Dezvoltarea psihica reprezinta baza pe care se desfasoara educatia dar si rezulat al acesteia.

in ceea ce priveste dezvoltarea psihica, exista curente care sustin importanta majora sau chiar absoluta a mediului sau din potriva pe cea a ereditatii. Cert este ca in momentul de fata cele doua, mediul si ereditatea sunt considerate ca fiind elemente care influenteaza dezvoltarea psihica. Stadiile dezvoltarii psihice STADIILE DEZVOLTRII COGNITIVE (Jean Piaget) Stadiul inteligenei senzoriomotorii (0-2 ani) De la aciuni reflexe la activiti orientate de scop Permanena obiectului Acomodarea este mai accentuat dect asimilarea Stadiul preoperaional (2-7 ani) Abilitatea de a gndi n simboluri Abilitatea de a opera logic ntr-o singur direcie Comunicare verbal Este posibil schematizarea obiectelor n desen Dificulti n a sesiza punctul de vedere al celuilalt egocentrism Stadiul operaiilor concrete (7-11 ani) Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea direct a obiectelor Surprinderea invarianei nelegerea legii conservrii Capacitatea de a clasifica i seria nelegerea reversibilitii Stadiul operaiilor formale (11 ani adult) Capacitatea de a rezolva probleme abstracte Raionamentul ipotetico-deductiv Preocupri privind probleme sociale i de identitate STADIILE DEZVOLTRII PSIHOSOCIALE Erik Erikson 1.ncredere/ nencredere(natere 18 luni) - Eveniment: hrnirea Dezvoltarea sentimentului de ncredere sau nencredere n mediu (fa de cel care ngrijete copilul) funcie de modul n care este ngrijit 2.Autonomie/ Nesiguran (ruine) (1,6 3 ani) - Eveniment: controlul propriului corp Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau ndoielii (ruinii), al ncrederii n sine, n funcie de nivelul abilitilor de autoservire, de reuita autocontrolului sfincterian i al micrilor 3. Iniiativ/vinovie (culpabilitate)(3-6 ani) - Eveniment: independena Dezvoltarea spiritului de iniiativ sau vinovie n funcie modul n care reuete organizarea spaiului personal 4. Competen (spirit ntreprinztor)/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: coala Dezvoltarea sentimentului competenei sau incompetenei n funcie de succesul n activitate

5. Identitate/confuzie de roluri (adolescen) - Eveniment: relaiile cu cei de-o seam Conturarea identitii prin exersarea de roluri specifice ocupaiilor, genului, politice sau confuzie de roluri 6.Tineree (intimitate/ izolare); 7. Maturitate (generativitate/ stagnare); 8. Adult (integritatea eului /Disperare) Dezvoltarea vorbirii i limbajului - Vgotsky 1. De la natere la 2 ani - stadiul primitiv sau natural: semnalele vocale nu sunt utilizate regulat, rspunsurile sunt emoionale, cuvintele se nv prin condiionare, sunt reinute imaginile mentale ale experienei actuale; 2. Dup 2 ani - stadiul psihismului naiv: sunt utilizate cuvinte pentru obiecte dar nu este neleas nc funcia simbolic a limbajului i nici logica relaiilor exprimate de formele gramaticale utilizate; se recurge la diferite semne externe pentru reactualizarea lor doar dac semnul este o reprezentare direct a sarcinii mnezice; 3. Stadiul egocentric utilizarea semnelor externe ca ajutoare pentru desemnarea unor fapte de natur intern, subiectiv. Vorbirea este egocentric, acompaniaz aciunea, apoi controleaz i planific comportamentul. 4. Stadiul interiorizrii (ingrowth): semnele externe sunt transformate n semne interne autogenerate, se dezvolt limbajul intern care devine baza gndirii copilului acesta dezvoltndu-i mnemotehnici i conexiuni logice care mediaz reamintirea. STADIILE DEZVOLTRII MORALE Jean Piaget Prima etap (pn la 7/8 ani) Morala eteronomiei i responsabilitii obiective Autoritatea primeaz fa de justiie Gndirea moral ascult de principiile rezultate din respectul unilateral A doua etap (8 11 ani) Morala egalitarismului progresiv Primatul egalitii fa de autoritate, nu mai sunt acceptate cu docilitate sanciunile adultului Copilul ascult nu doar de ordinele adultului ci i de regula n sine generalizat i aplicat original A treia etap (ncepe la 11/12 ani) Autonomia moral Comportare bazat pe respectarea riguros reciproc a drepturilor i datoriilor Drepturile egale sunt concepute n raport cu situaia particular a fiecrui individ

STADIILE DEZVOLTRII MORALE L.Kohlberg Nivelul preconvenional al judecii morale(Copilria mijlocie) Judecat bazat pe nevoi personale i pe regulile altora Stadiul 2, al scopului i schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv): binele i rul sunt evaluate dup nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; ru este ceea ce nu aduce beneficii; orientarea se face n direcia obinerii recompensei; Stadiul 1, al pedepsei i supunerii: regulile sunt respectate pentru a evita sanciunea (binele i rul sunt evaluate dup consecinele fizice ale aciunii: este bine ceea ce este recompensat; ru - ceea ce este pedepsit) Nivelul convenional al judecii morale (13 16 ani) Judecat bazat pe aprobrile celorlali, pe ateptrile familiei, valorile i legile comunitii Stadiul 4, al sistemului social i al contiinei (moralitatea ordinii i datoriei): orientare spre lege i ordine; autoritatea trebuie respectat i ordinea social meninut Stadiul 3, al conformitii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor relaii): binele i rul sunt apreciate dup cum aciunile produc plcere i dup cum sunt apreciate de alii (a fi bun/ru) Nivelul postconvenional al judecii morale (16-20 ani) Judecat bazat pe concepte abstracte Stadiul 6, al principiilor etice universale: binele i rul sunt probleme ale contiinei individuale i implic o serie de concepte abstracte ca justiia, demnitatea uman i egalitatea; Stadiul 5, al drepturilor prioritare i al contractului social: binele este apreciat dup ceea ce socialul stabilete ca standarde ale drepturilor individuale

Dezvoltarea cognitiva a scolarului mic 6, 7 - 10, 11 ani

Gandirea - Copilul se remarca prin gandirea logica, organizata si concreta, ceea ce inseamna ca ideile abstracte - cum ar fi notiunile de forta sau energie din fizica - nu sunt intelese. Datorita gandirii logice copilul intelege principiul conservarii (1 kg puf = 1 kg de fier), spatialitatea, distanta si directia. Principiul conservarii cantitatii apare la 7 - 8 ani, cel al greutatii la 9 - 10 ani, iar cel al conservarii volumului apare la 11 - 12 ani. O caracteristica dobandita de gandire in aceasta perioada este reversibilitatea, in special a numerelor: de ex. daca 3+4=7, atunci 7-4=3. Eliminarea egocentricitatii infantile ii face pe scolari capabili sa inteleaga lucrurile din perspectiva altor persoane, totodata disparand miturile legate de Mos Craciu, Mos Nicolae, etc. Memoria - La scolarul mic memoria este predominant mecanica si involuntara, fiind influentata in special de sentimentele copilului. Abia in jurul

varstei de 9 ani copilul memoreaza voluntar, iar in jurul varstei de 10 ani memorarea devine logica si selectiva. Uitarea este frecventa si se manifesta mai ales in planul actiunilor - de ex. copilul uita des pensarul acasa, sau schimbul de la sport la scoala. Atentia - Dezvoltarea cognitiva la scolarul mic presupune trecerea de la atentia involuntara si spontana la cea voluntara - copilul se poate concentra 30 - 40 de minute si pana la 50 de minute la varsta de 10 - 11 ani, insa atentia ii este distrasa foarte usor. Atentia la aceasta varsta devine selectiva, adaptabila si planificata. Imaginatia - Pana la varsta de 8 - 9 ani imaginatia este mai saraca, urmand ca apoi sa devina mai bogata si bazata pe elemente logice. Perceptia - La scolarul mic perceptia nu mai este spontana ci este intentionata, transformandu-se in observatie. Afectivitatea - Emotiile se echilibreaza si apare sentimentul datoriei. Vointa - Scolarul mic are o vointa instabila si declansata de actiunea autoritatii adultilor. Limbajul - In perioada scolaritatii mici vocabularul se dubleaza, iar copilul isi modifica in mod pozitiv limbajul, prin insusirea regulilor de gramatica si pronuntie, achizitionarea aptitudinilor de scris si citit, invatarea sinonimelor si antonimelor, imbunatatirea exprimarii.

Dezvoltarea cognitiva a scolarului mijlociu 10, 11 14, 15 ani

Gandirea - In primul rand, puberii devin capabili sa perceapa dimensiunea ipotetica a lucrurilor, incepand sa se gandeasca si la lucrurile posibile, nu doar la cele reale. O alta calitate pe care gandirea o dobandeste la varsta preadolescentei este caracterul abstract - copiii inteleg mai bine metaforele, proverbele si analogiile, ceea ce ii ajuta sa fie interesati de mai multe domenii: politica, filosofie, religie, moralitate. In jurul varstei de 12 - 13 ani creste foarte mult randamentul activitatii intelectuale. Exista si variatii intre copii - unii reusesc sa imbine gandirea logica cu cea abstracta, in timp ce altii sunt concentrati inca pe aspectele logice. In perioada scolaritatii mijlocii copiii devin capabili sa observe obiectiv si sa-si analizeze propriile procese mentale, fapt ce poate deveni riscant atunci cand scolarul devine preocupat in exces de propria persoana. Alte caracteristici noi ale gandirii scolarului mijlociu sunt multidimensionalitatea si relativitatea cu care sunt privite lucrurile. Copiii isi dau seama ca exista mai multe fatete ale unui lucru sau a unei realitati. Memoria - Scolarul mijlociu memoreaza logic si selectiv, utilizand scheme si asocieri.

 Atentia - Capacitatea de concentrare creste, insa atentia este mentinuta datorita motivatiei si mai ales deprinderilor formate anterior, de mentinere a atentiei. Afectivitatea - Puberul trece printr-o gama larga de emotii, osciland intre extreme si izbucnind deseori in mod necontrolat. Creste necesitatea anturajului, insa timiditatea poate impiedica contactul cu alte persoane de aceeasi varsta. Imaginatia - Acest aspect cognitiv este utilizat cu preponderenta in relatie cu sexul opus. Limbajul - Scolarul incepe sa inteleaga si sa foloseasca cuvintele din argoul scolar, epitetele, figurile de stil si alte elemente de limbaj cu subanteles. La fel ca si comportamentul, limbajul scolarului mijlociu este caracterizat de teribilism si vulgaritate.