Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
unde : PC = marfa etalon sub forma valorii de ntrebuinare ce se poate cumpra cu o unitate monetar Q = bunuri i produse ntr-o economie cu destinia schimbului ,exprimate n uniti materiale P = informaia de pre exprimat n uniti monetare ale produselor sau serviciilor . Ipostazele monedei sunt urmtoarele : Conceptual Instituional Relaional Investiional Funcional Internaional Informaional Instrumental Doctrinal 1
CURSUL NR. 2 I. Organizarea monetar. II. Sistemele monetare naionale i internaionale - caracteristici.
Definiia sistemul monetar : este un complex de instituii i modaliti care permit reglementarea circulaiei monetare dintr-o ar , prin intermediul unui ansamblu de norme juridice care eman de la autoritatea public ct i ca totalitatea instrumentelor i tehnicilor de plat . Funcii ale sistemului monetar : - servete alimentrii populaiei (subiecilor economici ) cu moned ; - permite controlul schimburilor propriei monede cu monede strine ; - prin elementele sale instituionale permite implementarea politicii monetare . cerine ale sistemului monetar : 1. Sistemul monetar trebuie s se refere la unitatea monetar ca semn al banilor sau ca mijloc de plat 2. Sistemul monetar trebuie s precizeze paritatea i titlul materialului pe care l reprezint. Diversitatea unitii monetare n decursul timpului a devenit un prerogativ exclusiv al statului , legndu-se de sistemul intervenionismului statal i al planificrii dezvoltrii economice. Aceast situaie s-a instalat datorit nevoii stabilirii echivalenei ntre dou sau mai multe uniti monetare emanate de sistemele monetare naionale . 3. Asigurarea stabilitii semnelor monetare. n evoluia lor ,sistemele monetare au avut urmtoarele componente reprezentative : Unitatea monetar Etalonul moned Modul de batere i circulaie a monedelor cu i fr valoare intrinsec (integral) Modul de emisiune i punere n circulaie a monedelor de hrtie (bancnote) i a hrtiei moned. Unele componente din punct de vedere istoric au disprut, devenind incompatibile cerinelor societii , altele i-au modificat coninutul. Unitatea monetar . Orice sistem monetar i definete unitatea monetar i raportul ntre unitatea monetar i metalul monetar. Definirea prin lege a unitii monetare : este atribut exclusiv al instituiilor monetare naionale i implic evidenierea a trei elemente caracteristice: a) Valoarea paritar : este cantitatea de metal preios fixat prin legea paritar a statului ndeplinind funcia de etalon monetar. b) Paritatea monetar c) Cursul de schimb Dup 1994 aurul a fost nlocuit cu devizele care au devenit etalon de rezerv monetar la egalitate cu D.S.T. (drepturi speciale de tragere ) . n 1928 1 leu = 9 mg de aur fin . n 1934 1 $ = 0,888671 gr aur. Dup 1994 s-a trecut la devize libere. Modificarea unitii monetare se face prin lege i are loc prin dou ci : - reducere (devalorizare ) a coninutului de aur - majorare (revalorizare ) a coninutului de aur pe care l reprezint unitatea monetar. Dup 1974 unitile monetare devin glisante fiind periodic ajustate ( anual, de regul )i de ultim or se accept valorile flotante . n prezent monedele i ndeplinesc funciile n sistemul monetar prin raportarea lor direct la puterea de cumprare pe baza crora se definete unitatea monetar. Etalonul moned este un raport valoric ntre dou uniti monetare lundu-se n considere valorile lor paritare. Ca forme ale etalonului moned ntlnim : Paritatea aur - metalic Paritatea valutar - se ntlnete cnd valorile paritare ale monedelor sunt exprimate ntr-o singur moned valutar ( valut dolar de exemplu ) Paritatea D.S.T. ( la fel ca la paritatea valutar, dar n loc de dolar se folosete D.S.T. ) 2
Modul de batere i circulaie a monedelor cu i fr valoare intrinsec - asigur compararea valoric a unitii monetare fiind sinonim cu paritatea i permite compararea preului unei monede convertit n alt moned. Convertilitatea monetar - caracteristici : treptat funciile monedei sunt preluate de bancnot care devine instrument monetar ideal. ncepnd cu 1933 convertibilitatea intern a bancnotei ncepe s fie limitat iniial, iar ulterior este definitiv exclus. Bancnota i moneda de cont rmn singurele forme de moned n circulaie i n msura n care ele se raporteaz la puterea de cumprare , se sprijin pe producia de bunuri i servicii. La nceput convertibilitatea echilibra cantitatea de hrtie cu moneda marf (aurul). n etapa actual exist o filier obligatorie de ptrundere a monedei naionale n circuitul internaional. Distingem : - convertibilitatea n condiiile etalonului aur - convertibilitatea n condiiile aur - devize. Banca de emisiune deine n depozitul su valuta de referin accesibil deintorului de moned naional la cursul oficial. n aceste condiii aurul n care se putea realiza parial convertibilitatea final aparine bncii strine care a emis valuta de rezerv . Cursurile valutare n etapa actual sunt supuse unor fluctuaii continue n funcie de cererea i oferta pieei ( dispar punctele aurului ). Convertibilitatea actual a monedelor naionale : - cnd exportul < importul rezult c importul = exportul + o cantitate de valut. Rezult o srcire a depozitelor bancare (banca care acoper aceast cantitate de valut rmne fr rezerve ) - cnd exportul > importul - dezideratul - funcia obiectiv a fiecrui stat este ca exportul = importul + valut. Se aplic de stat mecanisme de reechilibrare a importului prin majorarea exporturilor care refac n esen echilibrul ntre cererea i oferta n valut, reeditndu-se mecanismul existent punctelor aurului.
Se elimin aurul i dolarul ca etalon monetar i se nlocuiesc cu DST-uri ( se realizeaz aranjamente internaionale valutare ). Statele componente ale sistemului monetar internaional pot alege un anumit tip de curs valutar , inclusiv fluctuant . Convertibilitatea capt caracteristici de pia pe fondul necesitii desfiinrii restriciilor valutare n domeniul plilor i transferurilor pentru realizarea convertibilitii . Asigurarea unei lichiditi internaionale la nivelul necesitilor .
CURSUL NR. 3 Organizarea monetar european. nceputurile sistemului monetar european (SME). Formele de existen i mecanismele ECU i/sau EURO - forme, rol, efecte.
ncorpornd existena acumulat prin arpele n tunel SME ncepe s funcioneze n martie 1979 avnd urmtoarele componente principale : - unitatea monetar european ( ECU sau EURO ) ; - mecanismul cursurilor de schimb . Marja de fluctuare permis se SME a fost stabilit la 2,25 % din cursurile centrale ale monedelor statelor participante la SME. Nencadrarea uneia sau mai multor valute n aceste marje de fluctuare impunea realinierea cursurilor centrale . Se ivete o contradicie , o incompatibilitate ntre sistemul monetar bazat pe cursuri cvasifixe i mobilitatea aproape complet a fluxurilor de capital care au creat la nceputul anilor 90 probleme de stabilitate rilor componente SME, dar i de lichiditate implicit. n acest context, dezvoltnd raportul Delors prezentat in 1989, reuniunea de la Maastricht adopt tratatul asupra unitii europene. Obiectul esenial este crearea unei zone fr frontiere interioare care n ultim instan conduce spre instalarea monedei unice. De la acest obiect esenial deriv un obiect derivat care s-a numit atunci Unirea economico i monetar (UEM) prin constituirea sistemului european al bncilor centrale (SMBC) i al bncii centrale europene (obiectiv care expir n anul de graie 1999). Obiectivele SMBC : 1) definirea i aplicarea politicii monetare a convertibilitii ; 2) coordonarea operaiilor valutare ; 3) deinerea i administrarea rezervelor monetare oficiale ale statelor membre; 4) funcionarea eficient a sistemului de pli ; 5) supravegherea prudenial a instituiilor de credit i a stabilitii sistemului financiar ; 6) compatibilizarea legislaiei actuale cu tratatul uniunii europene i statutul sistemului european al bncilor centrale ; Caracteristica evident a tratatului uniunii europene o constituie gradualismul integrrii n timp, ceea ce nseamn o etapizare i n spaiu (selectivitate) ceea ce nseamn o intrare n UEM. Referitor la selectivitate, pentru ca o ar s devin membr UEM trebuie s ndeplineasc condiii referitoare la :- rata inflaiei ; - rata dobnzii ; - stabilitatea monedei ; - deficitul bugetar ; - datoria public . n acest context n 1993 are loc reuniunea de la Bruxelles care stabilete urmtoarele : hotrrea de a respecta integral prevederile tratatului de la Maastricht ; convergena n sensul necesitii realizrii UEM ; sincronizarea evoluiei SME cu fazele uniunii europene fiind necesar realizarea quartetului imposibil. Dimensiunile quartetului sunt : 1. circulaia liber a mrfurilor ; 4
2. mobilitatea deplin a capitalului ; 3. cursuri valutare fixe sau stabile ; 4. autonomia naional a politicii monetare. n acest sens s-a optat pentru realizarea quartetului pentru renunarea n perspectiv a autonomiei monetare naionale n favoarea crerii sistemului european al bncilor centrale. n iunie 1995 Comisia Comunitar European, prezentnd cartea verde, afirma c pn la sfritul secolului XX Europa va avea o moned unic. nsemnele monetare naionale devenind n acest fel substituibile ca forme ale aceluiai coninut valoric, ceea ce anun fixarea cursului de conversiune ntre moneda unic i monedele naionale din UEM. n 1994 se instaureaz i cadrul juridic n zona economic european care beneficiaz de ntreaga legislaie juridic a comunitii europene , att financiar-bancar ct i monetar. Definiie: EURO este un instrument monetar i n acelai timp unitate de cont emis de organisme financiar internaionale (SME) care i stabilete valoarea prin metoda coului valutar care nseamn o valoare medie ponderat a celor mai importante valute din cadrul SME utilizat ca unitate de cont i instrument de plat ,avnd un curs cvasistabil ( 2,25 % ) .
CURSUL NR. 4 Masa monetar - concept, structur , componente Indicatorii i agregatele monetare Masa monetar
Circulaia monetar - n accepia practic - este procesul de micare a banilor n cadrul i n scopul asigurrii circulaiei bunurilor i serviciilor. Circulaia monetar - n accepia internaional - este ansamblul coerent i complex de fluxuri i circuite prin intermediul crora se desfoar micarea banilor , n procesul realizrii mrfurilor i serviciilor , aceast micare fiind dependent relativ de procesualitatea circulaiei mrfurilor conform unor regulariti specifice economiei de pia. Conceptul de mas monetar :masa monetar reprezint : 1. cantitatea de moned care const din totalitatea activelor eterogene ca mrime care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor , serviciilor i plata datoriilor ; 2. cantitatea de lichiditi ca ansamblu al mijloacelor de plat existente instantaneu. Structura masei monetare : n structura sa masa monetar nregistreaz doar moneda deinut de subiecii economici nonfinanciari ( firme , gospodrii , instituii publice ) , moneda deinut de sistemul bancar i utilizat n relaiile dintre instituiile bancare nefcnd parte din masa monetar . Componentele masei monetare : sunt agregatele monetare care se construiesc pe baza unor criterii , permind selecionarea elementelor care realizeaz politica monetar , rolul agregatelor monetare fiind dublu : - indicatori ai masei monetare , pe care o msoar 5
Agregatele monetare utilizate de sistemul federal la rezervelor al SUA are urmtoarea compoziie : 1. moneda primar care nglobeaz totalul disponibilitilor bncilor comerciale i asimilatele acestora la rezerva federal , disponibilitile la vedere ale sectorului privat la rezerva federal i moneda fiduciar n circulaie ; 2. masa bneasc n sens restrns ( M 1 ) care cuprinde moneda fiduciar n circulaie , moneda de cont sub forma disponibilitilor la vedere i alte categorii de conturi asupra crora pot fi trase cecuri ; 3. cuprinde mai multe agregate monetare : a) M 2 = M 1 + depuneri la termen pe perioade scurte + capitalul n cont la societi de investiii ; b) M 3 = M 2 + depuneri la termen de valoare mare + sume consemnate la termen ; c) M 4 = M 2+ valoarea certificatelor de depozite remise d) M 5 = M 2 + valoarea certificatelor de depozite existente la casele de economii sau la uniuni de credit e) M 6 = M 2 + certificate de depozit remise + efecte de comer + obligaiuni emise de casele de economii Disponibilitile guvernului federal nu sunt incluse n aceste agregate monetare fiind considerate mpreun cu sistemul rezervelor monetare autoritate monetar. n rile europene exist o concepie unificatoare a agregatelor monetare. Distingem : 1. lichiditatea sistemului bancar ( lichiditatea cash , lichiditatea potenial ,lichiditatea extern ) care este mai larg dect moneda primar din sistemul american . 2. lichiditatea primar fiind incluse : numerarul n circulaie , depozitele transferabile ale subiecilor nebancari la bnci ( exclusiv statul ) reprezentnd masa bneasc n sens restrns. 3. Lichiditatea secundar cuprinde urmtoarele instrumente aflate n posesia subiecilor nebancari : - depozite pe termen scurt necuprinse n lichiditatea primar ; - hrtiile de valoare pe termen scurt ; - creditele pe termen scurt inclusiv comerciale. n Romnia metodologia FMI a fost adoptat realizndu-se o combinaie a modalitilor utilizate n SUA i n rile europene pentru agregatele monetare din cele trei grupe : Agregate monetare care reflect moneda primar cuprind : mrimea activului total BNR defalcat n credite acordate sistemului financiar ; creane externe alte active ; volumul modelelor primare autohtone ( monede n circulaie , depozite la BNR , rezerve obligatorii ) ; moneda primar lichid a bncilor comerciale , inclusiv disponibilitile interbancare. Masa bneasc n sens restrns , cuprinde : numerarul n circulaie ; moneda n cont ( depozite , cecuri bancare etc. ) ; mijloace de decontare ( eventual ). Grupa a treia de agregate monetare cuprinde : cvasimoneda ( depozite la termen n bnci ) ; echivalentul n lei al depozitelor n valut ale rezidenilor ; M 2 = M 1 + cvasimoneda ; alte active lichide cum ar fi : - contribuia la pensia suplimentar la cec ; - depozitele la termen i la vedere ale statului i populaiei care nu sunt incluse n M 2 ; - M 3 = lichiditate total = M 2 +alte active lichide.
O alt teorie este analiza Keynsian (monetarist - cererea de moned acceptat ). Keynsismul privete moneda ca fiind activ financiar. El afirm c moneda este deinut nu numai pentru tranzacii ci i pentru cel puin alte dou motive : ca mijloc de precauie i ca mijloc de speculaie datorit faptului c moneda consolideaz averea prin amnarea cheltuirii banilor i investirea n active financiare (obligaii) sau depozite. Cantitatea de moned deinut pentru tranzacii i pentru precauii este independent de cea alocat speculaiei care depinde doar de rata dobnzii . Rata dobnzii condiioneaz investiiile care au efect multiplicator asupra produciei globale. Keyns remarc interaciunea ntre cererea de moned i producie prin intermediul fluctuaiei ratei dobnzii, moneda influennd activ echilibrul economic. Substituirea monedei cu obligaiunea (activ financiar) pe care a realizat-o Keynsismul a fost generalizat n gndirea postkeynsian ai cror reprezentani au fost Hiks i Tobin, fiind introdus noiunea de patrimoniu. n concepia neokeynsist cererea de active monetare se nscrie ntr-un demers general prin care ntr-o economie guvernat de incertitudine se asigur diminuarea riscurilor aferente unor active printr-o structur adecvat a patrimoniului. Monetarismul - privete moneda ca fiind un element de patrimoniu, plecnd de la analiza preferinei pentru lichiditate dezvoltat de neokeynsiti evideniaz calitatea monedei de a fi activ financiar, o modalitate prin care agenii economici i pot consolida averea. Dup ei, cererea de moned ,ca a oricrui activ financiar ,depinde de trei factori : 1. Bogia total a individului ; 2. Preurile i randamentele diferitelor componente ale activului ; 3. Gusturile i preferinele indivizilor . Prelund de la neokeynsiti aspectul patrimonial al cererii de moned, monetaritii subliniaz c alturi de bogia natural a individului, n patrimoniul su intr i bogia intrinsec care rezult din fluxurile de venituri pe care acesta se ateapt s le primeasc drept remunerare a capacitilor sale productive (capitalul uman). Empiric ,nainte de 1975, evoluia cererii globale de moned a putut fi explicat cu ajutorul unor variabile ca : venitul permanent , rata dobnzii, rata anticipat a inflaiei. Dup 1975 aceast explicaie a devenit neverosimil datorit comportamentului modificat semnificativ al diferitelor componente ale lichiditii (masei monetare) li ale diferitelor categorii ale subiecilor economici nonfinanciari. Cauze principale : Accelerarea i variabilitatea conjunctural a ratei dobnzii ; Volatilitatea ratei dobnzii pe termen scurt (datorit evoluiei inflaiei). Subiecii economici au ncercat restructurarea compoziiei patrimoniului pentru a domina influena inflaiei asupra valorii reale a acestuia . Simultan, pentru scderea costului tranzaciilor (costul conversiei creanelor n mijloace de plat ) instituiile bancare au inventat noi forme de plasament care au contribuit la reorientarea compoziional a patrimoniului subiecilor economici. Aceast inflexiune a cererii de moned afecteaz eforturile publice de reglare a lichiditii din economie prin controlul emisiunii monetare. 9
Internaionalizarea masiv a economiilor internaionale determin ca evoluia masei monetare s devin dependent de evoluia anticipat a curului de schimb. Deplasarea cererii de moned de la o valut la alta determin politicile monetare naionale s-i adapteze obiectivele pentru a putea interveni eficient i pe pieele monetare ale altor ri. Oferta de moned reprezint cantitatea de mijloace de reglare a schimburilor puse la dispoziia agenilor economici nebancari de sistemul bancar. n mod esenial moneda se caracterizeaz prin aceea c poate fi general acceptat ca mijloc de plat. Aceast caracterizare a monedei permite definirea unitar a ofertei de moned i impune delimitarea unor ansambluri stadial integrabile care e numesc agregate monetare. Exist dou abordri de baz n privina msurrii cantitii de moned: Abordarea prin tranzacii - msoar cantitatea de moned prin evidenierea monedei ca mijloc de schimb. Abordarea prin lichiditate - consider moneda ca cel mai lichid activ datorit uurinei cu care se tranzacioneaz.
CURSUL NR. 6 1. Echilibrul monetar - factori de influen 2. Inflaia - concept, cauze, tipuri, consecine 1. Echilibrul monetar - factori de influen
Starea de echilibru monetar este determinat de condiiile economice monetare ,financiare, valutare i sociale specifice fiecrei economii i fazelor de evoluie ale acestora. Echilibrul economic reprezint o constelaie de variante interdependente astfel nct prin aciunea lor se exclude orice tendin de modificare solidar a acesteia. Echilibrul economic este de trei feluri : - echilibru economic static - este un concept care evideniaz doar condiiile existenei echilibrului fr s se releve modul cum odat perturbat acest echilibru se restabilete. - echilibru economic comparativ - n cadrul acestui concept se definesc condiiile de echilibru de la nceputul i de la sfritul ntregii perioade n care are loc restabilirea echilibrului perturbat iniial. - echilibru economic dinamic - este un concept care consider variabila temporar ,reflect continuitatea evoluiei, inducerea fiecrui moment al evoluiei ntr-o structur corelativ a sistemului economic global. Totodat acest echilibru reflect tendina de permanent adaptare la diferii factori de influen prin depirea unei stri devenit neadecvat. Model ,n ultimele decenii, ideii de echilibru economic i-a fost ataat ideea de dezechilibru economic permanent n care s-ar afla permanent economia observndu-se doar tendinele spre echilibru care fiind o stare ideal nu s-ar putea atinge niciodat, capacitatea autoreglatoare a economiei fiind iluzorie datorit unor factori ca : - insuficiena informaiilor - imperfeciunea procesului de realizare a echilibrului Deci, n loc de preuri de echilibru trebuie acceptat ipoteza c subiecii economic i adapteaz comportamentul la preuri de nonechilibru. Interdependena diferitelor piee produce multiplicativ dezechilibre, dezechilibrnd propagat sistemul economic n ansamblu. Factorii de influen ai dezechilibrului sunt : 1. ineria din reaciile subiecilor economici ; 2. structurile de interese i motivaionale ; 3. rigiditile tehnologice i organizatorice. Distingem astfel un echilibru financiar axat pe simetria comportamental a subiecilor economici manifestat cnd cererea i oferta de instrumente financiare manifest pe o anumit pia sunt egale. 10
Echilibrul monetar constituit dintr-un ansamblu de relaii i variabile cu caracter monetar definit ca fiind starea de identitate ntre masa bneasc realmente existent n economie, oferta de moned i cererea de bani. Caracteristici ale echilibrului monetar : 1. este un proces obiectiv influenat de procesele de producie i circulaie din economia de pia ; 2. se manifest ca tendin avnd caracter dinamic i fiind determinat de mutaiile din sfera real de care sfera monetar este dependent. 3. dependena proceselor monetare de cele reale (din sfera material) este relativ, circulaia monetar exercitnd la rndul ei o influen activ asupra proceselor materiale. 4. se realizeaz att prin concordana ntre cererea i oferta de bani ct i prin concordana care trebuie s existe pe celelalte piee din economia, n particular, pe pieele financiare. Explicarea realizrii echilibrului monetar se regsete concentric n cadrul a dou tipuri de abordri : Abordarea Keynsian - presupune realizarea echilibrului macroeconomic prin relaia : Economisire = Investitii Relaia exprimat matematic este urmtoarea : E( v ) = I ( i ) unde : - E = echilibru - v = venituri - I = investiii - i = rata dobnzii Abordarea Friedmanian : Model Hiks - Hansen : i
V V - LM =cererea de moned - IE = curba combinaiilor lui i , V asigurnd echilibrul pe piaa bunurilor - N = punct de echilibru al ratei dobnzii pentru fiecare volum de moned. Curba cerere - ofert reprezint echilibrul monetar i este constituit din punctele de ntlnire ntre cerere i ofert n care se stabilete rata dobnzii curente (i). Aceast curb exprim ntr-un stoc dat de moned relaia ntre cererea total i venituri. Dac oferta de moned i nivelul preurilor sunt cvasiconstante, atunci se determin o cretere de moned i se provoac implicit creterea ratei dobnzii. 11
Putem afirma n concluzie c venitul este monetar o funcie cresctoare depinznd de rata dobnzii. Intersectarea curbelor LM i IE determin punctul N n care se echilibreaz nivelul venitului i nivelul ratei dobnzii pentru fiecare volum de moned. n figura de mai sus se sugereaz aciunile de politic economic pentru a face fat unei situaii de criz (inflaie). n punctul N cantitatea de moned existent determin o rat a dobnzii suficient de sczut i implicit o investiie suficient de ridicat pentru atingerea echilibrului economic i monetar. Rata dobnzii asigur legtura ntre nivelul real i cel monetar al echilibrului. Abordarea Keynsian trateaz modelele monetare ca avnd un rol secund n raport cu fenomenele reale ,politica bugetar re recuperare a echilibrului economic fiind privilegiat . n abordarea Friedmanian ,alternativele la schema Keynsian ,se urmrete ca variaiile masei monetare s regleze ritmurile vieii economice. Se consider c orice schimbare a cantitii de moned modific echilibrul activelor i declaneaz reacii de substituie ntre moned i alte active financiare. n abordarea Friedmanian mecanismul de transmisie economic se bazeaz pe echilibrul dorit al portofoliilor individuale, rata dobnzii avnd un rol minim. Deci, reglarea masei monetare exercit un efect global asupra economiei fiind necesar o cretere anual a circulaiei monetare corespunztor ratelor de cretere economic.
Cauzele inflaiei : inflaia este generat de tensiuni i dezvoltri inflaioniste ale unor componente valorice ale procesualitii economice. Apar implicit forme ale inflaiei : 1. inflaia prin cerere - este generat de creterea cererii globale de bunuri i servicii n raport cu oferta inelastic. Se manifest sectorial ,dar se extinde rapid, generalizndu-se. 2. inflaie prin costuri - este generat de creterea nejustficat a unor categorii de costuri. Este o expresie a dezechilibrelor de pe piaa factorilor de producie. 3. Inflaie importat - generat prin mecanismul cursului de schimb i prin mecanismul fluxurilor de capital. 4. Inflaie structural - determinat de dezechilibre n structurile economice datorit accelerrilor politicii economice n diferite sectoare i de preponderena intervenionismului autoritii publice pentru realizarea ajustrilor, armonizrilor i adaptrilor n vederea echilibrului economic global. Interpretarea procesului inflaionist este centrat de dou puncte de vedere : primul punct de vedere privete inflaia ca fenomen monetar - consider c emisiunea monetar excesiv este o condiie premis a inflaiei i nu factorul cauzal primar ; 12
al doilea punct de vedere privete inflaia ca fenomen economic global - privete fenomenul inflaionist ntre celelalte fenomene economice conjunctural legate de producie , venituri i cheltuieli. Se consider creterea preurilor ca fiind o consecin a inflaiei. Inflaia este un exces de cerere de mrfuri fa de ofert care provoac o micare n sus, ireversibil a preurilor. Definiia inflaiei: este un fenomen de natur monetar compozit avnd cauze multiple depinznd de structuri economice ,de factori financiari i nonfinanciari, nsoit sistematic, nu cauzal, de dezechilibre monetare. -
CURSUL Nr. 7
Circulaia monetara in Romnia
Mecanism esenial important n sistemul monetar i financiar al unei ri, circulaia monetara se manifesta pe piaa monetara. Piaa monetar este o pia a capitalurilor pe termen scurt. Existenta acestei piee este legata de faptul ca unele bnci sunt beneficiare ale unui surplus de ncasri iar altele au de efectuat un surplus de pli. Piaa monetar este o pia de lichiditi pe termen scurt pe toate organismele de credit bancar. Ea este totodat locul interveniilor bncii de emisiune asupra lichiditilor bancare. Istoricete circulaia monetara a reprezentat micarea monezilor metalice principale de aur i argint. n prezent circulaia acestor monede metalice nu mai exist, ceea ce a determinat convertirea circulaiei monetare ntr-o circulaie bneasc ,n general, mai ales n acele ri unde exista convertibilitatea monetar a monedei naionale. Piaa monetar este un mecanism al economiei ,ea nu a putut exista anterior anului 1989 n Romnia deoarece nu exista economia de pia. n economia planificat central cu caracter imperativ a avut loc transformarea monedei din instrument al aciunii deintorilor puterii de cumprare n instrument al dictatului etatist.
Atributele BNR :
supranumit "banca bncilor" ,BNR autorizeaz bncile comerciale s desfoare operaiuni specifice n condiiile ndeplinirii cerinelor de autorizare stipulate n normele BNR; supravegherea prudent a bncii autorizat prin verificarea permanent a expunerii la risc a acestora.
n conformitate cu art. 31 din legea Nr. 34/1991 BNR poate acorda bugetului de stat un mprumut limitat pentru acoperirea decalajului ntre veniturile si cheltuielile bugetare, pentru aceste sume BNR devenind bancher al statului i creditor al Ministerului Finanelor. n lipsa unei garanii emise de Ministerul Finanelor ,n prezent, BNR acorda credite pe baza unei simple cereri. BNR poate s vnd i s cumpere efecte comerciale, acionnd ca agent al statului n ceea ce privete emisiunea ,vnzarea i rscumprarea obligaiilor de stat. BNR este singura banc care nu impune garanii.
Promisiunea de rambursare este un element esenial al creditului i presupune riscuri pentru care se cer garanii. Riscurile sunt de nerambursare sau de imobilizare. Nerambursarea const n probabilitatea ntrzierii pltii sau a incapacitii de plat datorat conjuncturii ,deficienelor sectoriale, deficienelor mprumutului. Ca soluie de prevenire se recomand diversificarea i/sau garantarea mprumutului. Riscul de imobilizare survine la banca care nu este n msur s satisfac cererile titularilor de depozite datorit gestiunii nereuite a creditelor. Ca soluie de prevenire se recomand angajarea de credite pe hrtii de valoare, reescontul sau garaniile reale i personale. Garaniile reale sunt gajul, ipoteca, dreptul de reinere ,privilegiul Garaniile personale sunt simple, solidare. Termenul de rambursare a creditului - este variat putnd varia intre 24 ore si 30-50-100 de ani. Uzanele creditului : pe termen scurt creditul se deruleaz prin rambursarea integral la scadenta pe termen mediu i lung se face o rambursare ealonat a creditului, odat cu plile curente rambursndu-se dobnda i o parte din mprumut. Dobnda este caracteristica definitorie a creditului. Ea poate fi fix sau variabil (sensibil). Se modific periodic (de regul semestrial) armonizndu-se cu dobnda pieei. Acordarea creditului (tranzacia propriu-zisa) - distingem o tranzacie unic ,un mprumut acordat ,credit deschis (linia de credit) caracterizat prin aceea c mprumuturile efective survin la intervale liber alese de debitor prin emiterea crilor de credit. Consemnarea si transferabilitatea - caracteristici necesare creditului ntruct acordurile de credit sunt consemnate prin nscrisuri care stipuleaz obligaia ferm a debitorului de rambursare a mprumutului i dreptul creditorului de a i se plti suma angajat. Transferabilitatea este cesiunea creanelor i a veniturilor accesorii.
3. Tipuri de credite
Caracterizarea creditelor se face dup urmtoarele criterii : I. Dup natura economic i participani : - credit comercial - credit bancar - credit de consum - credit obligatar - credit ipotecar Creditul comercial - este cea mai reprezentativa forma de credit in economia de pia. Const n amnarea plii reciproce de ctre agenii economici activi cu prilejul vnzrii mrfurilor. Instrument specific este cambia - are rolul de a suplimenta capitalul circulant scutind creditul bancar, se face un transfer reciproc de resurse ntre ntreprinztori. Creditul bancar - este un credit comercial care prin cesiune bancar i scontare se transform n credit bancar. Creditul de consum - este pe termen lung sau scurt acordat persoanelor individuale i este destinat acoperirii consumului bunurilor sau serviciilor. Creditul obligator - este un credit provenit de la subscriptor ctre persoana juridic (agent economic). Creditul ipotecar - este girat cu ipoteca ntre debitori i creditori interpunndu-se bncile. II. Dup destinaie : - credite productive - credite neproductive III. Dup natura garaniilor ce servesc ca acoperire : - credite reale - credite personale 16
IV. Dup scaden : - credite pe termen - credite fr termen V. Dup fermitatea scadenei : - credite denunabile - credite ne-denunabile VI. Dup modul de stingere al obligaiilor de plat : - credite amortizabile - credite ne-amortizabile
CURSUL Nr. 9 Dobnda 1. 2. 3. Concept, determinani, structur, nivel ; Curbele de randament i tipuri de dobnd ; Dobnda nominal i dobnda real. 1. Concept, determinani, structur, nivel
Dobnda este un concept care comport dou accepiuni : a) n sens restrns dobnda este suma cuvenit proprietarilor la rambursarea sumei mprumutate. Dobnda este preul folosirii capitalului, este remunerarea riscului mprumutului ; b) n sens larg dobnda este preul pltit de debitor creditorului pentru cesiunea dreptului de folosin a mprumutului pn la scaden. Definiia lui Keyns - dobnda este o recompens pentru remunerarea la lichiditi i concomitent este preul pentru achiziionarea lichiditii. Definiia lui Samuelson - dobnda reprezint surplusul revenit proprietarului pentru capital ca factor de producie. Determinani : - creditul avansat - perioada de timp a folosirii capitalului vrsat - nivelul ratei dobnzii.
d= D x100 , unde : D = dobnda total C
Iniial dobnda a fost legat de creditul pentru consum, apoi ea a nsemnat dreptul de a folosi creditul cu destinaie economic productiv. Factorii dobnzii sunt : I. Productivitatea capitalului implic realizarea unei anumite rate a profitului. Profitul total este o sum a dobnzii i a profitului net, evident c orice investitor i dimensioneaz afacerile astfel nct s realizeze un profit total mai mare sau cel puin egal cu profitul net; II. Lichiditatea care se refer la situaia creditorului ce prefer ntotdeauna forma de mprumut de natur s asigure lichiditatea ; III. Riscul nerambursrii - mprumutanii se preocup major de constituirea garaniilor reale n vederea diminurii riscului nerambursrii ; IV. Raportul dintre cererea i oferta de credite - oferta este determinat la rndul ei de factori ca - nivelul economisirii , - nivelul veniturilor , - preferinele de consum , - inflaia. Cererea este intercondiionat de cei trei mari debitori sociali : guvernul, agenii economici i familia. Nivelul dobnzii : n rile cu o economie de pia consolidat s-a constituit un nivel de baz al dobnzii care este un nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei mrimi relative. Aceast rat fixat de o banc de referin n condiiile medii date servete ca termen de baz pentru calcularea celorlalte rate ale dobnzii situate n jurul dobnzii de baz. n S.U.A. rata de baz a dobnzii este rata aplicat de bncile comerciale la creditele acordate de aceste bnci pe termen scurt clienilor de prim rang. n Anglia i n lume este binecunoscut rata LIBOR.
2. Curbele de randament
n aprecierea nivelului dobnzii un rol deosebit se acord din punct de vedere teoretic ct i practic curbelor de randament. Curba de randament este o curb continu care descrie relaia funcional ntre randamentul la rata scadenei i numrul de ani ce intervin naintea scadenei pentru titlurile cu venituri fixe la un moment dat. Curbele de randament se rezum la anumite creane dar sunt semnificative pentru ntreaga pia a creditului. Potrivit conjuncturii de moment, curbele de randament pot avea trei modaliti de expresie: 1. Curba plat - arat c randamentele titlurilor pe termen scurt, mediu i lung sunt practic aceleai i c raportul ntre cerere i ofert este echilibrat pe ansamblul pieei. 2. Curba orientat n sus relev c titlurile pe termen lung au un randament ridicat i sugereaz c cererea de fonduri pe termen scurt este foarte puternic fa de cererea de fonduri pe termen lung. 3. Curba orientat n jos exprim faptul c titlurile pe termen scurt au un randament foarte ridicat de unde rezult c cererea de fonduri pe termen lung este foarte puternic fa de cererea de fonduri pe termen scurt.
n concluzie, n condiiile unei intensificri a procesului inflaionist rata dobnzii implic dou ipostaze: a) Dobnda nominal exprimat prin rata curent de pia ; b) Dobnda real exprimat ca diferen ntre dobnda nominal i gradul de eroziune a capitalului determinat de evoluia procesului inflaionist. Dobnda real este direct proporional cu deprecierea monetar. Dobnzile nominale sunt dobnzile stabilite ntre pri i consemnate contractelor de creditare, sunt cele negociate i acceptabile pentru creditori. Astfel rata dobnzii reale este dat de urmtoarea formul :
RDR =
Evoluia dobnzii reale din lumea contemporan ilustreaz contradicia dintre dobnda nominal i cea real. Creterea operaiunilor de credit n valute compozite pe pieele internaionale ridic problema determinrii specifice a ratei dobnzii practicate pentru aceste operaiuni, n condiiile n care ratele dobnzii variaz pe pieele naionale, n funcie de intensitatea procesului inflaionist naional. Determinarea dobnzii la creditele exprimate n valutele compozite se efectueaz pe modelul mediei ponderate : Di x Vi , unde Di = rata dobnzii pe piaa valutei Vi Vi = ponderea valutei Vi n valuta compozit. Tehnici de calcul ale dobnzii : Dobnda dat de o unitate monetar pe un an de zile se numete dobnd unitar.
E= kxtxz , unde : 360 x 100
1 + RDV 1 1 + Ri
E = dobnda k = capitalul investit t = timpul z = rata dobnzii Calculul dobnzii asupra unei sume de bani exprimat n general pe o perioad de timp. Dobnda compus este uzual pentru credite cu o durat mai mare de 12 luni. n acest caz dobnda se calculeaz dup regula operaiunii de dobnd simpl care trebuie majorat cu o nou sum care intr n operaiunea de dobnd a perioadei urmtoare. Astfel unitatea monetar devine la sfritul perioadei: 1 + R = k ; A E ; R = rata anual a dobnzii pentru 1 + n , n = numrul de ani. R E = A 1 + 100
n
; A=
E R 1 + 100
n
; R =n
E 1 A
A=
E E ;E =n 1 n A K
CURSUL Nr. 10 1. Bncile comerciale 2. Originea si necesitatea bncilor de depozit 3. Operaiuni bancare. Riscul bancar 4. Ci de ameliorare a managementului bancar 1. Bncile comerciale
Bncile comerciale au aprut n accepiunea moderna n legtur cu dezvoltarea comerului i acumularea de mari capitaluri bneti, expresie a dezvoltrii produciei, intensificrii schimburilor comerciale si expansiunii economiei in general. 19
Participnd la dezvoltarea operaiunilor comerciale prin intermediul titlurilor cambiale, n mod firesc aceste bnci s-au numit bnci comerciale. n epoca contemporana locul i rolul bncilor comerciale sunt strns legate de calitatea lor de intermediari n perspectiva relaiei economii-investiii, fundamentala pentru creterea economic. Mobilizarea resurselor bneti ale agenilor economici i populaiei la dispoziia i prin intermediul bncilor comerciale este premiza economic primordial a realizrii de economii care se constituie n dubla ipostaza : - venituri neconsumate ale perioadei curente - cerere potenial pentru producia viitoare. Agenii economici recurg la capitaluri proprii i la credite bancare n procesul de reciclare i valorificare a capitalurilor banesti din economie. Se creeaza in acest mod premizele unei ample redistribuiri a capitalurilor banesti printr-o retea de intermediari care in exclusivitate sau cu preponderenta in cadrul sistemului bancar s-au constituit in reteau de banci comerciale sau de depozit. Bancile comerciale efectueaza urmatoarele operatiuni: 1. Operatiuni pasive - care constau in formarea capitalului propriu ,atragerea depunerilor si rescontul (refinantarea) 2. Operatiuni active - operatiuni de creditare si de plasament care se deruleaza pe baza depozitelor bancare constituite. 3. Operatiuni comerciale si de comision .- constituie un grup special de operatiuni ale bancilor comerciale care privesc tranzactiile de vanzare-cumparare de devize efectuate cu prilejul mijlocirii de plati internationale. 1. Operatiuni pasive . Formarea capitalurilor proprii - bancile comerciale ca persoane juridice sunt societati pe actiuni care isi constituie capitalul prin trei modalitati : - pe baza capitalului social - pe baza fondului de rezerva - pe baza provizioanelor Principala caracteristica a bancilor comerciale este ca in cadrul resurselor proprii, capitalurile proprii detin cea mai redusa pondere, implicit este putin semnificativa capitalizarea profitului bancar ca modalitate de reciclare si valorificare a capitalurilor banesti depuse. Bancile comerciale isi constituie fondul de rezerva pentru acoperirea unor pierderi generate in principal de insolvabilitatea unor debitori. De regula ,rezervele proprii constituite sub forma fondului de rezerva ,ating ,la bancile comerciale o marime egala cu capitalul social. Aceasta dimensiune a fondului de rezerva se justifica prin varietatea riscurilor bancare. Pentru mentinerea unui plafon de lichiditati corelat cu o stare prudentiala,bancile recurg la constituirea de provizioane care pot fi reglementate si se constituie cand sunt reglementate in baza unor acte normative care urmaresc multiplicarea capitalurilor proprii sau provizioane de risc - pe baza lor putand fi acoperite pierderi bancare care pot fi anticipate ,necunoscandu-se insa marimea si momentul producerii acestor pierderi. Atragerea depozitelor . Depozitele pot fi la vedere si la termen. Depozitele la vedere se caracterizeaza prin flexibilitate in sensul ca depunatorii pot dispune oricand utilizarea lor sub forma platilor sau retragerilor din cont, suma lor este relativ constanta pentru ca platile din anumite conturi se constituie ca depozite in alte conturi,putandu-se vorbi in acest sens de un volum minim a depozitelor la vedere. Depozitele la termen sunt o conventie intre deponent si banca referitor la suma,durat si nivelul dobanzii bonificate. In Romania intrumentele cele mai utilizate de bancile comerciale pentru constiturea depozitelor la termen sunt certificatele de depozit (la BCR certificatele de depozit se emit pentru sume de 100.000 ,300.000, 500.000, 1.000.000 pe 3 luni,6 luni si un an in conditiile unor dobanzi fixe pe toata perioada de depozitare). Pentru sume mai mari bancile comerciale folosesc ca instrumente de depunere la termen contul de depozit. Clauzele de retragere si nivelul dobanzii difera in functie de banca. 20
Depozitele in cont curent - parte integranta a depunerilor bancare deschise atat persoanelor juridice cat si persoanelor fizice,prin intermediul contului curent se evidentiaza o multitudine de incasari si plati folosindu-se diferite instrumente de decontare ( cecuri, ordine de plata, foi de varsamant). Toate operatiunile de cont curent au loc numai la solicitarea clientilor si necesita un efort deosebit din partea organului bancar ceea ce face ca bancile sa bonifice in mod diferit soldurile de disponibilitati din aceste conturi (se acorda dobanzi mai mici ca la depozitele pe termen). Reescontul - modalitate de procurare de noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale unei alte banci comerciale de scont, dar de regula de emisiune. Alaturi de reescont bancile comerciale practica lombardarea (acele operatiuni de imprumut garantate cu efecte publice :obligatiuni,bonuri de tezaur). In acest fel bancile comerciale obtin de la banca de emisiune resurse pe termen scurt. Reescontul si lombardarea sunt operatiuni specifice recreditarii si refinantarii. 2. Operatiuni active. Operatiunile active ale bancilor comerciale sunt de doua categorii : - creditarea agentilor economici] - creditarea persoanelor fizice. Creditarea agentilor economici. Bancile comerciale si-au diversificat modalitatile de creditare. Distingem ca produse bancare :credite pentru constituirea de active fixe acordate in general pe termen scurt, credite pentru exploatare acordate pentru active curente (creditarea creantelor, creditele de trezorerie). Creditarea creantelor - distingem operatiuni specifice : - operatiuni cambiale - imprumutul pe gaj de actiuni si efecte publice - operatiuni de report. Bancile comerciale achizitioneaza efecte publice cu obligatia rascumpararii in termen scurt si cu acelasi pret.Vanzarile-cumpararile de titluri ale imprumuturilor de stat constituie un procedeu clasic de influentare a politicii monetare si de credit. Creditele de trezorerie - credite acordate pe termen scurt (sub un an) pentru necesitati curente legate de ciclul de exploatare si comercializare. Aceste credite cunosc doua forme : - avansul in cont curent - apare sub forma liniei de credit sau a plafonului de creditare - creditul pe termen mediu mobilizabil- este o refinantare la termen scurt pentru necesitati de export sau stocuri sezoniere in agricultura. Creditarea gospodariilor familiale si persoanelor fizice se utilizeaza frecvent pentru obiective de interes general de ordin social (constructia de locuinte) ,sustinerea prin credite a nevoilor curente (introducerea gazului in Constanta). 3.Operatiuni comerciale si de comision - privesc tranzactii in devize pe pietele internationale. Bancile comerciale realizeaza profituri prin diferenta intre cursul de vanzare si cumparare a devizelor. 3.1. Operatiuni de comision - bancile comerciale actioneaza in numele si in contul clientului efectuand operatiuni de plati, acreditive,incasso ,remiteri. Remiteri sunt operatiuni de transfer la solicitarea clientilor a unor documente ,titluri, sume catre terti. Acreditivul este operatiune de plata conditionata efectuata de bancile comerciale in baza documentelor de incasare si expediere a marfurilor, transfer de suma ca urmare a unei investiri de incredere pe care clientul a acorda bancilor comerciale. Incasso presupune efectuarea serviciului de incasare de catre o banca a diferitelor creante apartinand clientilor sai (cambii, facturi, hartii de valoare). Mandatul - operatiuni efectuate in numele bancii dar in contul clientului. Se refera la administrarea de hartii de valoare si chiar de patrimonii (executori testamentari, gestionarea fondului de tutela sau a diferitelor fundatii). Pentru operatiuni de mandat se percep comisioane pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii si realizarea de profit bancar.
Bancile de afaceri sunt banci de depozit specializate in operatiuni financiare a investitiilor pe seama depozitelor pe termen lung si a atragerii de capitaluri prin emisiunea de valori mobiliare. Ele se constituie in epoca moderna ca modalitati de ameliorare a managementului bancar. Ele ofera clientilor sprijin financiar direct prin participatiile de capital (cumparari de actiuni) sau indirect prin preluarea datoriilor sub forma obligatara. Bancile de afaceri indeplinesc si rolul de consilieri in managementul financiar al firmelor incasand comisioane importante .
CURSUL Nr. 11 Bncile de afaceri Operaiunile i rolul bncilor de afaceri I.1.Tipuri de bnci de afaceri I.2.Rolul bncilor de afaceri n realizarea de operaiuni, achiziii i fuziuni I.3.Rscumprarea integral pentru management (RIPM) Societi financiare de plasament II.1. Titlurizarea ; Fondul comun de creane (FCC) II.2. Societii de investiii financiare (SIF) I. Operaiunile i rolul bncilor de afaceri
Bncile de afaceri sunt bnci de depozit specializate n operaiuni de finanare a investiiilor pe seama depozitelor pe termen lung i atragerea de capitaluri prin emisiunea de valori mobiliare. Bncile de afaceri se constituie n epoca modern ca modaliti de ameliorare a managementului bancar. Bncile de afaceri ofer clienilor sprijin financiar direct prin participaii de capital (cumprri de aciuni) sau indirect prin preluarea datoriilor sub form obligatar. Bncile de afaceri ndeplinesc rolul de consilieri n managementul financiar al firmelor ncasnd comisioane importante.
C.
II.
Societile financiare de plasament s-au individualizat distinct n epoca modern ca o expresie a deintorilor de capital mai mari sau mai mici pentru valorificarea optim dar stabil a capitalului orict de mic. 23
Funcia principal a acestor societi este plasarea capitalului pe termen lung prin administrarea unui fond comun de creane n scopul maximizrii veniturilor. Iniial a avut ca obiect de plasament numai aciuni cotate bursier, ulterior s-au constituit fonduri comune de creane foarte diferite, prolifernd fenomenul titluralizrilor cu modificri consecvente pe piaa creditului.
sunt ncredinate unui depozitar sub supravegherea unui girant care trebuie s fie obligatoriu acionar al fondului, - retragerea, rscumprarea prilor este interzis un numr de ani (3-10 ani) pentru a se asigura investirea capitalului pe termen lung. Cluburile de investiii s-au nfiinat n perioada recent intenionnd iniierea n tehnica bursier i atragerea de economii n vederea fructificrii acestora pe baza achiziiilor de valori mobiliare. Pornind de la un aport modest membrii clubului cotizeaz lunar n vederea dezvoltrii activitii. Sunt maxim 20 de membrii. Elementul comun tuturor societilor financiare de investiii este transparena fiscal care se realizeaz prin aceea c veniturile obinute prin aceast form de plasament nu sunt supuse impozitrii la surs. -
CURS 12 Bncile i instituiile de credit specializate 1. Locul i rolul bncilor specializate in economii
Bncile si Instituiile de credit specializate, actioneaza in marea lor majoritate ca si bancile de afaceri, in sfera creditului mijlociu si lung, indicand conlucrarea intre Instituiile de credit specializate bipolar : - unele in mobilizarea resurselor, a disponibilitatilor din economii, sursa de constituire si extensie a capitalului - altele in disponib. creditelor in opratii si ramuri urmarindu-se cresterea eficientei intermedierii, valorificarii capitalului Creditele pe termen mijlociu sunt acordate pe durate de la 18luni 7 ani, avand destinatia procurarii de echipamente sau a finantarii exportului. In SUA si Anglia un rol important pe piata creditului mijlociu il ocupa operatiile de credit pentru marfuri vandute cu plata in rate. Piata creditelor pe termen mijlociu, ca si piata creditului pe termen lung, are la baza depozitele pe termen constant prin intermediul multiplelor forme de banci si institutii de credit specializate. Creditele pe termen lung se acorda pe termene de pana la 50 de ani, avand ca scop investitiile productive sau constructii de locuinte. O parte insemnata este indreptata inspre infaptuirea sprijinului financiar acordat de stat pentru realizarea politici sale economice. Bancile de ramura sunt banci comerciale sau o imbinare a bancilor comerciale cu cele de dezvoltare, constituindu-se ca o expresie a politici statului in domeniul bancar. Aceste banci isi bazeaza existenta pe elemente comune : - sprijinul statului care nu depaseste 30% din resurse - orientarea activitatii pe linia acordarii creditelor pe termen mijlociu si lung
2. Leasingul si factoringul
Instituiile de credit specializate in leasing sunt verigi relativ noi ale sistemului bancar. Operatiile de leasing au inceput in SUA in 1952, s-au extins in mai multe tari in 1962. Prezinta un ritm unic de crestere economica cifrat la 25% anual. Trasaturile leasingului : - operatia de inchiriere de utilaje sau echipamente industriale care apartin bancii sau societatilor financiare (SIF) - bunurile care se inchiriaza sunt achizitionate special pentru a satisface nevoile chiriasului in cauza - partile contractului convin incheierea ca o etapa intermediara - scopul final al operatiunii este achizitia de catre chiriasi a bunurilor respective la un pret convent prin considerarea platilor anterioare facute cu titlu de chirie Pentru banca sau societatea financiara leasingul asigura : - un plasament avantajos al capitalului - garantia bunurilor incredintate chiriasului 25
procurarea bunurilor de catre chiriasi fara a antrena bunurile proprii posibilitatea recuperarii in cativa ani a sumei investite prin preluarea cu titlu de cumparare a bunurilor de catre chiriasi Leasingul se substituie astfel creditului. Caracterul de credit al operatiunilor de leasing decurg din urmatoarele elemente : 1. Operatiunile se refera la plasamentul capitalului disponibil al unitatii specializate pe aceste operatiuni 2. Factorul hotarator in determinarea profitului care revine banci este nivelul dobanzii practicate 3. Angrenarea capitalului se face pe termen mijlociu, potrivi specificului operatiunilor de investitii 4. Garantia materiala a operatiei, caracteristica creditului este inclusa si asigurata in proporii mai mari si conditii mai bune Formele leasingului - Leasingul mobiliar priveste utilaje si alte bunuri materiale : tractoare, utilaje de constructii, vapoare etc - Leasingul imobiliar se refera la : birouri, locuinte etc. - Leasingul industrial, este cea mai importanta forma, are in vedere : instalatii complete (fabrici) Operatiunile de factoring implica aparitia, in raporturile de credit, in relatiile intre vanzatorul creditor si cumparatorul debitor, al unui nou pesonaj numit factorul. Acest agent, factorul, a fost determinat de interesul vanzatorului creditor de a obtine rapid sumele datorate de clienti si de a-si declina sarcina evidentei si urmaririi debitorului in caz de neplata. Factorul preia in sarcina sa, de la creditor, titlurile de creanta asupra debitorului devenind beneficiar, preluand asupra sa riscul situatiei de neplata a debitorului. Pentru creantele preluate factorul plateste agentului platitor valoarea creantelor diminuata cu comisionul sau. In acest fel nevenindui (prin diminuarea valorii nominale a creantei pe care urmeaza sa o imcaseze) : - dobanda aferenta pana la scadenta creantei - comisionul aferent efectuarii operatiei propriuzise de incasare a creantelor Acest sisistem de factoring este favorabil furnizorilor care fac frecvente livrari in loturi mari , care au activitate sezoniera sau clientela dispersata. Acest fapt permite extinderea factoringului prin unitati specializate
Caracteristic bancilor de comert exterior in perioada actuala este faptul ca ele concentreaza, promoveaza si dinamizeaza expansiunea comertului exterior,ele nefacand concurenta celorlalte banci. In operatiunile derulate prin bancile de comert exterior statul are o participare substantiala prin intermediul finantarii bugetare si acordarea de facilitati in derularea operatiunilor de comert exterior. Prin insasi cadrul lor statutar bancile de comert exterior nu-si propun sa monopolizeze deservirea bancara ci sa coordoneze si sa coopereze cu celelalte banci de ramura si/sau de afaceri. Principalele operatiuni de creditare derulate prin bancile de comert exterior se pot grupa in functie de destinatia lor si sfera de utilizare. Astfel deosebim: - credite furnizor - acordate furnizorilor - credite de prefinantare - destinate inlesnirii operatiunilor de fabricatie si desfacere a produselor - credite cumparator - acordate cumparatorilor Creditul furnizor - este creditul acordat de catre exportator cumparatorului extern sub forma marfurilor care fac obiectul contractului de creditare fie pe termen mediu (2-5 ani) fie pe termen lung (maxim 10 ani). De fapt furnizorul nu este dispus sa crediteze nici pe termen mediu si cu atat mai mult pe termen lung, el oferind creanta la vanzare bancii sale prin operatiuni de scontare, forfeting. In creditul furnizor se include creditul cadru acordat pe baza unor acorduri bilaterale de export care cuprind conditii uniforme si in majoritatea cazurilor importante facilitati. Aceste credite sunt expresia interventionismului statal in economie si a promovarii prin acorduri guvernamentale a exportului de catre anumite tari. Creditul de prefinantare - facilitatile de creditare acordate prin actiunile statale in domeniul sprijinirii exportului se extind si asupra operatiunilor de pregatire a exportului. Deosebim creditele "revolving" care functioneaza prin acordarea unor transe de credit in functie de necesitati pe termen de pana la un an cu posibilitatea innoirii lor actionand ca un substitut al fondului de rulment in vederea stimularii exportului. Creditul cumparator - se identifica cu creditele pe termen lung acordate importatorilor de utilaje si echipamente si ele se deruleaza pentru valori considerabile aferente unor proiecte de investitii importante national (finantarea se face de organismele statale). Linia de credit (creditul stand-by) - este una dintre cele mai recente forme de credite in relatia intre banci si intreprinderile guvernamentale in relatia achizitionarii de pe o piata externa a marfurilor putand fi socotit un credit cumparator. In relatia creditarii institutiile guvernamentale preiau posibilitatea controlului derularii finantarii lor putand cere intreprinderilor creditate dari de seama financiare, periodice asupra situatiei utilizarii creditelor. Ele au o tendinta de crestere in ultima perioada. Procesul de economisire - asigura una dintre putinele forme de finantare proprie a bancilor. Experienta tarilor dezvoltate pe linia concentrarii resurselor economisite la un moment dat arata ca just utilizate sumele economisite de populatie si companii reprezinta o resursa considerabila pentru capitalul financiar bancar rivalizand de cele mai multe ori cu economiile intreprinderilor. Economisirea familiala - in conceptia Keynsista se concepe procesul de economisire ca fiind o amanare a cheltuielilor imediate la nivelul cel mult al propriilor economii. Una din motivatiile cel mai frecvent intalnite pentru procesul de economisire este locuinta proprietate,in sensul ca tinerele familii doresc achizitionarea unei locuinte pentru care,in afara creditului pe care il pot obtine trebuie sa asigure un aport propriu asigurat prin economii. Procesul de economisire ca componenta de fond a surselor de finantare financiar-bancare s-au emis mai multe opinii: in SUA - centrul de echilibru in privinta protectiei sociale s-a deplasat inspre plata de catre angajatori a contributiei pentru protectia sociala in proportie de 23%. In acest sens s-au inregistrat diminuari ale fondurilor economisite de catre populatie. 27
in statele nordice ale Europei - protectia sociala se asigura la nivelul statului in proportie variind intre 80-100%. Ca un corolar s-a inregistrat un recul al depozitelor bancare ale populatiei.
28