CAPITOLUL III Marturii - partea intai Am abordat practicile yoga venind dintr-un haos relativ, mi-am format si am cutat

s-mi impun un program zilnic, am cutat s m disciplinez si am avut iluzia c fac ceva. Imi puneam corpul la punct, spuneam eu. Am trecut de frica de ridicol, dat fiind pozitiile corporale si anumite practici putin anormale n ochii celorlalti.. Apoi ncet acumulam anumite experiente si anumite cunostinte la care, consideram eu, nu tot profanul are acces. M consideram destept. M impregna mndria. Eram mai individualist. M pndeau toate pericolele rezultate din cultivarea (aproape inconstient) a propriului ego, hrnindu-l zi de zi, ceas de ceas. In timpul meditatiilor trebuia ca orice sugestie interioar ce ar veni s o consider ca fiind de la ''ntelepti'' (Shambala) si s o urmez. Este ca telefonul far fir la care, culmea aberatiei, m chinui s m conectez singur. Aceasta este valabil pentru acei din MISA condus de Gregorian Bivolaru, care se proclam sus si tare singurul guru din Romnia ajuns la iluminare?!? Convingerea mea luntric este c se face magie neagr far nici un fel de scrupul sub masca yoga. Prin yantr pot fi zpcite si manevrate mase de oameni. Aceast MISA avnd o structur organizatoric bine pus la punct e un fel de panaceu national. Din constatrile mele ulterioare cred c oricine porneste prin yoga, sau karate sau orice alt cale pseudo-spiritual, este prins n niste energii (draci) de care se ancoreaz n subtil si care, orict ar crede el c este independent si deplin lucid, l manevreaz mai mult sau mai putin. In momentul n care persoana realizeaz necesitatea desprinderii, si mai mult, trecerea spre crestinism, apar dificultti mari, suferinte fizice, neajunsuri de tot felul, ntmplri cel putin stranii, nemultumiri luntrice, tensiuni nervoase, sechele

fizice (tremurturi) etc. deci, in general se constat c atta timp ct mergi pe o cale pseudospiritual totul merge (sau crezi tu) bine. Dar cnd vrei s te eliberezi de cale, sau mai mult s te ndrepti spre Dumnezeu, multe ti vor sta mpotriv. Din cauza aceasta multi vor fi deconcentrati. Am constatat c multora din colegii care caut s mearg la biseric, practicnd in acelasi timp si yoga sau karate sau altceva, le este ru. Un ru, n general, momentan. Efortul pentru simpla rmnere n biseric este cu mult mai mare n acest caz. Deci, dac prin simpla practicare a uneia din ci apare n subconstient si vizibil, tendinta deprtrii de Biseric, atunci pentru cei din MISA problemele (cred eu), sunt cu mult mai mari. Cred c prin ''simbolul'' lor, telefonul, sunt usor de sugestionat de ctre oricine are interesul. Grupul de la centru, din jurul lui Bivolaru stie ce face. Prin yoga apare supradezvoltarea ego-ului si exacerbarea unor dorinte mai vechi nrdcinate, obsesii, individualizare, un pic de izolare si pierderea simtului realittii. Prin aceast pierdere a realittii se produc dezordini sociale si n viata fiecruia. Cunosc cteva cazuri de familii ''respectabile'' pe cale de a se destrma. In cazul pe care l cunosc mai bine, mama (practicant yoga) si neglijeaz total copiii si sotul. Este prins numai n yoga, n executarea asanelor si, pur si simplu, nu se poate discuta cu ea. Sotul, dup ce a ndurat destul timp starea de lucruri, este hotrt s rezolve ntr-un fel problema; s-a ajuns pn acolo nct vrea s dea divort. Acesta e doar un exemplu din ceea ce ''produce'' yoga chiar la nivel de intelectuali titrati. Tinnd cont de faptul c ''fascinatia'' n yoga apare cnd e vorba de energii si corpuri subtile, de alte forme de viat sub form de energii, mi se pare interesant de dezvoltat ideea c nu e corect s apelezi si s lucrezi tot timpul cu energii create (ca n yoga), cnd se poate apela la ceva necreat, Duhul Sfnt. Pentru a m desvrsi nu pot apela la ceva nedesvrsit, deci creat. (Mihail S.). ***

Au trecut cam doi ani si jumtate de cnd am ncetat cu desvrsire frecventarea cursurilor de yoga si practicarea acesteia. De atunci m lupt, cu ajutorul lui Dumnezeu, mpotriva deprinderilor si a invtturilor yoghine, lucru deloc usor, ntruct, far s realizez primejdia, am asimilat unele nvtturi adugndu-le modului meu de viat. In cele ce urmeaz am s scriu despre experienta mea personal, ca fiind ceva trit, cteva din semnele care au produs n mine neliniste si tulburare si prin care Dumnezeu m-a scos din aceast curs a vietii. Primul semn. Dup cteva sedinte de yoga am devenit nelinistit. Eram tulburat fizic si psihic. Psihic, pentru c tot ce nvtam era nou, nvttur pe care eu o ntelegeam ca pe un amestec de stiint si religie, al crei scop final era unirea cu Dumnezeu, sau dup cum am auzit pe instructor zicnd odat, s devii un nimeni, cumva n afara rului si a binelui. Lupta mea a nceput cand am vzut aceast tent religioas la care nu m asteptam si pentru care eu nu venisem. Eu m-am nscris la yoga pentru c aveam ideea c-i o stiint medical deosebit si o gimnastic teribil, atras mai mult de aceast gimnastic prin care vedeam o cale spre o sntate deosebita, spre realizarea unei mobilitti articulare de care credeam c am nevoie la ctrarea sportiv de dificultate pe stnc pe care o practicam ca alpinist. Al doilea semn. Cnd am auzit c raportul sexual, calitatea acestui raport care se poate realiza prin yoga te poate duce la unirea cu infinitul (nu ndrznesc s mai scriu cu Dumnezeu), nelinistea mea a crescut ntruct nu mai intelegeam latura religioas, curtenia acesteia. Pentru c, Dumnezeu stie cum, dar, atunci cnd am aflat acestea mi-a venit n minte porunca: ''S nu fii desfrnat''. Al treilea semn. Cnd am auzit pe instructor zicnd c putem merge si la biseric; dar el a avut atunci o expresie deloc linistitoare pentru mine, zicnd: ''Biserica vrea s-L tin pe Dumnezeu numai pentru ea''. La aceast afirmatie mi-am adus aminte c am auzit cndva vorbindu-se despre stricarea bisericilor, de izgonirea preotilor si de defimarea a tot ce tine de Biseric.

Tot atunci, n sala n care m aflam, mintea mea a realizat c aceast defimare si lepdare de Biseric si slujitorii ei ar fi posibil din moment ce Dumnezeu poate fi scos din Biseric prin aceast nvttur yoghin. Aceast afirmatie a instructorului si acest argument al mintii mele au avut menirea s-mi coboare nelinistea spre amrciune si s-mi ridice n surdin ideile despre scopul acestei ''Miscri de integrare spiritual'', cum am aflat mai trziu c se numeste toat treaba aceasta. Al patrulea semn. Intr-o zi instructorul ne aduce n sal un numr de fotografii tip ''poster'' cu cei mai renumiti maestri yoghini fiecare cu titlul su, dar printre ei Hristos!!! Hristos yoghin!?! Eu stiam c Hristos e Dumnezeu! Aud pe acolo, pe la instructor, c ar fi o rencarnare a lui RamaKrishna, unul dintre cei mai ndrgiti maestri indieni care a ajuns la desvrsire pe calea Tantra Yoga, un stil de yoga prin care se ajunge la desvrsire prin contact sexual!!! Nedumerire total. Al cincilea semn. In alt zi aud pe instructor zicnd c ei urmresc unirea cu Dumnezeu si nu doar mntuirea, iar eu stiam atunci c nimic nu poate fi mai mult dect mntuirea sufletului si m ntrebam: Oare ntr-adevr poate fi yoga o cale a unirii cu Dumnezeu, unire despre care pentru prima dat am aflat c ar fi posibil? Aceasta a sporit si mai mult nelinistea si rzboiul gndurilor. Din cele scrise pn aici, puteti deduce c organizatia aceea spiritual-yoghin n paralel cu latura fizic, adic cu practicarea exercitiilor fizice yoghine, avea si aceast latur religioas de nvttur mistico-religioas asiatic. Al saselea semn a fost credinta n rencarnare. Ei zic c se rencarneaz continuu pn ating desvrsirea si se unesc cu Dumnezeu, si c, dac nu evolueaz spiritual, se rencarneaz n vietti inferioare. La aceast veste nu mai ntelegeam ce rost au iadul si raiul nostru crestin. Tin minte c, ntrebat fiind despre asta, instructorul a zis c este si rai si iad, dar atunci alt explicatie nu a dat.

Al saptelea semn, au fost anunturile de a merge la mare, la Costinesti, undeva pe o plaj de nudism, numai noi yoghinii, sau undeva prin apropierea Clujului, unde ar fi nu stiu ce punct de interes deosebit pentru aceast organizatie, si invitatiile la filme video greu de calificat. Mrturisesc c am fost si eu la vreo dou si nu m-am simtit bine deloc; la unul mi-a venit ru si a trebuit s ies din sal (ne aflam ntr-o sal de cursuri la Universitatea Al. I. Cuza-Iasi); filmul se chema Shocking-Asia. De asemenea si experientele n grup. Erau foarte multi care n timpul exercitiilor scoteau niste zgomote urte si cadeau lesinati. Instructorul ne spunea c sunt neelevati adic sunt necurati la anumite centre de fort, care reprezint anumite nivele de elevare spiritual, dup parerea lor, si c nu trebuie s ne tulburm. De aici nainte am s v povestesc din cele ce s-au pe trecut cu mine n timpul asanelor: Dup cum spun ei de-a lungul coloanei vertebrale, s-ar afla un numr de centri de fort. Fiecare centru are efectele lui proprii asupra organismului, att pe plan fizic, ct si n cel intelectual. Pentru toate acestea sunt anumite pozitii corporale, miscri, asane cum le zic ei, n care trebuie s stai. Aceste centre sunt activate cu energie teluric din pmant si energie cosmic, ce s-ar afla pe anumite nivele n spatiu. Practic, ne arta postura respectiv, ne spunea cum s ne concentrm, asupra crui centru, si cum s constientizm fluidul energetic care s-ar capta pe centrul dorit pentru scopul urmrit, si natura acestui fluid teluric sau cosmic. Eu, cu ajutorul lui Dumnezeu, am uitat multe din vrjitoriile acestea,- asa c nu mai tin minte tot ce am nvtat. Aceste exercitii le nvtam si practicam acolo n grup si fiecare singur acas. Aveam sedinte de meditatie la ore fixe, care trebuia s le fac fiecare acas, fiind controlate telepatic de la distant de instructor sau chiar de la Bucuresti de Bivolaru, din cte am nteles. Mai trziu mi s-a implantat, pentru c ntradevr se implanteaz ceva, un sunet despre care ziceau c este nenregistrabil pe aparate, o anumit rezonant din cuvntul Hum prelung. Concret: intram cte unul n sal unde instructorul, stnd pe un scaun, ne

punea capul ntre genunchi, ne punea minile cumva pe cap, dup cte mai tin minte, si scotea acel sunet. Cnd 1-am auzit nu mi-a plcut, mi s-a prut chiar urt, dar am tinut asta pentru mine, dup care spunea c avem aceast ''mantr'', iar noi n timpul sedintelor de grup sau personale, trebuia s-l cutm n minte concentrndu-ne. Dup ce prin concentrare eliminam toate simturile, trebuia s-mi pun n minte c eu sunt Rama-Krishna, Hristos sau alt maestru si dup ce fceam aceast unire sau identitate mintal, ncepeam s caut n minte ''mantra'' sau acest sunet pe care l receptionam ca pe un zumzet al unui roi de albine sau murmurul unei ape, cntec de fluier sau alte sunete. Aceast concentrare dura ntre 20-30 minute. Eu am primit o singur mantr, despre care am vorbit si pe care am practicato, dar un coleg cu care practicam aceast nebunie, ar fi auzit c n final se vor implanta nou sau zece mantre, n decursul a cinci sau sapte ani, ct urma s tin acest curs. Cnd se facea n grup au fost cazuri de horcieli si de lesin. Personal am avut o vedenie stranie, pe care o povestesc cu fric: Cnd ajungeam n sal, pe la inceputul sedintei, se ncepea cu niste miscri ale corpului mai usoare. In timpul acestor miscri eu m gndeam la Dumnezeu, pentru c ei ziceau s ne gndim n acest timp la ceva elevat, si deodat vd, nu stiu cum c ochii i aveam nchisi, dou pisici negre c sar din gura mea si fug spre fereastr; una am vzut-o disparnd dup pervaz, a doua era aproape s ajung la perete si s sar pe geam. M-am speriat si am tresrit, dar am apucat s vd a doua pisic, cea care nu ajunsese pn la geam, intorcandu-se in fuga si intrand inapoi in gura mea! (diavolul n.n.) O alta experient stranie: Ne aflam intr-o sal de sport si in timp ce toti ne concentram s-au auzit geamuri sparte, lemne rupte , altii spuneau ca au auzit pasi spre acoperis. Eu am crezut c intradevr a deschis cineva geamul si s-a rupt ceva pe acolo, nedandu-i importanta. Dupa catva timp instructorul a spus ca acele zgomote erau niste spirite, deoarece sub sala s-ar afla o groap comuna a unor nemti ingropati fara preot, de pe timpul razboiului. Abia atunci mi-am dat seama ca acele zgomote pe care le-am auzit nu au fost firesti. Si inc ceva. Dup terminarea acestor sedinte eu nu m aflam ''in toate apele'' , simtindu-m obosit si oarecum indispus.

In timpul unei tehnici Laya-yoga, la o anumit faz, m-am simtit cumva gol pe dinuntru, parc imi dispruse portiunea de corp de la stern in jos iar partea de deasupra o mai simteam intrucatva. Tot in acelasi timp am avut impresia puternic c cineva respira lang mine. Aceasta m-a intrit in convingerea c in afar de trup mai poate fi si suflet. Numai Dumnezeu stie de ce in mintea mea s-a fcut atunci o asa legtur. Am mai avut o experient pe Muntii Caraiman in urma creia am hotrat s citesc Biblia ca s vd dac este spre Dumnezeu o cale care duce cu adevrat la El sau nu. Abia dup ce am terminat de citit toat Sfanta Scriptur m-am hotrat s urmez calea credintei si a Bisericii si sa lepd toat minciuna asta yoghin. Instructorul, Dumnezeu stie cum, a recomandat s se citeasc ''Pelerinul romn''! Dup ce am citit si aceast carte, m-am hotrt definitiv pentru Biseric. Din ''Pelerin'' am nteles c am nevoie de un duhovnic si de atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu, Cruia i multumesc pentru toate, am ajuns s urmez cu adevrat Calea dreptei credinte care duce la Viat. (Silviu A.). *** Tnrul meu yoghin, vrei s fii fat n fat cu adevrul? Te intereseaz adevrul? Atunci te cunosc si stiu ce greu ti este si stiu c nici evaziunea n ''plcut'' nu te relaxeaz. Iti cunosc disperarea si m bucur pentru tine. Atentie ns, yoga vrea s-ti ating exact aceast disperare care este chiar sansa ta. Urmreste si vezi cum exercitiile, meditatiile si lecturile tale te duc ntr-o stare relaxat n care pe prim plan se afl o stare de bine. Aceast stare e lucrarea potrivnicului care se strduieste mereu s ne alunge de la veghere, de la lupta pentru cstigarea trezviei. E aceeasi stare periculoas pe care o induce muzica ''psihedelic'' sau spatial, exercitiile de relaxare si toate tehnicile de producere a undelor pe creier. S-a ajuns pn la folosirea rugciunii inimii n acest scop. Deci, dac vrei s ajungi la adevr, fugi ct mai curnd de aceast stare. Noi nu avem nevoie de nici un exercitiu pregtitor pentru a ajunge la adevr si nu

ne intereseaz nimic din ceea ce ne priveste. Ori yoga te arunc nspre tine, n ciuda pretentiilor si promisiunilor ei. Dragul meu, greseala capital este formularea gresit a ntrebrii, nc Pilat zicea: ''Ce este adevrul?'' Ori adevrul nu este un ce, este un cine. E Cinele Absolut. E Cel ce ne mntuieste de tatl minciunii (diavolul). Nu e nevoie de yoga ca s intri n relatie cu El. Dimpotriv. Yoga e o nvlmseal de zdrente strlucitoare aruncate de vrjmasul. Toate energiile declansate de fiecare gest, gnd si cuvnt sunt ale vrjmasului. O mantra spusa chiar n glum, e vehicol al vrjmasului si ptrunde adnc, rnindu-ne sufletul. Eu am scpat mai usor si n-am intrat pn la ireversibil n jocul lui de-a sinceritatea cutrii, pentru nestiinta mea si, mai ales, pentru oroarea cu care am respins ''puterile'' ce-mi veneau. Nu m interesa deloc ce gndesc semenii mei, eu voiam s stiu cum vom scpa de suferint toti. Nu voiam s mi se ndeplineasc dorintele, ci s stiu ce sens are viata noastr. Mintea mea era satisfcut de teoria rencarnrii, dar adncul tresrea in fata oribilittii sclaviei fat de o lege, de ceva, karma sau altceva, dar ceva, cnd eu eram cineva. Lucrnd la lepdarea eu-ului simteam urciunea celui care ar fi vrut s nu mai fiu, s vreau pieirea ontologic a firescului miracol ce se zbtea ntrebndu-m: '' Cine sunt eu?''. Da, pe mine m-a salvat sinceritatea cutrii. Prin ea am ajuns la nevoia de a m nchina. Si atunci L-am auzit pe El. Pentru c nu te poti nchina la ceva sau cineva ca tine. Multumesc lui Dumnezeu c nu m-a lsat s merg mai departe. Si asa, nca nu stiu n ce pericol am fost. Tot insistam s activez sarpele (Kundalini). Dar Domnul m-a pzit si sunt ncredintat c-i pzeste pe toti cei sinceri n cutarea lor. Deci, dragul meu tnr, dac esti sincer n cutarea ta, acum, n clipa aceasta priveste-te adnc si vezi ce vrei, ce cauti. Si vei gsi, dac te numesti yoghin,

acel smbure pervers semnat de satana, dorinta de desvrsire sau de strlucire sau de eliberare sau alt interes. Atunci, leapd-te de toate acestea si urmeaz-L pe Creatorul si Mntuitorul tu, pe singura cale posibil: Iisus Hristos. El ne poart si acum n bratele Sale. El, n Biserica Lui, ne-a pus la ndemn o minunat cultur, cultura ascezei ortodoxe care depseste orice cultur, orice filosofie, orice tehnic. Cum spunea Prmtele Sofronie, ucenicul Sfntului Siluan, asceza noastr este o stiint, o cultur, o art. Si n centrul ei st cultura ascultrii, fr de care omul ramne, inevitabil, un cerc nchis, mereu mizerabil n fata Eternittii. Fr ascultarea Evanghelic omul nu are acces la lumea sa interioar si la iubirea lui Hristos. Ascultarea este nevointa n care omul trece de la modalitatea individual de a fi (comun cu animalele) la cea personal. Omul se naste apt s fie persoan, dar este numai dac vrea si numai n relatie ontologic si liber cu Dumnezeu. Eu nu vreau s m mai gndesc la vremea aceea. Atunci erau alte planuri. Acum lucrurile sunt limpezi. Oricine are posibilitatea s fie informat asupra adevarului. Dar ''inflatia'' de informatie este bulversant. Numai sinceritatea cutrii ne poate salva. S nu ne rtcim. Principalul e taina persoanei si taina crucii legate si unite cu Sfintele Taine (Lenuta B.). *** Din primele sedinte ni s-a spus c vom nvta multe lucruri care constituie secrete ale practicii yoga, deci va trebui s nu le discutm chiar cu oricine, c la sedinte va trebui s nu lipsim prea mult deoarece trebuie s mentinem ritmul cu ceilalti, c sunt niste reguli care trebuiesc respectate si anume: n timpul sedintelor toat lumea ascult si execut ceea ce spune instructorul; c materialele primite nu pot fi artate la nimeni si mai ales nu pot fi multiplicate, transmise si altora; unele tehnici erau secrete, de exemplu mantrele. Mereu apreau noi si noi reguli. . Toate acestea au aprut treptat, n asa fel nct de la totala libertate pe care o aveam la nceput am nceput s nu mai pot vorbi despre ceea ce fceam dect

cu colegii de la club. Dintre cei care practicau yoga cei mai multi erau tineri, mai ales studenti, dar nu numai, iar din ei mai mult de jumtate erau fete. Motivele care i-au condus la yoga sunt diverse: unii, mai ales cei n vrst, veniser pentru probleme legate de sntate, altii, ca si mine, cu probleme care astzi sunt ntlnite frecvent: tot felul de complexe de inferioritate, goana dup ceva care s-i duc la o viat mai bun, chiar dac nu stiau ce poate fi acel ceva, oameni care nu se simteau realizati, iar mai trziu mi-am dat seama c multi veniser acolo, mai ales fete, pentru c stiau c se practic Tantra-Yoga. In fiecare vacant de var, yoghinii se ntlneau la Costinesti ntr-un fel de tabr. Punctul de ntlnire era pe plaj n dreptul epavei din Costinesti. Stiam c n zona aceea se face nudism, dar eu ntelesesem c noi vom sta mai departe de ei. Ajungnd acolo, e greu de spus ce am simtit. Dac la sal unele asanasuri erau ntr-un fel comice, aici, unde aproape toti yoghinii, n frunte cu instructorii si chiar Bivolaru, erau dezbrcati, asanasurile fcute asa deveneau de-a dreptul vulgare. Primul exemplu de ''aspirant yoga'' pe care l-am avut eu, si toti cei ce ncep cursurile, este instructorul. La nceput l priveam toti cu respect si chiar cu putin admiratie vzndu-1 cte ne spune c trebuie s fac un yoghin, gndindu-ne c dac el ne pred lucrurile acestea, deja a reusit s le fac pe toate si chiar a ajuns la unele puteri paranormale. Spre surprinderea mea si a unora din colegi, ei nu erau asa. Din cei pe care i-am cunoscut eu: Bozaru Dan si Rosu Viorel, nici unul nu se apropia de ceea ce insemna pentru noi toti, suficient de naivi la nceput, un yoghin adevrat. Mereu orgoliosi, reusind mai mult sau mai putin s ascund acest lucru, instructorii spuneau mereu c ''egoul'' este o trstur de caracter primitiv, c pe msur ce progresezi spiritual, trebuie s dispar. Din moment ce ei spuneau altora s fac acest lucru si c yoga este cea mai bun cale pentru a o face, noi credeam c ei au reusit s se elibereze de mndrie. In realitate nu era asa. Orice ntrebare care nu convenea, sau la care nu stiau s rspund, era rstlmcit n asa fel nct, cel care ntreba, primea cu totul un alt

rspuns, si asta pe un ton superior astfel nct trebuia s tragi concluzia c tu nu ai suficient minte ca s ntelegi un asa rspuns elevat, sau i deranja si fceau moral, asa c ntrebrile incomode s-au rrit. Aceast fat a instructorilor, mai trufas, mai iritabil, s-a artat mai trziu, atunci aprnd noi si noi reguli ce trebuiau respectate. Sigur, totul era la libera alegere, dar ar fi fost cel mai bine dac fceai cum spune instructorul. Se fceau meditatii pentru tot felul de lucruri care urmau s aib loc: ba venea un meteorit spre pmnt si noi prin meditatie ncercam s-i modificm traiectoria pentru a nu se ciocni cu Terra, ba era asteptat un mare cutremur (care n urma meditatiei noastre s-a produs n India si nu la noi, explicatia fiind c noi nu suportam o asemenea ncercare, pe cnd indienii, fiind mult mai evoluati dect noi, puteau), ba erau meditatii cu tematic crestin nainte de Pasti, Crciun si altele care erau permanente, cu tema ''Iisus''. In plus de toate acestea, chiar n vacanta de la mare am fost pusi, toti cei ce eram acolo, s facem o meditatie n care s trimitem gnduri bune spre Moscova, gnduri care ar putea ajuta ca situatia de acolo s se rezolve n bine (lovitura de stat prin care a fost nlturat Gorbaciov). O alt meditatie a fost fcut folosind harta Romniei, asezat pe jos, iar n centru trebuia asezat o farfurie cu 7 lumnri care s fie lsate s ard pn la sfrsit, meditatia durnd o or. Toate aceste subiecte de meditatii m-au surprins si m-au intrigat, fcndu-m s privesc cu rezerv ceea ce ne spuseser pn atunci instructorii si ce au mai spus n continuare. Deja apruser detalii care se foloseau n magie, toate fiind camuflate (acoperite) de celelalte lucruri care ni se spuneau. In afara cursurilor apreau si reviste de yoga, primul numar fiind n 1991, vara. E suficient s citesti acest numr si s stii ce fel de yoga se face la noi: Tantra-Yoga. Sigur, se nvat si asanasuri care fac parte din Hatha-Yoga, se nvat si Laya-Yoga, dar ceea ce se face mai mult, asta e: Tantra-Yoga. Bogat ilustrat cu fotografii ale basoreliefurilor de pe templele tantrice, cu tot felul de fotografii care ar putea apare cu succes ntr-o revist

pornografic. Este si un interviu cu Bivolaru care are si o concluzie desenat: este schitat un diavol asezat cu spatele care priveste satisfcut si superior spre o femeie care este n fata lui ntins pe jos, sfrsit de puteri, avnd pe fat o urm de extaz. Deosebit de sugestiv, desenul este pus, asa cum spuneam, n loc de concluzie si ca un argument hotrtor. Am vorbit cu mai multe persoane care au practicat yoga si nici acum nu pot s-mi explic un lucru: att eu, ct si celelalte persoane, am citit aceast revist, dar amnuntele pe care vi le-am spus acum le-am vzut numai dup ce am renuntat la yoga. E un fel de vraj, sau poate altceva, care te face s nu vezi, la nceput, dect lucrurile care-ti plac, urmand ca ncetul cu ncetul s le accepti si pe celelalte, pe care atunci nu le-ai vzut sau nu le-ai nteles, sau ai spus c nu sunt importante. Asa am acceptat c exist o divinitate, rencarnare, karm, eliberati spiritual, energii malefice, zei si zeite pe care le invocam cu ajutorul unor mantre si ei ne ajutau s.a. Mereu erau citate fragmente din Evanghelii, tlmcite si rstlmcite; mereu se reafirma ca exist reincarnare, c si in Biblie se vorbea despre asta, dar c pasajul acesta a fost scos mai demult de ctre Biseric. E un amalgam din care oamenii rman cu niste notiuni care se contrazic, cu tot felul de intrebri si nelmuriri. Tarziu mi-am dat seama, dup aproape trei ani, cu ajutorul unor prieteni, c Dumnezeu este unic si c cel mai frumos si adevrat poate fi gsit n ortodoxie (Maria C.) *** Fiecare din noi caut ceva n sine sau n afara sa, nestiind ns unde s caute si mai ales ce trebuie s caute. De aceea, de multe ori omul se risipeste n lucruri care nu-i sunt de folos pentru mntuirea sufletului su, cci dac exist ceva mai important, mai esential si mai necesar pentru, suflet aceasta este mntuirea.

Sufletul are nevoie de mntuire si tocmai de aceea simte c trebuie s fac ceva care s-i aduc in viata aceasta linistea, pacea, mpcarea cu sine si cu ceilalti, cominiunea cu Dumnezeu, iar dup moartea trupului, mantuirea, viata vesnic, adic nesfarsita si negrita frumusete a raiului. Desi Iisus ne spune: ''Eu sunt Calea, Adevrul si Viata , desi cuvintele Sale sunt ca o vesnic chemare prin care ne d o sans, ne d o solulie, o dezlegare, o cale de acces spre ceea ce ne este att de greu de cunoscut, totusi multi caut calea, adevrul sau fericirea ori mplinirea sufleteasc prin locuri ntunecoase, n cuvinte mari si frumoase dar nseltoare, n ei nsisi sau n cei din jurul lor, uitndu-L pe Dumnezeu. Numai fcnd voia lui Dumnezeu si mplinind poruncile Sale, (Cine M iubeste pe Mine, mplineste poruncile Mele), numai slujindu-I cu adevrat, astfel iubindu-L, numai atunci sufletul nostru simte c e mai aproape de Dumnezeu, gsindu-si linistea si fericirea n credinta si ndejdea c Dumnezeu i va da mantuirea. In timp ce unii caut fericirea fiind lipiti de lucrurile si de oamenii din jur, altii o caut ntr-o filosofie oarb, ntr-o religie pgn, sau n ''eliberarea'' si ''iluminarea'' ori strile de extaz obtinute n urma unor practici cum ar fi yoga, zen, care prind ca ntr-o vraj sufletul omului, ucigndu-1. Adevrata mplinire o gsesti doar n Hristos, iar dac ti place s meditezi, e bine s meditezi la ceea ce a vrut s spun Mntuitorul cnd a zis: ''Eu sunt Calea, Adevrul si Viata'' si: ''Credeti Mie, c Eu sunt ntru Tatl si Tatl ntru Mine''. Meditati si vedeti despre cte ci ne vorbeste Iisus Hristos, Mntuitorul nostru, cnd zice: ''Intrati prin poart cea strmt, c larg este poarta si lat este calea care duce la pieire si multi sunt cei care o afl si strmt este poarta si ngust este calea care duce la viat si putini sunt cei care o afl'' (Matei 7,13). Oare aici ne vorbeste Mntuitorul de mai multe ci? Oare aceste dou ci de care ne spune duc amndou la Dumnezeu?

Dar dac vreti s vedeti ct de mult v ajut yoga, priviti cu sinceritate spre voi insiv si n voi nsiv la inima voastr amortit de tehnici si meditatii far rugaciune, cruce, smerenie, pocint pentru faptele rele, spovedanie, mprtsanie, analizndu-v evolutia si incercati s recunoasteti, mcar fat de voi nsiv, c n yoga totul tine de moment. Faci o tehnic sau o meditatie si apoi 20-30 de minute, poate o or, te simti bine si crezi c ai realizat ceva. Dar fii foarte atent cum dup nici o jumtate de ora de la terminare incepe s te cuprind nelinistea si s te navleasc cu incetul, toate grijile si cum toat fiinta ta incepe sa devin, aproape brusc, ncordat iar strile de nervozitate, de agitatie, de neliniste interioar si irascibilitate, neintelegere cu cei din jur, ncep s ia locul strii de liniste momentan. Dac vrei sa te convingi ce mare diferent este intre o tehnica yoghina si o tain crestin, mergi la un preot duhovnic bun si spovedeste-te sincer si curat de toate faptele si gandurile tale si ai s vezi atunci starea duhovniceasc pe care o obtii n urma Sfintei Taine a spovedaniei si a mplinirii sfaturilor pe care le primesti de la duhovnic. Abia atunci vei simti adevrata stare de liniste interioara duhovniceasc; si tot atunci Dumnezeu iti va da s cunosti pe msura iubirii si credintei tale bucuria comuniunii cu Dumnezeu, cci Mntuitorul spune: ''Eu sunt Pinea Vietii'' (Ioan 6, 48) Si daca vei fi vrednic de Sfnta Imprtsanie si o vei lua, vei intelege cuvintele Mntuitorului: ''Adevrat adevrat zic vou: de nu veti mnca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sngele Lui, nu veti avea viat ntru voi. Cel ce mnnc Trupul Meu si bea Sngele Meu, are viat vesnic si Eu l voi nvia n ziua cea de apoi'' (Ioan 6, 53-54). Dar s nu uitm niciodat s ne mrturisim mai nti pcatele prin Taina Sfintei Spovedanii, pentru c Mntuitorul, mai nti de a vindeca vreo boal, mai nti de toate le spunea: ''Iertate ti sunt pcatele tale'' si iertndu-le pcatele se vindecau.

Iar dac crezi c ai vreo putere paranormal obtinut prin yoga sau alte practici, ori din senin, du-te si spune duhovnicului cci abia dup aceea ai s vezi adevrulc totul a fost vrjitorie, o minciun si o inseltorie a vrjmasului omului, care e diavolul. Cci dac e de la Dumnezeu, de ce totusi prin spovedanie dispare orice putere paranormal? Poate pentru simplu fapt c Bunul Dumnezeu ne-a fcut pe toti absolut normali, suntem creaturi normale si Dumnezeu este Cel care, pentru a rmne normali ne d santate la minte si la trup. Cci orice minune pe care au fcut-o Sfintii vreodat au fcut-o numai n numele lui Hristos, cu Sfnta Cruce, dar mai ales prin rugciune (rugndu-se mult si cu toat fiinta), cu tot sufletul, cu lacrimi si smerenie, si nicidecum n meditatii yoghine. S citim din frumusetile vietuirii crestine, din ''Proloage'', ''Vietile Sfintilor'' care au trit pentru Hristos Cel viu si ntru Hristos si care si-au dat viata pentru El, care L-au mrturisit numai pe El refuznd s se nchine la orice alt dumnezeu primind astfel cununa muceniciei, rbdnd pentru Hristos si urmnd sfnta Sa nvttur pe care azi putini o nteleg, iar vietile frumoase ale sfintilor astzi putini le cunosc. In timp ce crestinismul e plin de viat, de iubire de credint, smerenie si adevr, de sfinti si martiri, yoga ti ofer posibilitatea de a crede ntr-o lume moart, ntr-o lume goal, care nu-L are pe Dumnezeu, pentru c nu-L poate cunoaste fr Sfnta Biseric. Yoga ti ofer posibilitatea de a crede n nimic, ori n ''vidul creator beatific'' care este cea mai mare nseltorie si scorneal a satanei. In yoga totul este o ascez fr sentimentul iubirii sau al umilintei far lacrimi si smerenie, un pmnt sterp, fr ap, fr viat, adic fr iubire, fr adevr fr Dumnezeu Cel n Treime slvit si nchinat. Amin (Loredana B.). ***

Inc din timpurile strvechi, urmasii lui Adam cei care au uitat de Dumnezeu, au nceput s fie preocupati de urmtoarele ntrebri: ct este de mare pmntul, ce este n adncul mrii, ce vietuitoare triesc pe pmnt si n ap, evolutia vremii, mersul stelelor si, ca s fiu mai scurt, au fost preocupati de ''cunoastere''. Incercnd s rspund acestor ntrebri, s-au dezvoltat diferitele ramuri ale stiintei, care s-a ntins pn n zilele noastre si vor continua pn la sfrsitul lumii. Astfel, omul si nchipuie c va putea dobndi cunoasterea si ntelepciunea, fr ajutorul lui Dumnezeu si in final va ajunge el nsusi dumnezeu, uitnd c toat ntelepciunea lumii acesteia este nebunie naintea lui Dumnezeu''. In aviditatea lui de a dobndi ''cunoasterea, mrirea si puterea'', omul se arunc n bratele pierzrii cu capul nainte, fr s mai gndeasc. Cunoasterea si puterea este dorit de omul nebun mai mult dect nemurirea si fericirea vesnic. Aceast dorint de cunoastere a biruit si pe primii oameni, cnd au fost amgiti de diavol: ''Nu, nu veti muri, ci vi se vor deschide ochii si veti cunoaste...''. Acelasi vrjmas al sufletelor omenesti, ademeneste si astzi pe multi oameni cu aceleasi promisiuni. Filosofia hinduist, spre exemplu, promite adevrata cunoastere, puterea, nemurirea si indumnezeirea, iar omul modem de astazi, care se socoteste ntelept n ochii lui, desi a fost botezat crestin, nu este departe de ateism, socoteste c aceast filosofie este ultima treapt pe care mai trebuie s pun piciorul si va fi desvrsit. Srmanul ''crestin'', a uitat c Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, este singurul care poate cu adevrat s ndumnezeiasc pe om, daruindu-i cunoasterea, viata si fericirea n propria Lui fericire vesnic. Filosofiile pgne sustin c scopul vietii omului este de a-L cunoaste pe Dumnezeu, iar cel care L-a cunoscut pe Dumnezeu, a devenit Dumnezeu .

Desi este o parte de adevr n aceast afirmatie, nu este n totalitte adevrat. Diferenta fundamental dintre religia crestin si religiile (filosofiile) pgne, este aceasta: nu omul se ridic la cunoasterea lui Dumnezeu, prin ascez si extaz, ci Dumnezeu S-a pogort pe pmnt, S-a ntrupat si S-a fcut cunoscut oamenilor. Iar dac citim Biblia, singura Scriptur cu adevrat sfnt si adevrat ne dm seama c dumnezeul cunoscut de ''iluminatii'' pgni nu este Adevratul Fctor al Cerului si al pmntului, al tuturor vzutelor si nevzutelor! Sfnta Evanghelie de la Ioan, spune: ''Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vzut vreodat, Fiul Cel Unul-Nscut care este n snul Tatlui, Acela L-a fcut cunoscut''. Atunci, cum spun Budha sau alti ''iluminati'' dinainte de Hristos c L-au cunoscut pe Dumnezeu? Iar cei ce dup Hristos cum pot spune c Lau cunoscut pe Dumnezeu, dar fr s-L cunoasc pe Fiul Cel una cu Tatl cci nsusi Domnul Iisus spune iudeilor: ''... dac L-ati fi cunoscut pe Tatl, M-ati fi cunoscut si pe Mine ''? Iar dac lum aminte si la cuvntul Domnului Iisus Hristos, care atrage atentia c nimeni nu-L poate recunoaste ca Domn dect n Duhul Sfnt, ne dm seama c alt duh, al altui dumnezeu, au cunoscut acesti iluminati, adic acelasi vrjmas care de la nceput a fost ucigas de oameni, cci nu este viat n afar de Hristos, iar cutarea unui alt dumnezeu si lepdarea de Hristos, este moartea. Termenul ''yoga'' are o larg acceptiune n conceptia hindus. In limba sanskrit nseamn ''legtur'', adic legatura ntre bine si ru, intre pozitiv si negativ sau mai bine zis, un fel de ''echilibru'' prin care se dobandesc ''puteri''. Tot cel ce practic aceste exercitii fizice sau mentale, prin care se trezesc n fiint ''puterile paranormale'' sau ''Forta Kundalini'', se numeste yoghin, adic, n conceptia hindus, yoghin este si vrjitorul si sfntul. Calea spre Nirvana (raiul Extremului Orient), poate fi efectuat numai prin intermediul ''Fortei Kundalini'', care se poate ''trezi'' n fiinta uman prin mai

multe ci (discipline), cum ar fi: exercitiile fizice rapide (cu consum de energie); exercitiile fizice lente (fr consum de energie); concentrare si meditatie; voint dinamic; adoratie. Maxima de cpetenie a acestor ''discipline'' care duc la ''desvrsire'', este: ''cu ct te apropii mai mult de animalitate (cu ct devii mai instinctual, asemenea animalelor), cu att te apropii mai mult de desvrsire'' si cu ct ti dezvolti mai mult vzul ''celui de-al treilea ochi'' (s vezi primejdia, directia atacului, cine este cel ce te atac, cu ce anume etc.), cu att esti mai aproape de desvrsire''. Oare chiar asa s fe?!? Cti vom vedea acele meditatii care ncep cu ''Eu sunt'', s stim cu sigurant c nu sunt crestine. In toat Biblia nici un om nu face vreo afirmatie ''Eu sunt'' si s numeasc vreun atribut divin, dect numai Domnul, mai ales n Sfanta Evanghelie de la Ioan afirm: ''Eu sunt Lumina lumii''; ''Eu sunt Pstorul cel bun''; ''Eu sunt Pinea vietii''; ''Eu sunt Calea, Adevrul si Viata''; ,,Eu sunt intru Tatl si Tatl ntru Mine''; ''Eu sunt viata cea adevrat'', iar n a doua carte a lui Moise, tot Domnul Dumnezeu este Cel ce afirm: ''Eu sunt Cel ce sunt''. Alt punct de vedere asupra meditatiilor este c si atunci cnd meditatorul foloseste formula ''Dumnezeu este'', tot este departe de adevr, cci n meditatii sunt intercalate atribute panteiste, cum ar fi: Dumnezeu este Totul Dumnezeu este Infinitul, Dumnezeu este ntregul etc., care ne duce la ideea c materia este coetern cu Dumnezeu, sau c a emanat din Dumnezeu, ceea ce ar nsemna c Dumnezeu nu ar mai fi Atotputernic, deci contrar invtturii crestine. Crestinii care mediteaz folosind formula ''Dumnezeu este'' folosesc alte atribute, spre exemplu: Dumnezeu este lumin pururea fiitoare, fr umbr de schimbare; Drept Judector; mult milostiv; ndelung rbdtor, Cel ce d hran la tot trupul; Cel ce va judeca vii si mortii etc, iar o astfel de meditatie n conformitate cu Sfanta Evanghelie l va determina s se ndrepteze spre lucrarea virtutilor n aceast singur viat, nu amnnd lucrarea virtutilor n ''urmtoarea viat'' si astfel pierzndu-si su fletul. Cci dac omul s-ar fi

putut ''purifica'' si ''mntui'' prin mai multe ''rencarnri'', atunci, nu mai era nevoie s vin Mntuitorul Hristos ca s rscumpere pcatele noastre. Cci nici frate nu poate mntui pe frate, nici pe sine nu se poate rscumpra, nici cu bogtii etc, dup mrturisirea Duhului Sfnt prin gura Proorocului David: ''C rscumprarea sufletului este prea scump si niciodat nu se va putea face'', deci numai nsusi Dumnezeu a putut rscumpra sufletele oamenilor. Iar despre faptul c nu exist rencarnare, mrturiseste Domnul prin gura Apostolului: ''... ci este rnduit o singur viat, apoi s moar si apoi judecata''. In final, putem observa c toate cele ce tin de yoga sunt aduse la fiint de vrjmasul mntuirii omului si, ca s fim mai pe scurt, afirm c nu numai yoga, ci toate invtturile care propovduiesc ndumnezeirea sau mntuirea omului fr numele lui Iisus Hristos, sunt de la ucigasul de oameni, pentru c singur Iisus Hristos este Viata si ''nu este alt nume sub cer, n care s ne putem mntui'', dup cum afirm Apostolul. In concluzie, tot acela ce se ndeprteaz de Hristos se ndeprteaz de viat. Nici asa zisa yog-medical nu este de la Dumnezeu, ci tot de la ucigasul de oameni, pentru c acele ''exercitii'' se fac antrennd si ''psihicul'' si ''autosugestia'', deci tot fr Hristos. Dumnezeu ngduie diavolului s se ating de trupul oamenilor, dandu-le boal, uneori pentru pedepsirea unui pcat, alteori pentru ncercare, iar omul are libertatea de a cere ajutor de la cine vrea: sau de la cel prin care vine pedeapsa (diavolul), ori de la Cel Care a trimis pe cel ce l pedepseste (Dumnezeu). Omul modem nu mai accept sloganul medieval ''crede si nu cerceta''. Dac un lucru e ru, trebuie s stie de ce e ru, sau dac e bun, s stie de ce e bun. Aparentele de obicei nseal. Spre exemplu, oamenii vd ceva bun n faptul c exist ''clar-vedere'' si ''clar-auditie'' si sunt capabili s execute operatii chirurgicale ''far bisturiu'', etc., dar adevrul este cu totul altul. Dumnezeu nu se uit la fapt, ci la scopul cu care facem fapta, deci binele nu

este bine cnd scopul e ru. Diavolul, ca s-i atrag mai usor pe oameni, i nvat mai nti la ''bine'', iar dup ce au crezut n sfaturile ''bune'' ale lui, i va aduce si n frdelegi. Cea mai nalt treapt a desvrsirii omului care a fost creat de Dumnezeu dup chipul Su, este de a dobndi puterea de a iubi desvrsit pe Creator cu acea iubire desvrsit care este din veci ntre Persoanele Treimii si cu care Treimea 1-a iubit pe om, chiar dac 1-a adus la existent din nimic. Pentru aceasta, Ziditorul a zidit n om si puterea de a-L iubi desvrsit. Pcatul neascultrii a prilejuit pierderea ''asemnrii'', n care era inclus si iubirea, ns prin ntruparea Sa, Domnul a dat posibilitatea de a redobndi ''asemnarea lui Dumnezeu'' si a reintra n iubirea Lui. ''Precum M-a iubit pe Mine Tatl, asa v-am iubit si Eu pe voi; rmneti ntru iubirea Mea''. Iubirea este lumin. Crestinul va dobndi aceast lumin a iubirii, prin mplinirea poruncilor Evangheliei. Ins diavolul cel zavistnic, vrea s-si nsuseasc lui aceast putere de adoratie a omului. Omul are libertatea s ajung n comuniune, prin intermediul acestei lumini a iubirii, cu cine vrea: sau cu Creatorul, prin mplinirea poruncilor Evangheliei, sau cu Lucifer, prin meditatii transcedentale, yoga sau alte practici pgne. Mai sunt si cei care se iubesc numai pe ei nsisi, prin meditatii de tipul: m simt foarte bine, m simt din ce n ce mai bine, am o multumire deplin, simt o mare bucurie, simt o mare fericire, sunt fericit... etc. sau cu ajutorul exercitiilor si ''asanelor''. Dup intrarea n extaz nu mai respir, nu mai gndesc, nu mai au simturi, ceva foarte asemntor cu somnul adnc. Aceast iubire de sine este o iubire ''oarb'', este o iubire ''schioap'', care n realitate nu se mai poate numi iubire. Iubirea desvrsit este aceea cnd cineva si pune sufletul pentru cel pe care l iubeste. Mai mare iubire dect aceasta nimeni nu are, au fost cuvintele Mntuitorului, care a respectat aceast iubire, El nsusi, punndu-si sufletul pentru oameni.

Astfel, omul, dac va ndrepta acea putere a iubirii ctre Domnul, va putea face minuni (Domnul mplineste cererile celor ce-L iubesc pe El), iar dac o va ndrepta spre satana, va putea face si el ''minuni'' cu ajutorul lui satana. Satana, desi are puterea nct ''numai cu o unghie ar putea ntoarce pmntul pe dos'', este totusi ''ngrdit'' de puterea lui Dumnezeu s nu fac tot ce vrea, dar cu ingduinta lui Dumnezeu, poate da ''puteri'' celor ce i slujesc lui. Poate s imite adevrata mistagogie (simtirea si trirea mistic) la omul ascetic, care vrea s devin dumnezeu dar fr indumnezeitorul omului, care este Hristos, si fr legea dreapt a Evangheliei Lui. Prin simplul fapt c vrea s devin dumnezeu, calc n picioare una din cele mai mari virtuti, care este smerenia, si omul mndru este ''necurat naintea lui Dumnezeu''. Mndrie este si cnd se foloseste ''autosugestia'' cu formulele ''eu sunt...'', ''eu am...'' deci nc o dovad c yoga este o inventie a diavolului, cci mndria este trstura de baz a lui si cauza cderii din cer. Opus mndriei este smerenia si este singura virtute pe care nu o poate lucra diavolul. Cel care s-a prins n hor cu diavolul n filosofiile lui si nvtturile lui, nu va mai putea scpa dect numai cu ajutorul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu l va ajuta numai dac se va smeri, dar n interiorul inimii, nu numai la extenor,ca yoghinii. Tot mndria este rzboiul cel mai mare pe care-1 d diavolul celui ce s-a ntors de la yoga. Crede c stie mai multe chiar decat un clugr sau preot si are preri bune despre sine nsusi, c ar fi dobndit o sporire mare si chiar experiente mistice. Un astfel de om este de plns. Orbit fiind de diavolul, el nu vede c n realitate este cu mult mai jos dect un om care nu si-a ndreptat nici macar privirea spre calea spiritual. Acum s vorbim de cei care, tot din mndrie, se cred intelepti, cred despre sine c au mare putere de discernamant, c pot s selecteze ''ce e bun de la filosofi si yoghini si ce e bun de la crestinism. Dup cum ''nimic necurat nu va intra n Imprtia Cerurilor'' , la fel pot zice c ''nimic bun nu este de la

diavol'', cci si dac va face cuiva un mic bine, nu-1 face dect s-1 arunce pe om intr-un pcat si mai mare. Domnul a zis c ''cel ce va clca o singur porunc, se va face calctor a tuturor poruncilor'', dar sunt '' cei ntelepti n ochii lor'' care mplinesc numai o parte din ele, care le convin, mai adugnd si alte nvtturi straine de Evanghelie, uitnd cuvntul Apostolului, care indeamn :,,.. chiar nger din cer de s-ar pogor si ar vesti o alt Evanghelie decat cea pe care ati auzit-o, s fie anatema''. In Sfnta Evanghelie de la Ioan, Domnul zice: '' Eu sunt usa. Cel ce nu intr n staul pe us, ci sare pe aiurea, este fur si tlhar''. Deci chiar dac va reusi '' sa sar pe aiurea , nu va rmne la nunt, cci nu va avea ''hain de nunt'' si va fi aruncat n ''ntunericul cel mai dinafar unde sunt cinii si vrjitorii''. O orbire grav a celor ce nvat yoga sau teosofia, este ideea c Iisus Hristos nu este si Dumnezeu, ci doar un om care s-a apropiat mai mult de desvrsire, un ''iluminat''. Ei aduc argumentele Sfintei Scripturi, cuvintele pe care le-a rostit Iisus pe Cruce: ''Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce M-ai prsit?'', sau motiveaz rugciunea rostit de Iisus n Ghetsimani, adic, dac El era si Dumnezeu nseamn c S-a rugat Lui nsusi. Ce rtcire!!! Dar, la nceputul Evangheliei de la Ioan nu specific oare: ''La nceput era Cuvntul si Cuvntul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul... n lume era si lumea prin El s-a fcut, dar lumea nu L-a cunoscut... Si Cuvntul S-a fcut trup...''? Iar afirmatia Domnului: ''Eu sunt Pstorul cel bun... si sufletul mi pun pentru oi... Nimeni nu-1 ia de la Mine, ci Eu de la Mine nsumi l pun. Putere am Eu s-1 pun si putere am iarsi s1 iau'', oare nu ne lmureste pe deplin? Despre care ''iluminat'' s-a mai vorbit asa ceva? Cei ce cred c Biblia este adevrat, trebuie s nteleag si s cread c Hristos a avut dou firi: dumnezeiasc si omeneasc, iar rugciunea Lui n firea omeneasc si toate celelalte fapte ale Lui cu firea cea omeneasc, au fost nu din neputint sau nevoie, ci ca s fie rscumprat pcatul chiar n

neputinta omeneasc si totodat s fie pild vie tuturor oamenilor care vor s-L urmeze. Cei care vor s stie mai multe, i sftuiesc s citeasc dogmele ortodoxe. Un alt punct de vedere este c dumnezeul filosofului este un Dumnezeu pasiv, iar Dumnezeul crestinilor este un Dumnezeu Atotputenic si activ Care ''lucreaz toate n toti'' si ''d fiecruia dup inima lui''. Cuvintele Mntuitotului: ''Fr de Mine nu puteti face nimic'', chiar i ndreptteste pe crestini s primeasc sfatul proorocului David: ''Supune-te Domnului si roag-L pe El... descoper Domnului calea ta si El va mplini''. Din toate cele ce se vd n ziua de astzi, este limpede c cineva netezeste cile lui Antihrist. Acest lupttor mpotriva lui Hristos va fi un om care prin meditatii transcedentale si yoga, va ajunge n comuniune cu Lucifer, l va adora, iar Lucifer va da acestui om toat puterea pe care o are. La ora actual sunt deja cercuri satanice care se ridic mpotriva lui Dumnezeu pe motiv c Dumnezeu a aruncat pe Lucifer din cer pe nedrept. ''Calul de foc apocaliptic'' amintit de Sfntul Ioan Evanghelistul nu mai are rbdare, necheaz si bate din picioare; si nici lucrurile nu mai au rbdare, si nici timpul... Timpul nu mai are rbdare!!! (Un fost yoghin). *** In religiile asiatice lumea se confund cu divinitatea, sunt acelasi lucru (''Tat tvam asi''=Acesta esti tu), apoi se afirm identitatea dintre Brahman, suflul cosmic cu Atman,suflul personal. Ori, este greu de priceput pentru mentalitatea asiatic c facerea lumii e un act prin care ceea ce se creeaz nu provine din fiinta celui care creaz, ci este cu totul deosebit de El, pentru c ceea ce se aduce de la neexistent la existent nu poate s fie coetern cu Cel fr de nceput si cu Cel Care exist pururea. Dac Dumnezeu ar fi fcut din fiinta Lui lumea, atunci El nu ar fi creat- o, ci doar ar fi transformat ceva n altceva, Deci, cnd afirmm c Dumnezeu e Creatorul lumii spunem c lumea a fost adus de la nefiint la fiint si nu din fiinta lui Dumnezeu. Deoarece se consider ca Dumnezeu a fi ceva si nu cineva si nu se consider

c Dumnezeu este Persoan, si n special datorit necredintei n Dumnezeu, e mai usor pentru omul necredincios s se mint pe sine si s se ncnte cu alte nvtturi comode, s ''cstige'' mntuirea sa prin tot felul de tehnici si exercitii trupesti dect s se roage lui Dumnezeu. Vor s devin dumnezeu fr Dumnezeu, sau mai ru, si imagineaz c prin concentrarea si efortul lor l pot sili pe Dumnezeu s fac ce vor ei n poftele lor. Yoghinii ncearc o apropiere ntre ''iluminatii'' lor si sfintii lui Dumnezeu uitnd c ''diavolul se arat si sub nftisare de nger de lumin'' (II Cor. 11,14) si c unii sunt ''iluminati'' de altcineva dect de Dumnezeu. Yoghinii si budhistii nu stiu de Duhul Sfnt, a treia Persoan dumnezeiasc si-L consider ceva, uitnd c se pot lsa posedati de cel ru. Apar confuzii ntre discernerea duhurilor. Sfntul Ioan Evanghelistul spune c ''duhul care nu propovduieste pe Hristos Iisus si pe acesta n trup este antihrist''. Se uit apoi c diavolul e tatl minciunii si c el imit ca aspect lucrarea Duhului Sfnt doar, doar va nsela pe cineva. Puterile paranormale ale yoghinilor si budhistilor sunt energii si puteri drcesti. Ei mut lucruri din loc, fac si vindecri miraculoase, citesc gndurile, etc. Au niste puteri. Dar roadele Duhului Sfnt sunt altele: dragostea, bucuria, pacea, ndelunga-rbdare, buntatea, facerea de bine, credinta, blndetea, nfrnarea poftelor. Energiile cu care lucreaz omul (care e creatur) sunt energii create si au alte roade. Am s dau un exemplu: yoghinul se concentreaz, face anumite respiratii (pranayama) si acumuleaz energie (prana) si poate s stea gol pe un bloc de gheat fr s sufere. La fel si Sfntul Serafim de Sarov sttea n zpad fr s sufere de frig. Dar atentie la diferente: yoghinul topeste gheata, dar Sfntul nu topea zpada. Deci folosesc energii diferite: yoghinul energie creat, din natur, Sfntul energie necreat, harul care stbate creatia fr s o modifice. Apoi neputrezirea si semnele cu care Dumnezeu cinsteste moastele Sfintilor

ortodocsi grieste despre Cel pe Care l slujeau pe cnd despre yoghini nu am vzut si nici nu am auzit c au moaste. Yoghinii folosesc tehnici de captare a energiei; sfntul se roag lui Dumnezeu s-1 mntuiasc. Orice tehnic spiritual far credint n Dumnezeu e magie. Din acest punct de vedere yoga, budhismul, taoismul etc. sunt magiialbe, negre, dar magii. Nu sunt mistici orientale, ci practici magice. Diferenta ntre o tehnic spiritual si rugciune se aseamn cu diferenta dintre o mumie egiptean (care s-a conservat dup un anumit procedeu (scosul mruntaielor, mblsmare) si moastele unui sfnt . Aceasta este diferenta intre magie (tehnici etc.) si rugciune, intre sclavia pcatului si libertatea de fiu al lui Dumnezeu, intre puterea omeneasc si cea dumnezeiasc. O alt ciudtenie a asiaticilor e c, desi dispretuiesc lumea si trupul omenesc, se folosesc de tot felul de tehnici ca s se perfectioneze cu ajutorul trupului, spre deosebire de sfinti care pretuiesc trupul cu care intr in Imprtia lui Dumnezeu, dar si-l gtesc prin sfintirea sufletului. (Constantin N.) *** De m iubeste cineva, il va iubi si Tatl si vom veni si vom face locas la el. Dar este posibil ca cineva s iubeasc (adore) pe Dumnezeu si in el s nu vin Duhul lui Hristos, deci s nu fie al lui Hristos: cine nu are Duhul lui Hristos nu este al Lui. Este cumva contrazicere in cuvintele Domnului? Nicidecum! Cci tot El a subliniat: Cine m iubeste , implineste poruncile Mele. Spre exemplu, prin metodele yoghine se poate ajunge la iubirea de Dumnezeu; mai mult, chiar se poate folosi numele lui Iisus si va ajunge s

fac minuni, s scoat demoni etc. in numele lui Hristos. Dar in ziua Judectii acestia vor auzi: '' Duceti-v de la mine blestematilor ...''; aceasta insemnand c nu au fcut minunile cu Duhul lui Hristos. Poate cineva s pun intrebarea : '' Cum e cu putint s vin duhul altui dumnezeu, cand eu am chemat numele lui Iisus?". Rspunsul e simplu: Cnd ai chemat numele lui Iisus, nu ai stat n poruncile Lui. Crestinul n rugciunea lui Iisus mrturiseste Sfanta Treime: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine pctosul. Yoghinul foloseste numele lui Iisus fr nici o mrturisire, ci doar ca mantr. Nefiind o asemenea nvttur (cu privire la atingerea iubirii lui Dumnezeu) nseamn c aceast iubire este de la vrjmasul mntuirii omului. Cel mai dureros lucru este c nici ei nsisi nu-si dau seama de nselare, fiind convinsi c acela este Duhul lui Hristos: Cci se vor scula hristosi mincinosi si prooroci mincinosi si vor da semne mari si chiar minuni, ca s amgeasc, de va fi cu putint si pe cei alesi (Matei 24,24 ***