OLANDA

Olanda

Olanda este un amestec mbietor de tradiie, sub forma morilor de vnt i a lalelelor i ritmul rapid al vieii europene moderne. Demult, ara consta doar n cteva insule, desprite de cteva dune de nisip de Marea Nordului. De-a lungul secolelor, aceste insule au fost legate una de alta, cu ajutorul ingeniozitii i miestriei tipice olandeze. Rezultatul este un teren plan, verde i argintiu, cu aproape jumtate din teritoriu i 16 milioane de locuitori sub nivelul mrii. Olanda este o ar ce nu merita ratat ca destinaie de vacan. Poate nicio alta tara nu are o legatura atat de stransa cu marea, dupa 2.000 de ani de aparare impotriva acestei amenintari. Olanda fara apa este la fel de neimaginat precum Arabia fara nisip. Un sfert din teritoriul rilor de Jos se afl sub nivelul mrii cu altitudine medie, statul avnd cea mai joas altitudine din lume. De asemenea este una dintre rile cele mai dens populate din lume. Este cunoscut pentru digurile, morile i lalelele sale, dar i pentru tolerana sa pe plan social. Este membr NATO i UE. Pe teritoriul su se afl sediul Curii Penale Internaionale Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute rile de Jos, acoper ns doar o parte din teritoriul rii, anume provinciile Olanda de Nord i Olanda de Sud. Locuitorii rilor de Jos sunt numii n englez Dutch, nume derivat de la aceeai rdcin ca german deutsch, adic "germani".

Olanda este omonarhie constitutionala ereditara, cu un sistem de guvernare parlamentar,conform constitutiei intrate in vigoare la 17.02.1983Parlamentul bicameral este tradiional n Europa, el fiind determinat de diversitateasocio-teritorial i de existena unor puternice comuniti regionale care au impus necesitateaunei duble reprezentri (una naional i una regional) i a unei proceduri care s implice participarea a dou camere drept garanii ale proteciei minoritilor.Parlamentul olandei exercita o mare parte a puterii legislative si poate sa controleze si o parte a activitatii guvernamentale. Dup 1980, Olanda este reprezentat de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numete membrii guvernului. Practic, o dat cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formeaz guvernul de coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie recunoscut de regin Parlamentul Olandei se numeste Statul General si este format din doua camere numitesimplu :Prima Camera si a doua Camera Prima Camera-este formata din 75 de membrii alesi dintre membrii celor 12 consilii ale provinciilor Camera a doua-reuneste 150 de membrii alesi prin vot direct pentru un mandat de 4ani.Este considerata mai importanta in comparatie cu prima camera.

Queen Juliana

Olanda are o lung tradiie de toleran social. n secolul 18, n timp ce Biserica a fost reformat olandez religie de stat, catolicismul, alte forme de protestantism, baptitii i zoals luteranii, i iudaismul au fost tolerate. n secolul al 19-lea aceast tradiie olandez de toleran religioas transformat ntr-un sistem sau pillarisation in Toate grupurile religioase care au coexistat separat i numai interacionat la nivel de guvern. Aceast tradiie de toleran este legat de politicile olandeze de justiie penal cu privire la droguri de agrement, prostituie, drepturile LGBT, eutanasia, i avort, Toate, care sunt printre cele mai liberale din lume.

Coffe shop urile conform politicii drogurilor din Olanda, produsele din canabis sunt tolerate i lsate spre a fi vndute n localuri specializate cu licen. Pe lng aceste produse, este permis i vnzarea accesoriilor cum ar fi pipele, bong-urile sau hrtiile de rulat. n aceste localuri se servete i cafea sau alimente, pe cnd alcoolul n general nu. Drogurle tari sunt strict interzise. Idea de coffe-shop a aprut n anii 1970 cu scopul explicit de a separa drogurile tari de cele uoare.

Amsterdam (Olanda) Fiind un oras cu iesire la mare, Amsterdamul s-a pricopsit cu o lunga traditie in prostitutie. Pomenita in numeroase carti, filme si cantece, viata de noapte a orasului a reprezentat aproape intotdeauna una dintre cele mai mari atractii. In trecut, marinarii debarcati in port umpleau strazile orasului, insa in prezent turistii sunt cei care inunda strazile celebrului Red Light District. Amsterdamul se mandreste cu o sanatoasa atitudine toleranta si liberala pe care o practica de sute de ani, acceptand faptul ca oamenii sunt curiosi in legatura cu prostitutia, sexul si drogurile, fara ca acest aspect sa-i faca mai putin umani. Multi dintre turistii care vin aici apreciaza aceasta onestitate si se simt mai liberi in acest oras, decat in propria lor tara, oricare ar fi aceasta. De la bordeluri, sex shop-uri sau muzee inchinate sexului, cartierul Felinarelor Rosii (Rosse Buurt) nu lasa nimic pe seama imaginatiei. Este foarte probabil ca tot ceea ce ati auzit pe seama acestui loc sa fie adevarat. Unele dintre marcile inregistrate ale cartierului sunt vitrinele Prostitutia este legala in Olanda inca din 1830. Din 1911 pana in 1980 a existat o lege care interzicea obtinerea profiturilor in urma prostitutiei (din partea unor terte persoane), insa dupa cum era de asteptat, aceasta lege nu a miscat pe nimeni. In 1988, prostitutia a fost recunoscuta ca o profesie legala. O noua lege introdusa in octombrie 2000, ii reconfirma caracterul legal, supunand-o jurisdictiei municipale in ceea ce priveste locatia, organizarea si practicarea acestei meserii. Autoritatile incearca in continuare sa diminueze sau sa elimine cu ajutorul legilor, prostitutia minorilor, prostitutia fortata si traficul de fiinte umane. Orice afacere bazata pe servicii sexuale trebuie sa aiba o autorizatie eliberata de catre autoritatile locale.

Cartierul Red Light

Celebru in toata lumea, acest cartier poate fi considerat un parc de 'amuzament sexual'. Se distinge prin celebrele felinare si vitrine rosii. Exista o regula generala 'no pfotography ' .

LGBT este un acronim folosit pentru exprimarea la diversitatea identitilor sexuale, fiind folosit pentru oricine care este non-heterosexual i nu exclusiv pentru cei care sunt Lesbiene, Gay, Bisexuali sau Transsexuali Olanda este cunoscut pentru politicile sale liberale privind chestiuni cum ar fi orientarea sexual . Public accept pe scar larg a drepturilor de toleran i egalitate pentru LGBT oameni, [1] , dei cretinii conservatori i musulmani imigrani tind s fie mai mult n opoziie cu credinele lor despre egalitatea de gen i sexual. Cel puin dou treimi din anti-gay infraciunilor motivate de ur sunt atribuite musulman imigrani tineri , [2] dintre care majoritatea sunt fie de marocan sau turc coborre. Ca de octombrie 2011 , n timp ce 90% dintre etnicii oameni olandeze n vederea homosexualitatea rile de Jos ca fiind moral, doar 30% dintre turci i 25%marocani mprtesc aceast [3] opinie. hindui din India origine sunt raportate a fi n conformitate cu olandez etnic n termeni de acceptare.

Politica rilor de Jos are loc n cadrul unei democraii reprezentative parlamentare, Olanda fiind o monarhie constituional i un stat unitar descentralizat. Olanda are un sistem pluripartidist, cu numeroase partide politice. Marea lor majoritate detin putine sanse pentru a ajunge la putere, in cele din urma apelandu-se la aliante si formarea guvernulor de coalitie. Dintre cele 21 de partide care i disput cele 150 de locuri din camera inferioar a parlamentului la alegerile legislative din Olanda se detaeaz patru: liberalii, social-democraii, socialitii i extrema dreapt

Partidele politice majore sunt CDA, PvdA, VVD i SP. Prile reprezentate n Camera Reprezentanilor olandez sunt: Cretin Democrat recurs (CDA), un partid de centru-dreapta Cretin Democrat. Pe care le deine la principiul conform cruia trebuie s completeze activitatea de guvern, dar nu substituie aciunea comun de ctre ceteni. CDA pune filozofia sa intre "individualism" a VVD i "etatismului" a Partidului Laburist. Partidul Muncii (PvdA), un social-democrat, de centru-stnga Partidul Muncii. Programarea sa este moderat progresiv i sa concentrat asupra problemelor ocuprii forei de munc zoals, securitate social i de asisten medical.

Partidul pentru Libertate (PVV), un partid anti-Islam populist fondat i dominat de Geert Wilders, fost membru al VVD. Filozofia sa se bazeaz pe opoziia fa de integrarea european i imigraiei i socialism populist.
Partidul Socialist (SP), n primii ani un partid radical socialist / comunist, o ruptur maoist din Partidul Comunist din rile de Jos, este acum un partid mare socialist, foarte conservatoare cu privire la aspectele economice i susinerea socialismului mai, un control guvernamental, dar, n acelai timp timp innd mai multe poziii conservatoare pe probleme cum ar fi integrarea i identitatea naional dect Partidul Muncii, raliu gena populist.

Actual, Apelul Cretin Democrat este cea mai mare coaliie partener din Olanda sub conducerea celui de al IV-lea cabinet Balkenende. Liderul partidului esteJan Peter Balkenende, primul ministrul al Olandei.CDA ia natere la 11 octombrie 1980 o dat cu alte 3 partide, ns acesta este creatca partid unitar. Acesta s-a format ca urmare a fuziunii a dou partide protestante i anume ARP i CHU i a partidului catolic KVP Ideologia partiduluiApelul Cretin Democratic este un partid cretin, iar Biblia este vzut ca o surs deinspiraie. Astfel putem spune c votanii cu contiint religioas i partidele religioase au jucat un rol important pe scena politic din Olanda, astfel cnd un cetean olandez este ntrebat ce l-a detarminat s voteze CDA, cel mai frecvent rspuns este tradiia i respectulfa de credin

Alturi de cretini, din acest partid mai fac parte i alte confesiuni precum evrei, musulmani, hindui care sunt membrii ai parlamentului n special axati pe problemele ce tin de minoritile existente n Olanda.

Partidul se conduce dup 4 idealuri mari i anune: Responsabilitate mprit- aceasta se caracterizeaz prin conceptul conform cruia, biserica, statul, instituiile publice, piaa trebuie s lucreze mpreun, s nu existe clivaje de genul biseric-stat. Statul nu trebuie s dein puterea total, el trebuie s o mpart n putere local, provincil i apoi european. Acest principiu numindu-se principiul subsidiaritii; Au la baz principiul comform cruia oamenii sunt responsabili pentru mediul nconjurtor i de aceea trebuie s aib grij de el, este de fapt un dar venit de la Dumnezeu; Justiie; Solidaritate; Apelul Cretin Democrat este un partid de centru, cu idei conservatoare. Printre ideile militante de ctre partid se numr i intolerana fa de droguri, avort, prostituie i eutanasiere iar politicile exprimate de ctre spitale s fie mult mai mult orientate ctre sprijinul populaie. Alegerile din 2006, au adus pentru CDA schimbri majore, acetia formnd o coaliie cu Partidul Laburist i cu Uniunea Cretinilor. Cabinetul i-a creat politica n jurul idei de mrire a taxelor. Partidul a ctigat cele mai multe locuri n Parlament i anume 41 . Lund zonele care au votat n 2006 CDA putem observa c cel mai mult au atras votul populaiei centrale.

CDA PvdA Sp VVD

Alegtorii care au susinut acest partid nc din 1980 sunt alegtori care au sustinut religia i tradiia partidului, avnd la baz confesiuni religioase precum catolicii i protestanii. Majoritatea alegtorilor traiesc n mediul rural i sunt de vrsta a treia. Pe parcursul alegerilor, Aliana Cretin Democrat a devenit un partid central i semnificativ pentru scena politc olandez atrgnd alegtori aproape din toate mediile sociale.

n concluzie , Olanda este o destinaie pentru toate gusturile, aceast ar avnd ovarietate mare de atracii turistice, de la unele din cele mai frumoase muzee din lume, cmpuri delalele, mori de vnt de sute de ani, mici orae medievale, pn la restaurante de cinci stele saurestaurante tradiionale ale diferitelor etnii care triesc aici. Linitea localitilor, a oamenilor tembie i pe tine, simplu privitor a tuturor celor din jurul tu. Lumea olandez este calm, astfeleducat pentru a nu crea probleme semenilor, cuvintele cele mai potrivite sunt "panic si "tolerant" . Numrul imens de bicicliti, pistele speciale pentru ei, i impun respect i o deosebitatenie fa de ei. Natura este respectat i ngrijit mai mult dect i poate nchipui cineva dinRomnia, parcurile i spaiile sunt frumos aranjate pentru a-i atrage atenia i a-i ncnta privirea.30