmin) cnd forele centrifuge nving n totalitate aciunea greutatii totale (Gtot) a ntregului ansamblu, cunoatem ca viteza tangeniala (Vt) mai poate fi calculat in funcie de turaia (n) si cu ajutorul relaiei; (Vt)=(r.w) unde (w), este viteza unghiular, sau (Vt)=(p.n.r./30)[metri/sec] unde turaia (n) este n [rot/min]. Egalnd cele dou relaii a vitezelor tangeniale atunci cnd; tg(a)=(0) si cos(b/2)=(0) deci cnd forele centrifuge nving aciunea tuturor greutatilor de pe vertical (z-z) si le aduc n plan orizontal, avem posibilitatea determinrii turaiei minime din relaia matematic; (p.n.r/30)2=r.g . Din aceste relaii se poate constanta foarte uor c turaia minim necesar anulrii efectului gravitaiei nu depinde de greutatile ce compun ansamblul funcional ce poate fi realizat prin procedeul de construire si funcionare ce face obiectul prezentei invenii. Altfel spus, ntr-un sistem aflat n rotaie n plan orizontal, masa unui corp(m)=(G/acp), dar cum acceleraia centripet (acp) poate atinge valori foarte mari, rezult c si masa (m) a sistemului aflat n echilibru prin forte centrifuge diametral opuse si egale, raportat la cmpul gravitaional terestru, va capata valori din ce n ce mai mici odat cu creterea turaiilor, tinznd ctre zero. Cum sistemul aflat n rotaie dispune concomitent si de o propulsie proprie reactiv (Ft) n plan orizontal, nu este greu de calculat conform relaiei (Ft)=(m).(a), unde (a) este acceleraia liniar pe orizontal, ce valori poate cpta acceleraia (a) cnd cunoatem c sistemul dispune de propulsia original ce asigur concomitent si forte de traciune pe pe orizontal de valori foarte mari, iar masa (m) din sistem, - tinde ctre zero. Astfel, n baza acestor considerente, se poate spune c distantele [(S) = (V2/2.a)] interplanetare atunci cnd vitezele de deplasare (V) si acceleraiile (a) pot atinge pe baza acestui procedeu de propulsie valori foarte mari, acestea ncep sa ni se par mult <mai pmntene> innd cont si de faptul c tot concomitent, sistemul mai dispune si de o for suplimentar (Ftsupl). Datorit propulsiei suplimentare ineriale n zig-zag, suprapuse, vitezele succesiv cresctoare obinute sunt independente si ne condiionate de vitezele limitate de curgere a agentului termic printr-un ajutaj reactiv, fapt ce pe mine personal nu m mai mir de ce din cnd n cnd apar tiri despre vizite extraterestre, deoarece respectnd legile din fizica cunoscut, acest lucru devine posibil ca in viitorul destul de

apropiat s fim si noi la rndul nostru luai drept extraterestri, - de ctre alte civilizaii posibil existente n univers. Pornirea, respectiv aprinderea n cele dou camere de ardere reactive la presiune constant se realizeaz prin antrenarea n sensuri contrare a celor dou platforme rotitoare (12) respectiv (13) de ctre o surs motoare auxiliar ce poate fi mecanic sau electric. Dup atingerea succesiv a turaiilor minime (nmin) se mrete progresiv sub control din habitaclu presiunea n cele dou circuite hidraulice nseriate si integrate de pe platformele (12) si (13), care pn atunci se sprijineau pe discurile compacte inelare (6), respectiv (7), fapt ce conduce la apariia si creterea tot progresiv si controlat a forelor centrifuge generate de toate sectoarele de coroane circulare ce alctuiesc cele dou platforme rotitoare (12) si (13) si concomitent si la reducerea progresiva pn la anulare a influentei gravitaiei. Aceste fenomene, corelate si cu fenomenul scderii presiunii specifice uniform distribuite de pe suprafaa util a carcasei superioare (25) si corelat si cu cele dou forte de traciune de acelai sens si diametral opuse generate de cele dou camere de ardere reactive (4), respectiv (5), - determin mpreun desprinderea de la sol de la punct fix. Manevrele n stnga si n dreapta direciei de deplasare se realizeaz aa cum am mai menionat, prin controlul puterii respectiv prin dozarea celor dou forte de traciune, egale, diametral opuse si de acelai sens, generate de camerele de ardere reactive (4) respectiv (5), prin dozaj si sub control permanent din habitaclu, respectiv mrirea sau micorarea a uneia dintre ele avnd drept consecin schimbarea direciei de zbor spre stnga sau spre dreapta. Manevrele pe vertical n sus si n jos fat de direcia de zbor, se realizeaz de asemenea foarte uor fie prin poziionarea corespunztoare a centrului de greutate a platformei fixe (1), fie prin rotirea axei orizontale (x-x) la un unghi pn la (90) de grade, axa ce trece prin centrul de greutate al celor dou camere de ardere (4) respectiv (5), manevra ce se poate realiza cu ajutorul unor deflectoare ce schimb dup dorin direcia de curgere a gazelor de ardere ce parasesc cu mare vitez ajutajele (efuzoarele) celor dou camere de ardere (4) respectiv (5), dup care, actionandu-se identic ca la manevrarea stnga-dreapta se realizeaz urcarea sau coborrea rapid a ntregului ansamblu prin acest procedeu, procedeu ce poate fi suprapus concomitent cu procedeul de deplasare inerial n zig-zag descris anterior care ambele suprapuse si mbinate armonios conduc la obinerea unor performante excepionale foarte greu de egalat, - dar nu imposibil. In timpul zborului pe traiectorie, apare o tendin de rotire ne controlat a axei orizontale (xx) din plan orizontal datorit unui cuplu generat de camerele de ardere reactive (4) respectiv (5) [ce determin concomitent si rotirea platformelor rotitoare (12) respectiv (13)] direcia gazelor de ardere fiind orientate prin deflectoare sub un unghi mic, variabil n jos ctre paletele (11) de turbin, respectiv ale camerei de ardere (5) si n sus ctre paletele de turbin (10). Aceast tendin ns este contracarat att prin poziionarea corespunztoare a celor dou deflectoare aflate la ieire a gazelor din cele dou camere de ardere, cat si datorit efectului giroscopic mare datorat rotirii celor dou platforme rotitoare (12) respectiv (13), a ineriei si stabilitatii datorat deplasrii rectilinii si a stabilirii corespunztoare a centrului de greutate a platformei centrale fixe (1 ) nc de la proiectare precum si a multiplelor posibilitati si obtiuni de manevrare rapid,printr-un calculator de bord.

Calculul parametrilor de zbor n cazul deplasrii ineriale n zig-zag, are la baz folosirea energiilor cinetice (Ec) acumulate n rotaia celor dou ansamble discoidale rotitoare, eliberarea acestor energii conservate si transformarea lor ntr-un lucru mecanic util, respectiv ntr-o for suplimentar de traciune n plan orizontal, fiind posibil prin deplasarea instantaneu forat si succesiv a centrelor instantanee de rotaie aflate pe axa (z-z) pe o alta axa de rotaie paralel (z1z1) ce trece succesiv prin punctele de cuplare a saboilor (S1) respectiv (S2) ce pot fi actionati alternativ pe msura acumulrii progresive de energie cinetic (Ec) care creste proporional cu creterea turaiilor celor dou platforme rotitoare , astfel prin cuplarea succesiv si momentan a saboilor, ia natere un mare dezechilibru de mase aflate in rotaie (peste turaia nmin) avnd drept rezultat practic o aruncare tangenial succesiv a ntregului ansamblu nspre nainte, deoarece turaiile succesive ale unei platforme rotitoare tinznd brusc ctre zero si energia cinetic conservat n aceste platforme rotitoare tinde sa fie eliberat tot brusc (instantaneu) prin transformarea tot instantaneu sub forma de lucru mecanic util (Lu)=(Ftsupl).(d), respectiv ntr-o for de traciune suplimentar (Ftsupl) pe o distant (d) reprezentnd distanta parcurs ntr-un singur zig-zag, (conform principiului, conservrii, - nimic nu se pierde, - nimic nu se ctig, ci totul se transform) valoarea energiei cinetice eliberate si transformat ntr-un lucru mecanic util, fiind proporional cu <cderea> de turaie n intervalul de timp necesar parcurgerii distantei (d), aceast for de traciune suplimentar ce conduce la creterea suplimentar succesiv a vitezei medii de deplasare a ntregului ansamblu ntr-un plan perpendicular pe axa de rotaie (z-z) poate fi calculat prin aplicarea teoremei lui Steiner din Fizica pe axele (z1-z1) respectiv n centrul sabotului (S1) pentru ansamblul rotitor superior, si centrul sabotului (S2) pentru ansamblul rotitor inferior conform relaiei: I1=(I)+(M.d2) unde (I) reprezint momentul cinetic al ansamblului discoidal rotitor superior fat de centrul sau de rotaie relativ, situat pe axa de simetrie comun (z-z), (I1) reprezint momentul cinetic al ansamblului rotitor superior, fat de un centru de rotaie relativ situat pe axa vertical (z1-z1) aflat la distanta (d) fat de axa de simetrie vertical (z-z) iar din tabele cunoatem c spre exemplu pentru un inel cilindric I=1/2M.(R2+r2) unde (R) este raza exterioar iar (r) este raza interioar a inelului cilindric, iar (M) este masa unui ansamblu rotitor. Similar se poate calcula valorile pentru cazul cuplrii sabotului simetric (S2) si tot similar, cunoscnd toate aceste valori se poate folosi Teorema lui Steiner si pentru calculul energiilor cinetice cu ajutorul relaiei; Ec=1/2.I1.(w)2 -deci pentru axa de rotaie (z1-z1) va rezulta; Ec1=1/2(I+M.d2).(w)2 unde (w) este viteza unghiular. Aplicnd succesiv aceast teorem si cunoscnd o anumit vitez iniial medie de deplasare a ntregului ansamblu, traiectoria rezultant fiind axa de simetrie a <pailor> (zig-zag-urilor) si admind forte simetrice si egale valoric aplicate asupra saboilor (S1) si succesiv (S2), se poate determina ctigul de vitez n unitatea de timp pentru spaiul egal cu pasul unui zig-zag, respectiv pot fi calculai la proiectare parametrii de baz n vederea dimensionrii corespunztoare deoarece; D(Ec)=(LM)=[(Ftsupl).(d)] dar, binenteles innd cont de fiecare dat si de ineria si influenta platformei staionare (1).
Bucureti, 15 febr 2000 AUTOR, ing. Nica Grigore

Obs.

Att descrierea ct si cele cteva elemente de noutate prezentate au un caracter foarte general. Att forma exterioar ct si particularitatile specifice n detaliu pentru realizarea n practic, au un caracter confidenial si vor fi puse numai la dispoziia unor poteniali investitori, n baza unor nelegeri contractuale specifice din toate punctele de vedere, contracte ce vor putea fi ncheiate cu firma s.c. DIESEL SERVICE s.r.l., care a fost mandatat s m reprezinte si a crei Administrator sunt.