Cuprins

1.Deciziile. elaborarea deciziilor de grup .

1

2.Principiile grupului decizional...........................................4

3. Elementele constitutive ale grupului................................5
4. Grupul decizional eficient.................................................9
5. Modele de rationalizare a deciziilor de grup..................12
6. Deciziile de grup privind proiectul Palas.......................13

1. DECIZIILE. Elaborarea deciziilor de grup

Decizia este procesul de

alegere a unei cai de actiune inn
vederea atingerii unor obiective,
prin a carei aplicare este influentata
activitatea decidentului si a
colaboratorilor implicate. In mediul
decizional public, se are in vedere
eficienta procesului decizional, prin
utilizarea rationala a mijloacelor
financiare si material, umane, astfel
incatsa poata fi identificate
consecintele favorabile privind
modul in care administratia isi
atinge scopul sau, satisfacerea interesului general.
Decidentul este intotdeauna un manager sau un organism
managerial care, in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia in vederea solutionarii unei
probleme identificate in situatia respective. Spre exemplu: decizia
administratiei publice locale si centrale privind interesul public in vederea
amenajarii aeroportului Iasi, cu efecte economice, politice si strategice.
O situatie decizionala presupune in mod obligatoriu:
unul sau mai multe obiective de atins(exemplu:aeroportul Iasi are ca
obiective dezvoltarea economiei, turismului, eficientizarea timpului,
atragerea unor investitii, etc.)
doua sau mai multe variante (alternativele) de actiune care pot
asigura realizarea obiectivelor;
un grup de criterii de analiza a fiecarei alternative decionale.
Decizia solicita capacitatea acelor angajati, care au anumite
responsabilitati de a lua hotarari in toate problemele ce intra in sfera lor de
competent. In aceasta acceptiune decizia este luata de conducere in general
nefiind un process al vietii economice contemporane. Aceasta din considerentul
2

unei decizii corecte din toate punctele de vedere, se cere a fi luata, in speta de un
grup decizional care nu face decat sa mareasca gradul de eficienta a problemei
rezolvate, a deciziei luate, a finalitatii actiunii.

Deciziile de grup; cu cat problemele de grup devin mai compleze, iar pentru
solutionarea lor sunt implicate mai multe persoane, cu atat mai dificil este
sa se ia decizii in mod unipersonal.In astfel de situatii, elaborarea deciiilor in
grup este o necessitate.Realitatea practica arata ca principalele decizii sunt
luate in grup si nu de catre o singura persoana.Uneori, chiar daca grupului
nu ii apartine decizia este greu de imaginat ca decidentul(liderul grupului
decisional) nu va fi influentat de presiunile sau interesele grupului;ele fiind
tot mai mult implicate in abordarea deciziilor operationale.
Comitetul de directori,echipa, grupul de proiectare, reuniunile
constituie arumentele in favoarea tendintei conform careia doua capete
sunt mai bune decat unul si ca este mai bine ca deizile sa fie elaborate in
grup.Elaborarea deciziilor in grup nu inseamna neaparat ca se vor lua numai
decizii bune.Au fost semnalate destule cazuri de decizii necorespunzatoare
abordate in grup, dar, in general, exista orientarea de luare a deciziilor de
catre grupuri, mai ales in conditiile in care in perioada contemporana se
pune accentual vizibil pe constituirea activitatilor pe premise proiectelor
care implica, categoric, un grup de persoane abilitate spre realizarea unei
finalitati eficiente si proportional cu perspectivele proiectului.Folosirea ca
forma de manifestare a procesului decisional de grup, mai concret a formarii
unui grup decisional implica un set de considerente care nu fac decat sa
sporeasca eficacitatea muncii depuse de fiecare participant la decizie,
privind binele cetatenilor.considerente ca:

Legitimitatea;
Calitatea
Noutatea
Capacitatea de informare
Problema moralului

De exemplu daca o persoana ia o decizie se poate aprecia ca

autocratic,ca nu tine seama de interesele si parerile celorlalti si ca pune in
aplicare mai mult prin constrangere decat prin consens.In acest caz se pune
problema legitimitatii deciziei.Evident, cand decizia este luata si acceptata
de grup se considera ca are o legitimitate generala chiar si in situatia
dezacordului din partea unei persoane.important este ca I s- a cerut parerea
3

si a fost implicat direct in procesul de elaborare a deciziei.Prin urmare,o

decizie luata in grup se va bucura de un sprijin mai larg decat o decizie
unipersonala.
Elaborarea in grup a deciziei inseamna sa se apeleze la mai multe
experiente, aptitudini decat ar putea o singura persoana.Nu se poate
compara uneori calitatea unei decizii pe care o singura persoana ar trebui sa
o ia in conditiile in care acea decizie implica o sfera foarte larga de
cuprindere, implica un grad foarte mare de informative si de contradictii.In
aceasta situatie, o decizie care implica activ mai multi decidenti capabili, cu
siguranta dezia luata va fi una corecta si eficienta.
Grupul va elabora mai multe alternative si va propune mai
multe modalitati de adoptare in practica.Toti acesti factori reprezinta
premise in favoarea luarii unor decizii de o calitate mai mare decat in cazul
persoanelor individuale.
In situatiile cand se cer idei noi,solutii originale, grupurile sunt
considerate superioare persoanelor individuale.Confruntate cu nevoia de a
elabora noi idei, grupurile apar si ca o sursa mai prolific.
Grupurile include persoane care se diferentiaza sub aspectul
experientelor dobandite si al nivelului de informare.De aceea, cand exista o
lipsa de informatii sau o urgenta de documentare, grupul va putea aduce
mai multe informatii si intr-un timp mai scurt decat ar face-o o singura
pesoana.Totodata, utilizarea grupului faciliteaza accesul la cele mai
complete si potrivite informatii.
Luarea deciziei de grup are valente pozitive sub aspectul
satisfactiei profesionale, dar poate constitui un fenomen negative din punct
de vedere alstresului.In cadrul grupului oamenii au satisfactii pentru ca
schimba opinii, comunica mai mult si, in plus, cand emit si idei bune au
sansa sa-si ridice statutul si increderea in fortele proprii. Satisfactia,
increderea in fortele proprii sunt component evidente care influenteaza
tonusul, moralul oricarei persoane.
Limitele dezvoltarii in cadrul unui grup sunt mult mai mari, el
iti permite sa te manifesti spunand-ti opinia chiar daca aceasta nu este una
perfecta.Paticiparea si a celorlalti membri ai grupului la propria opinie , nu
face decat sa o cizeleze sis a o slefuiasca acolo unde este cazul, doar pentru
ca rezultatul sa fie unul bun.

In lume cel mai mare activ al omului este considerat a fi

timpul iar imediat urmatorul este reprezentat de omenire, de oameni, de
cetateni.Daca o problema care implica un grup de oameni, pentru a avea o
decizie de grup, reuseste sa dezvolte tot ce ei au mai bun si in cel ami scurt
timp se aduce si o decizie complete, cu siguranta eficienta, eficacitatea,
rapiditatea acestora ca si grup, imbunatatesc calitatea deciziilor si a
timpului acordat acestora.
Grupul decizional nu reprezinta in fond decat un grup de
oameni care isi pun la un loc, formand un tot unitar, talentele, priceperea,
rabdarea, cunostintele, experienta in scopul elaborarii unui process
decizional care sa conduca spre rezolvarea unei probleme cu care
comunitatea se confrunta si care are nevoie de un cadru decizional priceput.

2.Principiile grupului decizional

Grupul uman, oricare ar fi misiunea sa, este o entitate
constituita din mai multe persoane independente, autonome, pe o durata
bine precizata si avand un scop comun.Pentru a putea evalua calitatile care
permit unor persoane sa devina un grup authentic este necesara cunosterea
principiilor care stau la baza formarii sale.In acest context se apreciaza
(Devillard, 2005, pp.27-29) ca dinamicile unui grup apar si se dezvolta
potrivit principiilor: unicitatii, diversitatii si finalitatii.
Principiul unicitatii considera grupul o entitate alcatuita din
elemente care se combina pentru a actiona in mod unitar.In functie de acest
principiu, grupul trebuie sa constituie un tot unitary orientat catre
indeplinirea unui scop, avand un manager si un set de practice si
proceduri.La maturitate grupul poate fi comparat cu corpul uman.Grupul
functioneaza in mod integrat continand un system informational,
decoordonare interna, managerul fiind elemental central de analiza si
comanda si un system de reglare.
Principiul unicitatii determina o forma specifica de relationare
intre membrii unui grup si relationeaza obiectivul grupului cu compozitia
sa.In functie de obiectiv se stabileste compozitia grupului.De
exemplu,grupul(echipa) unui proiect este organizata in functie de scopul
proiectului.

O alta caracteristica aacestui principiu o reprezinta unitatea de

timp.Multimea de individualitati reprezinta un grup care functioneaza
unitary doar pe durata desfasurarii abiectivului pentru care s-a constituit.
Principiul diversitatii statueaza faptul ca grupul isi trage
seva din individualism, indivizii care il alcatuiesc pastradu-si identitatea
personala.Fundamentadu-se pe valoarea indivizilor sip e vointa lor de a
lucre impreuna, grupul dobandeste substanta datorita elementelor
component si diversitatii situatiilor carora trebuie sa le faca fata.Grupul este
o entitate, alcatuit din alte entitati care trebuie sa fie compatibile pentru a
putea lucre impreuna.Grupul, pentru a se ridica la un nivel inalt de eficienta,
trebuei sa combine doua aspect antagoniste: diversitatea indivizilor care il
compun si unitatea de actiune.Acceptarea diversitatii este o conditie a
succesului : un membru al grupului care este tratat cu indiferenta, ca un
simplu pion, nu va cauta sa sediferentieze.O mare oraganizatie pot
functiona fara a lua in considerare specificitatea individuala a fiecarui soldat
sau angajat, dar in cazul echipelor de priect acest lucru nu poate fi
ignorant.Exista, deci, o dubla loica ce anima grupurile: logica unitatii si
logica diversitatii.
Insistenta in ceea ce priveste diversitatea unui grup ar putea
surprinde avand in vedere necesitatea unitatii de actiune.Grupul insa nu
inseamna negarea individualitatilor, ci constituie un spatiu mai larg in cadrul
caruia se afirma indivizii.
Echilibrul intre cele doua principia este cel asigura spiritual de
echipa(de grup): unitatea in dezvoltarea unei actiuni concertate si
diversitatea pentru a mentine initiative si creativitatea.
Principiul finalitatii presupune ca un grup nu ar exista
daca nu ar avea un obiectiv de indeplinit.Finalitatea stimuleaza si orienteaza
actiunea.Putem define grupul ca fiind o multime de oameni care concur la
unitatea responsabilitatii tactice.Aceasta definitie pune in evident
finalitatea, unitatea indivizibila si impactul asupra rezultatelor unei
organizatii.
Acest principiu nu reprezinta doar un interes theoretic; ca si
precedentele, dar in propria maniera, are un effect mobilizator ce permite
fiecarui membru al grupului sa se focalizeze asupra scopului sis a ofere
contributia sa la rezolvarea problemei.

Nu de multe ori am auzit gura cetatenilor prin presa zicand

ca tot ce aud in jur din partea celor care iau decizii si formuleaza rezolvari la
anumite probleme, ca de fapt ceea ce se intampla sunt numai vorbe in vant
si ca REZOLVAREA, FINALITATEA lucrurilor nu este cea asteptata.De aici se
duduce cum, oamenii, ca si cetateni ai Romaniei nu sunt atat de interesati
de procedura care se urmeaza, de membrii echipei, de gravitatea si
dificultatea problemei, ei sunt interesati in special de finalitatea deciziei, a
hotararilor luate.

3. Elementele constitutive ale grupului

Grupul este un sistem viu si complex. In cadrul sau sunt
articulate aspecte diverse precum: retele de comunicare, nevoi
operationale, obiective, reguli de functionare.Acest ecosystem se afla sub
influenta presiunilor interne (stilul de lucru, mediul ambient) si presiunilor
externe (cetatenii etc.).Componentele unui grup sunt : managerul, membrii
grupului, sistemul de actiune si viziunea.
Componentele grupului interactioneaza prin intermediul
functiilor pe care le indeplinesc, cum sunt: functia de pilotare, functia de
coeziune, functia de mobilizare si functia de focalizare.
Ceea ce distinge un grup de o multime de indivizi nu este
compozitia sa, ci gradull de indeplinire a fiecareia dintre cele patru functii,
precum si echilibrul mentinut intre ele.De exemplu, un manager prea
autoritar, desi este un atribut al functiei de pilotare, nu permite membrilor
grupului sa se afirme sis sa formeze o echipa performanta.Este necesar un
anumit grad de delegare a autoritatii.In concluzie, gradul de indeplinire a
functiilor si modul de operationalizare a elementelor component fac trecerea
de la un grup classic de munca la un grup cu caracteristici de echipa.In
general, functiile participa la operationalizare mai multor elemente
componente ale unui grup.
Managerul sau seful grupului, liderul este un personaj
indispensabil.In cadrul unuii grup este necesara prezenta unui manager care
sa-si assume raspunderea globala si care sa dispuna de o experienta si de o
expertiza suficienta.Daca managerul unui grup vrea saimprime dinamica
7

echipei sale va trebui sa treaca de la modul autoritar la unul bazat pe

obiective, oameni si interactiuni. El va utiliza in acest sens inteligenta si
abilitatile de lider ale celorlalti membri ai grupului pentru a putea atinge
stadiul obtinerii unei minti inteligente collective.
In cadrul unui grup exista intotdeauna necesitatea asigurarii
arbitrajului, coordonarii si responsabilitatii. Este necesara existent
managerului deoarece in cadrul corpului (grupului) este nevoie de un
system nervos integrat si de un punct de referinta.El este cel care va
asigura functiile de previziune, organizare, coordonare, antrenare si control.
Necesitatea unui manager rezida de asemenea din principiul
unitatii de actiune al grupului.Managerul este un punct de referinta , central
in jurul caruia se realizeaza unitatea grupului.El poate fi asemanat cu
dirijorul unei orchestra, asigurand desfasurarea actiunii membrilor grupului
la unison.Prin stilul sau, el are un rol determinant asupra angajamentului
celorlalti, mediului, rezultatelor obtinute.Gardian al intereselor collective si
individuale, el este in acelasi timp si reprezentantul institutiei careia ii
apartine grupul, cat si al membrilor grupului.
Managerul este cel care organizeaza grupul, decide amploarea
actiunilor interne.In conceptia autoritara, managerul este necesar pentru
expertiza sa si pentru a-I determina pe subordonati sa munceasca.In
conceptia dinamica, managerul trebuie sa fie un reper in cadrul actiunii
grupului.
In functie de stilul abordat, managerul va imparti functia de
pilotare cu alti membri ai grupului sau o va pastra pentr sine.El va trebui sa
lase mai mult sau mai putin libera initiative coechipierilor sis a le pastreze
responsabilitati.In general poate aborda trei tipuri de atitudini:
Sa se comporte ca un autocrat care decide singur;
Sa se comporte ca un lider charismatic care antreneaza membrii
grupului in realizarea conducerii;
Sa se concentreze asupra dinamicii grupului.
Membrii grupului se compun dintr-un numar de persoane
care alcatuiesc grupul si relatiile care se stabilesc intre ele.Ca si amnagerul,
membrii constituie un ansamblu uman al grupului, distinct de celelalte
subansamble : ethnic si operational. Acest element complex integreaza
dimensiunea individuala, dimensiunea rationala sip e cea colectiva. Membrii

sunt ghidati de o serie de factori : psihologia indivisuala, psihologia sociala,

cultura, fiziologie, nivel de maturitate, etc.
O multitudine de persoane poate fi un conglomerate de
oameni (exemplu : multimea celor care se afla in autobuz) sau poate fi o
legatura de afectiune si sentimente impartasite (exemplu : o echipa de
fotbal, membrii unei promotii de student).In acest sens, grupul este o
veritabila echipa si nu un conglomerate de persoane.
Membrii grupului sunt pioni activi care participa la rezultatul
final al activitatii, a deciziei ce a urmat a fi luata.
Sistemul de actiune reprezinta ansamblul de procese ,
prceduri si modalitati de operare necesare atingerii cu success a obiectivului
colectiv.Sistemul de actiune regrupeaza practicile comune care isi aduc
aportul la realizarea coeziunii tehnice: aspecte specifice sarcinilor,
meseriilor, practicilor.Intr-un sistem de actiune pot fi identificare patru
subsisteme: informational, operational, de reglare, decizonal.
Calitatea sistemului de actiune depinde de maturitatea
colectivului, stilul de management, nivelul de performanta urmarit.Daca
sistemul de actiune este respectat, activitatea grupului este mai
performanta, eficienta.
Subsistemul informational se refera la schimburile realizate intre
managerul grupului, membrii si mediul ambient.El este organizat sub forma
reuniunilor, rapoartelor, sistemelor de operare a informatiilor.Rapiditatea si
precizia sa sunt doi factori esentiali pentru eficienta sa.Subsistemul
informational permite fiecarui membru al grupului sa fie informat in timp
real asupra situatiei prezente.Functiunea coeziva nu poate indepli in lipsa
realizarii unei informari eficiente a tuturor membrilor grupului.
Subsistemul operational defineste normele de actiune, atat pe
cele individuale , cat sip e cele collective.este determinat de procesele
generale utilizate in cadrull grupului, de procedure, de scenario tactice,
modalitatile de operare, planurile de actiune, metode de coordonare.
Calitatea sa se amelioreaza in etapa de normare.Sintetizand, subsistemul
operational articuleaza sarcinile, rolurile, alternanta schimburilor, modul de
reactie la diferite situatii.Cu alte cuvinte: ce, cine, cand, cu cine si cum?
Subsistemul de reglare.In timp un grup se uzeaza si se
regenereaza .Pentru a evita uzura el trebuie sa adopte o serie de modalitati
9

de reglare.Daca grupul se regenereaza, uzura nu il va mai afecta. In acest

sens sunt necesare practici de evaluare, termene intermediare, modalitati
de feedback pentru a putea ameliora modalitatile de actiune si pentru a
indeparta elementele ineficiente si redundante.
In practica, sistemul de reglare este alcatuit dintr-un sistem de
obiective intermediare, de previziuni, planuri si programe care permit
analiza stadiului in care se afla grupul. In cadrul sistemului de reglare se
integreaza toate functiile procesului de management, reuniunile avand rol
important in corectarea actiunilor membrilor grupului.
Sistemul de reglare permite realizarea controlului si evaluarilor
pe de o parte, iar pe de alta parte, in plan umna, mentine coeziunea si
mobilizarea grupului. Un alt avantaj al sistemuluii de reglare consta in faptul
ca permite realizarea controlului reciproc ceea ce conduce la intretinerea
unui climat mobilizator.
Apanaj al grupurilor performante, sistemul de reglare este cu
atat mai util cu cat el permite interventia asupra actiunii in amonte, evitand
apelarea la reglari mai dificile in aval.
Subsistemul decizional reglementeaza atribuirea
responsabilitatilor si modurile in care deciziile pot fi luate.In cadrul
subsistemului decizional, deciziile sunt clasificate si ierarhizate. Subsistemul
decizional releva structura grupului si nivelul de delegare a autoritatii.
Viziunea reprezinta cadrul general in care are loc actiunea si
se compune la randul sau din:

misiunea institutiei, proiectului;

strategii;
valori;
nevoi si dorinte personale ale membrilor.

Viziunea creeaza un punct de reper, da nastere la aspiratii

care pun in miscare grupul.Ea favorizeaza punerea in miscare a unor
tensiuni progresive iar primele rezultate obtinute vor stimula dorinta de mai
mult.Ea reprezinta un element esential al unui grup cu ajutorul caruia sunt
identificate prioritetile care favorizeaza angajamentul pe termen lung si
descurajeaza oportunismul. Pentru ca o viziune sa fie eficace este nevoie sa
intruneasca patru proprietati:
sa faciliteze comunicarea;
10

 sa aiba sens strategic;

sa genereze pasiune;
sa inspire membrii grupului.
Contextul si mediul ambient . Descrierea elementelor
grupului decizional nu ar fi complete daca ar fi omis contextual . Toate
sistemele deschise comunica cu mediul ambient, care , la randul sau,
comunica cu sistemul. Grupul isi desfasoara activitate in cadrul unui mediu
vast care in inglobeaza si formeaza contextul. Acest mediu ambient
determina , de fapt, caracteristicile grupului: in cadrul sau grupul se
formeaza, se organizeaza, dobandeste un obiectiv, schimba informatii.
Mediul exercita influenta sa asupra diferitelor servicii interne, asupra
comunicatiilor, asupra rezultatelor obtinute.Pozitia grupului in central
contextului care il inglobeaza poate fi rezultatul in mod avantajos din punct
de vedere managerial.

4. Grupul decizional eficient

Studiile referitoare la eficienta grupului decizional contin abordari
de o mare diversitate. Totusi in practica teoriile factorilor si participarii
grupului par sa aiba cea mai larga recunoastere.
In 1985, Charles Handy, in cartea sa: Sa intelegem
organizatiile , apreciaza ca determinantele grupului decional sunt
reprezentate de trei grupe de factori: datele de intrare, factorii de influenta
si rezultatele.
Datele de intrare sunt reprezentate de grup, sarcina si
mediul ambient.Datele de intrare sunr considerate marimi date, care nu se
schimba in timp.
Grupul exercita influenta asupra eficientei prin marime,
component, obiective si etape ale evolutiei. Un grup prea mare sau prea mic
influenteaza negative eficienta. Grupul mare are tendinta sa se divizeze in
subgrupuri cu interese conflictuale. Grupul mic nu poate beneficia de gama
necesara de cunostinte si experinte. C. Handy apreaciaza ca un grup de 5-7
persoane permite un nivel ridicat de participare si implicare, iar grupul de
peste 20 de persoane dovedeste un moral scazut si absenteeism ridicat.

11

Componenta grupului influenteaza prin capacitatile individuale

si prin compatibilitatea generala a membrilor. Doar o anumita component
confera grupului decizional capacitate creatoare. In acest context, grupul
este creative, cand persoanele care il compun au deprinderi tehnice,
capacitate artistic, talent in domeniu, cunoastere factual si stil cognitive sau
metoda de gandire.
In orice grup exista un melanj de obiective individuale si de
grup care vor fi urmarite. Daca obiectivele sunt diferite, eficienta va scadea,
deoarece afirmarea personala va trece pe primul plan.
Dupa cum s-a amintit, elaborarea in grup a deciziilor este un
process complex constituit din patru etape. Din acest punct de vedere,
grupul prezinta eficienta daca etapele sunt negociate.
Sarcina influenteaza eficienta prin natura, importanta si
claritate. Sub aspectul naturii se poate aprecia ca unele decizii sunt
preferabile pentru o abordare in grup, iar altele nu. Totodata eficienta
grupului scade daca, daca acesta trebuie sa-si asume sarcini care variaza
considerabil.
Jocurile sportive de echipa repreyinta un bun exemplu pentru a
sustine ideea motivarii sau a demotivarii. Duritatea, importanta unei
intreceri sportive motiveaya sportivii, in timp ce lejeritatea , lipsa de
importanta ii demotiveaza. In mod asemanator, cu cat sarcina este mai
importanta , cu atat grupul este mai motivate sa o indeplineasca. O sarcina
mai putin importanta va genera la nivelul grupului superficialitate, lipsa de
concentrare in abordarea deciziei.
Claritatea sarcinii faciliteaza grupului sa opteze pentru o
structura de management bine conturata. Sarcinile neclare, ambigui, vor
necesita mai mult timp si sprijin din interiorul grupului.
Mediul ambient, reprezentat printr-o serie de factori fizici,
psihologici si sociologici, isi exercita influenta asupra eficientei prin normele
grupului, pozitia liderului, relatiile intergrupari si conditiile de mediu.
stilurile
Cu cat
creste.
daca ,

Normele grupului definesc caile si intrumentele de lucru,

de intalniri, metodele de raportare si mecanismele de coordonare.
normele se pottrivesc cu activitatile grupului cu atat si eficienta
Grupurile vor continua sa se conformeze normelor stabilite chiar
in unele cazuri, nu se potrivesc cu activitatile lor. Cand grupul
12

consuma timp pentru adaptarea

eficienta scade.

normelor la cerintele realitatii de lucru,

Pozitia liderului se refera la pozitia detinuta de acesta. Cu

cat puterea este mai mare, cu atat va fi mai mare libertatea liderului de a
promova un anumit stil de luare a deciziilor. Inn general, o pozitie de putere
mare va permite liderului sa determine grupul sa ia decizii intr-un timp
scurt.
Relatiile intergrupuri caracterizeaza natura legaturilor dintre
grupuri, perceptiile pe care le au grupurile unele fata de altele. Relatiile
intergrupuri genereaza doua categorii de grupuri: cu statut inalt si cu statut
scazut. Un statut inalt face ca deciziile grupului sa fie acceptate cu surinta
de catre cei din afara si, pe de alta parte, sa imbunatateasca moralul
membrilor de a ramane implicate in activitatea lor.
Conditiile de mediu redau un complex de factori de natura
diversa(fizica, estetica, sociologica, psihologica etc.) care influenteaza
pozitiv sau negative pozitia grupului. Confortu, atmosfera relaxanta,
apropierea interumana favorizeaza cresterea eficientei. Izolarea, zgomotul,
conflictele reduc eficienta.
Factorii de influenta pot fi schimbati pentru a imbunatati
performantele grupului. Deoarece se bazeaza pe schimbare, atunci
capacitatea de lucru si eficienta grupului pot sa creasca. Factorii de influenta
se refera la : stilul de management, procesele si procedurile utilizate si
motivarea membrilor.
Rezultatele sunt appreciate prin productivitatea muncii si
prin satisfactia membrilor. Masura in care membrii grupului isi ating
obiectivele indivisuale si de grup, in care sunt indeplinite scopurile propuse
sunt indicatori de productivitate si satisfactie cu impact asupra eficientei in
present si viitor.
In afara teoriei factorilor, eficienta grupului se poate se poate
baza si pe intelegerea si aplicarea conceptului de participare a grupului. In
acest context, o mare extensie au teoria rolurilor si teoria prevenirii gandirii
de grup.
Grupul isi supraapreciaza capacitatea de a reusi cigar si in
conditii de risc si incertitudine. Idea ca noi suntem cei mai buni insotita de
sfidarea minimei prudente alimenteaza si dezvolta convingerea
13

invulnerabilitatii. De fapt, in scurt timp, grupul va avea reflectarea corecta a

iluziei invulnerabilitatii.
In cazul cand grupului I se sugereaza ca planurile sale nu
reusesc continua sa creada ca are abordari corecte la decizia de luat. Mai
mult, grupul consuma un timp exagerat gandindu-se la rationalizarile
impuse de un eventual esec si de alte moduri care sa ocoleasca
avertismentele. Evident, grupul nu poate detecta nici o slabiciune pentru ca
rationalizeaza colectiv.
In cadrul procesului de mentinere a unui inalt nivel de
conformitate, grupul ajunge la convingerea ca ceea ce face sta correct nu
numai in sens logic, dar si in sens moral si etic. Reflectarea atitudinala
reprezinta credinta de neclintit in moralitatea grupului. Victimele gandirii
detin reprezentari eronate sau simpliste asupra grupurilor concurente.
M. Belbin aprecia ca numai prin interpretarea unor roluri de
catre persoanele componente ale grupului se poate realiza un grup eficient
si puternic. Aceasta pozitie face ca grupul sa fie mai putin constient de orice
consecinta discutabila din punct de vedere moral sau etic a deciziei luate.
(figura 1.1.)

14

Rolul
Presedintele

Lucratorul

Descriere
Asigura cadrul necesar pentru comunicare si
este interpretat de liderul grupului
Persoana este
documentare,
alternative.

dispusa
gandire,

la

efort pentru
elaborare
de

Trisorul

Cauta argument pentru a exagera

evidentierea anumitor aspecte legate
luarea deciziilor.

Persoana cu idei

Contribuie cu noi sugestii.

Investigatorul
resurselor

Descopera
resursele.

Evaluatorul

Stabileste cat de valide sunt sunt contributiile

si masura in care grupul si- a atins obiectivele.

Bufonul

Mentine buna dispozitie.

Finalizatorul

Este persoana
deciziilor.

cum

si

de

unde

interesata

de

pot

in
de

obtine

finalitatea

Fig.
1.
Exemplu de roluri necesare unui grup decizional
eficient

5. Modele de rationalizare a deciziilor de

grup
Cerintele de rationalitate ale deciziilor in grup sunt mult mai complexe
decat cele ale deciziilor unipersonale. Astfel de decizii impugn respectarea
urmatoarelor conditii:
daca o anumita variant decizionala urca pe cara preferintelor fiecarui individ,
atunci trebuie sa urce sip e scara preferintelor grupului;
daca decizia se refera la n alternative posibile, clasamentul facut de grup
acestor alternative nu trebuie sa fie modificat prin luarea in considerare a
unei noi alternative;
15

 regula dupa care se ia decizia in grup nu trebuie sa fie independenta de

opiniile individuale, ci trebuie sa depinda direct de aceste opinii;
decizia in grup nu trebuie sa fie identica cu opinia unui anumit membru al
grupului fara a tine seama de opiniile celorlalti.
Prin selectarea atenta a membrilor grupului si eforturile liderului de a
crea o adevarata echipa se creeaza un climat adecvat elaborarii si adoptarii
deciziilor de grup.

6. Deciziile de grup privind proiectul Palas

Deciziile de grup fac parte dintr-un lant lung de actiuni care nu fac decat
sa creasca eficienta in procesul decional, in ceea ce simnifica acesta, in toata
complexitatea lui. O decizie de foarte mare amploare din orasul nostru, IASI, este
ceea ce reprezinta acum Proiectul Palas. Hotararea privind complexitatea
proiectului (care cuprinde o zona comerciala, rezidentiala, hoteliera, birouri clasa A,
cea mai mare parcare subterana din Romania si un parc amenajat pe aproximativ 5
hectare) implica ample probleme, iar neasigurarea unui cadru decional stabil si
priceput nu ar duce la o finalitate asteptata si eficienta.
Primaria a concesionat firmei private 12 ha de teren in spatele PalatuluI
Culturii, intr-o zona, dupa cum bine se stie, de importanta istorica. Potrivit
contractului, partea primariei in asociere este de 42 de milioane euro, in conditiile
in care terenul a fost evaluat la 300-600 euro/mp.
Pentru ca decizia este una de grup, este normal sa apara si anumite
dezavantaje, si astfel dezechilibrele sunt si ele parti constituante. Directia
Nationala Anticoruptie a inceput urmarirea penala pentru abuz in serviciu impotriva
primarului PSD al Iasiului, Gheorghe Nichita, si a viceprimarului Constantin
Neculau, in urma unei plangeri depuse de Zaharia Schrotter. De a semenea, s- a
inceput urmarirea penala si impotriva secretarului Consiliului Local, Lacramioara
Vernica, directorul ethnic al municipalitaii Mihai Chirica si consilierilor locali Ionel
Oancea (care este seful Comisiei de urbanism din cadrul Primariei Iasi) si Camelia
Gavrila. Seful comisiei de urbanism este acuzat de intentia de a negocia
defavorabil interesului public. Fapta se refera la negocierile purtate intre
municipalitate si Iulius Group cu privire la redeventa anuala ce o va primi Primaria
Iasi in urma asocierii.
Cei sase au fost asteptati, pentru o noua runda de audieri, la inceputul
lunii iunie. Procurorii DNA cerceteaza modul in care s-a incheiat contractual de
asociere in participatiune dintre Consiliul Local Iasi si firma Iulius Group, patronata
de multimilionarul inn euro iulian Dascalu.
16

In prezent , specialistii Iulius Group lucreaza impreuna cu reprezentatii

institutiilor financiar bancare pentru stabilirea unuii graphic de executie a lucrarilor
si de etapizare a proiectului la noile conditii. Aici intervine redirectionarea si
reconsiderarea planului , intregului demers al ativitatii in care decidentii grupului
au posibilitatea sa o faca, mai ales ca membrii grupului sunt membri responsabili si
cu multiple cunostinte din multe domenii si care le permite sa redreseze activitatea
si nu sa o stopeze.
Masurile pe care decidentul ajunge sa le aplice nu este decat rezultatul
muncii asidue si collective a grupului. Atunci cand problema este destul de
complicate si solicita o multitudine de informatii din diverse domenii, consumul de
timp rezultat in urma implicarii mai multor persoane cadrul procesului decizional
poate fi justificat, insa suportul informational performant contemporan este un
adevar valorificator al timpului si un real ajutor.
Deciziile din cadrul proiectului sunt unele controversate, ele sunt
considerate, pe de o parte, ca fiind unele eficiente si care vor avea rasfrangeri
pozitive asupra cetatenilor Iasiului si nu numai, ca diminuarea numarului de masini
parcate pe trotuare prin acea parcare v-a fi sustinuta de posesorii de masini, dar
poate nu si de cei ce locuiesc in zona Palatului, miscarile frecvente ale masinilor
inspre parcare si din parcare s-ar inmulti, cu un efect mai mult sau mai putin
benefic in functie de diferitele puncte de vedere, crearea zonei hoteliere poate fi
cu adevarat utila pentru turisti,pentru oamenii de afaceri, la fel si birourile
functionale, neuitand si de marele parc, un spatiu de care s-ar bucura toti amatorii
de relaxare, iar pe de alta parte o serie de opinii conform carora proiectul nu este
decat o metoda de a castiga bani si de a se imbogati si mai mult unii.
Personal consider ca proiectul este unul foarte mare si o provocare la
adresa partcipantilor, caci dulce va fi clipa in care acest proiect isi va atinge
finalitatea si chiar voi avea ocazia sa ma plimb in parc sau sa admir imensele
cladiri finisate si aratoase. Este un proiect complex si cu siguranta decidentii nu fac
decat sa caute cea mai buna decizie din toate, si ca derularea lucrurilor, acum in
process de stagnare, vor lua avant si se va ajunge la o multumire pentru toti.
Ca si un punct de vedere final, privind deciziile de grup, sunt o axistenta
pro acestui mod de lucru, avand in fata un mic exemplu, care de fapt creeaza
mediul pentru cele mari, si anume proiectele pe grupa la facultate. Am observat cu
stupoare cum calitatile unor lucrari sunt formidabile si cum personal am evoluat,
din punct de vedere al notarii si nu numai. Este o actiune benefica si rezultatele
intradevar difera iar vorba de la inceputul proiectului meu doua capete sunt mai
bune decat unu isi merita aclamarea si folosinta.

17

Bibliografie

1. Management. Functii. Structuri. Procese , Dumitru Constantinescu,

editura Universitara, Craiova, 2008.
2. Managementul serviciilor publice, Maria Viorica Bedrule-Grigoruta,
editura Tehnopress, Iasi, 2007.
3.Mihaela Onofrei, Decizia in administratia publica, support de curs,
Iasi, 2006-2007.
4. ziaruldeiasi.ro
5. evenimentul.ro
6. Hotararea privind Proiectul Palas

18