Adevarata fericire salasluieste in noi (eseu liber)

De-a lungul timpului s-au scris att de multe despre fericire insa nimeni nu a putut cuprinde in cuvinte esenta acestei trairi.Din pacate oamenii se lasa coplesiti de rutina zilnica si uita ca fiecare zi reprezinta un nou inceput, o noua calatorie in cautarea fericirii.De multe ori incepe aceasta drumetie prin a ne pune o intrebare:Ce este de fapt fericire?Aceasta trezeste in fiecare dintre noi intelesuri si trairi diferite. Se spune ca fericirea este un ideal spre care fiecare tindem,o floare rara ce ne imbiena cu un parfum dulce. Trebuie sa invatam sa ne bucuram de fiecare detaliu cat de mic si insignifiant, pentru ca fericirea se ascunde acolo unde ne asteptam cel mai putin.Putem gasi un strop de fericire intr-o imbratisare, intr-un zambet sincer sau poate intr-un moment de liniste in care suntem liberi sa visam. Exista persoane care spun ca fericirea este o floare rara.Si asa este,dar nu pentru ca ea ar fi unica in lume,ci pentru ca ea depinde de fiecare dintre noi cum stie s-o culeaga. Florile cele mai scumpe nu sunt acelea cumparate de la florarie,ci acelea pentru care trebuie sa te apleci ca sa le culegi. Fericirea este o stare sufleteasca de bucurie nemarginita,de exaltare,de impacare,de beatitudine.Putem considera ca ea se afla la picioarele noastre ca o floare de camp,nu trebuie decat sa ne aplecam ca sa culegem,dar cum ea este inconjurata de multe flori,ne inselam asupra parfumului,asupra culorii si intindem prea mult mainile. Sunt multe momente de fericire in viata omului. Am putea asemana fericirea cu o ploaie torentiala de vara;cand fiecare picatura de ploaie este un moment de fericire. Viata noastra este insa plina de astfel de ploi de vara. Nu trebuie decat sa pastram cu aceste momente, in cufarul tainic al subconstientului si sa ne gandim ca si dupa o mare durere, vine o mare bucurie. Exista un permanent echilibru intre cele doua. Unii spun ca nenorocirile sunt mari si gratuite, numai fericirile sunt scurte si costisitoare. A fi fericit inseamna dupa unii, a iubi. Si intr-adevar, a iubi este prima dintre toate fericirile, a fi iubit vine abia dupa aceea. Putem asocia iubirea cu fericirea? Da. Atata timp cat cel care iubeste nu confunda dragostea cu delirul devastator al posesiei, care, in ultima instanta aduce suferintele cele mai cumplite. Caci, impotriva opiniei comune atator oameni, nu dragostea te face sa suferi, ci instinctul de proprietate care este contrarul dragostei.