Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu privind relatia dintre randamentul scolar si tulburarile de limbaj la deficientul mintal
INTRODUCERE
Limba este ntiul mare poem al unui popor Lucian Blaga
Limbajul uman - care, n lumina tiinei contemporane devine cel mai important mijloc de relaie ntre contiin i realitatea obiectiv, instrument al cunoaterii, al creaiilor valorilor cultural-morale i al transformrii naturii- constituie unul dintre cele mai complexe fenomene psihosociale. El reprezint actul fundamental de legitimare a omului i de situare a sa pe scara evoluiei i progresului materiei vii. Limbajul se realizeaz prin coordonarea unitar a unui complex de sisteme aferente i eferente. Transpus n termenii teoriei informaiei, limbajul este rezultatul activitii unor organe de coordonare, care recepioneaz din exteriorul organismului o serie de semnale linguale, le descifreaz coninutul semantic i, pe baza acestora, elaboreaz semnale verbale, inteligibile. Limbajul este mai mult dect un simplu mijloc de transmisie, ele este i un tip aparte de conduit a individului, i anume, de conduit verbal, ce implic activiti diverse (vorbire, ascultare, schimb de idei, reinerea mesajelor sonore, reproducerea sau traducerea lor). Studiul limbajului presupune investigarea unor probleme cum ar fi: perceperea limbajului, nelegerea discursului, memorizarea frazelor i a textelor, achiziia i producerea limbajului. nsuirea limbajului este o activitate care presupune un efort ndelungat din partea individului. Aceasta, pentru c tehnica de recepionare (limbajul impresiv) i de exprimare (limbajul expresiv) a comunicrii este una din priceperile omeneti cele mai complicate, pentru nsuirea creia este nevoie, de multe ori, de un ir ntreg de ani. inndu-se seama de dificultatea coordonrii micrilor foarte fine ale aparatului fonoarticulator, un anumit
Pagina 1 din 136
procent al semenilor notri nu reuesc s stpneasc tehnica vorbirii, i de aceea prezint tulburri de limbaj. Tulburrile de limbaj se difereniaz de particularitile vorbirii individuale, acestea din urm reprezint variaii n limitele normalului. Astfel, unii oameni vorbesc nuanat, expresiv, clar, cu sunetele bine conturate, n vreme ce alii, dimpotriv, au o vorbire mai puin inteligibil, obositoare, strident sau prea optit, cu sunete insuficient sau mai puin conturate. Toate acestea nu sunt dect manifestri individuale ale limbajului n limitele normalului. Tulburrile de limbaj se difereniaz de aceste variaii individuale i de particularitile psihofiziologice de vrst, cteva dintre caracteristicile distinctive ale acestora fiind : neconcordana dintre modul de vorbire i vrsta vorbitorului, caracterul staionar al tulburrilor de limbaj, susceptibilitatea mrit la complicaii neuro-psihice, necesitatea aplicrii unui tratament logopedic. Astzi, cnd colarizarea ncepe, de regul, la vrsta de 6 ani, consolidarea vorbirii corecte, la o vrst ct mai timpurie, trebuie s devin una din preocuprile majore ale nvmntului precolar. Prevenirea i nlturarea tulburrilor de limbaj constituie o problem complex a crei rezolvare trebuie s-i intereseze deopotriv att pe specialiti ct i pe toi cei chemai s contribuie la desvrirea educaiei vorbirii copiilor. Dreptul la educaie i nvmnt, ca drept fundamental consemnat i legiferat prin Declaraia drepturilor deficienilor mintali i prin Convenia cu privire la drepturile copilului, adoptat de Adunarea General O.N.U.(20 noiembrie 1989 art. 23 ) presupune n cazul persoanelor cu handicap fizic, senzorial, mintal, comportamental sau social, temporar sau permanent, asigurarea real a egalitii n pregtirea i dezvoltarea personalitii prin educaie i socializare. Egalizarea anselor se refer, n principal, la tratamentul educaional difereniat, n funcie de specificul handicapului, lucru realizabil prin integrarea persoanelor handicapate n instituii colare speciale, ale cror planuri i programe de nvmnt sunt elaborate n funcie de tipul de handicap. n prezent, instruirea, educarea i pregtirea pentru munc a copiilor handicapai, deci sistemul educaiei speciale, constituie parte integrant a sistemului general de educaie i nvmnt i se realizeaz n uniti colare speciale . nvmntul special este un nvmnt deschis care permite att intrri- de la nivelul nvmntului general, ct i ieiri, dac constatm c un copil face progrese care
Pagina 2 din 136
permit formularea unei sperane de a reveni i a face fa cerinelor n clasele cu elevi normali. coala special (ajuttoare) constituie cadrul specializat pentru instruirea, educarea i orientarea socio - profesional a copiilor handicapai mintal recuperabili . Pornind de la ideea integrrii n viaa activ a copiilor i tinerilor handicapai mintal, nvmntul special i propune ca obiective: valorificarea maxim a potenelor biologice i psihice ale copiilor debili mintali, stimularea i corelarea dezvoltrii lor fizice i intelectuale, pregtirea acestora pentru integrarea socio - profesional ). Realizarea obiectivelor enunate este posibil prin urmrirea a dou categorii de sarcini care se completeaz reciproc: a) - sarcini comune cu cele ale nvmntului de mas, ndreptate spre dezvoltarea multilateral a copiilor, narmarea lor cu un sistem minim de cunotine, priceperi i deprinderi necesare adaptrii; b) - sarcini specifice nvmntului special, viznd diminuarea insuficienelor activitii cognitive i a altor insuficiene asociate la debilul mintal. Aciunea de recuperare nu se ncheie dect n momentul n care rezultatele obinute n procesul de integrare socio profesionala de ctre indivizii handicapai mintal nu atest calitatea i eficiena muncii noastre . Ne ntrebm, ns, ce se ntmpla cu copii i tinerii handicapai mintal, n condiiile actuale din ara noastr, cnd economia de pia va spori mereu exigenele fa de randamentul individului n producie. Oare aceast reea de instituii specializate i msurile ntreprinse pn acum vor mai fi eficiente sub aspectul recuperrii propriu-zise a handicapailor, care vor ntmpina n viitor dificulti din ce n ce mai multe n procesul de adaptare profesional i integrare social ? Pentru a-i pregti mai bine pentru acest proces, n noua etap, se impun msuri operative de ameliorare a structurii i coninutului educaiei lor speciale, ct i o temeinic regndire a modalitilor de orientare i de pregtire pentru munc, precum i de protecie social .) n acest context nvmntul special pentru handicapaii mintal din ara noastr, avnd un profund umanism, cunoate un suflu nou, revitalizndu-se n esena sa . n consecin, procesul recuperativ conpensator desfurat asupra copilului handicapat mintal, trebuie s fie o aciune unitar, complex, calificat i permanent. De aceea, reuita influenei educative asupra handicapului trebuie s fie ct mai complex i ct mai durabil, implicnd ntreaga personalitate a educatului, n diferite ipostaze ale activitilor procesului de nvmnt i de corectare psiho - fizic.
Pagina 3 din 136
Cel care decide s se dedice muncii de recuperare i redare a societii a acestor elevi, obligatoriu trebuie s probeze eros paidikos, ceea ce implic devotament n munca de nvare i educare, acestea conducnd spre maturitate, cu certe rezultate la fiinele umane handicapate. Un alt aspect necesar unui adevrat educator este acela de a rmne mereu tnr n suflet i n aciunile sale realizate cu elevii. Implicarea educatorului n activitile elevilor reprezint secretul reuitei certe n procesul de formare i consolidare a personalitii elevului. ntregul proces de nvmnt din coala ajuttoare are o funcie terapeutic, care poteneaz capacitatea metodelor i procedeelor pedagogice de a realiza, ntr-o situaie patologic, efecte terapeutice, de a reechilibra, restructura i readapta elevul handicapat mintal pe tot parcursul activitii colare. Printre terapiile utilizate n coala ajuttoare se numr i terapia logopedic . Astfel, este cunoscut faptul c toate fenomenele din organismul uman sunt dirijate de compartimentul cel mai nalt al sistemului nervos central vorbirea fiind cea mai caracteristic dintre toate micrile ce le face omul ), el fiind singura vietate care se manifest prin intermediul vorbirii. La rndul su, Pierre Janet spunea c omul este un animal vorbre, care i rostete actele i-i acioneaz vorbele. Prin urmare, studierea vorbirii, corectarea ei atunci cnd este cazul, reprezint o sarcin plin de rspundere, avnd menirea s vin n ajutorul tuturor celor care vorbesc defectuos, nefiind n stare s-i mbrace gndurile n haina unei vorbiri corecte, armonioase, i care, din aceast cauz, sunt ngrdii n activitatea lor productiva, i, n consecin, ocupa un loc izolat in colectivitatea umana. Fiecare logoped care este suficient de generos i dornic s vin n ajutorul copiilor care prezint tulburri de limbaj, are menirea, metamorfozndu-se ntr-un adevrat Pigmalion, de a face din acetia lucrtori de valoare i de a-i scoate din starea lor de izolare.
CAPITOLUL I CONSIDERAII ASUPRA TULBURRILOR DE LIMBAJ LA DEFICIENTUL MINTAL A. CONSIDERAII ASUPRA TULBURRILOR DE LIMBAJ CAUZELE TULBURRILOR DE LIMBAJ
Pagina 4 din 136
Muli dintre factorii care acioneaz asupra fiinei umane sunt nocivi, influennd negativ dezvoltarea acesteia. Organismul uman dispune ns, de o anumit rezisten fa de aceti factori, care pot influena limbajul, deteriorndu-l . S-a constatat c, de multe ori la baza tulburrilor de limbaj se afl un complex de cauze, ce apar prin aciunea unor procese complexe n perioada intrauterin a dezvoltrii ftului, n timpul naterii sau dup natere. Dintre cauzele care pot aciona n timpul sarcinii amintim: diferite intoxicaii i infecii, boli infecioase ale gravidei, incompatibilitatea factorului R.H., carene nutritive, traumatisme mecanice, care lezeaz fizic organismul ftului, traumatismele psihice suferite de gravid, ncepnd cu neacceptarea psihic a sarcinii i sfrind cu trirea unor stresuri, frmntri interioare, spaime care i pun amprenta asupra dezvoltrii normale a ftului i altele. Din categoria cauzelor care acioneaz n timpul naterii menionm: naterile grele i prelungite care duc la leziuni ale sistemului nervos central, asfixiile, ce pot determina hemoragii la nivelul scoarei cerebrale, diferite traume fizice i altele. n sfrit, a treia categorie o constituie cauzele care acioneaz dup natere i care alctuiesc grupa cea mai mare . Ele pot fi mprite n patru categorii: a) Cauze organice care pot fi de natur central sau periferic. Este vorba despre diferite traumatisme mecanice care influeneaz negativ dezvoltarea sistemului nervos central sau afecteaz nemijlocit auzul i organele fonoarticulatorii . n cazul unor leziuni la nivelul sistemului nervos central se pot produce, printre alte tulburri, handicapuri de limbaj ce au o mare varietate . Cu ct zona lezat este mai ntins, sau mai profund, cu att tulburrile sunt mai complexe, deoarece sunt atini mai muli centri corticali responsabili pentru diferite funcii psihice. De exemplu, lezarea timpanului mpiedic recepia corect a limbajului i emiterea normal a vorbirii, iar anomaliile dentomaxilofaciale nu permit o participare sincronizat a tuturor elementelor implicate n procesul vorbirii. O asemenea situaie se produce i n prognatism i progenie, ca i n macroglosie i microglosie . O anumit frecven au infeciile i intoxicaiile cu substane chimice, medicamentoase, cu alcool, care pot afecta organic sau funcional mecanismele neurofiziologice ale limbajului i unele boli ale copilriei, cum ar fi : meningitele, encefalita, scarlatina, rujeola, pojarul, etc. pot determina handicapuri ale limbajului, att la nivelul central, ct i periferic . b) Cauze funcionale. Ca urmare a acestor categorii de cauze se vor produce tulburri ale limbajului care privesc att sfera senzorial (receptoarele) ct i cea motorie (efectoare).
Pagina 5 din 136
Cauzele funcionale pot afecta oricare din componentele pronunrii: expiraie, fonaie, articulaie. Astfel apar dereglri ale proceselor de excitaie i inhibiie, de nutriie la nivelul cortexului, insuficiene funcionale ale sistemului nervos central, insuficiene ale auzului fonematic, care toate sunt dificil de evideniat, dar au implicaii nemijlocite asupra evoluiei limbajului. c) Cauze psiho-neurologice. Acestea influeneaz mai ales pe acei subieci care, congenital, au o construcie anatomo-fiziologic cu implicaii patologice. Asemenea cauze se ntlnesc mai ales la copii deficieni mintali, la alienaii mintal, la cei cu tulburri de memorie i de atenie, la cei cu tulburri ale reprezentrilor optice i acustice. Din aceast categorie fac parte i subiecii care manifest nencredere exagerat n posibilitile proprii, timiditate excesiv, ca i supraaprecierea propriei persoane sau nfptuirea, ce marcheaz negativ structura limbajului i a personalitii n general. d) Cauze psihosociale. Dei n literatura de specialitate se insist mai puin asupra lor, acestea nu sunt lipsite de importan. La o analiz mai atent s-a constatat c ele au frecven relativ mare, iar efectele lor negative impieteaz nu numai asupra dezvoltri limbajului ci i asupra ntregii viei psihice a omului. Din aceast categorie fac parte unele metode greite n educaie, slaba dezvoltare a vorbiri n ontogeneza timpurie, ncurajarea copilului mic n folosirea unei vorbiri incorecte pentru amuzamentul adulilor, toate conducnd la formarea obinuinei deficitare, imitarea unor metode cu o vorbire incorect n perioada constituirii limbajului, trirea unor strii conflictuale, stresante, suprasolicitrile care favorizeaz oboseala excesiv (exemplu fenomenele de bilingvism aprute prin obligarea copilului s nvee o limb strin nainte de a-i forma deprinderile necesare n limba matern ) etc. Cunoaterea cauzelor care provoaca tulburrile de limbaj este important pentru diagnosticarea corect i alegerea metodelor, procedeelor adecvate n terapia corectivrecuperatorie.
2. FRECVENA TULBURRILOR DE LIMBAJ I IMPORTANA CORECTRII LOR Dei frecvena tulburrilor de limbaj constituie unul din factorii de baz n aprecierea importanei logopediei, pn n prezent nu exist nicieri date statistice cu valoare general privind ntreaga populaie, ct i anumite pturi ale sale.
Pagina 6 din 136
Elaborarea unei asemenea statistici este frnat de dificultile pricinuite de lipsa unor criterii unanim acceptate i clasificarea tulburrilor de limbaj i de prezena lor relativ mic n masa populaiei, ceea ce pentru concludena datelor presupune s se cerceteze colectiviti foarte mari ) Statisticile existente ofer date contradictorii, pentru c unele au n vedere tulburrile scrisului, n timp ce altele se limiteaz doar la tulburrile de vorbire. n unele cercetri se includ i formele uoare ale unor tulburri de vorbire, mici devieri de la vorbirea obinuit, care se pot interpreta ns i ca variaii n cadrul vorbirii normale. n aceast privin, n logopedie nu exist criterii pentru o delimitare precis. Procentajele copiilor cu tulburri de limbaj difer de la o ar la alta, de la un cercettor la altul. La noi n ar, Emilia Boscaiu constat, n 1961, un procentaj de 14,35% la un numr de 850 copii precolari examinai i 9,52% la un numr de 3.065 elevi examinai (procentajul scznd progresiv de la 13,6% n clasa I, la 7,04% n clasa a IV-a). C. Punescu, n 1966, arat c tulburrile de limbaj n rndul copiilor se cifreaz la 18-20% n clasele mici, iar n 1984 constat c, n rndul copiilor precolari i al colarilor mici, procentajul handicapailor variaz ntre 17-28%. n 1985 , Emilia i Nicolae Jurcu au realizat, o investigare privitoare la frecvena tulburrilor de limbaj. Ei au elaborat un chestionar logopedic, ce a fost distribuit unui numr de 1.201 cadre didactice (577 educatoare i 624 nvtori) din zece judee. Numrul copiilor cu care lucrau n acel an cadre didactice investigate era de 32.922 (17.195 copii de vrsta precolar i 15.727 copii de vrst colar mic). Datele statistice obtinute n cadrul acestei investigaii au fost de 13,65% la copiii precolari din cele zece judee, iar la elevii colari, clasele I-IV, tulburrile de limbaj au fost prezente n procent de 8,32%. Chestionarul a fost alctuit de aa manier, nct cadrele didactice investigate s neleag clar c tulburrile de limbaj nu se restrng la tulburrile de vorbire, ci c acestea au o sfer mai larg, incluznd i tulburrile de scriere, cele de ritm i influen etc. O caracteristic general a statisticilor existente este aceea c ele au evideniat frecvena ridicat a tulburrilor de vorbire la vrste mici i scderea numrului de astfel de cazuri la vrstele mari. Acest fapt se explic prin dezvoltarea i maturizarea aparatului fonoarticulator pe de o parte, iar pe de alt parte influenele educative directe i indirecte contribuie la dezvoltarea vorbirii corecte.
Pagina 7 din 136
La deficienii de intelect frecvena tulburrilor de limbaj este mult mai ridicat dect la copilul normal exist aici o legitate: cu ct gradul deficienei mintale este mai mare cu att i frecvena tulburrilor de limbaj este mai mic.) O alt caracteristic a tulburrilor de limbaj la copiii deficieni mintal const ntr-o persisten mai mare i o rezisten specific la aciunea de corectare. Proporia statistic a tulburrilor de limbaj la copiii deficieni mintal este de 66% n clasa I i 41% la cei din clasa a III-a. Ponderea cea mai mare n rndul tulburrilor de vorbire o au dislalia, moghilalia (omiterea) i paralalia (nlocuirea ) sunetelor: 93,7% la copii de vrst precolar cu tulburri de limbaj i 89% la colarii mici de aceeai categorie. Toate aceste procente, cu toate neajunsurile lor, pun n eviden necesitatea corectrii tulburrilor de limbaj, nu numai pentru uurarea comunicrii i a integrrii n procesul instructiv-educativ, dar i pentru faptul c tulburrile de limbaj, n funcie de gravitatea lor, provoac o serie de modificri negative la nivelul personalitii i comportamentului logopailor. ntr-o serie de cercetri se menioneaz faptul c elevii cu tulburri de limbaj au un randament colar redus datorit posibilitilor sczute de integrare n activitate i refuzul de a participa la actul comunicativ. Dac tulburrile scris-cititului se fac mai puin simite n comunicare, tulburrile vorbirii deranjeaz mai mult i n general, acestea le determin adeseori pe primele. Prin urmare, se impune corectarea vorbirii orale ndat ce apar primele semne ale tulburrii ei. coala, familia, societatea sunt interesate deopotriv n corectarea tulburrilor de limbaj, ceea ce deschide perspectiva dezvoltrii armonioase a individului. )
3.- RELAIA DINTRE DEZVOLTAREA INTELECTUAL I LIMBAJ LA COPILUL DEFICIENT MINTAL Din vechimea istoriei umane, limbajul articulat a devenit un instrument al progresului pentru c este singurul sistem de transmitere a unei informaii eseniale, rezultate din cunoatere i activitate. Rubinstein, n lucrarea sa Existena i contiina arat c, atunci cnd gndirea omului cercettoare i iscoditoare s-a ntors spre sine, ce s-a oprit n faa miracolului limbajului mitizndu-l. Prin el li se descopereau nelesuri, sensuri, semnificaii ascunse cunoaterii nemijlocite.
Pagina 8 din 136
Nu numai n dezvoltarea istoric a omului, ci i n dezvoltarea ontogenetic a psihicului uman, rolul limbajului este considerabil. Genetic, orice copil posed de la natere potenialitatea de a vorbi, dar singur, aceast potenialitate, nu este suficient pentru dezvoltarea real a limbajului. Pentru ca un copil s nvee s vorbeasc, este necesar s fie expus n permanen unor stimulri provenite din ambiana social. Delgado spunea c, creierul unui copil nu inventeaz limbajul, nici nu alege ce limb s nvee Aceasta depinde n ntregime din informaia furnizat de lumea exterioar ) Din momentul n care copilul ncepe s-i nsueasc limbajul, structurile verbale i pun amprenta pe dezvoltarea tuturor celorlalte procese psihice. S-a pus problema dac stabilirea apariiei i dezvoltrii limbajului la copil poate oferi date suficiente pentru aprecierea nivelului lor intelectual. Cercetrile efectuate n acest sens au pus n eviden complexitatea relaiilor dintre cei doi termeni. n ce ar consta relaia dintre nivelul intelectual i limbaj la copiii deficieni mintal? n urma unor cercetri mai vechi s-a relevat faptul c apariia ntrziat a limbajului reprezint un indiciu al dezvoltrii anormale a copilului. Aceast concluzie are acoperire numai parial, ntruct s-a dovedit faptul c deficiena mintal nu implic n mod obligatoriu deficiene de limbaj, dei cea mai frecvent cauz a apariiei ntrziate a limbajului, precum i tulburrile de limbaj care apar, o constituie deficiena intelectual. Studiile ce s-au efectuat n ceea ce privete procesele cognitive la deficientul mintal, au pus n eviden doi factori: nivelul de maturizare a funciilor neuronale; experienele de nvare ale copilului. La deficientul mintal exist suspiciunea unor leziuni sau disfuncii ale creierului, iar experiena copilului este limitat, srac. Limitele privesc toate nivelurile cunoaterii, dar apar mai evidente la nivelul proceselor superioare: gndirea , considerat ca stat major al intelectualului (ntruct orienteaz, conduce i valorific toate celelalte funcii psihice) i limbajul. Capacitatea copilului deficient mintal de a gndi este cea mai relevant n stabilirea nivelului intelectual, precum i a posibilitilor de a efectua anumite activitii.) Mai mult dect att, deficiena intelectual s-a constatat n toate operaiile gndirii ndeosebi n ceea ce privete generalizarea, abstractizarea, nelegerea sensurilor cuvintelor i rezolvarea de probleme. Ordonrile, ierarhizrile, stabilirea asemnrilor i deosebirilor, a
Pagina 9 din 136
raporturilor cauzale i sesizarea esenialului se fac la un nivel inferior, sau se introduc criterii care demonstreaz puerilismul gndirii.) La intrarea n coal, copilul handicapat mintal prezint o experien verbal limitat, ceea ce face dificil procesul de nsuire a cunotinelor i nvarea citit-scrisului. Dei n cazurile de handicapat uor el are posibilitatea s neleag vorbirea celor din jur i reuete s se fac neles prin cuvinte i propoziii scurte, au o alctuire simplificat din punct de vedere gramatical, ntmpin totui dificulti pregnante n ceea ce privete folosirea funciei semiotice a cuvintelor i n exprimarea diferenelor i nuanelor foarte numeroase ce exist n limbaj. Nivelul sczut al proceselor intelective, ineria psihic, slaba mobilitate i vocabularul srac sunt factorii principali care-i pun amprenta pe nelegerea vorbirii. Sub aspectul cantitii i calitii, limbajul deficientului mintal este net inferior fa de normal, ntruct dei exist un flux de informaie, acesta nu reuete s fie preluat de blocurile gndirii, datorit ineriei, rigiditii i concretenei ce exist la nivelul acestuia. Pe lng faptul c limbajul apare mai trziu, el are i o evoluie mult mai lent dect la normal. De asemenea este prezent ntrzierea i n ceea ce privete laturile: fonetica, lexicala, semantica i gramaticala, la care se adaug marea frecven a tulburrilor de limbaj. Vorbirea ntrziat i adesea defectuoas (datorit unor particulariti ale aparatului fonator, ale analizatorului verbomotor i analizatorului auditiv) caracterul situativ al limbajului, utilizarea izolat a cuvintelor, nenelegerea sau slaba nelegere a celor din jur, sunt parametrii dup care se apreciaz nivelul dezvoltrii psihice reflectnd, totodat nivelul ideaiei deficientului mintal. Formele sau tipurile de comunicare pe care le folosete subiectul se coreleaz nemijlocit cu comportamentele specifice i cu mobilitatea caracteristic personalitii acestuia. Fenomenele de infantilism sunt efecte i ale imaturitii verbale, ce reproduc planurile neevoluate ale intelectului. Dependena nelegerii lingvistice a cuvntului de nivelul operaiilor mintale, de dificultile abstractizrii i generalizrii nu-i confer copilului posibilitatea de a se desprinde de semnificaia obiectual a cuvntului pentru a exprima relaii cauzale i categoriale definirii esenei elementelor vehiculate. n coal, ns, copilul debil mintal nva s fac eforturi i s asimileze cunotinele n mod organizat, s contientizeze existenele impuse de procesul instructiv-educativi, s devin mai organizat n aciuni i gndire i n general s-i disciplineze ntreaga activitate psihic. Atunci cnd stimularea limbajului se adaug aciunilor tiinifice procesului instructiv-educativ, se pot obine progrese nsemnate la majoritatea copiilor n dezvoltarea proceselor cognitive i n formarea unor trsturi de personalitate care uureaz integrarea lor n colectivitate. Totui, cu toate eforturile depuse, se
Pagina 10 din 136
menin o serie de caracteristici specifice limbajului involuntar, n care nota dominant este aceea a comunicrii incoerente i a progresului lent pe linia funciei semiotice a vorbirii. De remarcat este faptul c, n cazul acestor copii deficieni mintal, limbajul se supune mai uor influenelor pozitive, n raport cu celelalte funcii psihice i ca atare este necesar ca prin intermediul acestuia s se organizeze ntreaga activitate compensatorie i recuperatorie.) La ei, decalajul dintre dezvoltarea limbajului i celelalte funcii psihice este foarte evident datorit faptului c posibilitile de nelegere i ideaie rmn limitate, n timp ce capacitatea de exprimare nregistreaz progrese interesante, deficienii mintal putnd s-i nsueasc unele formule stereotipe pe care s le utilizeze n conversaii simple. Regulile gramaticale sunt utilizate defectuos, ceea ce determin o scdere a claritii comunicrii, la care se adaug i frecventele tulburri ale pronuniei, vocii, ritmului vorbirii etc. Imaturitatea vorbirii fiind principala i cea mai stabil caracteristic a copilului deficient mintal, se accentueaz n raport cu gravitatea deficienei mintale, putnd ajunge pn la marcarea exclusiv a infantilismului, caracteristic copiilor din ontogeneza timpurie) Diferenele dintre vorbirea copilului debil mintal i cea a normalului se accentueaz i datorit fenomenelor de perseverare caracteristice structurilor mentale neevoluate ale primului. Aceste fenomene (de perseverare) se extind de la nivelul cuvintelor i propoziiilor dnd o not dezagreabil vorbirii, iar comunicarea devine tot mai confuz-.) Caracteristic copilului debil mintal este i faptul c el ntmpin dificulti n nelegerea subcontextului n care se desfoar conduita verbal, ca i n plasarea comunicrii ntr-un context organizat. Astfel, cele 3 straturi contextuale, i anume: contextul total, contextul explicat i contextul verbal nu sunt organizate n comunicarea deficientului mintal i nici nu apar bine delimitate, pentru c transportul i asimilarea informaiei se realizeaz incomplet sau neorganizat ntr-un sistem mental unitar al cunotinelor. Conduita verbal a acestor copii este dominat i de caracteristicile emoional-afective care nu ntotdeauna ntregesc coninutul semnatic ci dimpotriv estompeaz cogniia. Conduita verbal nu rmne aceeai, ea se modific n raport cu evoluia psihic a individului, cu nivelul dezvoltrii cultural-educative, cu particularitile vrstei tipul de motivaie i ncrctura afectiv). Conduita verbal i gradul de dezvoltare intelectual se intercondiioneaz reflectnd gradul de normalitate sau dereglri posibile ale limbajului. De vreme ce vorbirea are aspecte intelectuale pur lingvistice, precum i aspecte fonatorii, auditive i articulatorii este firesc s ne ateptm ca o deficien s fie nsoit de aceea a vorbirii. Inteligena ca atribut al organizrii mintale, ct i comportamental este tributar
Pagina 11 din 136
diverselor procese psihice ca: nelegerea, memoria, imaginaia, raionamentul i mai ales cuvntul. Copilul cu debilitate mintal are posibiliti reduse de concentrare, nu-i poate organiza ideile logic, opernd fragmentar i discontinuu, utiliznd un vocabular srac n idei, cu elemente intuitive imprecise, alteori eronate, iar transportul de informaii se face incomplet n ambele planuri, ale recepiei i ale emisiei. Structura limbajului se caracterizeaz prin imobilitate, rigiditate, att pe linia exprimrii, articulrii i succesiunii cuvintelor n propoziii i face, ct i din punct de vedere semantic i de structur a ideilor a ordinii i succesiunii lor. ) Dei vocabularul debilului mintal se mbogete mai uor i mai rapid n primele clase, cunoate mai trziu, n clasele mari o perioad de stagnare, de ngheare, rmnnd rigid lipsit de suplee intelectual, concret i srac. ncetineala evoluiei intelectuale marcheaz mai bine decalajul ntre nivelul intelectual (E.M.) i vrsta real (E.C.) i se reflect n conduita verbal, uneori printr-un infantilism al vorbirii pn la vrsta naintat, incoerent, stereotipie. Deficiena intelectual ngreuneaz nvarea limbajului, manifestarea unei conduite verbale adecvate, datorat nu numai slabei stpniri a mijloacelor lingvistice dar i al realizrii deficitare a autocontrolului n nvarea verbal. Copilul debil mintal posed formulri verbale stereotipe n vederea unei conversaii simple, ce exprim trebuinele, i relaiile n familie, coal, societate. Accentuarea handicapului prin intermediul limbajului tulburat duce la deteriorarea funciilor de cunoatere, rigiditate psihomotorie, imaturizare afectiv, i nu att din cauza debiliti mintale, ct mai cu seam lipsei de nelegere i comunicare prin limbaj. La debilul armonic singura manifestare dominant este deficiena mintal la cel dizarmonic deficiena mintal este asociat cu multiple forme de instabilitate psihic, reacii paradoxale, pe lng care se adaug tulburri de limbaj, complicate, rezistente la tratamentul logopedic, cu dese recderi sau treceri de la o form la alta. La colarii mici se remarc dislaliile, dislexiile, blbiala, disgrafia, iar la colarii mari dislaliile scad, meninndu-se disgrafiile i dislexiile. nvarea citit-scrisului lrgete, oarecum, orizontul cunotinelor, copilului i contribuie la disciplinarea gndirii sale. La rndul ei, experiena cognitiv poate devenii factor dinamizator n organizarea planurilor verbale i a nelegeri discursive. Constatm astfel, c gndirea copilului se dezvolt n dependena de limbaj, care are o importan foarte mare pentru dezvoltarea intelectual, rolul cuvntului fiind acela de formare i structurare a
Pagina 12 din 136
intelectualului, chiar dac aceast dezvoltare este discontinu, cu multe elemente de stagnare i chiar perioade de regres. Cu toate acestea, prin includerea copiilor la activiti colare prin modaliti specifice i prin valorificarea raportului nvare-dezvoltare, aceste perioade pot fi recuperate chiar dac numai parial.
B.INFLUENTA
FACTORILOR
FAMILIALI
SI
SCOLARI
ASUPRA
RANDAMENTULUI SCOLAR Este cunoscut faptul ca atitudinea parintilor, ca dealtfel si reactia mediului social fata de copiii cu tulburari de limbaj influenteaza in mare masura performantele scolare ale acestor copii. Studiind atitudinea adoptata de parinti fata de copilul deficient,M. Chiva arata ca ea depinde de mai muli factori: gradul deficientului sau al anomaliei pe care o prezint; factorii afectivi, sociali si culturali ai anturajului care conditioneaza modul in care mama traieste aceasta realitate; nivelul de aspiraie familiala si valorizarea potentialitatilor intelectuale; masura in care copilul nu a corespuns asteptarilor paterne in sensul unei realizri sociale sau intelectuale. Unii din parinti vad numai aspectul de infirmitate si in consecina ei alinta copilul in mod excesiv.Sunt unii parinti care izoleaz copilul si se izoleaz si pe ei.Copilul deficient are nevoie de societatea normalilor deoarece trebuie s-o cunoasca de mic. Separarea copilului duce la o separare a parintilor, fapt care prejudiciaz de multe ori climatul familiei. B.1 Psihoterapia familiei copilului deficient Se pot stabili cteva principii cluzitoare pe care toi cei care sunt implicai in procesul terapeutic trebuie sa si le insuseasca pentru reglarea comuna a relaiilor cu familia. Procesul de reeducare trebuie sa inceapa cat mai devreme si in mod necesar in familie.Logopedul, pe langa indicatiile generale trebuie sa indice in fiecare caz in parte exercitiile ce trebuie facute si sa demonstreze cum sa procedeze in diferite situatii pentru obtinerea unei vorbiri inteligibile. Psihologul sa indice modele de reactii ale parintilor la diferitele comportamente ale copiilor deficienti pentru a obtine rezultate adaptative.
Pagina 13 din 136
Este contraindicata goana de la un medic la altul .In plus, se va explica familiei cum copilul deficient are nevoie de afectiunea parintilor si, in special a mamei pentru imbunatatirea rezultatelor scolare insa trebuie evitate rasfatul si infantilizarea. Unitatea de vederi si de conceptie a parintilor cu echipa de reeducare si ulterior cu scoala, este absolut necesara pentru obtinerea unor rezultate importante. Parintilor trebuie sa li se indice permanent o serie de scopuri precise, operationale,concrete, care sa urmareasca aspectele practice, sa le vectorizeze munca cu copilul si sa poata fi atinse. Se recomanda ca pana la 7-8 ani copilul sa fie crescut si educat in mediul familial. Ca principiu general se indica o atitudine de intelegere si bunavointa fata de familie pentru a nu se crea culpabilitati si dezechilibre familiale care dauneaza mult copilului. Plecand de la lucrarile lui Hawkins (1966), Bernal (1969) si Kane (1976) s-a subliniat permanent faptul ca parintii pot fi vectori principali ai terapiei logopedice. Un program de formare a parintilor cu copii deficienti va include urmatoarele etape: Prima intrevedere.Evaluarea preliminara pentru a stabili problemele familiei .Copilul este supus unui examen clinic si psihologic general iar parintilor li se aplica un test proiectiv (Luscher) pentru aprecierea structurii personalitatii si un chestionar pentru a masura satisfactia conjugala (Locke-Wallace Maritol Adjestament Inventory).1,2 Stabilirea unei linii de referinta inaintea inceperii tratamentului pentru a masura frecventa si intensitatea comportamentelor jenante, semnalate la prima intrevedere. Dupa ce terapeutul are suficiente date asupra comportamentelor care pun probleme, el incepe tratamentul care se deruleaza in etape sistematice: Conceptele invatarii sociale. Se dezvolta la parinti intelegerea si insusirea acestor concepte:aprobarea (intarirea pozitiva), dezinteresul (extinctia) si atentia negativa. Formarea discriminarii comportamentelor pentru a invata sa deosebeasca comportamentele copiilor si sa raspunda la acestea intr-un mod adecvat. Stabilirea unui program concret:: terapeutul impreuna cu parintii stabilesc un inventar de comportamente frecvent intalnite in relatiile pe care copilul le stabileste in relatiile sale cu familia si pentru fiecare, comportamentul de reactie al parintilor. Familia va fi permanent consiliata de specialist.
1 2
Luscher, Max-Four Color Person, Pocket books, 1980, Locke, J.H.,Wallace, K.M. Short marital Adjustement and prediction tests: Mariage and family living,1959, pag 49
Pagina 14 din 136
Etapa post cura se initiaza cu scopul de mentinere a achizitiilor terapeutice, precum si de urmarire prin bilanturi sistematice repetate (follow-up).3 B 2.Copilul cu tulburari de limbaj si scoala Orice tulburare n sfera limbajului atrage modificri n dezvoltarea celorlalte funcii i procese psihice, alternd ntreaga personalitate a elevului. Orice cadru didactic trebuie i poate interveni n cadrul procesului instructiveducativ, pentru prevenirea i/sau corectarea tulburrilor de limbaj constatate la elevii si, folosind mijloace i metode ct mai variate. Reuita colar sau succesul se manifest prin ndeplinirea obiectivelor impuse de programa colar, corespunztoare vrstei, la un randament superior, deci este o expresie a concordanei dintre posibilitile, capacitile i interesele elevului, pe de o parte i exigenele colii, pe de alt parte. Copiii cu intelect normal, ca urmare a contientizrii, triesc dramatic manifestrile tulburrilor de limbaj, ceea ce le altereaz i mai mult conduita verbal. Subliniind consecinele tulburrilor de limbaj, C. Punescu evideniaz caracterul lor multiplu, att la nivelul colii, manifestate prin ntrziere colar, dezinteres colar, apatie, dezinteres pentru lectur, instabilitate colar, ct i la nivel familial, prin atitudinea supraprotectoare a familiei sau prin reacii de opunere, de respingere. Din literatura de specialitate, educatoarele i nvtorii au posibilitatea de a alege o multitudine de exerciii pentru corectarea tulburrilor de pronunie, oferind fiecrui copil posibilitatea de a exersa actul vorbirii n clas sau acas. Exerciiile sunt de gimnastic general, jocuri de micare nsoite de vorbire, exerciii de gimnastic pentru membre, trunchi, pentru mobilitatea feei, a maxilarelor i a buzelor, .a. Pentru educarea auzului fonematic, educatoarele i mai apoi nvtorii (n special n perioada preabecedar i abecedar) folosesc: exerciii de imitare a sunetelor din natur, de pronunare a unor serii de silabe opuse, din cuvinte paronime, de difereniere a consoanelor surde de cele sonore, de difereniere a sunetelor cu punct de articulare apropiat, de transformare a cuvintelor prin nlocuiri de sunete sau silabe. Dup exerciiile de articulare, se urmrete pronunarea sunetelor n silabe i cuvinte. Urmtoarea etap o reprezint introducerea cuvintelor n propoziii, urmrindu-se contientizarea i automatizarea lor n vorbire, folosind exerciii de memorizare a unor versuri specifice pentru anumite sunete, povestiri, repovestiri, discuii dup plane.
Arcan, P.,Ciumageanu,D.-Copilul deficient mintal, Ed.Facla,Timisoara,1980, pag 327
Pagina 15 din 136
La clasa I, nvtorii pstreaz jocul didactic ca modalitate de dezvoltare a capacitii de exprimare oral, folosind adesea: jocuri pentru activizarea, mbogirea i diversificarea vocabularului elevilor : "Cine spune mai multe cuvinte despre...", "Povestii ceva despre", "A venit toamna", "La librrie", "Cu ce cltorim", "Spune unde st", "Ghici ce e", "Ce s-a schimbat", prin care se urmrete crearea unei atmosfere permisive, posibilitatea de a forma deprinderi de comportare civilizat, formularea de propoziii corecte prin exersarea continu a actului vorbirii. jocuri pentru nsuirea structurii gramaticale a limbii : "Baba-oarba", "A(al) cui este", "Eu spun una, tu spui multe", "Ce face sau ce fac?", "Cum este", "Ce tii despre mine", prin care se urmrete articularea corect a substantivelor, formarea capacitii de analiz i asociere, formarea pluralului, utilizarea corect a pronumelui personal,acordul S-P, acordul substantiv-adjectiv. jocuri pentru dezvoltarea exprimrii orale : "Cine spune mai multe propoziii", "Mai spune ceva", "Spune o poveste despre...", prin care se urmrete mbogirea vocabularului, iar copiii cu exprimare defectuoas sunt ajutai s formuleze propoziii corecte i clare. memorizarea versurilor i dezlegarea ghicitorilor, completarea unor rebusuri, etc. Intrarea copilului n lumea colii aduce cu sine o problematic specific. nsuirea citit-scrisului se face prin metoda fonetic, analitico-sintetic, prin activiti difereniate pentru fiecare elev, n funcie de particularitile de vrst i individuale. Scrisul este o activitate complex, de aceea metodele i procedeele de nsuire corect trebuie s fie diversificate, folosind n acelai timp metode kinestezice, fonomimice, de percepie vizual, lingvistice, etc. O mare parte din greutile ntmpinate la clasa I se datoreaz imaturitii colare. Dei la aceast vrst vorbirea este mult mai corect, disprnd dislalia fiziologic, totui limbajul imaturilor colar pstreaz o serie de particulariti: relatarea evenimentelor povestirilor, a impresiilor personale este adesea incorect, fiind necesar susinerea prin ntrebri, unii mai prezint nc tulburri de pronunie, precum i unele tulburri de ritm i fluen. Din punct de vedere psihopedagogic multe din greelile scris-cititului la colarul mic se produc n limitele nomalului, n cadrul colarizrii. Dac ele se prelungesc i n clasele urmtoare sunt considerate dislexii-disgrafii. Printre dificultile cele mai frecvente ntlnite la vrsta colar mic se pot aminti: dificulti n realizarea grafic a literelor; dificulti n corelarea complexului sonor cu simbolul grafic; omisiuni de litere, elemente grafice, silabe, finale de cuvnt, diftongi i chiar
Pagina 16 din 136
cuvinte; substituiri de litere, silabe, cuvinte; adugiri de litere, silabe, cuvinte; inversiuni de litere, silabe, cuvinte; contopiri i comprimri de cuvinte; nerespectarea regulilor gramaticale. nvtorul trebuie s intervin prin: exerciii de legare a sunetelor de reprezentrile lor grafice, de difereniere a sunetelor i literelor asemntoare acustico-optic, de analiz fonetic a cuvintelor, de scriere corect a diftongilor, exerciii cu grupuri de consoane, exerciii pentru scrierea corect a grupurilor ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi. Dup ce elevii scriu corect cuvintele se trece la scrierea n propoziii, urmrindu-se apoi automatizarea achiziiilor. n lucrrile destinate dislexiei-disgrafiei, E. Verza propune o gam variat de exerciii de copiere, transcriere, dictare, compunere, autodictare - ca modalitate eficient de realizare a autocontrolului. Optimizarea activitilor instructiv-educative se refer la alegerea variantei celei mai bune pentru a obine cu resurse minime o eficien maxim. Tratarea individualizat a elevului i uureaz acestuia realizarea unor sarcini colare independent de colegii lui, ajutat mai mult sau mai puin de nvtor. Reuita n rezolvarea acestor sarcini are efect benefic asupra personalitii elevului, prin creterea ncrederii n forele proprii, prin decondiionarea sa fa de actul nvrii. nvtorul poate optimiza activitile instructiv-educative prin: folosirea formelor de activitate frontal, pe grupe i individual; depistarea precoce a greelilor i a dificultilor tipice ale elevilor la nivel individual; realizarea abordrii individualizate a elevilor; folosirea fielor de lucru cu coninut unic, dar cu sarcini de lucru individualizate, a fielor de munc independent, a fielor pentru fixarea i consolidarea cunotinelor, a fielor de recuperare, a fielor ca tem pentru acas, a fielor pentru verificarea cunotinelor; mrirea, varierea procedeelor de fixare, aplicare a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor; realizarea concret, pe obiective, a tratrii difereniate; rezolvarea real a activizrii elevilor, pe tot parcursul leciei; lrgirea posibilitilor de tratare difereniat a elevilor, att n cadrul leciei, ct i prin sarcini suplimentare pentru munca independent, n afara clasei. Pentru orice dascl este o datorie sacra s-i nvee pe elevi s se exprime corect.
C. EFECTELE NEGATIVE ALE TULBURRILOR DE LIMBAJ N CEEA CE PRIVETE COMPORTAMENTUL VERBAL I

Pagina 17 din 136
PSIHO-AFECTIV Mult vreme, pentru tulburrile de comportament sunt incriminai factorii socioeconomici i cei familiali care, dei importani, nu sunt i suficieni, pentru explicarea acestor tulburri, ignorndu-se faptul c, pot exista i ali factori specifici generatori de tensiuni i frmntri interioare, ct i a manifestrilor exterioare. Printre aceti factori specifici se numr tulburrile de limbaj. Muli specialiti, printre care M.E. Hvattev, S. Borel-Maisonny; C. Luanay, E. G. Arnold; M. Seeman; M. Critchly, au scos n eviden importana cunoaterii handicapurilor de limbaj pentru nelegerea i explicarea comportamentului deteriorat. Ei au artat c, orict de nensemnate ar fi handicapurile de limbaj, ele i pun amprenta asupra comportamentului i din aceste motive activitatea cu logopaii trebuie s urmreasc, att dezvoltarea vorbirii, ct i a ntregii personaliti. Astfel, s-a statornicit concepia cu privire la aa-numita terapie complex n activitatea logopedic ce vizeaz stimularea i dezvoltarea ntregii viei psihice. n momentul n care una din funciile eseniale ale limbajului, i anume, cea reglatorie este deteriorat, se produc perturbri n organizarea i sistematizarea activitii psihice ceea ce determin o permanent stare de ncordare i o scdere a ncrederii n propriile posibiliti. Pe de alt parte, handicapurile de limbaj creeaz reticene exagerate n relaionarea cu cei din jur i o slab integrare n colectiv. Atunci cnd tulburrile de limbaj apar pe fondul deficienei mintale, dezordinile comportamentale devin tot mai persistente. Este adevrat c pentru copiii care prezint deficiene de intelect, tulburrile de limbaj nefiind dect parial contientizate, nu provoac neaprat tulburri comportamentale. Acest fapt este valabil doar pentru cei la care deficiena intelectual este profund. n schimb, handicapurile de limbaj la copiii cu intelect de limit i n cazurile de debilitate mintal uoar, pot constitui factori traumatizani n plan comportamental. Astfel, n funcie de gravitatea logopatiei, aceti copii pot adopta un comportament negativist, devin ncpnai, vagabondeaz, au o atitudine defavorabil activitii colare. Dislaliile i blbiala, frecvente la aceti copii, constituie factori stresani, nesigurana accentund dificultatea de adaptare colar i social, crend dezechilibru ntre organism i mediul social. Teama de exprimare verbal devine permanent, determinnd nencrederea n educatori, logoped, colegi.
Pagina 18 din 136
Reinerea n a da rspunsuri la lecie, agitaia permanent, instabilitatea motorie, neatenia la explicaii, pe fondul debiliti mintale, agraveaz tulburrile, att n plan verbal, ct i comportamental. La copiii cu dislexo-disgrafie, tulburrile de comportament se manifest prin refuzul de a scrie i citi, ei devenind negativiti, cu atitudine indolent fa de activitile colare. Faptul de a fi pus s citeasc n faa colectivului de elevi i neputina de a citi corect, cursiv, atrage ironia celorlali copii, ceea ce determin accentuarea sensibilitii afective i refuzul de a rspunde la lecii de teama s nu greeasc. Conflictele i frmntrile interioare influeneaz negativ randamentul colar, att prin manifestrile menionate, ct i prin faptul c oboseala psihic se instaleaz foarte repede. Copilul nu mai ntrevede posibilitatea unei recuperri, reacioneaz ca urmare a acestor stri prin demisie n faa sarcinilor colare. Deseori elevii ne istorisesc greutile ntmpinate n coala general, cnd nu nu-mi plcea s stau pe la ore, sau s mearg la coal. Devine clar evitarea unor activiti ce le-ar fi pus n eviden i mai mult handicapul. Tririle i frmntrile interioare influeneaz negativ, att formarea caracterului, ct i dezvoltarea psihic n ansamblul ei, aprnd frecvente oscilaii i contradicii n adoptarea modalitilor de aciune mintal i practic. Mai mult dect att, la copiii deficieni mintali tulburrile de limbaj determin regresia psihic i comportamental, ca urmare a deficitului funciilor de cunoatere i exprimare, a imaturitii afective, a creterii sugestibilitii, impulsivitii i rigiditii psihomotorii. Aceasta i pentru faptul c deficitul de intelect face dificil aprecierea corect i adecvat a situaiilor de via ce presupun adaptarea comportamental prin anticiparea aciunii, a riscurilor i mprejurrilor favorabile n care se afl subiectul la un moment dat. De aici rezult c trsturile de personalitate ale acestor copii au grad ridicat de fragilitate i instabilitate, astfel nct relaia dintre caracteristicile stabile i cele instabile, contureaz o personalitate dizarmonic i imatur. Ori, tocmai relaia dintre caracteristicile stabile i cele instabile denot un anumit tip de personalitate i, n raport de dominarea uneia sau alteia, se contureaz o personalitate puternic, bine structurat, ori dimpotriv, o personalitate fragila, lipsit de rezisten ) Interrelaiile existente ntre limbaj i comportament sunt incontestabile, ntruct odat cu conturarea personaliti copilului apare un comportament verbal, ncrcat de semnificaii, conduita verbal purtnd pecetea unor manifestri specifice fiecrui individ n parte, a felului cum sunt trite, asimilate i reflectate influenele mediului.
Pagina 19 din 136
Prin intermediul limbajului se exprim cel mai adecvat strile aptitudinale i anume aptitudinea fa de sine, fa de alii i fa de activitate. Astfel, conduita verbal definete omul ca persoan, cu toate atributele sale. Dereglrile limbajului influeneaz negativ mecanismele operative n plan ideal i acional, ceea ce determin o dezorganizare la nivelul ntregii personaliti. Odat cu ameliorarea tulburrilor de limbaj, se obin progrese importante n aceast direcie, care sunt cu att mai mari cu ct logopedul, ca i ceilali factori ai educaiei, sunt mai implicai n corectarea i dezvoltarea limbajului. Pe baza analizelor de caz, a datelor anamnezei i observrii directe a subiecilor s-a conturat un tablou simptomatologic al principalelor categorii specifice comportamentului aberant n handicapurile de limbaj: - instabilitate afectiv; stri depresive sau impulsive; indiferena fa de activitatea colar; indiferena fa de activitatea colectivului; nesociabilitatea i slaba integrare n colectiv; tendina de evadare; hipersensibilitatea i agresivitatea; deteriorarea relaiilor cu cei din jur. nlturarea unor asemenea comportamente, ct i dezvoltarea personalitii armonioase, s-a putut realiza concomitent cu activitatea logopedic de corectare a limbajului care exercit o influen pozitiv indirect asupra comportamentului i prin utilizarea psihoterapiei destinate aciunii nemijlocite i de nlturare a manifestrilor aberante. Logopaii care reuesc s neleag caracterul tranzitoriu al handicapurilor de limbaj fac eforturi susinute n activitile educative, ceea ce duce la rezultate ncurajatoare pe linia corectrii limbajului, ct i pe direcia nlturrii tulburrilor de comportament. Ca atare odat cu unele progrese obinute n corectarea handicapurilor de limbaj, se manifest o ameliorare evident a comportamentului. Tot n aceast perioad s-au mbuntit relaiile dintre handicapai i colegi, dei integrarea n colectiv s-a realizat mai greu i numai dup ce subiecii s-au convins de aptitudinea nelegtoare a colegilor fa de ei. Chiar i dup aceast etap erau ateni la toate manifestrile colectivului i nencreztori n cele mai nensemnate reacii.Preferau o participare tacit i se antrenau n acele aciuni care solicitau ct mai puin vorbirea.
Pagina 20 din 136
De subliniat rmne faptul c, orice eec nregistrat pe linia terapiei logopedice, orict de nensemnat, l poate transforma pe subiect n negativist i recalcitrant fa de activitatea terapeutic. Acolo unde s-a obinut sprijinul familiei i al colii, prin manifestarea nelegerii i tactului fa de logopat, rezultatele pozitive s-au fcut repede simite. mbinarea aciunii logopedice cu cea psihologic a facilitat formarea automatismelor de limbaj corect i dezvoltarea comportamentelor integrative i adecvate sarcinilor pe care le desfoar subiecii. n felul acesta s-au atenuat complexul de inferioritate, ajungnd ca odat cu corectarea handicapului de limbaj s dispar. Aceast metodologie a permis reliefarea valorii tehnicilor logopedice i a instrumentelor de psihoterapie, pe de o parte, iar pe de alta, eficacitatea aciunii combinate a procedeelor pedagogice i psihologice n educarea handicapailor. Pentru exemplificare voi prezenta 2 studii de caz: G.M.P. n vrst de 10,5 ani, sex masculin, elev n clasa a IIIa colii Speciale Constantin Paunescu, Iasi. Face parte dintr-o familie alctuit din 6 persoane: prinii i 4 copii, (este al 3-lea copil). A fost nscut la termen, avnd o dezvoltare somato-psihic n limitele normale, pn la 6 luni, cnd a suferit un traumatism cranian, prin cdere, ceea ce a influenat dezvoltarea somato-psihic ulterioar a copilului. Astfel, a mers la 2 ani i a vorbit la 4 ani, prezentnd i tulburri de vedere. Amnat 1 an de la coal, a fost nscris la clasa I a colii de mas n anul colar 2000/2001 . A repetat clasa I de 2 ori, dup care, examinat de Comisia de Diagnostic i Triere, i s-a pus diagnosticul de Oligofrenie gradul I prin factori postnatali, fiind orientat ctre coala Special n anul 2002. n urma examinrilor medico-psiho-pedagogice, s-au constatat urmtoarele aspecte: Q.I. corespunde deficitului mintal mediu inferior; Capacitile de observare, intuiie, discriminare vizual sunt reduse; Memoria este mecanic (reine timp ndelungat poezii, dar nu se nelege coninutul); nelegerea este greoaie, limitat la aspectele concrete ale obiectelor, fenomenelor i situaiilor de via; Gndirea este concret intuitiv, copilul neputnd sesiza legturile generale, eseniale dintre obiectele i fenomenele realitii;
Pagina 21 din 136
Vocabularul este srac, iar exprimarea este greoaie; n ce privete vorbirea prezint deficiene de pronunie, respectiv sigmatism i parasigmatism. Tulburrile de pronunie sunt nsoite de dislexie, copilul neputnd realiza sinteza literelor n cuvinte . Activitatea grafic este perturbat de omisiuni, inversri de litere i silabe, fuziuni de cuvinte. Disgrafia se manifest i prin neregularitatea desenului, literelor i dispunerea lor anarhic n pagin. Rezultatele la nvtur sunt slabe i datorit unei percepii difuze, superficiale a materiei de nvat. Sub aspectul comportamental, copilul posed deprinderi de conduit civilizat, n schimb are o mare labilitate n manifestri. Este uor influenabil, credul. n colectivitate este retras, puin comunicativ. Este hipersensibil, interiorizat, nesigur, anxios. Instbilitatea afectiv se manifest i prin treceri rapide de la o stare la alta, devenind ncpnat i nchis n sine. Este inconsecvent, abulic, renunnd uor la activitate la cel mai mic obstacol. S-au constatat dificulti accentuate de adaptare i tulburri emoionale ce agraveaz deficitul intelectual. Fiind un caz deosebit, fa de marea majoritate a elevilor, i s-a acordat o atenie deosebit n cadrul activitilor de terapie corectiv-recuperatorie adecvat particularitilor sale psihice. n cadrul terapiei logopedice s-a nceput cu activiti de psihoterapie. Discuiile libere desfurat ntr-o atmosfer calm, apropiat, jocurile, desenul realizate pe un fond muzical linititor, a avut ca efect dup mai multe edine, obinerea cooperrii copilului, acesta ncepnd s participe mai activ i ncet-ncet s se acomodeze activitilor n comun. Atenuarea dificultilor ntmpinate de copil pe multiple planuri ale dezvoltrii psihice care s-au observat ulterior, s-a datorat i conlucrrii dintre logoped i nvtor, care sau informat reciproc n privina evoluiei acestuia, precum i punerea de acord, n ceea ce privete metodele folosite n activitile educativ-recuperatorii. Progresele nregistrate, dei mai lente dau posibilitatea formulrii unui prognostic pozitiv, att pe linia achiziiilor cognitive, ct i n ceea ce privete integrarea n colectiv H.C.M. n vrst de 11,2 ani, sex masculin, elev n clasa a III-a a colii speciale.
Pagina 22 din 136
Face parte dintr-o familie organizat, alctuit din 4 persoane: prinii i 2 copii (este primul copil). A fost nscut la termen cu forceps, avnd o evoluie psihomotric deficitar hipotrofie staturo-ponderal, crize comitiale. A mers dup 1 an i 6 luni i a vorbit n jurul vrstei de 2 ani. nscris n clasa I a colii de mas n anul colar 2001/2002 a nregistrat eecuri la nvtur prezentnd i tulburri de comportament, fapt pentru care a fost ndrumat spre Comisia de Diagnostic pentru examinare. n urma examinrii medico-psihice s-a stabilit diagnosticul de Oligofrenie gradul I prin factorii perinatali i orientat ctre coala ajuttoare. Q.I. corespunde deficitului mintal lejer spre mediu. La nceput a fost serioase probleme de integrare, copilul avnd crize de violen, lovindu-i colegii, precum i tendina de a prsi coala, ceea ce a impus o supraveghere foarte atent. Luat n evidena cabinetului medical din coal, i s-a administrat un tratament cu fenobarbital, avndu-se n vedere crizele comitiale pe care le are, din pcate, la intervale inegale. La nceput examinarea a fost dificil din cauza lipsei de cooperare a copilului. Pe parcurs, pe msur ce s-a observat o oarecare integrare n colectiv i a fost posibil examinarea, s-a remarcat faptul c acest copil nu are tulburri de pronunare, n schimb , prezint dificulti n activitatea grafo-lexic, pe de o parte datorit deficienelor de auz fonematic, iar pe de alt parte nensuirii literelor. Capacitatea de analiz fonografic este foarte slab, apar frecvente confuzii, opticoacustice. O adevrat problem o constituie instabilitatea psiho-motric i iritabilitatea crescut care influeneaz negativ atenia, memoria, concentrarea la lecii. Necesitatea interveniei logopedice a fost clar, dar pentru a putea fi i eficient, s-a nceput cu psihoterapia . mbucurtor a fost faptul c am observat o plcere evident de desena i a colora. ncurajndu-l n acest sens, activitatea s-a dovedit benefic pentru evoluia ulterioar instructiv-educativ . Dei dificultile pe care le are acest copil le ntmpina, datorit mai ales tulburrilor de comportament, s-a conturat, totui, sperana de recuperare, n primul rnd n plan afectivcomportamental.
Pagina 23 din 136
Pentru aceasta, mpreun cu nvtoarea clasei i educatorul de dup-amiaz am stabilit s ne informm reciproc n legtur cu orice mic progres, precum i n abordarea unor metode i mijloace de educare i instruire comune.
D. INFLUENA TULBURRILOR DE LIMBAJ ASUPRA RANDAMENTULUI COLAR 1.Randament, eficien, succes / insucces colar Abordarea procesului de nvmnt prin prisma eficienei sale se impune astzi cu tot mai mult insisten. Proiectarea educaional include ca secven intrinsec i nregistrarea rezultatelor obinute. Acestea se obiectiveaz n comportamentul verbal i nonverbal al elevilor i mbrac forma randamentului colar sau performanelor colare. Msurarea performanelor i exprimarea lor cantitativ, ofer posibilitatea evalurii acestui proces. Categoria de eficien exprim nivelul de concordan dintre cerinele sociale i produsul procesului de nvmnt, materializat n elaborarea structurii interne a personalitii umane. Eficiena poate fi evaluat n interiorul sistemului de nvmnt, prin analiza rezultatelor materializate n produsul unor cicluri (module), ale acestuia i n afara sistemului de nvmnt, prin analiza produsului final, respectiv a modului n care absolvenii se integreaz n viaa social. Pe plan psihologic, eficiena const n depirea i rezolvarea contradiciilor interne dintre solicitrile obiective, impuse din exterior i starea de dezvoltare psihic la care a ajuns elevul. Din aceast perspectiv ea mbrac forma succesului sau insuccesului colar. Dac eficiena procesului de nvmnt presupune raportarea randamentului sau performanelor colare la solicitrile obiective succesul / insuccesul colar presupune raportarea concomitent, att la exigenele extreme ct i la posibilitile interne ale elevului. n consecin, calitatea acestor performane, msurate i evaluate cu ajutorul diferitelor instrumente docimologice, constituie criteriul de apreciere a eficienei procesului de nvmnt i cadrul de referin pentru analiza succesului / insuccesului colar.
Pagina 24 din 136
Aceleai performane, desemnnd un anumit grad de eficien, vor avea semnificaii psihopedagogice diferite din punct de vedere al reuitei colare. Nuanarea este impus de diferenele care exist ntre ele n ceea ce privete posibilitile lor interne de a rspunde la solicitrile externe, succesul / insuccesul colar presupunnd cu necesitate raportarea performanelor la aceste posibiliti. Din aceast cauz, aprecierea strii de succes sau insucces nu se poate face lund n considerare criteriul eficienei, exprimat n notele colare ale elevilor. Succesul / insuccesul colar mbrac forme concrete de manifestare, diferite de la o situaie la alta sau de la un nivel la altul. Criteriul eficienei, urmeaz s fie ntregit cu manifestrile psihopedagogice pe care le implic asemenea stri . Personalitatea elevului confer specificitate manifestrilor de succes sau insucces n activitatea de nvare. Recunoscnd aceste diferene individuale, generate de condiii interne, realitatea colar ofer posibilitatea delimitrii unor tipologii de manifestare. Astfel, n ceea ce privete insuccesul colar n literatura de specialitate se face distincia dintre insuccesul generalizat i cel particular. n primul caz este vorba de elevi care ntmpin dificulti de adaptare la viaa colar n ansamblu, care nu fac fa baremurilor minime la majoritatea obiectelor de nvmnt.n ceea de-a doua categorie sunt inclui elevi care ntmpin greuti la unele obiecte de nvmnt sau pentru o anumit perioad de timp. Pe de alt parte, insuccesul colar este un fenomen dinamic, evoluia lui parcurgnd mai multe faze, de intensitate variabil i cu manifestri specifice. De aceea se pot delimita dou faze, una iniial, ce mbrac forma rmnerii n urm la nvtur i alta final de insucces evident, relativ stabil, fapt consemnat prin corigen i repetenie, pe cnd rmnerea n urm la nvtur este o faz premergtoare, cu manifestri oscilante care prevestesc eecul. Caracterul oscilant al acestei faze const n evoluia contradictorie pe care o cunoate, aceasta ncheindu-se cu o stare de succes sau insucces colar. Rmnerea n urm la nvtur este deci, o faz de insucces latent i temporar. Surprins n stadiile sale incipiente, cnd se produc primele neajunsuri n munca colar a elevului, cnd este numai un moment al evoluiei situaiei sale colare, rmnerea n urm la nvtur poate fi dirijat printr-o intervenie pedagogic adecvat spre nvingerea greutilor i asigurarea reuitei la nvtur.
Pagina 25 din 136
Societatea contemporan cu toate fenomenele i manifestrile ei, multe dintre ele inedite, amplific i intensific solicitrile obiective ce se exercit asupra copilului prin intermediul educaiei. n acest context, problema succesului i insuccesului colar se impune cu tot mai mult acuitate. ntrebarea de ce unii elevi reuesc s fac fa acestei solicitri iar alii nu, polarizeaz tot mai mult preocuprile psihopedagogice contemporane. Nu ntmpltor lucrrile referitoare la condiiile reuitei i eecului la nvtur s-au nmulit. Datele statistice consemneaz creterea numrului copiilor cu tendine de rmnere n urm la nvtur. Aceasta nseamn c insuccesul colar a ncetat s fie un fenomen periferic, aria i formele sale de manifestare extinzndu-se tot mai mult. Care-i sunt cauzele i mai ales cum poate fi prentmpinat, sunt dou ntrebri corelative asupra crora mi-am ndreptat atenia.
2. Influena tulburrilor de limbaj asupra rezultatelor obinute de elevi la limba romn Abordnd problema corelaiei dintre tulburrile de limbaj i rezultatele obinute de elevi la limba romn, cercetarea pe care am ntreprins-o s-a orientat ctre aceast disciplin prioritar n cadrul tuturor celorlalte discipline de n nvmnt. Motivaia a constat n faptul c limba romn reprezint mijlocul principal de comunicare ntre oameni. Prin mijlocirea acestei funcii fundamentale care este comunicarea, limbajul devine instrument al gndirii al aciunilor interiorizate, nsuirea i dezvoltarea lui ocupnd un loc privilegiat n procesul instructiv-educativ. Pe de alt parte limba romn i logopedia au foarte multe elemente comune, amndou urmrind nsuirea exprimrii corecte, orale, i scrise a elevilor, formarea priceperilor i deprinderilor de a-i ordona logic ideile, de a le dezvolta i de a crea dup posibilitile fiecruia, constituind astfel un sprijin valoros n nelegerea i aplicarea cunotinelor dobndite la celelalte discipline de nvmnt. Mai mult dect att, preocuparea pentru formarea i dezvoltarea mecanismelor comunicrii prin limbaj, abilitarea acestor copii pentru identificarea i folosirea corect a diverselor mesaje orale i scrise, cu alte cuvinte nvarea structurilor fonem-grafice complexe, cu ncrcturi semantice i formale, diferite, au un rol important n a-i face api pentru a tri n societate i de a exercita o profesie.
Pagina 26 din 136
Ideea de la care am pornit cu cercetarea de fa se desprinde din experiena practicat n legtur cu dificultile pe care le ntmpin la nvtur, elevi cu tulburri de limbaj, dat fiind faptul c la aceti copii este perturbat funcia de comunicare. Dei s-a susinut ideea c rezultatele colare oglindesc starea dezvoltrii intelectuale, am constatat c, aceast opinie are o valabilitate parial. Aa de exemplu, greelile de scris reflect n primul rnd, nu starea de dezvoltare intelectual, ci lipsa capacitii de a diferenia i pronuna diferite sunete. Tulburrile de pronunie ngreuneaz procesul de recepie datorit dezorganizrii formei cuvintelor care, n acest fel i pierd sensul i deci, nefiind nelese, nu sunt reinute. De exemplu, am constatat c unul dintre efectele negative ale acestui fapt rezid n incapacitatea sau slaba capacitate de memorare a poeziilor i ghicitorilor din manual. Dificultile de exprimare nu mai pot oferi suportul necesar n construirea propoziiilor, n comunicarea oral i scris, n curnd, aceti copii nu dispun de posibilitatea de a elabora mesaje verbale i prin urmare, nu reuesc s le structureze logic. De asemenea, ei nu reuesc s cunoasc i s foloseasc corect normele limbii literare: de ortoepie, ortografie, vocabular i gramatic. O consecin nu lipsit de importan a influenelor negative pe care le au tulburrile de pronunie rezid n faptul c unii dintre aceti copii evit comunicarea, acest fapt avnd efecte asupra activitii de nvare i integrare . Alturi de deficienele de pronunie cu care sunt deseori legate, tulburrile grafolexice exercit o influen negativ foarte mare asupra activitii de nvare, ngreunnd procesul de recepie i emisie a mesajelor. Perturbarea nsuirii acestor instrumente eseniale ale activitii intelectuale are efecte negative i asupra modelrii personalitii copiilor. Este de neles importana ce se acord nsuirii scris-cititului, dac ne gndim la consecinele grave ce le pot avea tulburrile lor asupra situaiei colare, precum i a reuitei n genere. Copii cu tulburri dislexo-grafice au o capacitate foarte sczut de a citi i scrie corect, fcnd dese confuzii i repetri ntre fonemele i grafemele asemntoare sub aspect acustic i optic. Prezente frecvent sunt i omisiunile, inversiunile i adugrile de foneme i grafeme, silabe, cuvinte i chiar propoziii. Greutatea de a combina cuvintele n uniti mai mari de limbaj duce la tulburri ale lizibilitii i ale laturii semantice.
Pagina 27 din 136
Datorit dificultilor de analiz contient a efementelor fonetice ale vorbirii i ale putinei de a-i reprezint formele componente abstracte ce compun cuvintele, aceti copii au greuti evidente n nelegerea celor citite i n transpunerea corect a ideilor n scris, ceea ce stnjenete comunicarea, ntrziind dezvoltarea percepiei i a capacitii de observare intenionat i n acelai timp, afectnd dezvoltarea memoriei i a gndirii verbal-logice, fapt ce se afl la baza dificultilor ntmpinate n procesul de cunoatere i la srcia experienei lor sociale. Elevii cu tulburri dislexo-grafice din clasa a III-a nu i-au nsuit n totalitate alfabetul pe care s-l foloseasc n activitile de citire i scriere, punndu-I n dificultatea de a desfura activiti mai complete, cum ar fi : citirea cursiv, expresiv, contient a unui text, rspunsul la ntrebri legate de aceasta, predarea coninutului acestuia, copierea, dictarea, compunerea. n efortul pe care-l depun pentru a citii i a scrie elevii cu tulburri de citire i scriere, nu rein coninutul de idei, n vederea adncirii nelegerii i a valorificrii caracterului educativ al textului. Trebuie menionat faptul c dificultile ntmpinate de unii dintre aceti copii, nu se datoreaz numai deficienei mintale, dei aceasta are partea ei de contribuie, ci faptul c se constat o anumit rmnere n urm n ceea ce privete asimilarea cunotinelor datorate tulburrilor pe care le prezint. Astfel, ei nu reuesc s in pasul cu colegii lor care nu prezint astfel de handicapuri ntruct se exprim mai greu, neleg cu dificultate, nu au un vocabular corespunztor, cu alte cuvinte, nu posed acele abiliti pe care s se sprijine activitatea de cunoatere i asimilare a cunotinelor care nu se fac numai prin aciuni nemijlocite i observare direct, ci i prin legtura crilor. Numai c aceti copii nu au deprinderea de a citii n gnd, (limbajul nefiind interiorizat), astfel c ei nu pot rspunde la ntrebrile care li se pun n legtur cu cele citite, sau s redea coninutul textului ntr-o succesiune logic. Elevii cu tulburri de limbaj nu se pot descurca singuri n activitile de munc independente, sprijinul nvtorului fiind absolut necesar. n sprijinul celor afirmate, cred c un exemplu concret ar putea fi edificator. Pentru acesta voi prezenta constatrile fcute n cadrul unei activiti de munc independent la limba romn la clasa III-a .
Pagina 28 din 136
O prim cerin a acestei activiti a constat n copierea unui fragment din lecia Cum te mbraci iarna? , iar a doua cerin const n completarea unor propoziii simple cu cuvinte care arat aciunii, puse n parantez. Zidarii . Pasrea Clopoelul.(zboar, zidesc, toarce, scrie, sun). Elevul Bunica Ce s-a constatat ? n primul rnd, elevii cu dificulti de limbaj au solicitat repetarea instructajului, apelnd mereu la sprijinul nvtorului, n realizarea sarcini, simind, totodat, nevoia de a fi aprobai n ceea ce fac. Cu toate acestea, nu au reuit n totalitate s foloseasc ajutorul acordat, ceea ce s-a observat n urma examinrii lucrrilor. Astfel, unii dintre elevi au completat propoziiile cu cuvintele din parantez n ordinea n care au fost date, nefiind selectate corect, astfel ca propoziiile s capete un sens logic. Prin urmare, dac au fcut greeli n formularea propoziiilor, cu toate c au fost ndrumai ntr-o anumit msur, ne putem da seama cum s-ar descurca n situaia cnd nu mai sunt dirijai. Un alt aspect care s-a observat este faptul c nu sunt suficient de ateni, ntruct chiar i la copiere fac greeli. Astfel, pe lng faptul c nu respect aezarea corect n pagin, grafia este inestetic, lipsit de lizibilitate, apar multe omisiuni, substituiri, inveniuni i comprimri de cuvinte . De asemenea, nu despart corect cuvintele n silabe, impietnd ortoepia care are implicai n procesul de nsuire al ortografiei i punctuaiei. Rspunztoare pentru aceast stare de lucruri este i memoria motric, n strns legtur cu ceea vizual care, fiind deficitare, mpiedic procesul de fixare a deprinderilor motrice reflexe implicate n actul grafic. Problema este c, la copiii cu tulburri de limbaj oboseala se instaleaz uor, scade interesul fa de activitate, ceea ce determin acumularea de lacune n raport cu exigenele colare. Mai mult dect att, aceti copii nregistreaz modificri comportamentale, instalndu-se o stare permanent, fie de agitaie, nervozitate, iritabilitate, fie o stare de deprimare, de scdere a voinei, dezorientare, dezinteres care dezorganizeaz activitatea de
Pagina 29 din 136
nvare. n condiiile unui sistem nervos fragil sau n lipsa suportului afectiv, tririle interioare devin deosebit de complexe, punndu-i amprenta pe ntregul comportament ca i pe tulburarea unor funcii psihice, printre care i cee a scris-cititului. n felul acesta, cedarea n faa dificultilor nu poate dect s influeneze negativ randamentul colar.
CAPITOLUL II METODOLOGIA, OBIECTIVELE I IPOTEZELE LUCRRII MOTIVAIA ALEGERII TEMEI I OBIECTIVELE URMRITE Aa cum am mai artat, este binecunoscut rolul extraordinar pe care l are limbajul n evoluia i dezvoltarea psihic a fiinei umane, astfel ca, orice dereglare la nivelul acestuia, determin dereglri la nivelul diferitelor funcii i procese psihologice, ndeosebi la nivelul proceselor de cunoatere. Am constatat , n activitatea cu elevii debili mintal c, una dintre cauzele eecului colar al acestor copii n constituie tulburrile de limbaj. Problema influenei tulburrilor de limbaj asupra randamentului colar, ca i asupra evoluiei afectiv-comportamentale a debililor mintali este o preocupare mai veche. ntr-adevr unii dintre aceti copii obin rezultate slabe la mai toate disciplinele din nvmntul special, ndeosebi la limba romn i matematic, i ntr-adevr una dintre cauzele importante ale acestei stri de fapt o constituie tulburrile de limbaj. Precedentul fiind creat, mi-am continuat activitatea de cercetare, centrndu-mi atenia asupra randamentului colar n general, (la limba romn n special), ct i n planul afectivcomportamental al copiilor debili mintali. Lucrarea de fa, respectiv Relaia dintre tulburrile de limbaj i randamentul colar are drept scop evidenierea relaiei dintre limbaj i intelect: msura n care tulburrile de limbaj influeneaz activitatea de nvare, ca i consecinele pe care le au rezultatele sczute, eecurile acestei activiti asupra comportamentului i activitii, i implicit asupra adaptrii colare i sociale. Constatrile la care am ajuns mi-au fost utile n alegerea metodelor, procedeelor i mijloacelor adecvate activitilor corectiv-recuperatorii. Logopedul, ca orice lucrtor ce se druie muncii sale, trebuie s fie permanent un cuttor de mai bine.Ceea ce a reuit s fac nu trebuie s reprezinte pentru el dect un
Pagina 30 din 136
modest pas nainte, spre mai eficient. Informaia la zi n specialitate trebuie s fie deviza, ceea ce nseamn implicit, permanenta mprosptare a instrumentelor cu care lucreaz. Ipotezele cercetrii: Dac limbajul are un rol deosebit in dezvoltarea psihic, atunci structurile personalitii deficienilor mintal sunt mai puin evoluate i mai puin eficiente, mai ales cele ale intelectului, aspect evideniat in rezultatele colare slabe. Dac la copiii cu handicap mintal frecvana i amplitudinea tulburrilor de limbaj este mare, atunci rezultatele colare mai slabe sunt determinate i de aceste disfuncii prin scderea capacitii lor de reprezentare i conceptualizare .
METODICA CERCETRII n faza preexperimental a cercetrii au fost depistai elevii cu tulburri de vorbire din clasa a III-a. Pentru precizarea diagnosticului logopedic, aceti elevi au fost supui unei examinri mai detaliate individuale. Pentru diagnostic am utilizat metodele uzuale, ca de exemplu, denumirea unor obiecte, conversaia, naraia, citirea unui text necunoscut i reproducerea celor citite etc. Pentru fiecare elev cu deficiene de vorbire, am ntocmit o fi logopedic, care, n afar de datele personale i diagnosticul logopedic, cuprinde i notele colare obinute la limba romn, precum i unele observaii asupra aciunii i conduitei elevului. n ntocmirea fielor am fcut apel la ajutorul nvtoarei. Pentru a obine date ct mai valabile, n legtur cu gradul de dezvoltare a limbajului la elevii cu tulburri de limbaj, n comparaie cu cei fr tulburri de limbaj am aplicat urmtoarele probe: DESCRIEREA PROBELOR APLICATE: Probe pentru cunoaterea nivelului de dezvoltare a limbajului Denumirea i descrierea imaginilor. Se prezint elevilor un numr de 40 de imagini. Li se cere s le denumeasc i apoi spun cte ceva despre fiecare imagine identificat.
Pagina 31 din 136
Rspunsurile se noteaz cu cte un punct pentru fiecare rspuns corect. De asemenea, se noteaz tot ce spune copilul, pentru a putea face analiza calitativ a celor dou serii de rspunsuri. Recunoaterea i reproducerea unor nsuiri contrarii dup imagini i obiecte. S-au prezentat copiilor un numr de imagini i obiecte (10), cu proprieti contradictorii i anume: Imaginea unei ciuperci mari i a uneia mici; O peni nou i una veche; O bucat de fier tare i o bucat de cauciuc moale; Imaginea unui bloc nalt i o cas scund; O bucat de hrtie neted i un glapapir zgrunuros; Imaginea unui btrn i a unui tnr; O bucat de stof clcat i una mototolit; Imaginea unui copil vesel i a unui copil trist; Desenul unei linii drepte i a uneia curbe; Dou cutii de aceeai mrime i aceeai form, dar una este goal, iar cealalt este plin; Imaginile i obiectele se prezint succesiv, n ordinea dat, cu urmtoarele precizri verbale: Aceasta este o ciuperc mare , - i se arat imaginea iar aceasta este copilul trebuie s spun adjectivul contrariu. La fel se procedeaz i cu celelalte imagini i obiecte, consemnndu-se numrul de rspunsuri corecte. Se reia proba, dar n sens invers (adic se prezint nti imaginea ciupercii mici i apoi cea a ciupercii mari) i aa mai departe. Din nou se consemneaz rspunsurile exacte, se adun rezultatele la cele dou serii de rspunsuri i se face media. Denumirea a 10 culori. S-au prezentat urmtoarele culori: rou, verde, negru, roz, alb, violet, gri, galben, maron, albastru. S-a cerut copiilor s le denumeasc, notndu-se cu un punct fiecare rspuns corect. (Anexa 1). Repetare de numere. Testul are urmtoarele serii de numere: Seria I = 2 4 Seria a II-a = 5- 6 3
Pagina 32 din 136
Seria a III-a = 4 7 3 2 Seria a IV-a = 8 4 6 5 9 Seria a V-a = 6 9 2 3 4 8 Se va anuna copilul c i se vor spune nite numere, pe care el va trebui s le repete. Dac copilul nu nelege, se repet seria de numere, dar nu se mai noteaz. Dac nu poate repeta dect prima serie, primete dou puncte: pentru seria a II-a 3 puncte; seria a III-a 4 puncte; seria a IV-a 5 puncte i seria a V-a 6 puncte. Se consemneaz coeficientul ultimei serii reproduse corect. Contrarii, fr obiecte sau imagini. Se expun 8 termeni, iar copilul va spune termenul opus; cald frig (rece); uscat ud (umed); frumos urt; neasculttor asculttor (cuminte); curat murdar; mare mic; uor greu; vesel trist (indispus, nefericit). Se noteaz cu cte un punct fiecare rspuns corect. Cunoaterea sensului verbelor. Testul are dou serii de cte 6 verbe. Seria I: a tui, a freciona, a coase, a arunca, a spla, a respira. Se mimeaz tusea, iar elevul spune ce facem i aa mai departe. Seria a II-a; se cere elevului s imite prin aciune sensului verbelor: a scrie, a se apleca, a se balansa, a se ridica, a sri, a mpinge (ceva). Se mimeaz scrierea cernd elevului s fac la fel, apoi s spun ce face. Se noteaz rspunsurile corecte cu cte 1 punct fiecare. Proba de generalizare. Se prezint elevilor trei serii de imagini, reprezentnd: A fructe; B psri; C mbrcminte.
Pagina 33 din 136
n fiecare set exist o imagine ce nu se ncadreaz n grupa respectiv i pe care elevul trebuie s-o depisteze: (A o floare; B un iepure; C - ochelari). Se cere elevilor s spun cu un cuvnt ce reprezint fiecare serie de imagini. Rspunsurile se noteaz ad-literam pentru a permite analiza calitativ a acestora (Anexa 2). Completarea lacunelor dintrun text. Este o prob scris, constnd dintr-un nr. de 9 propoziii i fraze, cu legtur ntre ele. Din aceasta lipsete cte un cuvnt, pe care ei vor trebui s-l descopere din irul de cuvinte dat n parantez. S-a fcut frumos, cerul este . Soarele este foarte .. Ioana i Maria se plimb pe cmp. Ele adun . Ele sunt foarte mulumite auzind cntecele frumoase ale micilor Deodat cerul se ntunec, se acoper de .. Fetiele se grbesc s se ntoarc .. nainte de a ajunge acas, a nceput o mare Fetiele se sperie de zgomotul .. 9 . Ele roag s fie adpostite ntr-o cas, deoarece plou puternic i nu au .., iar hainele lor erau complet . (fierbinte, albastru, psrele, flori, nori, furtuna, acas, tunetului, umbrel, ude.) La sfrit se consemneaz numrul de rspunsuri corecte. Dup aplicarea celor 8 probe, se adun rezultatele tuturor acestora.
4.DESCRIEREA LOTULUI DE SUBIECI Pentru cercetare, am selecionat un nr. de 22 de elevi ai colii Speciale C.Paunescu, Iasi.11 dintre ei au constituit grupa experimental, iar ceilali 11 grupa de control. In alctuirea acestor 2 grupe au avut n vedere urmtorii factori: a) nivelul dezvoltrii mintale; b) gradul de instrucie colar; a) b) c) vrsta; sexul; prezena tulburrilor de limbaj;
Pagina 34 din 136
n funcie de aceti factori, am cutat ca, ntre cele 2 grupe s nu existe diferene, dect sub aspectul prezenei sau absenei tulburrilor de limbaj. Astfel, prin aplicarea testelor de inteligen neverbal Goodenough i Dearborn i corelarea rezultatelor obinute, am cutat s elimin diferenele prea mari n ceea ce privete nivelul dezvoltri mintale din momentul iniial al cercetrii. Coeficienii de inteligen obinui corespund debilitii mintale uoare i medii la toi elevii. n ceea ce privete gradul de instrucie colar, toi elevii aparin claselor a III a , instruii i educai n coala Special C.Paunescu, deci cunosc acelai tratament educaional. Vrsta cronologic variaz ntre 8 i 11 ani, iar n privina sexului, toi sunt biei. Diferena dintre cele 2 grupe, dup cum am mai menionat const n aceea c, 11 elevi din cei 22 au tulburri de limbaj, iar ceilali 11 nu prezint tulburri propriu-zise de limbaj, nivelul dezvoltrii acestuia corespunde nivelului dezvoltrii lor mintale.
STUDIU DE CAZ I I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI: NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII RELIGIE NAIONALITATE ETNIE romn romn centru de plasament C.A. Rosetti IAI 1 greco-catolic M. P. 16.12.1995
COD NUMERIC PERSONAL 1951216226764
INSTITUIA DE OCROTIRE II. DESCRIEREA COPILULUI:
II.1. Descrierea fizic: copilul a fost nscut normal (prin cezarian, la termenul de apte luni, i a avut o greutate la natere de 2800 g. Din punct de vedere fizic, a mers la 2 anisi a vorbit la 4 1\2 ani. Nu prezint semne particulare.
Pagina 35 din 136
II.2. Istoricul dezvoltrii: A. Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: M.P. a fost crescut n familie pn n 1998, astfel c, creterea ngrijirea i stimularea copilului s-au fcut ntr-un mediu familial normal. La 6 luni a suferit un traumatism cranian prin cadere. B. Aspecte legate de ataament M.P. este ataat de ambii prini cu care este n relaii apropiate. Pe perioada internrii n centrul de plasament a colaborat cu asistenii sociali i cu profesorii din coala de mas ns au fost situaii conflictuale cu unii colegi pe care le-a rezolvat fr s cear ajutorul cuiva. Uneori, se inhib ns dac este stimulat, coopereaz. II.3. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Deficit mintal mediu spre inferior. Personalitate echilibrat; temperament sangvinic; Dezvoltare socio-afectiv: cooperant, sociabil; rareori apar blocaje inhibitive. Autonomie personal i social bine dezvoltat. Ritm de lucru lent Dezvoltare cognitiv i a limbajului: dislalie (sigmatism si paraprotacism); disgrafiedislexie. Dezvoltare psiho-motorie: uoar instabilitate psiho-motorie Concluzii. Recomandari: Terapie comportamental; Terapie logopedica; Psihoterapie de suport; Sprijin familial adecvat; Stimulare permanent n actul nvrii.
III. STAREA DE SNTATE: Antecedente familiale patologice: cei doi prini neag existena n familie a unor boli cronice sau unor boli infecto-contagioase. Antecedente personale patologice: exceptnd deficiena mintal uoar, copilul a prezentat i bolile copilriei. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat: BCG, AP, DTP, ARR, RDT, IDR.
Pagina 36 din 136
Alte analize importante: copilul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: HIV (negativ), hemoglobina 13,4 g %, exudat nazo-farigian abseni streptococ B hemolitic, RMF 2765, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: Tulburri de static i motricitate uoar instabilitate psiho-motorie; Tulburri ale organelor de sim tulburari de vedere; Stare de nutriie anorexie.
IV. EDUCAIA: M.P. are vrsta de 10,3 ani i a fost nscris la coala special C. Punescu. La testele Goodenough si Dearborn obtine coeficienti care il incadreaza in limitele deficitului mintal mediu spre inferior. V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI: 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Copilul a fost crescut n familie pn n 15.02.2002. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei condiiilor de cretere i educarea copilului n familie. 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C. P. C.A. Rosetti 4 luni coala special C. Punescu 4 ani 5. De ctre cine a fost vizitat copilul: NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR MV MC MB MN mama tata frate bunica matern
Pagina 37 din 136
DATA INTERNRII 15.02.2002 08.09.1998
MOTIVAIE lipsa resurselor
nevoi speciale
sptmnal bilunar 8 ori 11 ori
VI. PLASAMENTE ALE COPILULUI EFECTUATE PN N PREZENT Copilul nu a fost plasat n familii de asisteni maternali, n familia lrgit sau n familii foster-care deoarece durata internrii n centrul de plasament a fost scurt iar familia a inut legtura cu copilul.
X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI: 1. Identitatea prinilor: MAMA NUME. PRENUME DATA NATERII EDUCAIE STATUT MARITAL OCUPAIA (Moldomec S.A.) DOMICILIUL 4, Iai RELIGIE NAIONALITATE ETNIE 2. Identitatea frailor: M.C M.C n. 16.12.1995 (sor geamn) n. 20.03.1997 greco-catolic romn romn greco-catolic romn romn str. Vasile Lupu, nr. 152, bl. J1, sc. A, et. 4, ap. TATA M..A. 21.07.1964 10 clase cstorit omer P.C 22.02.1962 10 clase cstorit muncitor
M.JC n. 29.08.1998 3. Date despre familia lrgit: bunicii materni MA, 72 ani, com. Ciorteti, IS MN, 70 ani, com. Ciorteti, IS bunicii paterni SI, decedat, 1998 SV, 73 ani, com. Pocreaca, IS 4. Istoricul social al copilului i al familiei:
Pagina 38 din 136
copilul provine dintr-o familie legal constituit n 1983. Din cstoria lui M.V cu M.C au rezultat doI gemeni (dintre care unul este MP) i doi biei. MP a urmat pn n 2003, cursurile colii generale Ionel Teodoreanu iar n clasa a II-a a prezentat un eec colar datorit ritmului de lucru lent i a unor stri de inhibiie. Pe 8.09.2003 se elibereaz Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional n care M.P. este ndreptat spre nvmntul special. Astfel urmeaz la coala special C. Punescu clasele II-III. Extras din certificatul de expertiz i orientare colar din 25.06.2003 Tipul: deficien mintal intelectual Gradul: intelect de limit /dislalie (sigmatism si paraprotacism) disgrafie-dislexie\ personalitate echilibrat, cooperant / blocaje inhibitive / inteligen practic i social n limite normale / autonomie personal i social. Recomandri curriculare: - plan de nvmnt i programe colare specifice colii profesionale, clasa de ucenici (integrare individual, anul I). Recomandri privind reabilitarea: Terapie comportamental Terapie logopedica Psihoterapie de suport Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice Progresele au fost bune:copilul a raspuns pozitiv eforturilor logopedului si s-a adaptat ritmului de lucru .Rezultatele sunt bune in sensul ca M.P. a inregistrat o evolutie in ceea ce priveste scrisul si cititul.prezinta inca dificultati in pronuntia sunetului s . Toate aceste progrese s-au reflectat in rezultatele scolare , elevul promovand anul scolar cu medii superioare comparativ anilor precedenti. Succesul acestor prime rezultate a constituit inceputul vindecarii si integrarii in colectivul clasei. Legatura cu copilul este in continuare pastrata prin sedintele de logopedie si se urmareste evolutia limbajului si comportamentului in cadrul scolii si familie. De la inceput s-a observat o rapida si dinamica integrare in activitate, dar cu alternarea perioadelor de buna performanta si de insucces total. In general evolutia a fost lenta, cu un ritm oscilant.
Pagina 39 din 136
A continuat sa se mentina mult timp o excitabilitate crescuta. O dat produs, focarul de excitatie persista mult. S-a mentinut mult timp si incapacitatea copilulu de a asculta, de a fi atent la ce auzea si de a diferentia complexele sonore. Efectuarea exercitiilor de gimnastica ale aparatului articulator a necesiatat o perioada indelungata. Mult timp M.P. n-a putut sufla pe gura, fluiera, umfla obrajii, balonul, scuipa datorita inertiei buzei superioare, a obrajilor. Limba n-a putut face contactul cu bolta palatina, astfel ca elementele de articulatie defectuoase au persistat. S-a mentinut o perioada indelungata o inconstanta si nestatornicie a perceptiilor acustice care se inrautateau in caz de boala, situatii tensionate, de abatere a atentiei auditive active. Unele sunete au fost pronuntate corect, dar cu articulatie necorespunzatoare. Nu s-a insistat insa asupra realizarii punctelor corecte, deoarece starea aparatului articulator nu-i permite aceasta. Astfel pentru r, limba nu vibra in atingerea sa cu partea anterioara aa palatului, ci punctul de articulare s-a mentinut peste buza superioara. Sunetul l a fost articulat mult timp difuz spre n lucru ce i-a produs copilului greutati deosebite la memorarea si folosirea litereil. In pronuntarea consoanelor explozive s z t, a suieratoarelor s j, a intampinat dificultati deosebite datorita lipsei presiunii subglotice si inertiei limbii. Sunetele p, bd au fost inlocuite cu un suflu nazal. Asamblarea sunetelor in silabe, dar mai ales a silabelor in cuvinte a fost dificila, pierzand deseori sunete si mai ales silabe, in special pe cele finale inversand si denaturand silabele si cuvintele. Pe masura imbogatirii vocabularului, multe cuvinte au fost pronuntate tot mai corect si folosite mai des. Treptat vorbirea a devenit mai coerenta, dar s-a mentinut agramata. In general vorbirea reflectata era mult mai corecta decat cea independenta, persistand un foarte slab control auditiv. In privinta insusirii scris cititului desenarea literelor a fost realizata cu usurinta, rapiditate in executare, dar le-a memorat foarte greu dupa multe exercitii stabilind cu foarte multa greutate legatura dintre fonem si grafem. A intampinat greutati si la legarea sunetelor in silabe si a silabelor in cuvinte. Dupa aceea a reusit sa realizeze o analiza si sinteza a sunetelor (orala) la nivelul silabei, a cuvintelor a trecut la scrierea lor. Preocupat de prima litera o uita pe urmatoarea, uita silabele denaturand si schimband cuvantul. O evolutie mai rapida a inregistrat-o citirea, performantele in viteza si corectitudine intrecandu-le cu mult pe cele din scriere. Progrese evidente s-au observat si in realizarea operatiilor de calcul aritmetic. Dupa un an de terapie logopedica, an in care posibilitatile articulatorii, de pronuntare a cuvintelor,
Pagina 40 din 136
de formulare a propozitiilor au crescut simtitor M.P. a trecut in clasa a doua continuand si terapia logopedica. Si in acest an preocuparile au fost indreptate tot in directia realizarii pronuntiei corecte, dezvoltarii limbajului oral si scris, deoarece persistau inca imperfectiuni in articularea limbajului oral si scris, o vorbire agramaticala cu lipsa in special a flexiunilor, verbe si substantive, un vocabular sarac, limitat la cuvintele ce semnalau necesitati imediate. In scriere continuau sa apara greutati datorita tulburarilor auzului fonematic si dificultatilor in realizarea analizei si sintezei fonetice si verbale. Astfel apareau pierderi a silabelor, finalurilor cuvintelor, omiterea literelor, o serie de constructii gramaticale eronate. Avand deja unele cunostiinte in directia scris-cititului si socotitului, copilul s-a incadrat bine la inceput, a capatat incredere si siguranta, invatatoarea se declara multumita, nedumeriri avand insa cu particularitatile limbajului lui. I s-a explicat starea copilului si a fost sfatuita sa actioneze cu calm si rabdare pentru a nu duce la aparitia altor tulburari psihice. Totusi, M.P. in scurt timp a devenit tinta ironiilor colegilor, ceea ce l-a demoralizat, ia provocat crize de plans si refuzul de a merge la scoala. Au fost necesare o serie de alte discutii cu invatatoarea, colegii, cu el pentru inlaturarea factorilor traumatizanti si reechilibrarea afectiva, care s-a obtinut relativ usor. Aspectul cel mai deficitar ramanand tot la nivelul limbajului oral si la transcrierea acestuia, accentul s-a pus in continuare pe corectarea si dezvoltarea lui. A fost folosita mult timp vorbirea pe baza de intrebari, urmarindu-se prin aceasta realizarea unei participari active si constiente, dezvoltarea in continuare a auzului fonematic cat si al limbajului si gandirii. Prin intermediul intrebarilor s-a urmarit totodata realizarea usurintei de a vorbi si gandi. In acest scop s-a urmarit, pe langa formarea priceperii de a raspunde corect si formarea priceperii de a pune intrebari. S-a insistat mult asupra expunerilor libere, a povestirilor stiind ca povestirile maresc atentia, sporesc dorinta de a intelege si totodata efortul depus pentru aceasta, obisnuindu-l pe copil cu prelucrarea pe plan mintal a unor intamplari variate si neasteptate. Paralel cu aceasta s-au continuat exercitiile pentru invatarea scris-cititului, unde se intalneau aceleasi greutati din limbajul oral, datorate in primul rand tulburarilor de organizare temporala, care nu permiteau respectarea corecta a succesiunii sunetelor, silabelor, cuvintelor in propozitii, tulburari accentuate si de instabilitatea atentiei si memoriei auditive. STUDIU DE CAZ II
Pagina 41 din 136
I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII COD NUMERIC PERSONAL RELIGIE NAIONALITATE ETNIE INSTITUIA DE OCROTIRE Rosetti II. DESCRIEREA COPILULUI: II.1. Istoricul dezvoltrii: A. Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: Copilul a fost crescut de prinii naturali ns acetia nu au locuit mereu mpreun, crend o stare de insecuritate pentru minor. B. Aspecte legate de ataament: BMS a dezvoltat un ataament de tip nesigur fa de ambii prini datorit deselor schimbri intervenite. Are rezerve n a se impune n grup i prezint o oarecare dependen fa de asistenii sociali din centru, apelnd deseori la acetia pentru a fi neles i ncurajat. n relaiile cu colegii de clas i centrul de plasament este timid. II. 2. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Deficiena mintal uoar, Q = 65 Carene mari educative i socio-afective; Tulburri de limbaj: dislalie (de evoluie), polimorf; Memorie capacitate redus de stocare i reinerea informaiilor. Atenie: instabil. ntrziere medie n dezvoltarea psiho-motorie. Nivelul cunotinelor generale: foarte sczut pe fondul deficitului intelectual uor mediu i a nestimulrii. Imaturitate socio-afectiv. Concluzii. Recomandri:
Pagina 42 din 136
M B.S. 4.09.1995 IAI 2 19509094226774 ortodox romn romn Centrul de plasament C.A.
Terapie logopedic; Program de recuperare individualizat; Psihoterapie de suport.
III. STAREA DE SNTATE Antecedente familiale patologice - Una din mtuile materne sufer de hepatit cronic; Antecedente personale patologice: De la natere pn n prezent, copilul a prezentat rujeol, grip i o operaie de extirpare a amigdalelor. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat BCG, T. COQ, HEP. B, VVR, IDR. Alte analize importante: minorul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: hemoglobina 13,5 %, HIV (negativ), examen RF, exudat nazo-faringian, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: - tulburri de static i motricitate: instabilitate motorie; - tulburri ale organelor de sim: nu prezint; - stare de nutriie: bun. IV. EDUCAIA Copilul, n vrst de 10,1 ani, a urmat grdinia special din cadrul colii C. Punescu n anul 1999-2001 datorit constatrii deficienei mintale uoare din Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional din 13.09.2000. n anul colar 2002-2003a urmat clasa I la coala special C. Punescu conform planului de nvmnt i programelor colare specifice colii speciale pentru deficieni mintal. INSTITUIONALIZRII COPILULUI 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Pn la data de 12.02.2002 copilul a fost crescut n familie ns a avut statut de intern parial (centru de zi) n perioada 28.11.2000 12.02.2002. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei resurselor i alternativelor.
Pagina 43 din 136
V.
ISTORIC
AL
4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C.P. C.A. Rosetti- centrul de zi 15 luni C.P. C.A. Rosetti intern luni Grdinia special an coala special C. Punescu an 5. De ctre cine a fost vizitat copilul? NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR B.M. B.F. mam tata 14 ori 10 ori 13.07.2006 nevoi speciale 1 13.09.2001 pregtire colar 1 12.02.2006 lipsa condiiilor 7 28.11.2004 lipsa condiiilor DATA INTERNRII MOTIVAIE
VI. PLASAMENTE ALE COPILULUI EFECTUATE PN N PREZENT Copilul nu a fost plasat n familii de asisteni maternali, n familia lrgit sau n familii foste care, deoarece familia a ntreinut legtura cu el i a dorit reintegrarea lui familial. X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI MAMA NUME. PRENUME B.F. DATA NATERII 14.04.1965 EDUCAIA clase STATUT MARITAL necstorit necstorit opt clase opt 17.01.1970 B.M TATA
Pagina 44 din 136
OCUPAIA necalificat DOMICILIUL RELIGIE NAIONALITATE romn ETNIE romn 2. Identitatea frailor:
fr
muncitor IAI, str. Decebal, nr. 1
ortodox romn romn
ortodox
din relaia de concubinaj a lui B.F. cu B.M. a mai rezultat i B.A., ocrotit prin plasament n C. P. C.A. Rosetti. 3. Date despre familia lrgit: bunicii materni: B.S., decedat n 1995. B.L. , 60 ani, str. I.C. Brtianu, nr. 6, IS bunicii paterni: B.N., 78 ani, com. Schitu-Duca, IS B.A., 70 ani, com. Schitu-Duca, IS 4. Istoricul social al copilului: BMS este rezultatul unei relaii de concubinaj al lui BF cu BM. Din aceast relaie a mai rezultat i minora BA, n vrst de 9 ani care, de asemenea, a fost ocrotit n centrul de plasament C.A. Rosetti. Motivul internrii a fost lipsa condiiilor de cretere i educarea adecvat a minorului. Astfel, n perioada 28.11.2000 - 12.02.2002, BMS a avut statut de intern parial urmnd centrul de zi din centrul de plasament C.A. Rosetti dup care, timp de apte luni, a fost internat n centrul de plasament C.A. Rosetti. Prinii au locuit n diverse locuri fie mpreun, fie separai, motivul schimbrii dese a adresei fiind faptul c pleac fr s-i achite datoriile. Acetia vin aproape zilnic la rude (bunica, doi unchi, o mtu) cu care se ceart uneori aflndu-se n relaii tensionate. Pe 22.10.2001, prinii locuiau mpreun i au hotrt s ia minorii n familie odat la trei sptmni. 5. Situaia material a familiei:precara, mama locuieste la bunicii materni, intr-o casa cu 2 camere. XI. PERSOANE RELEVANTE PENTRU REZOLVAREA CAZULUI:
Pagina 45 din 136
Persoanele care au ajutat la soluionarea cazului sunt prinii care au ntreinut relaia cu minorul prin vizite, dndu-i acestuia sentimentul c este iubit. XII. ANALIZA CMPULUI DE FORE Aspecte pozitive: Ataamentul prini-copil; Posibilitatea tatlui de a ntreine familia. Lipsa unui venit stabil al mamei; Tipul de relaie al celor doi prini; Lipsa de experien a prinilor n creterea unui copil cu deficien mintal; Relaii tensionate cu familia lrgit.
Aspecte negative:
Extras din Certificatul de expertiz i orientare colar din 24.09.2002: Tipul deficiena mintal Gradul uoar /dislalie de evolutie,polimorfa/ carene educaionale, hipomnezie de fixare / uoar instabilitate ateniei / imaturitate psiho-afectiv / deprinderi de munc intelectual nestructurate. Recomandri curriculare: Plan de nvmnt Programe colare specifice colii publice clasei III terapia motricitii; terapie logopedica
Recomandri privind reabilitarea:
- terapie cognitiv-comportamental. Recomandri privind satisfacerea CES: - adaptarea cerinelor colare; metode difereniate de lucru. Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: Pentru inceput s-au observat aversiuni din partea copilului in sensul abentei de la sedinte, absente care au fost corectate de logoped prin introducerea unor elemente atractive
Pagina 46 din 136
precum muzica si jocurile.S-a lucrat pe dezvoltarea unor deprinderi de munca intelectuala structurate care sa-l ajute sa inregistreze progrese in activitatea scolara. In ceea ce priveste dislalia de evolutie, polimorfa, terapia logopedica a reusit sa stopeze acest proces, incepandu-se corectarea tuturor grupelor de foneme afectate. Pe parcurs s-au evidentiat progrese vizibile in ceea ce priveste articulatia-pronuntia sunetelor afectate si s-au imbunatatit rezultatele scolare. In prezent se continua terapia pentru formarea deprinderii de a articula corect toate sunetele. In plan comportamental, se urmareste ameliorarea stabilitatii atentiei si a laturii psiho-afective. Examenul logopedic a scos la iveala faptul ca dezvoltarea limbajului si a vorbirii sunt foarte limitate datorita modificarilor aparatului fono-articulator. Malformatiile boltii si valului palatin il impiedica pe copil in executia corecta a sunetelor.Copilul nu poate pronunta consoanele: r, s, x., in schimb poate pronunta nazalizat toate vocalele. Sunetele : ce, ci, ge, gi sunt afectate fiind inlocuite cu un suflu nazal.Auzul fonematic nu este afectat.Atentia auditiva este foarte buna. Vorbirea expresiva este limitata si deformata. Vocabularul activ este redus, capacitatea de evocare a cuvintelor este redusa, fiind preferate mimica si gesturile. Diagnosticul logopedic a fost cel de dislalie polimorfa datorata despicaturii velopalatine. Prognosticul logopedic este de evolutie lenta pe toate palierele limbajului. Terapia logopedica a urmarit mai multe planuri. Activitatea logopedica a debutat cu gimnastica aparatului fono-articulator, urmarindu-se dezvoltarea si educarea miscarilor necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii cuvintelor. Aceste exercitii de gimnastica au avut rolul de a imbunatati functia motorie a sistemelor cerebrale ramase .S-au realizat exercitii de gimnastica pentru buze, limba si valul palatin , administrandu-se probe sub forma de joc. De asemenea s-au efectuat exercitii pentru educarea respiratiei,pentru formarea inspirului si expirului profund, diafragmatic, intens, pentru formarea suflului bucal si educarea expirului bucal in functie de sunet. In continuare s-a trecut la corectarea pronuntiei pornind de la articularea corecta a sunetelor si de la particularitatile articulatorii. In activitatea de corectare s-au utilizat imagini vizuale si motorii, administrate sub forma de joc. La inceputul fiecarei ore, s-a exersat cateva minute la pronuntarea izolata a sunetelor. Dupa emiterea sunetului deficitar, s-a trecut la introducerea sunetului in silabe. Copilul trebuie sa pronunte cuvinte ce contin sunete in silabe directe si inverse,dupa exemplu,in fata oglinzii logopedice.Proba se executa in mai multe sedinte,pana la pronuntia independenta corect.
Pagina 47 din 136
Introducerea sunetului in cuvinte se face sub indrumarea logopedului. Copilului i se cere sa pronunte cuvinte monosilabice,bisilabice,polisilabice, ce contin sunetul afectat. Diferentierea sunetelor la nivelul silabelor si cuvintelor se face solicitand copilului sa sesizeze diferentele dintre silabele si cuvintele auzite.Se cere copilului sa precizeze prin ce se deosebesc silabele sau cuvintele auzite. Etapa automatizarii consta din exersarea sunetului deficitar in propozitii: se cere copilului sa pronunte propozitii simple in care este prezent in cuvinte sunetul deeficitar, in pozitia de inceput,mijloc si final.Aceste exercitii se realizeaza treptat,respectandu-se prncipiul pasilor mici si al dificultatii graduale. Exersarea sunetului deficitar corectat in scurte povestiri, poezii si ghicitori se realizeaza prezentand copilului povesti cunoscute ,in imagini ,asezate ordonat si i se solicita sa spuna povestea care presupune folosirea unor cuvinte continand sunetul deficitar corectat. Treptat s-au introdus diferite combinatii consonantice, gradul de dificultate marinduse treptat marindu-se in functie de ritmul de insusire corecta a acestora de catre copil. Pe tot parcursul sedintelor, copilul a fost incurajat permanent si recompensat cu dulciuri si buline iar in afara sedintelor s-a conlucrat cu invatatorul pentru ca copilul sa fie stimulat si in clasa. La finalul experimentului, copilul se afla in faza corectarii active a vorbirii. STUDIU DE CAZ III I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI: NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII RELIGIE NAIONALITATE ETNIE romn romn centru de plasament C.A. Rosetti IAI 1 greco-catolic P. I. 16.12.1995
Pagina 48 din 136
II.1. Descrierea fizic: copilul a fost nscut normal (prin cezarian, la termenul de apte luni, i a avut o greutate la natere de 2800 g. Din punct de vedere fizic, s-a dezvoltat normal. Nu prezint semne particulare. II.2. Istoricul dezvoltrii: A. Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: A fost nascut in afara casatoriei si crescut de bunici. Mama l-a parasit, s-a recasatorit si nu i se cunoaste domiciliul.De remarcat ca mama este oligofrena. B. Aspecte legate de ataament P.I.este ataat de ambii bunici cu care este n relaii apropiate. Pe perioada internrii n centrul de plasament a colaborat cu asistenii sociali i cu profesorii din coala de mas ns au fost situaii conflictuale cu unii colegi pe care le-a rezolvat fr s cear ajutorul cuiva. Uneori, se inhib ns dac este stimulat, coopereaz. II.3. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Deficit mintal mediu. Personalitate echilibrat; temperament melancolic; Dezvoltare socio-afectiv: tulburari de comportament prin factori progenetici. Autonomie personal i social bine dezvoltat. Ritm de lucru lent Dezvoltare cognitiv i a limbajului:deficit mintal mediu, dislalie (progenie),dislexodisgrafie. Dezvoltare psiho-motorie: uoar instabilitate psiho-motorie Concluzii. Recomandari: Terapie comportamental; Terapie logopedica; Psihoterapie de suport; Sprijin familial adecvat; Stimulare permanent n actul nvrii.
III. STAREA DE SNTATE: Antecedente familiale patologice: cei doi bunici neag existena n familie a unor boli cronice sau unor boli infecto-contagioase. Antecedente personale patologice: exceptnd deficiena mintal uoar, copilul a prezentat i bolile copilriei.
Pagina 49 din 136
Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat: BCG, AP, DTP, ARR, RDT, IDR. Alte analize importante: copilul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: HIV (negativ), hemoglobina 12,3 g %, exudat nazo-farigian abseni streptococ B hemolitic, RMF 2765, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: Tulburri de static i motricitate uoar instabilitate psiho-motorie; Tulburri ale organelor de sim nu prezint; Stare de nutriie buna.
IV. EDUCAIA: P.I. are vrsta de 10,9 ani i a urmat pn n 2003, cursurile colii generale Ionel Teodoreanu iar n clasa a II-a a prezentat un eec colar. Urmtorii doi ani a fost nscris la coala special C. Punescu. Pe 25.06.2004 s-a dat Certificatul de expertiz i orientare colar care a hotrt orientarea catre scoala speciala cu diagnosticul debilitate mintala asociata cu tulburari de comportament prin factori progenetici. V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI: 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Copilul a fost crescut n familie pn n 15.02.2002. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Bunicii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei condiiilor de cretere i educarea copilului n familie. 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C. P. C.A. Rosetti 4 luni coala special C. Punescu 4 ani 5. De ctre cine a fost vizitat copilul: NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR
Pagina 50 din 136
DATA INTERNRII 15.02.2006 08.09.2002
nevoi speciale
SC SB MN
tata frate bunica matern
bilunar 8 ori 11 ori
VI. PLASAMENTE ALE COPILULUI EFECTUATE PN N PREZENT Copilul nu a fost plasat n familii de asisteni maternali, n familia lrgit sau n familii foster-care deoarece durata internrii n centrul de plasament a fost scurt iar familia a inut legtura cu copilul. X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI: 1. Identitatea prinilor: MAMA NUME. PRENUME DATA NATERII EDUCAIE STATUT MARITAL OCUPAIA S.A.) DOMICILIUL Iai RELIGIE NAIONALITATE ETNIE 2. Identitatea frailor: P.C n. 20.03.1987 P.C n. 29.08.1988 3. Date despre familia lrgit: bunicii materni MA, 72 ani, com. Ciorteti, IS MN, 70 ani, com. Ciorteti, IS bunicii paterni P.I, decedat, 1998 P.V, 73 ani, com. Pocreaca, IS 4. Istoricul social al copilului i al familiei: greco-catolic romn romn greco-catolic romn romn str.Cuza Voda, nr. 152, bl. 1, sc. A, et. 4, ap. 4, TATA P.V 21.07.1964 10 clase cstorit omer P.C 22.02.1962 10 clase cstorit muncitor (Prodal
Pagina 51 din 136
copilul provine dintr-o familie legal constituit n 1983. Din cstoria lui P.V cu P.C au rezultat dou gemene i doi biei. P.I a urmat pn n 2003, cursurile colii generale Ionel Teodoreanu iar n clasa a II-a a prezentat un eec colar datorit ritmului de lucru lent i a unor stri de inhibiie. Pe 8.09.2003 se elibereaz Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional n care P.I este ndreptat spre nvmntul special. Astfel urmeaz la coala special C. Punescu clasele II-III . Extras din certificatul de expertiz i orientare colar din 25.06.2003 Tipul: deficien mintal intelectual Gradul: intelect de limit / personalitate echilibrat, cooperant / dislalie (progenie),dislexo-disgrafie/ blocaje inhibitive / inteligen practic i social n limite normale / autonomie personal i social. Recomandri curriculare: plan de nvmnt i programe colare specifice colii speciale. Recomandri privind reabilitarea: Psihoterapie de suport Terapie logopedica Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: In vorbirea spontana se inregistreaza o vorbire fluenta si ritmica , totusi mai apar sunete gresite pe care demersul logopedic incearca sa le corecteze,in ciuda faptului ca sunt prezente de la nastere. In ce priveste grafismul , s-au remarcat progrese deosebite , reusind sasi organizeze o scriere lizibila, corecta, cu o buna ordonare macrospatiala. Si-a insusit mai greu un ritm normal de citire, s-au mentinut mai mult timp omisiuni, inlocuiri, inversiuni, sunete si litere suplimentare, o instabilitate a atentiei. Pe parcursul stabilirii fluentei vorbirii si pe masura progreselor inregistrate la scrierecitire, precum si succese scolare l-au mobilizat si incurajat mai mult , stimulandu-i vointa si obtinand rezultate mai bune atat in plan scolar cat si in relatiile cu colegii si cu cadrele didactice. Intrucat P.I. avea probleme de insusirea scris-cititului trebuie lucrat, in primul rand, in aceasta directie. Exercitiile utilizate in scopul inlaturarii disgarfiei au fost preluate in etapa corectionalcompensatoare si de stimulare a dezvoltarii neuromotorii, fiind treptat complicate si adaptate la specificul deficientei constate si incluse la orele de caligrafie, ca exercitii prealabile
Pagina 52 din 136
scrierii, precum si la orele de educatie fizica sau introduse ca pauze active in timpul lectiilor. Astfel apar imbunatatiri sub aspectul coordonarii, preciziei supletei miscarilor disparand complet disabilitate manuala, gestica neintentionata, sacadata, nearmonioasa. In paralel cu exercitiile de stimulare neuromotorie trebuie utilizate si jocuri cu implicarea simultana a analizatorilor auditivi, vizuali, motrici in care sa se respecte intonatia specifica propozitiilor enuntiative exclamative si interogative pentru a de duce rolul puncuatiei in scriere si pentru intelegerea deplina a celor citite. Trebuie aplicate exercitii ortoepice si de scriere cu caracter reproductiv, care constau in transcrieri si copieri in ritm impus si accelerat progresiv. Aceste exercitii sunt precedate de lectura expresiva si de analiza ortografica si de punctuatie a cuvintelor, propozitiilor si textelor. In acelasi timp trebuie sa se aiba in vedere si prevenirea dizarmoniei evolutive intredezvoltarea intelectuala si cea a aptitudinilor motrice pentru ca dezvoltarea neuromotrica sa fie corespunzatoare celei a nivelului de dezvoltare psihica. In formarea deprinderilor de scris-citit trebuie avut in vedere nu numai nivelul de dezvoltare psiho-motrica a subiectului ci si raportul existent intre diferite elemente ale acestei dezvoltari, cum ar fi: stare generala de sanatate, nivelul dezvoltarii motrice, stapanirea schemei corporale, un minimum de reprezentari spatio-temporale, o anumita maturitate si echilibru afectiv, o anumita motivatie si capacitate de concentrare si de efort, precum si prezenta, pe fondul nivelului de dezvoltare intelectuala, a functiei de simbolizare, concretizata in capacitatea de intelegere si de utilizare a limbajului ca mijloc de comunicare. Manifestarile dislexiei in acest caz au fost: nerespectarea sensului dreapta-stanga la desen in cadrul exercitiilor grafice pregatitoare pentru scriere, descompunerea defectuoasa a cuvintelor in silabe, sunete si invers, de asamblare a elementelor fonetice in unitati verbale, confuziile auditive si vizuale persistente, greutati in retinerea imaginilor grafice a unor litere sau in formularea ideilor etc. Asemenea manifestari au fost inlaturate prin exercitii individuale de tip formativ. Daca in prezent subiectul cu dificultati rezolva sarcinile scolare numai daca primeste ajutor, apelandu-se la procesele care sunt in formare, cu timpul el va ajunge, in baza acestor exercitii, sa le rezolve independent, pe baza functiilor psihice deja formate. Pentru automatizarea citirii se scriu pe cartonase cuvinte compuse din literele invatate de subiect. Exercitiile se aplica individual, zilnic cate cinci sau zece minute , pana la invatare. Treptat se introduc si exercitii din manual. Dupa ce subiectul ajunge la performanta de a recunoaste si de a citi cuvintele scrise pe cartonase se trece la insusirea unor cuvinte de grade
Pagina 53 din 136
diferite de dificulate, asimiland in a acest fel citirea cursiva. Astfel, subiectul a reusit sa-si insuseasca temeinic imaginea grafica a cuvintelor exersate, citindu-le independent corect. Asa cum se poate observa in rezultatul expertizei, subiectul se caracterizeaza prin instabilitate motrica. Astfel, in cazul lui P.I. este necesara organizarea si conducerea motorie generala, si anume formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentale (gestul rectiliniu si gestul rotativ). De asemenea, in cazul lui P.I. s-a avut in vedere si organizarea conduitelor si structurilor perceptiv motrice, si anume organizarea schemei corporale si lateralitatea, precum si organizarea spatiala (cunoasterea notiunilor, orientarea spatiala, organizarea elementelor din spatiul inconjurator, intelegerea relatiilor spatiale). Psihomotricitatea este profund implicata in structurarea partilor vizibile ale personalitatii si in ajustarea complexa a comportamentului individual in diversele situatii de viata. Tulburarile psihomotrice au un puternic impact asupra imaginii de sine a subiectului, fapt care determina o serie de disfunctii in planul personalitatii acestuia. S-a realizat si o terapie a relationarii, psihodrama reprezentand forma cea mai complexa a modului de organizare si utilizare a relatiilor interpersonale pentru obtinerea unei imvestigatii psihologice si a unor efecte terapeutice compensatoare. Psihodrama a fost o forma de terapie prin care subiectul si-a recastigat capacitatea de a fi spontan de a-si stapani propria fiinta si de a cunoaste (controla) propriile alegeri. Subiectul trebuie privit si apreciat in contextul relatiilor sale sociale. In psihodrama, fiecare membru al grupului este si poate deveni agent terapeutic pentru oricare alt membru. Psihoterapia vizeaza recuperarea disponibilitatilor subiectului, a capacitatii sale de a fi adaptat spontan si optim. Orice persoana se poate corecta daca primeste informatii despre ea insasi, daca este ajutata sa se cunoasca, sa se inteleaga, sa se exprime asa cum este. Din cele cateva sute de tehnici de productie psihodramatica, cele aplicate in cazul lui P.I. au fost: prezentarea unui rol (subiectul se prezinta pe sine intr-un rol semnificativ pentru rolul sau de a fi), inversare de rol (subiectul intra in rolul unei alte pesrsoane si invers), dublul (o persoana din grup, de obicei un ego auxiliar il reprezinta sau il joaca pe subiectul protagonist), solilocviul (protagonistul verbalizeaza un monolog interior, el gandeste cu voce tare, ca si cum ar fi singur), aparte-ul (altcineva exprima trairile protagonistului, trairi pe care el nu le poate exprima sau verbaliza in viata reala), oglinda (egourile auxiliare il reprezinta pe subiectul protagonist, el vazandu-si astfel intr-o oglinda psihologica propriile manifestari si mai ales, reactiile emotionale). Psihodrama a fost adaptata la scopurile terapiei, la nivelul de inteligenta, la nivelul de sofisticare psihologica si de maturizare a eului subiectilor din cadrul grupuli de terapie.
Pagina 54 din 136
Psihodrama nu a fost niciodata impusa nici de catre un participant nici de monitorul-terapeut; aceasta nu este un spectacol, ci o terapie in profunzimea grupului, o metoda care confera, prin actiune autenticitatea individuala, prin catarsisul pe care il provoaca, prin criza de constiinta, prin elaborarea, punerea in ordine a rolurilor si adecvarea acestora la situatia actuala a lui P.I. In ceea ce priveste comunicarea, primele obiective ce au fost atinse sunt: dobandirea intelegerii cuvantului vorbit si formarea capacitatii de exprimare intr-o multitudine de activitati de vorbire si ascultare, gasirea unui stil adecvat de raspuns in fata interlocutorului. Capacitatile expresive includ vorbirea, gesturile si expresiile faciale; capacitatile interactive includ contacul vizual si luarea cuvantului pe rand in conversatii; capacitatile receptive includ auzul si vazul. Activitatile realizate in programul de interventie individualizat au fost stabilit in functie de capacitatile lui P.I. si de achizitiile pe care acesta ar fi trebuit sa le posede. Avand in vedere particularitatile psihoindividuale ale copilului si simptomatologia pe care o prezinta este probabil ca procesul de recuperare va fi unul de lunga durata, unele deficiente ameliorandu-se, iar altele fiind recuperate chiar total.
STUDIU DE CAZ IV I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI: NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII RELIGIE NAIONALITATE ETNIE romn romn centru de plasament C.A. Rosetti IAI 1 greco-catolic D. C. 23.07.1995
II.1. Descrierea fizic: prezint hipotrofie staturo-ponderal. Din punct de vedere fizic, s-a dezvoltat normal, exceptand hipotrofia staturoponderal. Nu prezint semne particulare.
Pagina 55 din 136
II.2. Istoricul dezvoltrii: A.Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: Provine dintr-o familie dezorganizata.de mentionat ca mai are doi frati cu intelect de limita . B. Aspecte legate de ataament D.C. este ataat de ambii prini. Pe perioada internrii n centrul de plasament a colaborat cu asistenii sociali i cu profesorii din coala de mas ns au fost situaii conflictuale cu unii colegi pe care le-a rezolvat fr s cear ajutorul cuiva. Uneori, se inhib . II.3. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Oligofrenie grad I prin factori progenetici Personalitate echilibrat; temperament sangvinic; Dezvoltare socio-afectiv: cooperant, sociabil; uneori apar blocaje inhibitive. Autonomie personal i social bine dezvoltat. Ritm de lucru lent Dezvoltare cognitiv i a limbajului: deficitului mintal mediu.La examenul logopedic diagnosticul este: dislalie-disgrafie Dezvoltare psiho-motorie: uoar instabilitate psiho-motorie Concluzii. Recomandari: Terapie comportamental; Terapie logopedica; Psihoterapie de suport; Sprijin familial adecvat; Stimulare permanent n actul nvrii.
III. STAREA DE SNTATE: Antecedente familiale patologice: cei doi prini neag existena n familie a unor boli cronice sau unor boli infecto-contagioase. Antecedente personale patologice: exceptnd deficitul mintal mediu, copilul a prezentat i bolile copilriei. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat: BCG, AP, DTP, ARR, RDT, IDR. Alte analize importante: copilul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: HIV (negativ), hemoglobina 13,4 g %, exudat nazo-farigian abseni streptococ B hemolitic, RMF 2765, coproculturi i uroculturi periodice.
Pagina 56 din 136
Examen somatic general: Tulburri de static i motricitate uoar instabilitate psiho-motorie; Tulburri ale organelor de sim nu prezint; Stare de nutriie anorexie.
IV. EDUCAIA: D.C. are vrsta de 10,6 ani iar n clasa a II-a a prezentat un eec a fost nscris la coala special C. Punescu. Pe 25.06.2002 s-a dat Certificatul de expertiz i orientare colar care a hotrt existenta deficitului mintal mediu.La examenul logopedic diagnosticul este: dislalie-disgrafie.
V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI: 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Copilul a fost crescut n familie pn n 15.02.2001. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei condiiilor de cretere i educare a copilului n familie datorita deficientei mintale si de limbaj 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C. P. C.A. Rosetti coala special C. Punescu 15.02.2002 08.09.2002 lipsa resurselor DATA INTERNRII MOTIVAIE
nevoi speciale
5. De ctre cine a fost vizitat copilul: NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR DV DC DB mama tata frate sptmnal bilunar 8 ori
VI. PLASAMENTE ALE COPILULUI EFECTUATE PN N PREZENT
Pagina 57 din 136
Copilul nu a fost plasat n familii de asisteni maternali, n familia lrgit sau n familii foster-care deoarece durata internrii n centrul de plasament a fost scurt iar familia a inut legtura cu copilul.
X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI: 1. Identitatea prinilor: MAMA NUME. PRENUME DATA NATERII EDUCAIE STATUT MARITAL OCUPAIA muncitor(MOLDOPLAST S.A.) DOMICILIUL 4, Iai RELIGIE NAIONALITATE ETNIE 2. Identitatea frailor: DC DB n. 16.12.1985 n. 20.03.1987 catolic romn romn greco-catolic romn romn str. Profesor paul, nr. 15, bl. J1, sc. A, et. 4, ap. TATA DV 21.07.1972 12 clase cstorit omer DC 22.02.1970 10 clase cstorit
DJ n. 29.08.1988 3. Date despre familia lrgit: bunicii materni MA, 72 ani, com. Ciorteti, IS MN, 70 ani, com. Ciorteti, IS bunicii paterni DI, decedat, 1998 DV, 73 ani, com.Raducaneni, IS 4. Istoricul social al copilului i al familiei: copilul provine dintr-o familie legal constituit n 1983. Din cstoria lui DV cu DC au rezultat dou gemene i doi biei.
Pagina 58 din 136
Pe 8.09.2002 se elibereaz Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional n care D.C. este ndreptat spre nvmntul special. Astfel urmeaz la coala special C. Punescu clasele I-III.
Extras din certificatul de expertiz i orientare colar din 25.06.2002 Tipul: deficit mintal Gradul:mediu, dislalie(sigmatism)-disgrafie Recomandri curriculare: plan de nvmnt i programe colare specifice colii speciale Terapie comportamental Terapie logopedica; Psihoterapie de suport. Recomandri privind reabilitarea:
Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: Progresele au fost imbucuratoare, copilul inregistrand rezultate bune in pronuntia sunetelor sigmatice. S-a adaptat usor ritmului de lucru muncind cu seriozitate si cu dorinta de a-si insusi cat mai repede deprinderile de scris. Au persistat greselile de ordin gramatical, datorita folosirii incorecte a unor cazuri si timpuri in relatiile dintre diferite parti de propozitii ,precum si unele greutati in folosirea semnelor de punctuatie. Toate acestea s-au reflectat in rezultatele scolare, elevul promovand anul scolar cu medii superioare comparativ anilor precedenti. Succesul acestor prime rezultate a constituit inceputul vindecarii si integrarii in colectivul clasei. Legatura cu copilul este in continuare pastrata, terapia urmarind evolutia limbajului si comportamentului in cadrul scolii si colectivului de colegi. In cazul lui D.C., in ceea ce priveste actiunea ludica si organizarea proceselor afectivmotivationale, se impune disciplinarea trairilor afective, cultivarea capacitatii de stapanire de sine, a emotiilor primare, explozive, educarea modalitatilor de exteriorizare a starilor afective. Jocul este modalitatea prin care se afirma si se strucureaza eul si personalitatea. Nevoia de joc il constituie necesitatea relatiilor afective cu mediul de dezvoltare. Innici o activitate umana, poate cu exceptia creatiei artistice, nu exista o traire afectiva mai intensa ca
Pagina 59 din 136
in joc. Trairea totala a situatiei de joc exprima participarea afectiva. Fiind legat de motivatia eu-lui in conditiile afectogene, jocul poate sa reprezinte si o formula de echilibrare sau de compensare. Jocul ofera posibilitatea subiectuluio de a se exprima prin intermediul unei experiente speciale, ceea ce nu ingaduie sau nu stimuleaza conditiile de existenta. Curentul impulsurilor, dorintelor, intereselor care alcatuiesc eul cauta o iesire din fictiune in joc, atunci cand realitatea nu-i ofera cai suficiente de manifestare. In jocul simbolic reapar mai ales conflictele afective. Jocul simbolic poate sa serveasca la lichidarea conflictelo, dar si la compensarea trebuintelor nesatisfacute, la rasturnari de roluri (supunere si autoritate), la eliberarea si extinderea eu-lui, etc. Jocul permite sa se gaseasca in fictiune o indeplinire a trebuintelor fundamentale, dar si o compensare, prin bucuria pe care o produce, a insuccesului suferit in alte directii. Psihoterapia de expresie este utilizata pentru disciplinarea trairilor afective, cultivarea capacitatii de stapanire de sine, a emotiilor primare, explozive, educarea modalitatilor de exteriorizare a starilor afective. Dansul reprezinta o forma de expresie de mare complexitate. El constituie in primul rand o forma fundamentala de manifestare a actiunii, a miscarii, a dplasarii in spatiu in virtutea unor trairi afective. Astfel, dansul poate constitui o forma de comunicare a unor trairi, a unor conflicte interioare. Din punctul de vedere al comportamentului general, dansul reeduca impunand prin ritmicitate si coordonare de ansamblu a miscarilor corpului. Cultivarea de stapanire a emotiilor primare, explozive se poate realiza prin intermediul meloterapiei. Aceasta poate determina diminuarea tensiunilor, reducerea agresivitatii, imbogateste cooperarea in cadrul grupului, stimuleaza munca in echipa. Organizarea timpului liber, in cazul lui D.C. este necesara consta in incredintarea sarcinilor ce presupun activitati si responsabilitati sociale formandu-i astfel judecata si conduita morala. In ceea ce priveste activitatile extrascolare- cercuri, meditatii, activitati culturalsportive, organizate de scoala se recomanda ca in general, continutul lor sa fie corelat cu procesul de invatamant in scopul completarii instructiei ce se poate face in scoala, in scopul precizarii si cercetarii pe viu a unor aspecte, fenomene, ca si pentru evitarea suprapunerilor si paralelismelor.
Pagina 60 din 136
Gama activitatilor extrascolare, este necesar sa aiba un continut instructiv-educativ dar si recreativ luand pe cat posibil un caracter de joc si sa fie adaptata inclinatiilor si aspiratiilor subiectilor. Dirijarea intereselor subiectului trebuie facuta cu tact, in cadrul unor discutii in care acestuia sa i se explice cu rabdare scopurile si necesitatile educatiei, sa fie calauzit, cu spirit de raspundere, competenta si atentie pentru atigerea scopurilor lui. Cadrele didactice, parinti si insotitor, prin diferite actiuni pe care le-au organizat, au contribuit la educarea intereselor subiectului, la orientarea lui scolara si profesionala, la formarea atasamentului pentru activitatea intelectuala si pentru munca in general. Fara indoiala ca o prima organizare (globala) a timpului subiectului o organizeaza scoala care, prin orare judicios intocmite ii ocupa elevului patru-sase ore zilnic in cadrul procesului de invatamant. In afara acestora, subictul mai poate participa la infrumusetarea si buna gospodarire a scolii, la activitatea formatiilor si ansamblurilor artistice, a echipelor sportive etc. Timpul trebuie astfel organizat de catre subiect incat sa-i permita buna pregatire a temelor, servitul mesei, rezolvarea treburilor gospodaresti ce cad in sarcina sa, participarea la activitatea cercurilor, a formatiilor artistice etc. si joaca. Deorece aparitia tulburarilor de comportament este determinata de o diversitate de cauze si demersul de rezolvare a acestora presupune abordari si actiuni multiple. Astfel, in practica interventiei, urmarind rezolvarea tulburarilor de comportament ale subiectului se pot distinge mai multe elemente. Abordarea psihologica se concentreaza pe interventia farmacologica, de exemplu pentru a reduce anxietatea sau pentru a reprima comportamentul agresiv sau pentru a se reduce comportamentul osesional-ritualist. Abordarea sociala accentueaza importanta unui mediu de viata normal, de calitate si, in special, nevoia de a trata subiectul cu dificultati in invatare cu respect si demnitate, precum si pentru a oferi o mai mare autonomie in mediul lui de viata. Premisa de la care porneste aceasta abordare este ca , daca subiectul este tratat bine, el va reactiona in moduri mai adecvate. Abordarea educationala subliniaza importanta dezvoltarii abilitatilor si deprinderilor, precum si a experientei personale deoarece subiectul tinde sa-si foloseasca orice deprindere disponibila pentru a-si realiza trebuintele.
Pagina 61 din 136
Cea psihologica urmareste inlaturarea starilor psihice conflictuale, a sentimentelor de inferioritate si consolidarea trasaturilor pozitiva de personalitate, dublata de crearea unei motivatii superioare pentru activitate. Terapia comportamentala porneste de la constatarea ca stimulii pozitivi (recompense) intaresc comportamentul in timp ce stimulii negativi(pedepsele ) il reduc sau anihileaza. Oricum, este contraindicata admonestarea sau pedepsirea copilului pentru un comportament.
STUDIU DE CAZ V I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII COD NUMERIC PERSONAL RELIGIE NAIONALITATE ETNIE INSTITUIA DE OCROTIRE Rosetti II. DESCRIEREA COPILULUI: II.1. Istoricul dezvoltrii: A. Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: L.G. 10,6 ani, face parte dintr-o familie numeroas (6 copii). Tatl este bolnav T.B.C. Copilul a fost ncredinat la nceput leagnului de copii. Dosarul elevului nu cuprinde i alte date anterioare venirii sale n scoala.. B. Aspecte legate de ataament: L.G. a dezvoltat un ataament de tip nesigur fa de tata datorit schimbrilor intervenite. Are rezerve n a se impune n grup i prezint o oarecare dependen fa de asistenii sociali din centru, apelnd deseori la acetia pentru a fi neles i ncurajat. n relaiile cu colegii de clas i centrul de plasament este timid. II. 2. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii:
Pagina 62 din 136
L. G. 4.09.1995 IAI 2 19509094226774 ortodox romn romn Centrul de plasament C.A.
Deficiena mintal uoar, debilitate mintal, cu etiologie necunoscut. Carene mari educative i socio-afective; Tulburri de limbaj: dislalie, (sigmatism) disgrafie. Copilul prezint i tulburri de comportament, crize de violen , tendina spre vagabondaj Memorie capacitate redus de stocare i reinerea informaiilor. Atenie: instabil. ntrziere medie n dezvoltarea psiho-motorie. Nivelul cunotinelor generale: foarte sczut pe fondul deficitului intelectual uor mediu i a nestimulrii. Imaturitate socio-afectiv. Concluzii. Recomandri: Terapie logopedic; Program de recuperare individualizat; Psihoterapie de suport.
III. STAREA DE SNTATE Antecedente familiale patologice - Una din mtuile materne sufer de hepatit cronic; Antecedente personale patologice: De la natere pn n prezent, copilul a prezentat rujeol, grip i o operaie de extirpare a amigdalelor. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat BCG, T. COQ, HEP. B, VVR, IDR. Alte analize importante: minorul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: hemoglobina 13,5 %, HIV (negativ), examen RF, exudat nazo-faringian, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: - tulburri de static i motricitate: instabilitate motorie; tulburri ale organelor de sim:strabism - stare de nutriie: bun.
IV. EDUCAIA
Pagina 63 din 136
Copilul, n vrst de 10,6 ani, a urmat grdinia special din cadrul colii C. Punescu n anul 1999-2001 datorit constatrii deficienei mintale uoare din Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional din 13.09.1999. n anul colar 2002-2002006 a urmat clasele I-III la coala special C. Punescu conform planului de nvmnt i programelor colare specifice colii speciale pentru deficieni mintal. V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Pn la data de 12.02.2002 copilul a fost crescut n familie ns a avut statut de intern parial (centru de zi) n perioada 28.11.2000 12.02.2002. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei resurselor i alternativelor. 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C.P. C.A. Rosetti- centrul de zi 15 luni C.P. C.A. Rosetti intern luni Grdinia special an coala special C. Punescu an 5. De ctre cine a fost vizitat copilul? NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR L.M. L.F. mam tata 14 ori 10 ori 13.07.2006 nevoi speciale 1 13.09.2001 pregtire colar 1 12.02.2006 lipsa condiiilor 7 28.11.2004 lipsa condiiilor DATA INTERNRII MOTIVAIE
Pagina 64 din 136
Copilul nu a fost plasat n familii de asisteni maternali, n familia lrgit sau n familii foste care, deoarece familia a ntreinut legtura cu el i a dorit reintegrarea lui familial. X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI MAMA NUME. PRENUME L.F. DATA NATERII 14.04.1965 EDUCAIA clase STATUT MARITAL necstorit OCUPAIA necalificat DOMICILIUL RELIGIE ortodox NAIONALITATE romn ETNIE romn 2. Identitatea frailor: din relaia de concubinaj a lui L.F. cu B.M. a mai rezultat i L..A., ocrotit prin plasament n C. P. C.A. Rosetti. 3. Date despre familia lrgit: bunicii materni: B.S., decedat n 1995. B.L. , 60 ani, str. I.C. Brtianu, nr. 6, IS bunicii paterni: L.N., 78 ani, com. Schitu-Duca, IS L.A., 70 ani, com. Schitu-Duca, IS 4. Istoricul social al copilului: Motivul internrii a fost lipsa condiiilor de cretere i educarea adecvat a minorului. Astfel, n perioada 28.11.2000 - 12.02.2002, BMS a avut statut de intern parial urmnd
Pagina 65 din 136
TATA L.M 17.01.1970 opt clase necstorit fr muncitor IAI, str. Decebal, nr. 1 ortodox romn romn opt
centrul de zi din centrul de plasament C.A. Rosetti dup care, timp de apte luni, a fost internat n centrul de plasament C.A. Rosetti. 5. Situaia material a familiei:precara XI. PERSOANE RELEVANTE PENTRU REZOLVAREA CAZULUI: Persoanele care au ajutat la soluionarea cazului sunt bunicii care au ntreinut relaia cu minorul prin vizite, dndu-i acestuia sentimentul c este iubit.
XII. ANALIZA CMPULUI DE FORE Aspecte pozitive: Ataamentul bunici-copil; Posibilitatea tatlui de a ntreine familia. Lipsa unui venit stabil al mamei; Tipul de relaie al celor doi prini; Lipsa de experien a prinilor n creterea unui copil cu deficien mintal; Relaii tensionate cu familia lrgit.
Aspecte negative:
Extras din Certificatul de expertiz i orientare colar din 24.09.2003: Tipul deficiena mintal Gradul uoar / carene educaionale, hipomnezie de fixare / dislalie, (sigmatism) disgrafie/ uoar instabilitate ateniei / imaturitate psiho-afectiv / deprinderi de munc intelectual nestructurate. Recomandri curriculare: Plan de nvmnt Programe colare specifice colii publice clasei I terapia motricitii; terapie logopedica
- terapie cognitiv-comportamental. Recomandri privind satisfacerea CES:

Pagina 66 din 136
- adaptarea cerinelor colare; metode difereniate de lucru. Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: Evolutia a fost buna:copilul a raspuns pozitiv eforturilor logopedului si s-a adaptat ritmului de lucru .Rezultatele sunt bune in sensul ca L.G. a inregistrat o evolutie in ceea ce priveste scrisul si cititul.prezinta inca dificultati in pronuntia sunetului s . Toate aceste progrese s-au reflectat in rezultatele scolare , elevul promovand anul scolar cu medii superioare comparativ anilor precedenti. Succesul acestor prime rezultate a constituit inceputul vindecarii si integrarii in colectivul clasei. Legatura cu copilul este in continuare pastrata prin sedintele de logopedie si se urmareste evolutia limbajului si comportamentului in cadrul scolii si familiei. Psihoterapia cuprinde ansamblul metodelor curative utilizand mijloace psihologice, prin cuvintele si prin actiunile sale un terapeut cauta, uneori cu ajutorul unui grup,sa atenueze suferinta unei personae ale carei tulburari au o componeta psihologica semnificativa. In campul vast al psihoterapiilor psihanalitica, specialistii psihoterapia utilizeaza,adeseori de familie, prin conjugare,mertodele:psihoterapia consilierea
psihologica, socioterapiile, ergoterapia, psihoterapiile ocupationale, artterapia(care, in functie de criteriile de clasificare se intrepatrund). Din aceasta diversitate sunt folosite acele metode si proceede adecvate specificului tulburarii de limbaj, varstei, sexului, particularitatilor psihologice ale copilului logopat.Se poate evidential importanta psihoterapilor ocupationale si socioterapia in cadrul terapiei tulburarilor de limbaj. Din categoria psihoterapiilor ocupationale fac parte ergoterapia, artterapia si ludoterapia. Ergoterapia se poate organiza si efectua si in grupuri terapeutice fiind astfel direct legata de socioterapie. Ea consta in desfasurarea unor practice,pana la activitati de tip creativ(cum ar fi modelajul). Totodata, prin ergoterapie se avantajeaza detasarea subiectului de dominantele determinate de traumatismele psihice suferite anterior, distragerea lui de la preocuparea de experientele negative parcurse si impedicarea actualizarii acestora; se favorizeaza
Pagina 67 din 136
intercomunicarea umana, stabilirea unor relatii psihosociale si adaptarea la contextele socialuman. Formele artterapiei (meloterapie, terapia prin artele plastice-desen,picture,sculptura) sunt, totodata, legate si de categoria socioterapilor in conditile in care subiectii actioneaza in comun. Socioterapiile se utilizeaza in scopul asigurarii conditiei psihologice normale a subiectului, pentru facilitarea integrarii sociale.acestea sunt realizabile fiindca specificul principal al socioterapiilor este sa asigure exersarea comportamentului social. In cadrul actiunilor de socioterapie se extend interrelatiile si interactiunile in grup, dandu-le, totodata,participantilor sentimentul de independenta,de echilibru si libertatea in actiune,stimulandu-le si capacitatea de initiativa. Caracteristicile,principiile si scopurile socioterapiei se regasesc in alte forme de terapii-ergoterapia, ludoterapia, psihodrama-impreuna facand parte din categoria psihoterapiei integratoare. Psihodrama are valoarea atat ca metoda terapeutica, cat si ca mijloc de cunoastere a subiectului.In cadrul ei terapeutul poate observa gandurile, preocuparile, sentimentele, dispozitiile etc care-l ajuta sa-si formeze o imagine despre structura sufleteasca a subiectului si particularitatile acesteia. Modalitatile de organizare a psihodramei sunt diferite de la o echipa la alta de psihoterapeuti. In general, se lucreaza cu 4-5 copiii de aceleasi sex si de varsta omogena intr-un cadru suficient de mare si neutru pentru manifestarea copiilor si fara public. Depinde de priceperea conducatorului ca sa creeze o atmosfera permisiva (proprie tuturor logopatilor), tema de jucat paote fi o comedie, o poveste, dar si o improvizatie a copiilor participanti. Rolurile le imparte terapeutul sau si le impart copiii intre ei. De fapt, rolurile se pot schimba, fiindca in interpretare exista o libertate totala, participantii putand introduce improvizatiile de text, mimica, gestica, miscarile pe care le doresc. In psihodrama copilul isi revede conflictele sub forma de joc, si le poate exteriorizeze si aceasta exteriorizare fiind lucid ail ajuta sa se cunoasca mai bine si sa se transforme. Totodata, exprimarea spontana in jocul dramatica antreneaza in ambianta de joc, desfasurarea afectiva; permite relatiei intersubiective, interpersonale si o comunicare simbolica cu valoare de catharsis.
Pagina 68 din 136
In concluzie, psihoterapia urmareste sa formeze o atitudine fata de comunicare si fata de sine insusi ca vorbitor. Pentru a aborda comunicarea fara teama si anxietate, pentru a experimenta cu success situatiile de vorbire trebuie ca logopedul sa-si dezvolte o atitudine pozitiva fata de el insusi ca vorbitor. Pentru realizarea acestor atitudini sunt recomandate urmatoarele activitati: Incurajarea si consolidarea activitatilor cu caracter artistic; cantatul, recitatul, desenatul ce contribuie la desfasurarea cu placere a terapiei. Ea se aplica cu succes la copii si are rezultate foarte interesante la preadolescenti. Initierea si mentinerea unei comunicari deschise, sincere deoarece copilul trebuie sa simta incredere in posibilitatile terapeutului de a-al ajuta, acesta fiind un suport moral de-a lungul terapiei. Terapeutul sa incurajeze discutia deschisa despre tulburarea de limbaj si sa reduca conspiratia tecerii care adesea invaluie tulburarea de vorbire. Discutia va crea o atmosfera de totala acceptare ce va influienta estimarea proprie a copilului Activitatile despre cum pot deveni un bun vorbitor vor ajuta copilul sa realizeze ca in comunicare mai mult despre cum vorbeste cineva este important si ce are de spus. Discutarea atributiilor globale ale copilului in comunicare ste foarte important in procesul schimbarii atitudinale. Cand copilul spune nu pot sau niciodata trebuie sa se explice copilului influienta discutiilor cu sine asupra propriului comportament. Astfel, schimbarea discutiei negative cu sine intr-o conversatie pozitiva cu sine sunt sarcini viabile atat pentru terapeut cat si pentru copil. Metode si procedee specifice logopedice se folosesc pentru formarea deprinderii de a articula correct. Daca este nevoie, o parte din aceste exercitii vor fi reluate. La inceput se va incerca emiterea corecta a sunetelor pe baza de onomatopee sau coarticulare. Daca nu se reuseste se vor face exercitii speciale. In fata oglinzii, logopedul va demonstara care este pozitia limbii, buxelor, obrajilor, deschiderea gurii, actul respirator, intensitatea vocii. Prin imitatie se va cere si copilului sa realizeze articualrea coretcata asunetului. La nevoie este ajutat si mecanic. Dupa aceasta etapa de articualare a sunetelor, urmeaza pronuntarea sunetelor ( mai intai cele surde, apoi cele sonore). Se vor introduce apoi sunetul in silabe directe, indirecte intre vocale, apoi asociat cu consoane, ocupand diferite pozitii ( initial, median, final). Cuvintele vor fi introduse in propozitii uramarindu-se consolidarea si automatizarea lor in vorbire. In acest scop se vor memora la inceput versuri sub forma framantarilor de limba, urmarind sa predomine sunetul impostat. Tot in aceasta etapa a consolidarii sunetelor, se vor
Pagina 69 din 136
folosi mult povestirile, incepandu-se cu repovestirile deoarece acestea sunt mai usoare. Prin ele se va urmari corectarea vorbirii sub aspect articulator, dar si formarea deprinderii de a se exprima in propozitii scurte, coretce sub aspect grammatical si de apovesti cursive si logic. Se va urmari exercitarea vorbirii sub toate aspectele (fonetic, lexical, gramatical), exersand in acelasi timp memoria, gandirea, atentia. La inceput e bine sa foloseasca povestirile ilustarete, pe tablouri care vor fi commentate pe rand si apoi se va inchega o povestire scurta, respectand succesiunea momentelor principale infatisate prin ilustratie. Urmeaza apoi etapa de verificare a sunetelor impostate si a gradului de automatizare in vorbirea curenta. La baza acestei etape vor sta tot povestirile, care vor fi insa mai ample, mai bogate in continut, care sa ofere posibilitati de interpretare, de apreciere proprie. La clasele II-IV se pot folosi si repovesti dupa texte citite de ei sau de logoped (scris sau oral, compuneri dupa plan dat sau dupa tablouri) Se recomanda ca primele lecturi sa fie facute pe texte prelucrate. Ultima etapa este intorducerea sunetului in texte obisnuite, in vorbirea curenta. Preocupati de continutul povestirii, logica vorbirii, sensul celor spuse, se poate intampla copilul sa nu mai acorde suficienta atentie sunetului impostat, putandu-se verifica astfel gradul de consolidare a pronuntiei corecte. La nevoie se revine cu exercitii efecuate in etapele anterioare. Pentru corectarea grupului de consoane unde pot sa apara omisiuni sau schimbarea locului, datorate unei slabe capacitati de analiza sau de diefrentiere din zona verbo-motorie, se fac exercitii de analiza fonetica. Se despart in silabe cuvintele care contin grupul deficitar, se analizeaza grupul de consoane, se articuleaza sunetele separate pentru constientizarea locului si modului de articulare, se articuleaza apoi pe silabe, prelungind primul sunet, apoi se unesc silabele in cuvintele respective. STUDIU DE CAZ VI I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI: NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII RELIGIE IAI 1 ortodoxa
Pagina 70 din 136
I. C. 1.12.1996
NAIONALITATE ETNIE
romn romn centru de plasament C.A. Rosetti
II.1. Descrierea fizic: copilul a fost nscut normal (prin cezarian, la termenul de apte luni, i a avut o greutate la natere de 2900 g. Din punct de vedere fizic, a mers la 2 ani si a vorbit la 3 ani. Nu prezint semne particulare. II.2. Istoricul dezvoltrii: A. Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: I.C. a fost crescut n familie pn n 1998, astfel c, creterea ngrijirea i stimularea copilului s-au fcut ntr-un mediu familial normal. La 9 luni a suferit un traumatism cranian prin cadere. B. Aspecte legate de ataament I.C. este ataat de ambii prini cu care este n relaii apropiate. Pe perioada internrii n centrul de plasament a colaborat cu asistenii sociali i cu profesorii din coala de mas ns au fost situaii conflictuale cu unii colegi pe care le-a rezolvat fr s cear ajutorul cuiva. Uneori, se inhib ns dac este stimulat, coopereaz. II.3. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Deficit mintal mediu. Personalitate echilibrat; temperament sangvinic; Dezvoltare socio-afectiv: cooperant, sociabil. Autonomie personal i social bine dezvoltat. Ritm de lucru lent Dezvoltare cognitiv i a limbajului: disgrafie-dislexie. Dezvoltare psiho-motorie: uoar instabilitate psiho-motorie Concluzii. Recomandari: Terapie comportamental; Terapie logopedica; Psihoterapie de suport; Sprijin familial adecvat; Stimulare permanent n actul nvrii.
Pagina 71 din 136
III. STAREA DE SNTATE: Antecedente familiale patologice: cei doi prini neag existena n familie a unor boli cronice sau unor boli infecto-contagioase. Antecedente personale patologice: exceptnd deficiena mintal uoar, copilul a prezentat i bolile copilriei. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat: BCG, AP, DTP, ARR, RDT, IDR. Alte analize importante: copilul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: HIV (negativ), hemoglobina 13,7 g %, exudat nazo-farigian abseni streptococ B hemolitic, RMF 2765, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: Tulburri de static i motricitate uoar instabilitate psiho-motorie; Tulburri ale organelor de sim tulburari de vedere; Stare de nutriie anorexie.
IV. EDUCAIA: I.C. are vrsta de 9,3 ani i a fost nscris la coala special C. Punescu. La testele Goodenough si Dearborn obtine coeficienti care il incadreaza in limitele deficitului mintal mediu. V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI: 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Copilul a fost crescut n familie pn n 15.02.2002. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei condiiilor de cretere i educarea copilului n familie. 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C. P. C.A. Rosetti 4 luni coala special C. Punescu 4 ani
Pagina 72 din 136
DATA INTERNRII 15.02.2002 08.09.1998
nevoi speciale
5. De ctre cine a fost vizitat copilul: NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR IV IC IB MN mama tata frate bunica matern sptmnal bilunar 2 ori 5 ori
X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI: 1. Identitatea prinilor: MAMA NUME. PRENUME DATA NATERII EDUCAIE STATUT MARITAL OCUPAIA Expres S.A.) DOMICILIUL Iai RELIGIE NAIONALITATE ETNIE 2. Identitatea frailor: SC SBC n. 16.12.1995 (sor geamn) n. 20.03.1997 catolic romn romn catolic romn romn str.Vovideniei, nr. 15, bl. J1, sc. A, et. 4, ap. 4, TATA I.V. 21.07.1964 10 clase cstorit omer I.C. 22.02.1962 10 clase cstorit muncitor (Inter
SJC n. 29.08.1998 3. Date despre familia lrgit:
Pagina 73 din 136
bunicii materni MA, 72 ani, com. Ciorteti, IS MN, 70 ani, com. Ciorteti, IS bunicii paterni I.I., decedat, 1998 I.V., 73 ani, com. Pocreaca, IS 4. Istoricul social al copilului i al familiei: copilul provine dintr-o familie legal constituit n 1983. Din cstoria lui IV cu IC au rezultat doI gemeni (dintre care unul este I.C.) i doua fete. I.C. a urmat pn n 2003, cursurile colii generale Petru Poni iar n clasa a II-a a prezentat un eec colar datorit ritmului de lucru lent i a unor stri de inhibiie. Pe 8.09.2003 se elibereaz Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional n care SI este ndreptat spre nvmntul special. Astfel urmeaz la coala special C. Punescu clasele II-III.
Extras din certificatul de expertiz i orientare colar din 25.06.2003 Tipul: deficien mintal intelectual Gradul: intelect de limit / disgrafie-dislexie/ personalitate echilibrat, cooperant / perceptie slaba/memorie scazuta/ inteligen practic i social n limite normale / autonomie personal i social. Recomandri curriculare: - plan de nvmnt i programe colare specifice colii profesionale, clasa de ucenici (integrare individual, anul I). Recomandri privind reabilitarea: Terapie comportamental Terapie logopedica Psihoterapie de suport Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice Copilul a reusit sa depaseasca dificultatile de scris-citit prin multiple exercitii facute sub indrumarea logopedului dar se mai pastreaza unele omisiuni sau adaugiri de litere datorita problemelor in ceea ce priveste memoria si nivelul inteligentei. Astfel, exercitiile siau dovedit eficienta in activitatea de analiza a actiunilor de scris-citit in care intervine
Pagina 74 din 136
constientizarea si concentrarea atentiei. Incurajat de progresele facute, I.C. s-a implicat mai mult in clasa si a reusit sa-si imbunatateasca rezultatele scolare. In corectarea disgrafiei si dislexiei trebuie sa se aiba in vedere cateva obiective importante in raport de care se adopta metodele si procedeele cele mai adecvate. Dintre acestea enumeram urmatoarele: simptomatologia si diagnosticul logopedic diferential, natura etiologiei dislexo-disgrafiei, daca tulburarile de scris-citit sunt dublate de o alta deficienta ( de intelect, senzoriala, psihica)nivelul dezvoltarii psihice a logopatului, care sunt rezultatele scolare ale logopatului, varsta logopatului, nivelul de dezvoltare a limbajului in general, specificul dominatiei si a lateralitatii, caracteristicile perceptiei auditive si vizual-kinestezice, specificul orientarii saptio-temporale, reflectarea in planul personalitatii a tulburarilor de limbaj. Ca si in cazul corectarii tulburarii de limbaj, si in terapia dislexo-grafiei se pot folosi doua categorii de metode si procedee: metode si procedee cu caracter general si metode si procedee cu caracter specific logopedic. Aceasta categorie vizeaza indirect corectarea dislexo-grafiei, dar ele sunt deosebit de importante deoarece, pe de o parte, pregatesc subiectul din punct de vedere psiho-fizic, pentru aplicarea metodologiei specific logopedice, iar pe de alta parte fortifica organismul si faciliteaza efectele actiunii metodelor din categoria celor specifice. Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor si a mainii au o importanta deosebita pentru formarea miscarilor fine ale degetelor si mainii, ceea ce contribuie la o mai buna tinere a instrumentului de scris, evitarea oboselii si alunecarea facila pe foaia de scris, cresterea vitezei actiunii si adoptarea unei scrieri corecte. Toate exercitiile trebuie sa contribuie la sincronizarea grupelor de muschi antrenati in actul scrierii ceea ce duce la realizarea miscarilor economicoase. Aceste exercitii trebuie sa se desfasoare sub forma ritmica. De asemenea exercitiile fizice generale sunt importante pentru fortificarea generala a organismului, dar si pentru realizarea organizarii saptio-temporale si pentru dezvoltarea miscarilor fine si sincronizate. Educarea si dezvoltarea auzului fonematic priveste capacitatea de a identifica si diferentia sunetele limbii, de a distinge intre sunet si litera, intre sunet si reprezentarea sa grafica. Existenta tulburarilor auzului fonematic sau slaba dezvoltare a acestuia determina dificultati nu numai la nivelul emisiei, dar si la cel al discriminarii literelor si reprezentarii lor in planul grafic. Folosirea cuvintelor sinonime si paronime este deosebit de eficace la taote varstele.
Pagina 75 din 136
In formarea deprinderilor de scris-citit functionarea corecta a activitatii de orientare si structurare spatiala devine conditie sine-qua-non, pentru ca trasarea semnelor grafice si urmarirea succesiunii desfasurarii literelor in cuvinte, a cuvintelor in fraze, a succesiunii randurilor si pastrarea spatiilor dintre ele se constituie in faze ale procesului de achizitie lexico-grafica. Sunt indicate exercitiile care sa duca la constientizarea raporturilor stangadreapta, inainte-inapoi, deasupra-dedesupr, sus-jos. Dislexo-disgrafia determina o stare de neliniste si teama de insucces, ceea ce-l face pe subiect sa traiasca momente stresante. Repetarea insuccesului scolar accentueaza starea de oboseala intelectuala si fizica. Cu timpul, se instaleaza o hipersensibilitate afectiva si o stare de repulsie fata de procsul instructive, in general, si fata de activitatea de scris-citit, in special. Pentru inlaturarea unor astfel de comportamente, cel mai eficace procedeu este acel al psihoterapiei. Ea se foloseste cu scopul de a inlatura starile psihice, conflictuale, determinate de deficienta de scris-citit. In primul rand trebuie urmarit sa se inlature teama patologica ca va comite greseli si sa se inlature sentimental de inferioritate instalat. Un loc aparte il ocupa jocul R. Schiling apeleaza la jocul curativ logopedic. In scopuri similare se pot folosi desenul si dramatizare Este necesar sa amintesc o serie de cerinte in terapia specific logopedica a dislexodisgrafiei: Cand tulburarile lexico-grafice sunt manifestari ale reflectarii vorbirii deficitare, activitatea de corectare trebuie sa inceapa cu inlaturarea dislaliei, rinolaliei, balbaielii, dupa metodologia cunoscuta. Inceperea activitatii terapeutice cat mai de timpuriu si odata cu manifestarea primelor elemente cu caracter dislexo-disgrafic. Formarea si dezvoltarea deprinderilor de analiza-sinteza, atat in plan lingvistic, cat si in cel logic. Trebuie sa se aiba in vedere o serie de principii generale care sa directioneze activitatea de terapie :corectarea cat mai de timpuriu a dislexo-disgrafiei; exercitiile efectuate sa fie in raport cu gravitatea tulburarilor dislexo-disgrafice; colaborarea si participarea active a logopatului la activitatea logopedica ; colaborarea cu parinti logopatului; colaborarea cu invatatorii,educatorii in vederea manifestarii tactului si ingaduintei necesare fata de elevul logopat; exercitiile efectuate sa se bazeze pe materialul pe care il foloseste elevul in scoala.
Pagina 76 din 136
Obisnuirea logopatului sa-si concentreze activitatea psihica,si in primul rand gandirea si atentia, asupra procesului de analiza-sinteza a elementelor componente ale grafo-lexiei face parte din metodele si procedeele specifice. Subiectul va fi invatat sa descompuna elmentele grafice si lexice din care este format cuvantul, apoi propozitia si unificarea lor pentru a le putea reda in mod unitar si cursive in scris-citi. Prin formarea capacitatii de constientizare a erorilor tipice dislexice-disgrafice subiectul invata sa-si controleze in plan mental si actional, intreaga activitate necesara comportamentului lexico-grafic. Atentionarea asupra greselilor trebuie sa fie insortita de indicarea corecta a modului de scris-citit. In cazul omiterii sau substituirii unor litere se apeleaza la fixarea si recunoasterea sunetului cu care incepe cuvantul. Aceasta contribuie la formarea asociatiilor dintre foneme si grafeme, cat si la diferentierea acestora. Dezvoltarea capacitatii de sesizare a relatiei dintre fonem-grafem, litera-grafem si fonem-litera. Procedee: intr-un text se subliniaza litera sau literele afectate; subiectul citeste singur textul, sub supravegherea logopedului, si subliniaza literele sau cuvintele intampina dificultati si apoi le transpune in scris; dupa principiul de la simplu la complex, se citesc litere, grupuri de litere sau cuvinte de pe scheme-planse, apoi se vor scrie; la imaginile mai greu da evocat se poate scrie inceputul denumirii ca apoi sa fie completat de copil. Dezvoltarea capacitatii de discriminare auditiva, vizuala si kinestezic-motrica Se recomanda folosirea unor procedee care sa stimuleze si sa facilizeze analiza si sinteza fonetica a structurii cuvintelor si proprozitiilor . Rezultatele sunt mai bune daca se porneste de la cuvinte mono si bisilabice, ca in final sa se ajunga la cele polisilabice .Se poate folosi scrierea colorata cu una sau mai multe culori. Pentru dezvoltarea capacitatii de discriminare se pot folosi comparatiile pentru distingerea asemanarilor si deosebirilor intre diferite grapheme si litere. p-b-d, m-n, s-s. (componenta vizuala) z-j, s-s, f-v, (componenta auditiva). Citirea imaginilor izolate si in suita- stimuleaza si contribuie la dezvoltarea vorbirii copilului, dezvolta interesul pentru citit si poate fi apreciat ca o etapa ce contine elemente de organizare a activitatii mentale . Deprinderile de citit-scris selective- consta in indicarea cuvintelor si propozitiilor apreciate ca fiind critice sau care au un anumit grad de dificultate ce poate determina erori
Pagina 77 din 136
tipice si pe care subiectul trebuie sa le citeasca si sa le citeasca si sa le scrie. Citit-scris selectiv trezeste interesul si motivatia pentru desavarsirea actiunii. Citirea simultana si scrisul sub control-subiectul citeste odata cu terapeutul si scrie sub supravegherea acestuia. Fiecare greseala este corectata imedeat, ceea ce intareste increderea in posibilitatile sale de scriere-citire. Citirea si scrierea in pereche-doi subiecti citesc si scriu in acelasi timp si se corecteaza reciproc prin schimbarea alternative a rolurilor. Metoda este eficienta prin mentinerea starii de vigilenta, formarea-dezvoltarea motivatiei competitionale si a satisfactiei pentru succesul implinit. Citirea si scrierea in stafeta- un copil din grup citeste sau scrie pe tabla una sau mai multe propozitii, apoi indica un alt coleg care sa continue actiunea. Stimuleaza atentia pentru a corecta greselile si sa poata continua actiunea. Cititea si scrierea in stafeta greselilor-subiectul citeste sau scrie pana in momentul comiteri unei greseli,apoi continua un alt goleg in mod asemantor. Se poate alcatui un clasament pentru a stimula interesul de a obtine un rezultat bun. Citirea si scrierea cu caracter ortoepic-fiecare silaba care se citeste sau scrie cu dificultati este repetata de doua ori,spre deosebire de celelalte ce se scriu si se citesc normal . Citirea si scrierea pe roluri-fiecare subiect indeplineste un rol in cadrul unei povestiri si va citi sau scrie numai acea parte care se refera la rolul cu care a fost investit. El invata sa fie atent, se obisnuieste cu starea de asteptare, ceea ce duce treptat la dezvoltarea echilibrului dintre excitatie si inhibitie. Citirea si scrierea pe sintagme- subiectul trebuie invatat sa sesizeze sensul celor citite si scrise si sa cuprinda in campul sau perceptiv unitatile sintactice purtatoare de semnificatii. Exercitii de copiere ,dictare si compunere. Cele mai multe greseli se fac la compunere . copierea contribuie la realizarea deprinderilor motorii si la obisnuirea subiectului cu forma grafemelor si cu diferentele dintre ele. Dictare este mai dificila pentru dislexo-disgrafici si de aceea trebuie alese texte scurte si organizate in functie de posibilitatile subiectului. Corectarea tulburarilor de vorbire se face inaintea sau concomitant cu terapia dislexografiei.Majoritatea tulburarilor de vorbire se transpun in limbajul scris-citit. Si in acest caz se respecta principiul de la simplu la complex. Terapia dislexo-grafiei trebuie sa vizeze dezvoltarea limbajului si stimularea activitatii psihice.
Pagina 78 din 136
Explicarea cuvintelor, a semnificatiei lor si a sensului propozitiei cu care se exerseaza, ca si solicitarea subiectului sa formuleze povestiri, compuneri, autodictari, faciliteaza stimularea activitatii psihice pentru transpunerea ideilor in planul comportamental verbal. Corectarea confuziilor de grafeme si de litere, conditie de baza in terapia tulburarilor grafo-lexice. S-au folosit exercitii care sa urmareasca formarea capacitatii de discriminare mai intai a grafemelor si literelor separate, apoi in combinatii de cuvinte monosilabice, bi si trisilabice. Este necesar sa se foloseasca si grupurile diftongilor, triftongilor pentru ca aici au loc cele mai multe confuzii. Pozitia ocupata in cuvinte de literele afectate trebuie sa varieze la inceputul, mijlocul si finalul cuvantului.
STUDIU DE CAZ VII I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII COD NUMERIC PERSONAL RELIGIE NAIONALITATE ETNIE INSTITUIA DE OCROTIRE Rosetti II. DESCRIEREA COPILULUI: II.1. Istoricul dezvoltrii: A. Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: Copilul a fost crescut de prinii naturali,intr-o familie organizata, crend o stare de securitate pentru minor. B. Aspecte legate de ataament: romn Centrul de plasament C.A. romn C. I. 4.11.1995 IAI 3 19511044226774 ortodox
Pagina 79 din 136
C.I. a dezvoltat un ataament de tip sigur fa de ambii prini datorit grijii pe care acestia au manifestat-o fata de cei cinci copii ai familiei. Are rezerve n a se impune n grup i prezint o oarecare dependen fa de asistenii sociali din centru, apelnd deseori la acetia pentru a fi neles i ncurajat. n relaiile cu colegii de clas i centrul de plasament este sociabil. II. 2. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Deficiena mintal uoar, Q = 65 Carene educative i socio-afective; Tulburri de limbaj: dislalie -disgrafie; Memorie capacitate redus de stocare i reinerea informaiilor. Atenie: instabil. ntrziere medie n dezvoltarea psiho-motorie. Nivelul cunotinelor generale: foarte sczut pe fondul deficitului intelectual uor mediu. Imaturitate socio-afectiv. Concluzii. Recomandri: Terapie logopedic; Program de recuperare individualizat; Psihoterapie de suport.
III. STAREA DE SNTATE Antecedente familiale patologice - Una din mtuile materne sufer de hepatit cronic; Antecedente personale patologice: De la natere pn n prezent, copilul a prezentat rujeol, grip i o operaie de extirpare a amigdalelor. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat BCG, T. COQ, HEP. B, VVR, IDR. Alte analize importante: minorul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: hemoglobina 13,5 %, HIV (negativ), examen RF, exudat nazo-faringian, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: - tulburri de static i motricitate: instabilitate motorie; - tulburri ale organelor de sim: nu prezint;
Pagina 80 din 136
- stare de nutriie: bun. IV. EDUCAIA Copilul, n vrst de 10,1 ani, a urmat grdinia special din cadrul colii C. Punescu n anul 1999-2001 datorit constatrii deficienei mintale uoare din Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional din 13.09.2000. n anul colar 2002-2003a urmat clasa I la coala special C. Punescu conform planului de nvmnt i programelor colare specifice colii speciale pentru deficieni mintal. V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Pn la data de 12.02.2002 copilul a fost crescut n familie ns a avut statut de intern parial (centru de zi) n perioada 28.11.2000 12.02.2002. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei resurselor i alternativelor. 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C.P. C.A. Rosetti- centrul de zi 15 luni C.P. C.A. Rosetti intern luni Grdinia special an coala special C. Punescu an 5. De ctre cine a fost vizitat copilul? NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR C.M. C.F. mam tata 18 ori 12 ori 13.07.2006 nevoi speciale 1 13.09.2001 pregtire colar 1 12.02.2006 lipsa condiiilor 7 28.11.2004 lipsa condiiilor DATA INTERNRII MOTIVAIE
Pagina 81 din 136
VI. PLASAMENTE ALE COPILULUI EFECTUATE PN N PREZENT Copilul nu a fost plasat n familii de asisteni maternali, n familia lrgit sau n familii foste care, deoarece familia a ntreinut legtura cu el i a dorit reintegrarea lui familial. X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI MAMA NUME. PRENUME C.F. DATA NATERII 14.04.1967 EDUCAIA STATUT MARITAL OCUPAIA necalificat DOMICILIUL RELIGIE NAIONALITATE romn ETNIE romn 2. Identitatea frailor: din relaia lui C.F. cu C.M. au mai rezultat inca 4 copii ocrotiti in familie. 3. Date despre familia lrgit: bunicii materni: B.S., decedat n 1995. B.L. , 60 ani, str Vasile Lupu, nr. 6, IS bunicii paterni: C.N., 78 ani, com.Sarca, IS C.A., 70 ani, com. Sarca, IS 4. Istoricul social al copilului: C.I. este rezultatul unei relaii normale de casatorie al lui CF cu CM. Din aceast relaie au mai rezultat inca 5 minori BA. Motivul internrii a fost lipsa condiiilor de cretere i educarea adecvat a minorului. Astfel, n perioada 28.11.2000 - 12.02.2002, C.I. a avut statut de intern parial urmnd centrul de zi din centrul de plasament C.A. Rosetti dup care, timp de apte luni, a fost internat n centrul de plasament C.A. Rosetti.
Pagina 82 din 136
TATA C.M 17.01.1970 opt clase cstorit fr opt clase cstorit muncitor IAI, str. Decebal, nr. 1 ortodox romn romn ortodox
Prinii au locuit n diverse locuri fie mpreun, fie separai, motivul schimbrii dese a adresei fiind faptul c pleac fr s-i achite datoriile. Acetia vin aproape zilnic la rude (bunica, doi unchi, o mtu) cu care se ceart uneori aflndu-se n relaii tensionate. Pe 22.10.2001, prinii locuiau mpreun i au hotrt s ia minorul n familie odat la trei sptmni. 5. Situaia material a familiei:precara, mama locuieste la bunicii materni, intr-o casa cu 2 camere. XI. PERSOANE RELEVANTE PENTRU REZOLVAREA CAZULUI: Persoanele care au ajutat la soluionarea cazului sunt prinii care au ntreinut relaia cu minorul prin vizite, dndu-i acestuia sentimentul c este iubit.
XII. ANALIZA CMPULUI DE FORE Aspecte pozitive: Ataamentul prini-copil; Posibilitatea tatlui de a ntreine familia. Lipsa unui venit stabil al mamei; Tipul de relaie al celor doi prini; Lipsa de experien a prinilor n creterea unui copil cu deficien mintal; Relaii tensionate cu familia lrgit.
Aspecte negative:
Extras din Certificatul de expertiz i orientare colar din 24.09.2002: Tipul deficiena mintal Gradul oligofrenie gradul I (etiologie neprecizata) /dislalie-disgrafie/ carene educaionale, hipomnezie de fixare / uoar instabilitate ateniei / imaturitate psiho-afectiv / deprinderi de munc intelectual nestructurate. Recomandri curriculare: Plan de nvmnt Programe colare specifice colii publice clasei III

Pagina 83 din 136
terapia motricitii; terapie logopedica
- terapie cognitiv-comportamental. Recomandri privind satisfacerea CES: - adaptarea cerinelor colare; metode difereniate de lucru. Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: S-au observat aversiuni din partea copilului in sensul abentei de la sedinte, absente care au fost corectate de logoped prin introducerea unor elemente atractive precum muzica si jocurile.S-a lucrat pe dezvoltarea unor deprinderi de munca intelectuala structurate care sa-l ajute sa inregistreze progrese in activitatea scolara. In ceea ce priveste dislalia si disgrafia,tulburari ce riscau sa se stabilizeze, terapia logopedica a reusit sa stopeze acest proces, incepandu-se corectarea tuturor grupelor de foneme afectate. Pe parcurs s-au evidentiat progrese vizibile in ceea ce priveste articulatiapronuntia sunetelor afectate si s-au imbunatatit rezultatele scolare. In prezent se continua terapia pentru formarea deprinderii de a articula corect toate sunetele. In plan comportamental, se urmareste ameliorarea stabilitatii atentiei si a laturii psiho-afective. Metodele si procedeeele folosite in corectarea dislaliei, ca si a celorlalte tulburari de vorbire, trebuie selectate si adaptate specificului fiecarei tulburari si copil in parte. Daca dislalia este severa si daca sunt si alte modificari, sezoriale, neurologice,de motricitate, afective, etc, atunci se impune intr-o prima etapa efectuare unor exercitii suplimentare. In corectarea dislaliei se aplica, la inceput o serie de metode cu caracter general in functie de gravitatea tulburarii. Acestea urmaresc sa pregateasca si sa faciliteze aplicarea metodelor si procedeelor logopedice individualizate in functie de caz si de natura dialaliei Pentru corectarea disaliei se pot distinge doua categorii mari de metode si procedee si anume : In categoria metodelor si procedeelor generale sunt cuprinse : gimnastica si miogimnastica corpului si a organelor care participa la realizarea pronuntieie; educarea respiratiei si a echilibrului dintre expir si inspire; educare auzului fonematic; educarea personalitatii, inlaturarea negativismului fata de vorbire si a unor tulburari comportamentale.
Pagina 84 din 136
Pentru imbunatatirea motricitatii generale si a miscarilor fono-articulatorii se pot indica o serie de exercitii care au o importanta deosebita nu numai pentru dezvoltarea limbajului dar si pentru sanatatea organismului .Exercitiie fizice generale au scopul de a usura desfasurarea unor miscari complexe ale diferitelor grupuri de muschi care i-au parte la activitatea de respiratie si la functionarea aparatului fonoarticulator. Se disting doua categorii mari de exercitii si anume: unele cu scopul de a relaxa organismul si musculature aparatului de emisie, exercitii utile in pronuntarea majoritatii sunetelor limbii romane si a altele de incordare care se folosesc in special in timpul pronuntarii sunetelor surde. Pentru dezvoltarea organelor fonoarticulatorii se recomanda o serie de exercitii ce se refera la dezvoltare miscarilor expresivitatii faciale, linguale, mandibulare, labiale etc. Educarea respiratiei si a echilibrului dintre inspir si expir are un rol importanat nu numai in asigurarea unor functi biologice dar si in pronuntie.In timpul expirului, suflul face sa vibreze coardele vocale necesare pentru producerea sunetelor.Presiunea expirului si a inspirului se modifica in functie de fiecare sunet. Unii logopati incearca sa vorbeasca si in timpul inspirului nu numai al expirului (cum este normal). In felul acesta pronuntarea devine defectoasa prin deformarea sunetelor, omisiunea sau inlocuirea lor in cuvint si mai ales prin aparitia unor tulburari ale ritmului si cadentiei vorbirii. Exercitiile de respiratie se desfasoara in functie de varsta dislalicului: la copii mici ele se pot desfasura sub forma jocului utilizandu-se o serie de jucarii in care sa se sufle; la copiii mai mari se pot utilize materiale didactice vizuale, spirometrul, cat si exersarea expir-inspir pe baza apelarii la intelegere. cantului si al recitarii de poezii ritmice. Auzul fonematic, adica capacitatea de a indentifica si diferentia sunetele limbii contribuie alaturi de alte elemente la realizarea unei pronuntari corecte. Prin activitatea de dezvoltare a auzului fonematic se creeaza un sistem relational intre modalitatea senzoriala de percepe si crearea unor imagini ideale la niveluri superioare. Deficientele auzului fonematic fac imposibil autocontrolul auditiv si dislalicului face eforturi de indreptare a vorbirii pe baza motrico-kinestezica a aparatului de emisie. In general, la dislalici sunt eficace pronuntarea, diferentierea si identificarea cuvintelor sinonime si paronime. Consideram ca pentru dezvoltarea auzului fonematic sunt mai importante exercitiile in cuvinte decat pronuntare sunetelor izolate, asa cum in corectarea dislaliei cuvantul joaca un Se recomanda ca exercitiile de respiratie sa fie efectuate odata cu pronuntarea si sa se realizeze la inceput cu ajutorul
Pagina 85 din 136
rol hotarat. Astfel, in realizarea pronuntiei corecte dislaliculreuseste sa efectueze o comparative intre propria sa pronuntie receptionala de la persoanele din jurul sau si sa realizeze un autocontrol, pe baza auzului,asupra emisiei vocale. Educarea personalitatii dislalicului trebuie sa inceapa odata cu corectarea dislaliei indiferent de varsta dislalicului . Educarea personalitatii trebuie sa urmareasca :redarea increderii in propriile posibilitati, crearea convingerii ca dilalia eate o tulburare pasagera care pote fi corectata, crearea increderii in logoped, inlaturatrarea negativismului si redearea optimismului Astfel, corectarea tuturor tulburarilor de limbaj este conditioanata nu numai de eficacitatea metodelor logopedice, ci si de o serie de factor ice tin de particularitatile psihoindividuale ale handicapatilor de limbaj Rezultatele cele mai bune in educarea personalitatii le are psihoterapia. Psihoterapia foloseste o serie de metode si tehnice psihopedagogice in vederea restabilirii echilibrului psiho-fizic al logapatului, incercanda sa stearga din mintea copilului cauzelel care au declansat tulburarea de limbaj, sa inlature si sa previna unele simptome creand in felul acesta, conditii favorabile pentru acesta pentru actiunea procedeelor logopedice din cadru unui tratament complet . Psihoterapia se constitue dintr-un complex de metode terapeutice prin care se uramareste intarirea personalitatii, intarirea cunostintei si imbunatatirea afectiva. In practica logopedica psihoterapia urmareste restabilirea psihicului logopatului prin:educarea personalitatii, -educarea unei aprecieri corecte a propriului defect si al mediului social, -influentarea micromediului social. Metodele psihoterapeutice, utilizate astazi, prin influentarea diferitelor verigi perturbate ale unitatii biopsihosociale infantile.Psihoterapia generala vizeaza eliminarea conflictelor psihice ce au determinat tulburarea de limbaj si restructurarea personalitatii . Pentru a realiza aceasta este necesar: sa se explice logopatului cauzele si conditiile conflictelor pentru ca, prin ridicarea acestora la nivelul constintei, ele sa dispara,rezolvarea relatiilor negative (copil-mediu, copil-copil, copil-profesor, copil-parinte,etc.) acomodarea la colectiv prin capatarea afectiva a copilului. Familia logopatului, prin manifestarile de neincredere si de retinere constitue obstacolul, uneori dificil in terapie. De aceasta , este necesar sa li se explice parintilor tulburarea de limbaj din care sufera copilul, cauzelel declansarii, comportarea fata de copil,
Pagina 86 din 136
cum se desfasoara terapia complexa, care este rolul parintilor in terapie si cum sa asigure regimul de viata propriilor copii logopati. Modificarea conceptiei, a opticii si a modalitatilor comportamentale trebuie sa duca la inlaturarea tensiunii intrafamiliare. Acesta se realizeaza prin: cunoasterea personalitatii parintilor, din convorbirile anamestice, vizite la domiciliu, discutii diferite in grupuri de parinti, resturucturarea atitudini parintilor, atat in cursul sedintelor individuale, cat si in cadrul sedintelor collective. In cadrul sedintelor colective este posibila cunosterea relatiilor dintre parinti si copil, cat si optical lor in legatura cu tulburarea de limbaj al copilului. Se va initia un proces de reconsiderare a greselilor educative, descoperirea propriilor greseli si eliminarea lor. Aceasta vizeaza transformarea parintelui intr-un element principal psihoterapeutic si logopedic, prin organizarea regimului de viata al copilului in familie, organizarea activitatii logopedice si uramarirea rezultatelor. STUDIU DE CAZ VIII I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI: NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII RELIGIE NAIONALITATE ETNIE romn romn centru de plasament C.A. Rosetti IAI 2 ortodoxa A. A. 19.12.1995
II.1. Descrierea fizic: copilul a fost nscut normal i a avut o greutate la natere de 3800 g. Din punct de vedere fizic, s-a dezvoltat normal. Nu prezint semne particulare. II.2. Istoricul dezvoltrii: A. Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul:
Pagina 87 din 136
A fost nascut intr-o familie organizata cu trei copii. B. Aspecte legate de ataament A.A.este ataat de ambii parinticu care este n relaii apropiate. Pe perioada internrii n centrul de plasament a colaborat cu asistenii sociali i cu profesorii din coala de mas ns au fost situaii conflictuale cu unii colegi pe care le-a rezolvat fr s cear ajutorul cuiva. Uneori, se inhib ns dac este stimulat, coopereaz. II.3. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Deficit mintal lejer. Personalitate echilibrat; temperament melancolic; Dezvoltare socio-afectiv: tulburari de comportament prin factori progenetici. Autonomie personal i social bine dezvoltat. Ritm de lucru lent Dezvoltare cognitiv i a limbajului:deficit mintal lejer, disgrafie,tulburari de voce (bradilalie),tulburari de ritm. Dezvoltare psiho-motorie: uoar instabilitate psiho-motorie Concluzii. Recomandari: Terapie comportamental; Terapie logopedica; Psihoterapie de suport; Sprijin familial adecvat; Stimulare permanent n actul nvrii.
III. STAREA DE SNTATE: Antecedente familiale patologice: cei doi bunici neag existena n familie a unor boli cronice sau unor boli infecto-contagioase. Antecedente personale patologice: exceptnd deficiena mintal uoar, copilul a prezentat i bolile copilriei. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat: BCG, AP, DTP, ARR, RDT, IDR. Alte analize importante: copilul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: HIV (negativ), hemoglobina 12,3 g %, exudat nazo-farigian abseni streptococ B hemolitic, RMF 2765, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: Tulburri de static i motricitate uoar instabilitate psiho-motorie; Tulburri ale organelor de sim nu prezint;
Pagina 88 din 136
Stare de nutriie buna.
IV. EDUCAIA: A.A. are vrsta de 10,1 ani i a urmat pn n 2003, cursurile colii generale Ionel Teodoreanu iar n clasa a II-a a prezentat un eec colar. Urmtorii doi ani a fost nscris la coala special C. Punescu. Pe 25.06.2004 s-a dat Certificatul de expertiz i orientare colar care a hotrt orientarea catre scoala speciala cu diagnosticul debilitate mintala asociata cu tulburari de comportament. V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI: 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Copilul a fost crescut n familie pn n 15.02.2002. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Bunicii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei condiiilor de cretere i educarea copilului n familie. 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C. P. C.A. Rosetti 4 luni coala special C. Punescu 4 ani 5. De ctre cine a fost vizitat copilul: NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR A.C A.B A.S sora 5 ori MN bunica paterna 3 ori tata frate bilunar 8 ori 08.09.2002 nevoi speciale 15.02.2006 lipsa resurselor DATA INTERNRII MOTIVAIE
Pagina 89 din 136
Copilul nu a fost plasat n familii de asisteni maternali, n familia lrgit sau n familii foster-care deoarece durata internrii n centrul de plasament a fost scurt iar familia a inut legtura cu copilul. X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI: 1. Identitatea prinilor: MAMA NUME. PRENUME DATA NATERII EDUCAIE STATUT MARITAL OCUPAIA Impex S.A.) DOMICILIUL ap. 4, Iai RELIGIE NAIONALITATE ETNIE 2. Identitatea frailor: AC n. 16.12.1985 (sor geamn) A.B.C. n. 20.03.1987 A.J.C. n. 29.08.1988 3. Date despre familia lrgit: bunicii materni M.A, 72 ani, com.Comarna, IS M.N, 70 ani, com. Comarna, IS bunicii paterni A.I, decedat, 1998 A.V, 73 ani, com. Belcesti, IS 4. Istoricul social al copilului i al familiei: copilul provine dintr-o familie legal constituit n 1983. Din cstoria lui A.V cu A.C au rezultat o fata i doi biei. A.A. a urmat pn n 2003, cursurile colii generale Al. I.Cuza iar n clasa a II-a a prezentat un eec colar datorit ritmului de lucru lent i a unor stri de inhibiie. ortodoxa romn romn ortodoxa romn romn str. Al. Lapusneanu, nr. 52, bl. B1, sc. A, et. 4, TATA A.V. 21.07.1974 10 clase cstorit omer A.C 22.02.1962 10 clase cstorit muncitor (Eurocris
Pagina 90 din 136
Pe 8.09.2003 se elibereaz Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional n care P.I este ndreptat spre nvmntul special. Astfel urmeaz la coala special C. Punescu clasele II-III . Extras din certificatul de expertiz i orientare colar din 25.06.2003 Tipul: deficien mintal intelectual Gradul: intelect de limit / personalitate echilibrat, cooperant / disgrafie, tulburari de voce (bradilalie), tulburari de ritm/ blocaje inhibitive / inteligen practic i social n limite normale / autonomie personal i social. Recomandri curriculare: plan de nvmnt i programe colare specifice colii speciale. Recomandri privind reabilitarea: Psihoterapie de suport Terapie logopedica Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: In vorbirea spontana se inregistreaza o vorbire fluenta si ritmica atunci cand nu se simte stresat . In ce priveste grafismul , s-au remarcat progrese deosebite , reusind sa-si organizeze o scriere lizibila, corecta, cu o buna ordonare macrospatiala. Se lucreaza in continuare cu copilul pentru obtinerea unui ritm constant de vorbire. Pe parcursul stabilirii fluentei vorbirii si pe masura progreselor inregistrate la scrierecitire, precum si succese scolare l-au mobilizat si incurajat mai mult , stimulandu-i vointa si obtinand rezultate mai bune atat in plan scolar cat si in relatiile cu colegii si cu cadrele didactice. Complexitatea tulburarilor a impus initierea unor terapii complexe, urmarindu-se actionarea asupra diferitelor laturi: articulatorie, a dezvoltarii limbajului, dezvoltarii motricitatii generale si fine, memoriei, atentiei, afectivitatii si nu in ultimul rand psihocomportamentale. Avand in vedere complexitatea tulburarilor, am realizat un program individualizat care urmarea achizitionarea gradata a abilitatilor de comunicare. In prima etapa s-a urmarit: -formarea unei respiratii costo-diafragmatice -inlaturarea tulburarilor motricitatii organelor de vorbire, pentru a crea posibilitatea articularii corecte a diferitelor sunete -dezvoltarea auzului fonematic pentru o buna sesizare si diferentiere a sunetelor
Pagina 91 din 136
-exercitii pentru concentrarea atentiei, stimularea memoriei Primele exercitii au fost exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator, in vederea inlaturarii apraxiei acestuia si exercitii de gimnastica respiratorie pentru educarea respiratiei, a echilibrului dintre inspir si expir in scopul asigurarii unor functii biologice. Am trecut apoi la miscari mai complexe si mai precise a buzelor, limbii, obrajilor, pe baza imitarii, in fata oglinzii, fara emitere de sunete. Pe masura diminuarii dificultatilor articulatorii am trecut la emiterea sunetelor. In prezent emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la , , precum si silabe formate din 2 vocale : au, ua, ai, ou, eu. Emite silabe deschise formate din consoanele m, n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, m, mu; n, ne, no, nu, ni; pa). Rosteste o serie de cuvinte apa, asa, dada, buba, doi, copii, gata, Ina, pui, hai, paru-patru, padon pardon, ute uite, pocu porcul, coco cocos, baca- vaca, mao maro. Se insista asupra diversificarii cuvintelor invatate, nu asupra corectitudinii pronuntiei. Asociaza silabe : pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba. Formuleaza propozitii simple : nu pun nu spun, te-am pins te-am prins. Foloseste cuvinte verbe, in special, cu rol de propozitie :da, hai, ute,poua, apa. Spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si pasari domestice, indicand sursa acestora : cane-caine ham-ham, baca-vaca-mu-mu, pui-pui-pui-pui, oioaie-be-be, coco-cocos, precum si alte onomatopee cunoscute. Recunoaste si indica la cerere toate animalele si pasarile, inclusiv cele pe care nu le poate imita : rata, gaina, calul, porcul, pisica. In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine. A reusit sa treca astfel de la mazgalituri la linii in spatiul grafic al caietului si anume : linie oblica dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si verticala, punctul. Coloreaza imagini mari, ramanand, cel mai ades, in spatiul desenului. Reuseste partial sa traseze contururile formelor geometrice. Si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte din spatiu : casa, clasa, mediu. Sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza. De asemeni, cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa) si notiunile perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.
Pagina 92 din 136
Fiind integrat in colectivul clasei, s-a obisnuit sa stea in banca desi nu timp indelungat, sa respecte normele si regulile impuse de invatatoare. Colegii din clasa l-au acceptat, il ajuta cand are nevoie, il sprijina cand nu reuseste sa faca ceea ce doreste ex .il ajuta sa traga fermoarul la haina. In urma socializarii, se observa scaderea agresivitatii atat fata de adulti, cat si fata de colegi. Prognosticul logopedic este de evolutie lenta pe toate liniile : articulatorie, a limbajului, intelectului, scris-cititului, cu posibilitati limitate de recuperare pe linia limbajului oral scris. Exercitiile au fost efectuate in ordinea urmatoare : -exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator si exercitii de gimnastica respiratorie pentru educarea respiratiei fara/cu la emitere de sunete. -emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la , , precum si silabe formate din 2 vocale : au, ua, ai, ou, eu. -emite silabe deschise formate din consoanele m, n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, mo, mu ; na, ne, no, nu, ni ; pa). -rosteste cuvintele apa, asa, dada, buba , doi, copii, gata, Ina, pui, hai, paru-patru, padonpardon, uteuite, pocu porcul, coco- cocos, baca-vaca, mao maro. -asociaza silabe : pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba. -formuleaza propozitii simple: nu pun nu spun, te-am pins te-am prins. Foloseste cuvinte / verbe cu rol de propozitie :da, hai, ute,pou, apa. -spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si pasari domestice, indicand sursa acestora: cane-caine ham-ham, baca-vaca-mu-mu, pui-pui-pui-pui, oioaie-be-be, coco-cocos. In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine. -a trecut de la mazgalituri la linii in spatiul grafic al caietului si anume: linie oblica dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si verticala, punctul. - coloreaza imagini mari, ramanand cel mai ades, in spatiul desenului. Reuseste partial sa traseze contururile formelor geometrice. -si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte din spatiu: casa, clasa, mediu. -sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza.
Pagina 93 din 136
-cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa) si notiunile perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.
STUDIU DE CAZ IX I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI: NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII RELIGIE NAIONALITATE ETNIE romn romn centru de plasament C.A. Rosetti IAI 1 greco-catolic C. M. 23.08.1995
II.1. Descrierea fizic: prezint hipotrofie staturo-ponderal. Din punct de vedere fizic, s-a dezvoltat normal, exceptand hipotrofia staturoponderal. Nu prezint semne particulare. II.2. Istoricul dezvoltrii: A.Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: Provine dintr-o familie dezorganizata.de mentionat ca mai are doi frati cu intelect de limita . B. Aspecte legate de ataament C.M. este ataat de ambii prini. Pe perioada internrii n centrul de plasament a colaborat cu asistenii sociali i cu profesorii din coala de mas ns au fost situaii conflictuale cu unii colegi pe care le-a rezolvat fr s cear ajutorul cuiva. Uneori, se inhib . II.3. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Oligofrenie grad I prin factori progenetici Personalitate echilibrat; temperament sangvinic;
Pagina 94 din 136
Dezvoltare socio-afectiv: cooperant, sociabil; uneori apar blocaje inhibitive. Autonomie personal i social bine dezvoltat. Ritm de lucru lent Dezvoltare cognitiv i a limbajului: deficitului mintal mediu.La examenul logopedic diagnosticul este: dislexie-disgrafie Dezvoltare psiho-motorie: uoar instabilitate psiho-motorie Concluzii. Recomandari: Terapie comportamental; Terapie logopedica; Psihoterapie de suport; Sprijin familial adecvat; Stimulare permanent n actul nvrii.
III. STAREA DE SNTATE: Antecedente familiale patologice: cei doi prini neag existena n familie a unor boli cronice sau unor boli infecto-contagioase. Antecedente personale patologice: exceptnd deficitul mintal mediu, copilul a prezentat i bolile copilriei. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat: BCG, AP, DTP, ARR, RDT, IDR. Alte analize importante: copilul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: HIV (negativ), hemoglobina 13,4 g %, exudat nazo-farigian abseni streptococ B hemolitic, RMF 2765, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: Tulburri de static i motricitate uoar instabilitate psiho-motorie; Tulburri ale organelor de sim nu prezint; Stare de nutriie anorexie.
IV. EDUCAIA: C.M. are vrsta de 10,4 ani i a urmat clasa I la scoala Gheorghe Asachi iar n clasa a II-a a prezentat un eec a fost nscris la coala special C. Punescu. Pe 25.06.2002 s-a dat Certificatul de expertiz i orientare colar care a hotrt existenta deficitului mintal mediu.La examenul logopedic diagnosticul este: dislexiedisgrafie.
Pagina 95 din 136
V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI: 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Copilul a fost crescut n familie pn n 15.02.2001. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei condiiilor de cretere i educare a copilului n familie datorita deficientei mintale si de limbaj 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C. P. C.A. Rosetti coala special C. Punescu 15.02.2002 08.09.2002 lipsa resurselor DATA INTERNRII MOTIVAIE
nevoi speciale
5. De ctre cine a fost vizitat copilul: NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR C.V C.C C.B mama tata frate sptmnal bilunar 8 ori
X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI: 1. Identitatea prinilor: MAMA NUME. PRENUME DATA NATERII EDUCAIE TATA C.V 21.07.1972 12 clase C.C 22.02.1970 10 clase
Pagina 96 din 136
STATUT MARITAL OCUPAIA muncitor(MOLDOPLAST S.A.) DOMICILIUL 4, Iai RELIGIE NAIONALITATE ETNIE 2. Identitatea frailor: C.C n. 16.12.1985 (sor ) C.B.C n. 20.03.1987 C.J.C n. 29.08.1988 3. Date despre familia lrgit:
cstorit omer
cstorit
str. Profesor paul, nr. 15, bl. J1, sc. A, et. 4, ap. catolic romn romn ortodoxa romn romn
bunicii materni MA, 72 ani, com.Costuleni, IS MN, 70 ani, com. Costuleni, IS bunicii paterni C.I, decedat, 1998 C.V, 73 ani, com.Raducaneni, IS 4. Istoricul social al copilului i al familiei: copilul provine dintr-o familie legal constituit n 1983. Din cstoria lui C.V cu C.C au rezultat doi bieI si o fata. Pe 8.09.2002 se elibereaz Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional n care C.M. este ndreptat spre nvmntul special. Astfel urmeaz la coala special C. Punescu clasele I-III.
Extras din certificatul de expertiz i orientare colar din 25.06.2002 Tipul: deficit mintal Gradul:mediu,dislexie-disgrafie Recomandri curriculare: plan de nvmnt i programe colare specifice colii speciale Terapie comportamental Recomandri privind reabilitarea:
Pagina 97 din 136
Terapie logopedica; Psihoterapie de suport.
Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: Progresele au fost imbucuratoare, copilul inregistrand rezultate bune la citit. S-a adaptat usor ritmului de lucru muncind cu seriozitate si cu dorinta de a-si insusi cat mai repede deprinderile de scris. Au persistat greselile de ordin gramatical, datorita folosirii incorecte a unor cazuri si timpuri in relatiile dintre diferite parti de propozitii ,precum si unele greutati in folosirea semnelor de punctuatie. Toate acestea s-au reflectat in rezultatele scolare, elevul promovand anul scolar cu medii superioare comparativ anilor precedenti. Succesul acestor prime rezultate a constituit inceputul vindecarii si integrarii in colectivul clasei. Legatura cu copilul este in continuare pastrata, terapia urmarind evolutia limbajului si comportamentului in cadrul scolii si colectivului de colegi. Examenul logopedic a scos la iveala faptul ca dezvoltarea limbajului si a vorbirii sunt foarte limitate datorita modificarilor aparatului fono-articulator. Malformatiile boltii si valului palatin il impiedica pe copil in executia corecta a sunetelor.Copilul nu poate pronunta consoanele: r, s, x., in schimb poate pronunta nazalizat toate vocalele. Sunetele : ce, ci, ge, gi sunt afectate fiind inlocuite cu un suflu nazal.Auzul fonematic nu este afectat.Atentia auditiva este foarte buna. Vorbirea expresiva este limitata si deformata. Vocabularul activ este redus, capacitatea de evocare a cuvintelor este redusa, fiind preferate mimica si gesturile. Diagnosticul logopedic a fost cel de dislalie polimorfa datorata despicaturii velopalatine. Prognosticul logopedic este de evolutie lenta pe toate palierele limbajului. Terapia logopedica a urmarit mai multe planuri. Activitatea logopedica a debutat cu gimnastica aparatului fono-articulator, urmarindu-se dezvoltarea si educarea miscarilor necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii cuvintelor. Aceste exercitii de gimnastica au avut rolul de a imbunatati functia motorie a sistemelor cerebrale ramase .S-au realizat exercitii de gimnastica pentru buze, limba si valul palatin , administrandu-se probe sub forma de joc. De asemenea s-au efectuat exercitii pentru educarea respiratiei,pentru formarea inspirului si expirului profund, diafragmatic, intens, pentru formarea suflului bucal si educarea expirului bucal in functie de sunet.
Pagina 98 din 136
In continuare s-a trecut la corectarea pronuntiei pornind de la articularea corecta a sunetelor si de la particularitatile articulatorii. In activitatea de corectare s-au utilizat imagini vizuale si motorii, administrate sub forma de joc. La inceputul fiecarei ore, s-a exersat cateva minute la pronuntarea izolata a sunetelor. Dupa emiterea sunetului deficitar, s-a trecut la introducerea sunetului in silabe. Copilul trebuie sa pronunte cuvinte ce contin sunete in silabe directe si inverse,dupa exemplu,in fata oglinzii logopedice.Proba se executa in mai multe sedinte,pana la pronuntia independenta corect. Introducerea sunetului in cuvinte se face sub indrumarea logopedului. Copilului i se cere sa pronunte cuvinte monosilabice,bisilabice,polisilabice, ce contin sunetul afectat. Diferentierea sunetelor la nivelul silabelor si cuvintelor se face solicitand copilului sa sesizeze diferentele dintre silabele si cuvintele auzite.Se cere copilului sa precizeze prin ce se deosebesc silabele sau cuvintele auzite. Etapa automatizarii consta din exersarea sunetului deficitar in propozitii: se cere copilului sa pronunte propozitii simple in care este prezent in cuvinte sunetul deeficitar, in pozitia de inceput,mijloc si final.Aceste exercitii se realizeaza treptat,respectandu-se prncipiul pasilor mici si al dificultatii graduale. Exersarea sunetului deficitar corectat in scurte povestiri, poezii si ghicitori se realizeaza prezentand copilului povesti cunoscute ,in imagini ,asezate ordonat si i se solicita sa spuna povestea care presupune folosirea unor cuvinte continand sunetul deficitar corectat. Treptat s-au introdus diferite combinatii consonantice, gradul de dificultate marinduse treptat marindu-se in functie de ritmul de insusire corecta a acestora de catre copil. Pe tot parcursul sedintelor, copilul a fost incurajat permanent si recompensat cu dulciuri si buline iar in afara sedintelor s-a conlucrat cu invatatorul pentru ca copilul sa fie stimulat si in clasa. La finalul sedintelor, copilul se afla in faza corectarii active a vorbirii. STUDIU DE CAZ X I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI: NUME PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII IAI 1
Pagina 99 din 136
F. V. 12.04.1995
COD NUMERIC PERSONAL 1950412226764 RELIGIE NAIONALITATE ETNIE romn romn centru de plasament C.A. Rosetti ortodoxa
II.1. Descrierea fizic: prezint hipotrofie staturo-ponderal. Din punct de vedere fizic, s-a dezvoltat normal.Nu se cunosc date anterioare intrarii copilului in centrul de plasament. Nu prezint semne particulare. II.2. Istoricul dezvoltrii: A.Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: Provine dintr-o familie de romi . B. Aspecte legate de ataament F.V. este ataat de ambii prini. Pe perioada internrii n centrul de plasament a colaborat cu asistenii sociali i cu profesorii din coala de mas ns au fost situaii conflictuale cu unii colegi pe care le-a rezolvat fr s cear ajutorul cuiva. Uneori, se inhib . II.3. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Debilitate mintala usoara. Personalitate echilibrat; temperament sangvinic; Dezvoltare socio-afectiv: cooperant, sociabil; uneori apar blocaje inhibitive. Autonomie personal i social bine dezvoltat. Ritm de lucru lent Dezvoltare cognitiv i a limbajului: deficitului mintal lejer.La examenul logopedic diagnosticul este: dislexie-disgrafie Dezvoltare psiho-motorie: uoar instabilitate psiho-motorie Concluzii. Recomandari: Terapie comportamental; Terapie logopedica; Psihoterapie de suport; Sprijin familial adecvat; Stimulare permanent n actul nvrii.
Pagina 100 din 136
III. STAREA DE SNTATE: Antecedente familiale patologice: cei doi prini neag existena n familie a unor boli cronice sau unor boli infecto-contagioase. Antecedente personale patologice: exceptnd deficitul mintal mediu, copilul a prezentat i bolile copilriei. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat: BCG, AP, DTP, ARR, RDT, IDR. Alte analize importante: copilul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: HIV (negativ), hemoglobina 13,4 g %, exudat nazo-farigian abseni streptococ B hemolitic, RMF 2765, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: Tulburri de static i motricitate uoar instabilitate psiho-motorie; Tulburri ale organelor de sim nu prezint; Stare de nutriie anorexie.
IV. EDUCAIA: D.C. are vrsta de 10,8 ani i a urmat cursurile scolii Ionel Teodoreanu iar n clasa a II-a a prezentat un eec a fost nscris la coala special C. Punescu. Pe 25.06.2002 s-a dat Certificatul de expertiz i orientare colar care a hotrt existenta deficitului mintal mediu.La examenul logopedic diagnosticul este: dislexiedisgrafie.
V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI: 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Copilul a fost crescut n familie pn n 15.02.2001. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii. 3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei condiiilor de cretere i educare a copilului n familie datorita deficientei mintale si de limbaj 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA
Pagina 101 din 136
DATA INTERNRII
MOTIVAIE
C. P. C.A. Rosetti coala special C. Punescu
15.02.2002 08.09.2002
lipsa
resurselor
nevoi speciale
5. De ctre cine a fost vizitat copilul: NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR F.V F.C mama tata bilunar bilunar
X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI: 1. Identitatea prinilor: MAMA NUME. PRENUME DATA NATERII EDUCAIE STATUT MARITAL OCUPAIA DOMICILIUL RELIGIE NAIONALITATE ETNIE 2. Identitatea frailor: F.C n. 16.12.1985 (sor ) F.B.C n. 20.03.1987 F.C n. 29.08.1988 3. Date despre familia lrgit: Nu se cunosc date despre familia largita. 4. Istoricul social al copilului i al familiei:
Pagina 102 din 136
TATA F.V 21.07.1972 12 clase cstorit omer str. Tatarasi nr. 15, Iai ortodoxa romn romn ortodoxa romn romn F.C 22.02.1970 10 clase cstorit muncitor
Copilul provine dintr-o familie legal constituit n 1983. Din cstoria lui F.V cu F.C au rezultat doi biei. Pe 8.09.2002 se elibereaz Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional n care F.V. este ndreptat spre nvmntul special. Astfel urmeaz la coala special C. Punescu clasele I-III.
Extras din certificatul de expertiz i orientare colar din 25.06.2002 Tipul: deficit mintal Gradul:mediu, dislexie-disgrafie Recomandri curriculare: plan de nvmnt i programe colare specifice colii speciale Terapie comportamental Terapie logopedica; Psihoterapie de suport. Recomandri privind reabilitarea:
Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: Desi la inceput s-au inregistrat aversiuni din partea lui F.V, aceste absente au fost corectate de logoped prin introducerea unor elemente atractive precum muzica si jocurile.S-a lucrat pe dezvoltarea unor deprinderi de munca intelectuala structurate care sa-l ajute sa inregistreze progrese in activitatea scolara. In ceea ce priveste dislexia ce risca sa se stabilizeze, terapia logopedica a reusit sa stopeze acest proces, incepandu-se corectarea tuturor grupelor de foneme afectate. Pe parcurs s-au evidentiat progrese vizibile in ceea ce priveste articulatia-pronuntia sunetelor afectate si s-au imbunatatit rezultatele scolare. In prezent se continua terapia pentru formarea deprinderii de a articula corect toate sunetele. In plan comportamental, se urmareste ameliorarea stabilitatii ateniei si a laturii psiho-afective. De la inceput s-a observat o rapida si dinamica integrare in activitate, dar cu alternarea perioadelor de buna performanta si de insucces total. In general evolutia a fost lenta, cu un ritm oscilant. A continuat sa se mentina mult timp o excitabilitate crescuta. O dat produs, focarul de excitatie persista mult. S-a mentinut mult timp si incapacitatea copilulu de a asculta, de a fi atent la ce auzea si de a diferentia complexele sonore.
Pagina 103 din 136
Efectuarea exercitiilor de gimnastica ale aparatului articulator a necesiatat o perioada indelungata. Mult timp F.V. n-a putut sufla pe gura, fluiera, umfla obrajii, balonul, scuipa datorita inertiei buzei superioare, a obrajilor. Limba n-a putut face contactul cu bolta palatina, astfel ca elementele de articulatie defectuoase au persistat. S-a mentinut o perioada indelungata o inconstanta si nestatornicie a perceptiilor acustice care se inrautateau in caz de boala, situatii tensionate, de abatere a atentiei auditive active. Unele sunete au fost pronuntate corect, dar cu articulatie necorespunzatoare. Nu s-a insistat insa asupra realizarii punctelor corecte, deoarece starea aparatului articulator nu-i permite aceasta. Astfel pentru r, limba nu vibra in atingerea sa cu partea anterioara aa palatului, ci punctul de articulare s-a mentinut peste buza superioara. Sunetul l a fost articulat mult timp difuz spre n lucru ce i-a produs copilului greutati deosebite la memorarea si folosirea litereil. In pronuntarea consoanelor explozive s z t, a suieratoarelor s j, a intampinat dificultati deosebite datorita lipsei presiunii subglotice si inertiei limbii. Sunetele p, bd au fost inlocuite cu un suflu nazal. Asamblarea sunetelor in silabe, dar mai ales a silabelor in cuvinte a fost dificila, pierzand deseori sunete si mai ales silabe, in special pe cele finale inversand si denaturand silabele si cuvintele. Pe masura imbogatirii vocabularului, multe cuvinte au fost pronuntate tot mai corect si folosite mai des. Treptat vorbirea a devenit mai coerenta, dar s-a mentinut agramata. In general vorbirea reflectata era mult mai corecta decat cea independenta, persistand un foarte slab control auditiv. In privinta insusirii scris cititului desenarea literelor a fost realizata cu usurinta, rapiditate in executare, dar le-a memorat foarte greu dupa multe exercitii stabilind cu foarte multa greutate legatura dintre fonem si grafem. A intampinat greutati si la legarea sunetelor in silabe si a silabelor in cuvinte. Dupa aceea a reusit sa realizeze o analiza si sinteza a sunetelor (orala) la nivelul silabei, a cuvintelor a trecut la scrierea lor. Preocupat de prima litera o uita pe urmatoarea, uita silabele denaturand si schimband cuvantul. O evolutie mai rapida a inregistrat-o citirea, performantele in viteza si corectitudine intrecandu-le cu mult pe cele din scriere. Progrese evidente s-au observat si in realizarea operatiilor de calcul aritmetic. Dupa un an de terapie logopedica, an in care posibilitatile articulatorii, de pronuntare a cuvintelor, de formulare a propozitiilor au crescut simtitor F.V. a trecut in clasa a doua continuand si terapia logopedica.
Pagina 104 din 136
Si in acest an preocuparile au fost indreptate tot in directia realizarii pronuntiei corecte, dezvoltarii limbajului oral si scris, deoarece persistau inca imperfectiuni in articularea limbajului oral si scris, o vorbire agramaticala cu lipsa in special a flexiunilor, verbe si substantive, un vocabular sarac, limitat la cuvintele ce semnalau necesitati imediate. In scriere continuau sa apara greutati datorita tulburarilor auzului fonematic si dificultatilor in realizarea analizei si sintezei fonetice si verbale. Astfel apareau pierderi a silabelor, finalurilor cuvintelor, omiterea literelor, o serie de constructii gramaticale eronate. Avand deja unele cunostiinte in directia scris-cititului si socotitului, copilul s-a incadrat bine la inceput, a capatat incredere si siguranta, invatatoarea se declara multumita, nedumeriri avand insa cu particularitatile limbajului lui. I s-a explicat starea copilului si a fost sfatuita sa actioneze cu calm si rabdare pentru a nu duce la aparitia altor tulburari psihice. Totusi, F.V. in scurt timp a devenit tinta ironiilor colegilor, ceea ce l-a demoralizat, ia provocat crize de plans si refuzul de a merge la scoala. Au fost necesare o serie de alte discutii cu invatatoarea, colegii, cu el pentru inlaturarea factorilor traumatizanti si reechilibrarea afectiva, care s-a obtinut relativ usor. Aspectul cel mai deficitar ramanand tot la nivelul limbajului oral si la transcrierea acestuia, accentul s-a pus in continuare pe corectarea si dezvoltarea lui. A fost folosita mult timp vorbirea pe baza de intrebari, urmarindu-se prin aceasta realizarea unei participari active si constiente, dezvoltarea in continuare a auzului fonematic cat si al limbajului si gandirii. Prin intermediul intrebarilor s-a urmarit totodata realizarea usurintei de a vorbi si gandi. In acest scop s-a urmarit, pe langa formarea priceperii de a raspunde corect si formarea priceperii de a pune intrebari. S-a insistat mult asupra expunerilor libere, a povestirilor stiind ca povestirile maresc atentia, sporesc dorinta de a intelege si totodata efortul depus pentru aceasta, obisnuindu-l pe copil cu prelucrarea pe plan mintal a unor intamplari variate si neasteptate. Paralel cu aceasta s-au continuat exercitiile pentru invatarea scris-cititului, unde se intalneau aceleasi greutati din limbajul oral, datorate in primul rand tulburarilor de organizare temporala, care nu permiteau respectarea corecta a succesiunii sunetelor, silabelor, cuvintelor in propozitii, tulburari accentuate si de instabilitatea atentiei si memoriei auditive.
STUDIU DE CAZ XI I. DATE DE IDENTIFICARE A COPILULUI NUME A.

Pagina 105 din 136
PRENUME DATA NATERII LOCUL NATERII RANGUL NATERII COD NUMERIC PERSONAL RELIGIE NAIONALITATE ETNIE INSTITUIA DE OCROTIRE Rosetti II. DESCRIEREA COPILULUI: II.1. Istoricul dezvoltrii:
I. 4.061995 IAI 2 1950694226774 ortodox romn romn Centrul de plasament C.A.
A. Aspecte legate de mediul n care a fost crescut i stimulat copilul: A.I.,6 ani, face parte dintr-o familie numeroas (6 copii). Tatl este bolnav T.B.C. Copilul a fost ncredinat la nceput leagnului de copii. Dosarul elevului nu cuprinde i alte date anterioare venirii sale n scoala.. B. Aspecte legate de ataament: A dezvoltat un ataament de tip nesigur fa de tata datorit schimbrilor intervenite. Are rezerve n a se impune n grup i prezint o oarecare dependen fa de asistenii sociali din centru, apelnd deseori la acetia pentru a fi neles i ncurajat. n relaiile cu colegii de clas i centrul de plasament este timid. II. 2. Aspecte ale dezvoltrii psiho-motorii: Deficiena mintal uoar, debilitate mintal, cu etiologie necunoscut. Carene mari educative i socio-afective; Tulburri de limbaj: .Dislexie-disgrafie, tulburari de ritm si fluenta. Copilul prezint i tulburri de comportament, crize de violen , tendina spre vagabondaj Memorie capacitate redus de stocare i reinerea informaiilor. Atenie: instabil. ntrziere medie n dezvoltarea psiho-motorie. Nivelul cunotinelor generale: foarte sczut pe fondul deficitului intelectual uor mediu i a nestimulrii. Imaturitate socio-afectiv.
Pagina 106 din 136
Concluzii. Recomandri: Terapie logopedic; Program de recuperare individualizat; Psihoterapie de suport.
III. STAREA DE SNTATE Antecedente familiale patologice Nu sunt inregistrate. Antecedente personale patologice: De la natere pn n prezent, copilul a prezentat rujeol, grip i o operaie de extirpare a amigdalelor. Vaccinri: pn n prezent, copilul a fost vaccinat BCG, T. COQ, HEP. B, VVR, IDR. Alte analize importante: minorul a fost evaluat medical prin intermediul analizelor: hemoglobina 13,5 %, HIV (negativ), examen RF, exudat nazo-faringian, coproculturi i uroculturi periodice. Examen somatic general: tulburri de static i motricitate: instabilitate motorie; tulburri ale organelor de sim:strabism - stare de nutriie: bun. IV. EDUCAIA Copilul, n vrst de 10,7ani, a urmat grdinia special din cadrul colii C. Punescu n anul 1999-2001 datorit constatrii deficienei mintale uoare din Certificatul de Expertiz i orientare colar i profesional din 13.09.1999. n anul colar 2002-2002006 a urmat clasele I-III la coala special C. Punescu conform planului de nvmnt i programelor colare specifice colii speciale pentru deficieni mintal. V. ISTORIC AL INSTITUIONALIZRII COPILULUI 1. De unde vine copilul la prima admitere ntr-o unitate de ocrotire? Pn la data de 12.02.2002 copilul a fost crescut n familie ns a avut statut de intern parial (centru de zi) n perioada 28.11.2000 12.02.2002. 2. Cine a solicitat instituionalizarea copilului? Prinii.
Pagina 107 din 136
3. Ce ncercri de prevenire a instituionalizrii au fost interprinse n acel moment? Nu s-a putut preveni instituionalizarea datorit lipsei resurselor i alternativelor. 4. Succesiunea unitilor prin care a trecut copilul: INSTITUIA DE OCROTIRE PERIOADA C.P. C.A. Rosetti- centrul de zi 15 luni C.P. C.A. Rosetti intern luni Grdinia special an coala special C. Punescu an 5. De ctre cine a fost vizitat copilul? NUME PRENUME GRAD DE RUDENIE NR. VIZITELOR A.M AF. mam tata 14 ori 10 ori 13.07.2006 nevoi speciale 1 13.09.2001 pregtire colar 1 12.02.2006 lipsa condiiilor 7 28.11.2004 lipsa condiiilor DATA INTERNRII MOTIVAIE
VI. PLASAMENTE ALE COPILULUI EFECTUATE PN N PREZENT Copilul nu a fost plasat n familii de asisteni maternali, n familia lrgit sau n familii foste care, deoarece familia a ntreinut legtura cu el i a dorit reintegrarea lui familial. X. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI MAMA NUME. PRENUME DATA NATERII 14.04.1965 EDUCAIA clase STATUT MARITAL necstorit necstorit opt clase opt A.M 17.01.1970 TATA A.F.
Pagina 108 din 136
OCUPAIA necalificat DOMICILIUL RELIGIE NAIONALITATE romn ETNIE romn 2. Identitatea frailor:
fr IAI,str.Petre Ispirescu,nr 5 ortodox romn romn
muncitor
ortodox
Din relaia lui AF. cu A.M. a mai rezultat i A.A., ocrotit prin plasament n C. P. C.A. Rosetti. 3. Date despre familia lrgit: bunicii materni: B.S., decedat n 1995. B.L. , 60 ani, str. I.C. Brtianu, nr. 6, IS bunicii paterni: A.N., 78 ani, com. Schitu-Duca, IS A.A., 70 ani, com. Schitu-Duca, IS 4. Istoricul social al copilului: Motivul internrii a fost lipsa condiiilor de cretere i educarea adecvat a minorului. Astfel, n perioada 28.11.2000 - 12.02.2002, A.I. a avut statut de intern parial urmnd centrul de zi din centrul de plasament C.A. Rosetti dup care, timp de apte luni, a fost internat n centrul de plasament C.A. Rosetti. 5. Situaia material a familiei:precara XI. PERSOANE RELEVANTE PENTRU REZOLVAREA CAZULUI: Persoanele care au ajutat la soluionarea cazului sunt bunicii care au ntreinut relaia cu minorul prin vizite, dndu-i acestuia sentimentul c este iubit. XII. ANALIZA CMPULUI DE FORE Aspecte pozitive: Ataamentul bunici-copil; Posibilitatea tatlui de a ntreine familia. Lipsa unui venit stabil al mamei;
Pagina 109 din 136
Aspecte negative:
Tipul de relaie al celor doi prini; Lipsa de experien a prinilor n creterea unui copil cu deficien mintal; Relaii tensionate cu familia lrgit.
Extras din Certificatul de expertiz i orientare colar din 24.09.2003: Tipul deficiena mintal Gradul uoar / carene educaionale, hipomnezie de fixare / dislexiedisgrafie,tulburari de ritm si fluenta / imaturitate psiho-afectiv / deprinderi de munc intelectual nestructurate. Recomandri curriculare: Plan de nvmnt Programe colare specifice colii publice clasei I terapia motricitii; terapie logopedica
- terapie cognitiv-comportamental. Recomandri privind satisfacerea CES: - adaptarea cerinelor colare; metode difereniate de lucru. Evolutia copilului pe parcursul terapiei logopedice: Paralel cu exercitiile logopedice s-au desfasurat sedintele de psihoterapie (individuale si de grup), urmarindu-se restabilirea echilibrului psiho-emotional cocomitent cu stabilirea ritmului corect de vorbire. Activitatea de reeducare a ritmului vorbirii a fost esalonata in patru perioade: Perioada de acomodare si formare a deprinderilor de activitate ordonata, de formare si ascutire a auzului fonematic. Aceasta perioada a constat din: exercitii de respiratie ritmica; exercitii de miscari ritmice; jocuri simple, usoare- care sa cuprinda miscari de ritm echilibru, siguranta folosirii intregului corp; obisnuirea copilului cu noul mod de vorbire (vorbire clara, rara, accentuata ritmic, prelungita si legata). In aceasta perioada s-a apelat la povesti scurte si atractive. Psihoterapia se foloseste cu scopul de a inlatura starile psihice, conflictuale, determinate de deficienta de scris-citit. In primul rand trebuie urmarit sa se inlature teama patologica ca va comite greseli si sa se inlature sentimental de inferioritate instalat.
Pagina 110 din 136
Un loc aparte il ocupa jocul R. Schiling apeleaza la jocul curativ logopedic. In scopuri similare se pot folosi desenul si dramatizare Este necesar sa amintesc o serie de cerinte in terapia specific logopedica a dislexodisgrafiei. Cand tulburarile lexico-grafice sunt manifestari ale reflectarii vorbirii deficitare, activitatea de corectare trebuie sa inceapa cu inlaturarea dislaliei, rinolaliei, balbaielii, dupa metodologia cunoscuta. Inceperea activitatii terapeutice cat mai de timpuriu si odata cu manifestarea primelor elemente cu caracter dislexo-disgrafic. Formarea si dezvoltarea deprinderilorde analiza-sinteza, atat in plan lingvistic, cat si in cel logic. Trebuie sa se aiba in vedere o serie de principii generale care sa directioneze activitatea de terapie :corectarea cat mai de timpuriu a dislexo-disgrafiei; exercitiile efectuate sa fie in raport cu gravitatea tulburarilor dislexo-disgrafice; colaborarea si participarea active a logopatului la activitatea logopedica ; colaborarea cu parinti logopatului; colaborarea cu invatatorii,educatorii in vederea manifestarii tactului si ingaduintei necesare fata de elevul logopat; exercitiile efectuate sa se bazeze pe materialul pe care il foloseste elevul in scoala. Obisnuirea logopatului sa-si concentreze activitatea psihica,si in primul rand gandirea si atentia, asupra procesului de analiza-sinteza a elementelor componente ale grafo-lexiei face parte din metodele si procedeele specifice. Subiectul va fi invatat sa descompuna elmentele grafice si lexice din care este format cuvantul, apoi propozitia si unificarea lor pentru a le putea reda in mod unitar si cursive in scris-citi. Prin formarea capacitatii de constientizare a erorilor tipice dislexice-disgrafice subiectul invata sa-si controleze in plan mental si actional, intreaga activitate necesara comportamentului lexico-grafic. Atentionarea asupra greselilor trebuie sa fie insortita de indicarea corecta a modului de scris-citit. In cazul omiterii sau substituirii unor litere se apeleaza la fixarea si recunoasterea sunetului cu care incepe cuvantul. Aceasta contribuie la formarea asociatiilor dintre foneme si grafeme, cat si la diferentierea acestora. Dezvoltarea capacitatii de sesizare a relatiei dintre fonem-grafem, litera-grafem si fonem-litera Procedee: intr-un text se subliniaza litera sau literele afectate; subiectul citeste singur textul, sub supravegherea logopedului, si subliniaza literele sau cuvintele intampina dificultati si apoi le transpune in scris; dupa principiul de la simplu la complex, se citesc litere, grupuri
Pagina 111 din 136
de litere sau cuvinte de pe scheme-planse, apoi se vor scrie; la imaginile mai greu da evocat se poate scrie inceputul denumirii ca apoi sa fie completat de copil. Dezvoltarea capacitatii de discriminare auditiva, vizuala si kinestezic-motrica Se recomanda folosirea unor procedee care sa stimuleze si sa facilizeze analiza si sinteza fonetica a structurii cuvintelor si proprozitiilor . Rezultatele sunt mai bune daca se porneste de la cuvinte mono si bisilabice, ca in final sa se ajunga la cele polisilabice Se poate folosi scrierea colorata cu una sau mai multe culori. Pentru dezvoltarea capacitatii de discriminare se pot folosi comparatiile pentru distingerea asemanarilor si deosebirilor intre diferite grapheme si litere. p-b-d, m-n, s-s. (componenta vizuala) z-j, s-s, f-v, (componenta auditiva). Citirea imaginilor izolate si in suita- stimuleaza si contribuie la dezvoltarea vorbirii copilului, dezvolta interesul pentru citit si poate fi apreciat ca o etapa ce contine elemente de organizare a activitatii mentale . Deprinderile de citit-scris selective- consta in indicarea cuvintelor si propozitiilor apreciate ca fiind critice sau care au un anumit grad de dificultate ce poate determina erori tipice si pe care subiectul trebuie sa le citeasca si sa le citeasca si sa le scrie. Citit-scris selectiv trezeste interesul si motivatia pentru desavarsirea actiunii. Citirea simultana si scrisul sub control-subiectul citeste odata cu terapeutul si scrie sub supravegherea acestuia. Fiecare greseala este corectata imedeat, ceea ce intareste increderea in posibilitatile sale de scriere-citire. Citirea si scrierea in pereche-doi subiecti citesc si scriu in acelasi timp si se corecteaza reciproc prin schimbarea alternative a rolurilor. Metoda este eficienta prin mentinerea starii de vigilenta, formarea-dezvoltarea motivatiei competitionale si a satisfactiei pentru succesul implinit. Citirea si scrierea in stafeta- un copil din grup citeste sau scrie pe tabla una sau mai multe propozitii, apoi indica un alt coleg care sa continue actiunea. Stimuleaza atentia pentru a corecta greselile si sa poata continua actiunea. Citirea si scrierea in stafeta greselilor-subiectul citeste sau scrie pana in momentul comiteri unei greseli,apoi continua un alt goleg in mod asemantor. Se poate alcatui un clasament pentru a stimula interesul de a obtine un rezultat bun. Citirea si scrierea cu caracter ortoepic-fiecare silaba care se citeste sau scrie cu dificultati este repetata de doua ori,spre deosebire de celelalte ce se scriu si se citesc normal . Citirea si scrierea pe roluri-fiecare subiect indeplineste un rol in cadrul unei povestiri si va citi sau scrie numai acea parte care se refera la rolul cu care a fost investit. El invata sa
Pagina 112 din 136
fie atent, se obisnuieste cu starea de asteptare, ceea ce duce treptat la dezvoltarea echilibrului dintre excitatie si inhibitie. Citirea si scrierea pe sintagme- subiectul trebuie invatat sa sesizeze sensul celor citite si scrise si sa cuprinda in campul sau perceptiv unitatile sintactice purtatoare de semnificatii. Exercitii de copiere ,dictare si compunere. Cele mai multe greseli se fac la compunere . copierea contribuie la realizarea deprinderilor motorii si la obisnuirea subiectului cu forma grafemelor si cu diferentele dintre ele. Dictare este mai dificila pentru dislexo-disgrafici si de aceea trebuie alese texte scurte si organizate in functie de posibilitatile subiectului. Corectarea tulburarilor de vorbire se face inaintea sau concomitant cu terapia dislexografiei.Majoritatea tulburarilor de vorbire se transpun in limbajul scris-citit. Si in acest caz se respecta principiul de la simplu la complex. Terapia dislexo-grafiei trebuie sa vizeze dezvoltarea limbajului si stimularea activitatii psihice. Explicarea cuvintelor, a semnificatiei lor si a sensului propozitiei cu care se exerseaza, ca si solicitarea subiectului sa formuleze povestiri, compuneri, autodictari, faciliteaza stimularea activitatii psihice pentru transpunerea ideilor in planul comportamental verbal. Corectarea confuziilor de grafeme si de litere, conditie de baza in terapia tulburarilor grafo-lexice. Se folosesc exercitii care sa urmareasca formarea capacitatii de discriminare mai intai a grafemelor si literelor separate, apoi in combinatii de cuvinte monosilabice, bi si trisilabice. Este necesar sa se foloseasca si grupurile diftongilor, triftongilor pentru ca aici au loc cele mai multe confuzii. Pozitia ocupata in cuvinte de literele afectate trebuie sa varieze la inceputul, mijlocul si finalul cuvantului.
CAPITOLUL III REZULTATELE OBINUTE I ANALIZA LOR Situaia colar Calculnd media notelor obinute la limba romn de ctre elevii cu tulburri de limbaj i comparnd-o cu media obinut de elevii fr astfel de tulburri, am putut constata faptul c, n general rezultatele obinute de copiii cu tulburri de limbaj sunt mai slabe. Rezultatele la nvtur sunt n general cu att mai slabe cu ct tulburrile de limbaj ale
Pagina 113 din 136
elevilor sunt mai accentuate. Astfel, n timp ce mediile copiilor fr dificulti de limbaj variaz ntre 8,44 9,72 media copiilor cu deficiene de limbaj cercetai rmne sub 8 iar la unii copii cu deficiene accentuate scade sub 7. Dup cum se poate observa diferena dintre copii fr tulburri de limbaj i cei cu tulburri mai uoare (7,92) este mai mic (8,44). n acelai timp diferena dintre rezultatele copiilor cu deficiene accentuate (6,85) i a celor fr deficiene este semnificativ. Din aceste date se poate vedea n mod evident c deficienele de limbaj influeneaz negativ rezultatele la nvtur. M-a interesat ns, care ar putea fi explicaia acestui fapt? Acest fapt ar putea fi explicat atribuind greutile pe care le ntmpin elevii cu tulburri de limbaj la nvtura efectelor imediate ale deficienei asupra activitii colare. Efectul imediat al tulburrilor de limbaj se poate manifesta n greutile elevului de a exprima oral i n scris, n frecvena mare a greelilor de scris, n apariia de inhibiii, n lipsa de curaj cu ocazia manifestrilor n faa clasei etc. Efectul tulburrii de limbaj asupra activitii intelectuale a copiilor nu se limiteaz ns la aceste manifestri i se extind i asupra ntregii dezvoltri intelectuale a elevilor. Dac deficienele de limbaj ar avea numai efecte imediate i ar rmne fr consecine de durat, atunci, n urma unui tratament logopedic reuit, diferenele la note ntre elevii cu tulburri de limbaj i cei fr tulburri de limbaj ar trebui s dispar repede. Faptele ns, arat altceva. Dup cum dovedesc datele adunate, n urma tratamentului logopedic rezultatele la nvtur se mbuntesc la toate categoriile de deficiene dup eliminarea defectelor sau ameliorarea lor, diferena de nivel fa de copiii fr deficiene de limbaj nu dispare total. mbuntirea rezultatelor la nvtur n urma tratamentului logopedic este cea mai mare la elevii cu tulburri de limbaj mai uoare , n timp ce la elevii cu deficiene accentuate scderea acesteia este mai mic. Aceasta nseamn c dificultile de limbaj, mai cu seam cele accentuate, se nglobeaz ntr-un tablou mai complex, se ncadreaz n constelaia mai multor factori care afecteaz mai multe aspecte ale personalitii, i cel intelectual, afectiv, voliional, i chiar de caracter, toate acestea influennd negativ activitatea de nvare i integrarea n colectiv. Rezultatele obinute la probele de dezvoltare a limbajului Pentru a obine un indice cel puin aproximativ al nivelului de dezvoltare a limbajului i Implicit a nivelului intelectual, am aplicat 8 probe descrise n Capitolul al 3-lea. Probele
Pagina 114 din 136
sunt accesibile copiilor, ntruct presupun cunotina din experiena lor anterioar. Mai mult dect att, aceste probe ofer multiple posibiliti: s aud, s vad, s pipie, s comunice. n afar de ultima prob care este o prob scris, toate celelalte 7 sunt probe verbale. Avnd n vedere c rspunsurile la fiecare prob presupun nelegerea instructajului verbal, nseamn ca factorul nelege este factorul comun al acestora. Pentru a elimina pe ct posibil factorii care ar fi putut influena negativ manifestarea copiilor n cursul examinrii am evitat prezena altor persoane, atitudinea critic, aprecierea greelilor de vorbire etc. Comparnd rezultatele obinute la cele 8 probe de grup experimental cu cele ale grupei martor, am constatat c, sub aspect cantitativ (numrul de puncte obinute) diferena dintre cele dou grupe sunt semnificative. Astfel, dac la grupa martor, numrul de puncte a variat ntre 84 92 (punctajul maxim care ar fi putut obinut este de 96 de puncte) la grupa experimental numrul de puncte variaz ntre 52 i 80. Dup care se poate vedea, copiii cu tulburri de limbaj au obinut un punctaj mult mai slab fa de cei care nu au tulburri de limbaj, dei, sub raportul coeficientului de inteligen, ntre cele 2 grupe nu sunt diferene semnificative. Diferenele de puncte dintre cele dou grupe sunt cu att mai mari cu ct tulburrile de limbaj sunt mai accentuate. Astfel , din cei 11 copii ai grupei experimentale, 5 copii au obinut ntre 52 i 60 de puncte. Rezultatele obinute dovedesc c diferena dintre rezultatele copiilor cu tulburri accentuate i a celor fr tulburri este semnificativ, n timp ce diferena dintre copii cu tulburri de limbaj mai uoare fa de cei fr tulburri nu pot fi considerate semnificative . n concluzie, nivelul de dezvoltare a limbajului este cu att mai sczut cu ct tulburrile de limbaj sunt mai accentuate. Compararea rezultatelor colare cu rezultatele obinute la probele de dezvoltare a limbajului. Datele obinute cu privire la rezultatele colare se deosebesc de rezultatele obinute n rezolvarea probelor date. Deosebirea const n faptul c ntre rezultatele la nvtur ale copiilor cu tulburri de limbaj i ale celor fr tulburri exist o diferen semnificativ, cu excepia copiilor cu deficiene mai uoare, n timp ce n privina nivelului de dezvoltare a limbajului diferenele sunt mai mici fiind semnificative numai la copiii cu deficiene accentuate de limbaj.
Pagina 115 din 136
Diferenele dintre rezultatele sczute la nvtur a copiilor cu tulburri uoare nu apar n aspectul intelectual a personalitii copiilor ci n primul sunt al celui psiho-afectiv. Aceasta se explic prin rolul hotrtor pe care l au la aceti copii trsturile de temperament i atitudinea lor mai ales n domeniul relaiilor sociale i n ultimul rnd efectele imediate ale deficienei de limbaj asupra activitii colare. Datorit acestor factori, unii elevi au activitate intelectual rezonabil, obin rezultate mai slabe la nvtur. Cu totul alta este situaia la elevii cu tulburri accentuate. n cazul lor corelaia ntre rezultatele colare i rezultatele obinute la probe este semnificativ. Datele de la punctele 1 i 2 precum i constatrile din lucrrile de specialitate permit o analiz mai aprofundat a raportului dintre dificultile de limbaj i dezvoltarea activitii intelectuale. n primul rnd trebuie s clarific raportul dintre cauz i efect, deoarece nu numai tulburrile de limbaj pot genera un tablou deficitar al activitii intelectuale, ci i invers, chiar tulburrile de limbaj pot fi o manifestare a deficienei mintale. Este un fapt cunoscut ca, dintre copiii debil mintal majoritatea au i defecte de limbaj. La aceti copii tulburrile de pronunie, de exemplu apar datorit dificultilor pe care le are atenia lor. n urma tulburrilor de atenie apar i tulburri n domeniul percepiei sunetelor i n domeniul kinesteziei ceea ce duce la defectele de pronunie. Ineria proceselor de excitaie i inhibiie, deficienele de analiz i sintez a scoarei cerebrale stau la baza particularitilor psihice ale debilului mintal. Prin urmare i lipsa de difereniere auditiv i chinestezic poate avea explicaia tot prin aceste particulariti ale activitii nervoase. ns, defectul neurodinamicii poate s nu aib un caracter particular al defectului, reprezint de multe ori cheia nelegerii i diagnosticrii corecte a unui fenomen de dezvoltare psihic anormal. Este posibil ca tocmai n raportul dintre organele sau sistemele funcionale sntoase i cele atinse, i nu n caracterizarea lor general s gsim cheia pentru o analiz aprofundat a oricrui proces patologic. Caracterul deficitar al proceselor nervoase se poate limita sau se poate localiza asupra anumitor sisteme funcionale sau se poate extinde asupra mai multora dintre aceste sisteme. Astfel, de exemplu, tabloul deficitar al proceselor nervoase n cazul deficienei mintale poate s nu cuprind i sistemul funcional al diferenieri sunetelor i al articulaiei. Tocmai de aceea nu la toi deficienii mintali apar defecte de pronunie. Deficiena mintal afecteaz ns, n mod nemijlocit numai anumite forme ale tulburri de limbaj, ca de exemplu, incapacitatea de a nelege vorbirea.
Pagina 116 din 136
n acelai timp este posibil ca n sistemele funcionale auditiv-vervo-motorii s constatm deficiene destul de grave fr ca acestea s fie consecina deficienei mintale. La elevii cu tulburri accentuale i cu un nivel n general sczut al dezvoltrii vorbirii nu se poate asigura eliminarea total a defectelor de limbaj i nu aduce dup sine mbuntiri semnificative la nvtur. Aceti copii trebuie neaprat separai, pentru a fi supui unui tratament corespunztor. Dup cum am mai menionat, exist particulariti patologice ale activitii nervoase superioare care au un caracter general. n majoritatea cazurilor ns, aceast particularitate caracterizeaz mai mult sau mai puin numai anumite sisteme funcionale. Pe lng aceasta trebuie s sublinieze c sistemele funcionale sunt ntr-o strns legtur ntre ele. Prin urmare, din punctul de vedere al unui sistem funcional atins sau neatins nu este indiferent dac alte sisteme funcionale prezint particulariti patologice sau nu. Astfel, de exemplu, datorit caracterului neatins al unor anumite sisteme funcionale este posibil compensarea deficienelor altor sisteme. n acelai timp deficienele unui anumit sistem funcional nu poate fi compensate, ci din contr ele pot fi agravate, aprofundate de alte sisteme funcionale de asemenea deficiene. Dac aplicm acest principiu al fenomenelor cercetate putem afirma urmtoarele: n cazul cnd n urma unei leziuni organice periferice sau centrale izolate, sau a unei deficiene funcionale mai uoare, apar la copil anumite deficiene de limbaj , acestea vor fi nlturate prin corectare sau chiar prin compensare, dac organismul dispune de alte sisteme funcionale (de analiz i sintez, primul i cel de-al doilea sistem de semnalizare etc.) puternice. n aceste cazuri deficiena poate fi mult ameliorat. n alte mprejurri, ns, dac de exemplu, deficiena de limbaj se grefeaz pe fondul unor sisteme funcionale mai slab dezvoltate, eliminarea lor va ntmpina greuti mai mari i va necesita tratament logopedic ndelungat. Aceasta este situaia n cele mai multe cazuri pe care le-am ntlnit. n astfel de condiii, ajutorul acordat copilului poate schimba esenial situaia. Dac ns nu se acord acest ajutor, tulburrile de limbaj se rsfrng la rndul lor asupra dezvoltrii altor sisteme funcionale i n primul rnd asupra dezvoltrii activitii intelectuale. Aceasta este, cred, sursa diferenelor care au aprut la rezolvarea probelor de dezvoltare a limbajului ntre elevii cu deficiene de limbaj i cei fr deficiene, din aceeai clas. Tulburrile de limbaj afecteaz deci dezvoltarea activitii intelectuale. Presupunem ns c prin eliminarea deficienelor de limbaj pot fi eliminate n mod progresiv (nu dintr-o dat) i urmrile pe care aceste defecte le-au avut asupra activitii intelectuale.
Pagina 117 din 136
Deficienele de vorbire pot s se fixeze i s persiste n urma tratamentului logopedic dac mediul n care triete copilul timp ndelungat favorizeaz fixarea deficienei (de exemplu dac i alte persoane din mediul copilului prezint defecte de vorbire). Dar n toate aceste cazuri, intervenia chibzuit, perseverent nu prea ntrziat poate s asigure nu numai ameliorarea sau chiar eliminarea deficienei de limbaj, dar i a urmrilor pe care le-a avut n domeniul activitii intelectuale. Concluzii. Sintetiznd constatrile pe care le-am fcut n cursul analizei i interpretrii datelor obinute n cercetarea de fa pot spune urmtoarele: Rezultatele obinute la nvtur de ctre elevii cu tulburri de limbaj sunt mai slabe dect rezultatele elevilor fr defecte. Diferenele dintre aceste 2 grupe de elevi este minim n cazul deficienelor de limbaj uoare i este foarte mare n cazul deficienelor accentuate. n privina gradului de dezvoltare a activitii intelectuale diferene mari se constat numai ntre rezultatele elevilor fr tulburri de limbaj i a celor cu deficiene de limbaj accentuate. Corelaia dintre rezultatele la nvtur i dintre cele obinute la probele de dezvoltare a limbajului este foarte mare la copiii cu deficiene de limbaj accentuate. Acesta nseamn c deficienele de limbaj efectueaz n mod negativ rezultatele la nvtur; La elevii cu deficiene de limbaj corelaia - intergravitatea tulburrilor i nivelului obinut n probele de dezvoltare a limbajului - este mare; n urma tratamentului logopedic rezultatele la nvtur se mbuntesc, dar nu n aceeai msur la toate categoriile de deficieni. n cazurile de tulburri accentuate ameliorarea este mic. Tratamentul logopedic n general nu elimin dintr-o dat diferena care exist fa de copiii fr deficiene. Prin tratamentul logopedic se elimin n prima faz numai efectele imediate pe care le au defectele de limbaj asupra activitii de nvare. Eliminarea efectelor fixate se poate realiza numai ntr-un interval de timp mai ndelungat; Efectele profunde ale defectelor de limbaj asupra dezvoltrii activitii intelectuale se fixeaz tocmai n forma unui tablou deficitar al activitii intelectuale ; La unii dintre aceti copii, deficienele de limbaj afecteaz sfera efectiv, care le genereaz adncind caracterul definitiv al acesteia. La aceti copii urmrile defectelor de limbaj n domeniul activitii intelectuale rmn pe planul doi;
Pagina 118 din 136
Fiind vorba de o cumulare i de o fixare a tulburrilor derivate, se impune necesitatea interveniei ct mai timpurii a tratamentului logopedic n desfurarea procesului. Astfel se pot preveni urmtoarele mai grave care pot aprea prin consolidarea tabloului patologic al activitii la nivelul sistemului verbal ca i al integrrii personalitii.
CAPITOLUL IV Modaliti de intervenie corectiv-recuperatorie ntruct limbajul este un fenomen complex, activitatea educativ de corectare i dezvoltare a limbajului trebuie s fie multilateral. Punctul de plecare l constituie dezvoltarea unei motivaii adecvate, cu alte cuvinte, este necesar, n primul rnd, s se obin cooperarea copilului, s i se trezeasc interesul pentru activitatea de comunicare i dorina de a vorbi corect. n al doilea rnd, activitatea educativ nu se poate reduce la corectarea articulrii, a ritmului i a fonaiei. Trebuie s se mreasc dezvoltarea limbajului ca instrument al gndirii i ca mijloc de reglare a activitii i comportamentului. Avnd n vedere aceste aspecte, activitile corectiv-recuperatorii trebuie astfel organizate, nct s aib efecte pozitive att n plan verbal, ct i n plan afectiv-motivaional i n acelai timp s fie adecvate vrstei i particularitilor psihice ale copiilor. Astfel, n cadrul activitilor logopedice mi-am propus s aplic o terapie complex de dezvoltare a ntregii personaliti a copilului debil mintal, viznd n special educaia senzorial, dezvoltarea vocabularului i factorilor motivaionali efectivi Prin urmare, am considerat c eficiena activitii logopedice este determinat de o terapie complex care include dezvoltarea tuturor factorilor implicai n nsuirea corect a propoziiei, citirii i scrierii ca i a ntregii personaliti a copilului. n corectarea tulburrilor de limbaj am nceput cu exerciii ealonate, n funcie de gradul tulburrii, respectnd principiul accesibilitii, intuiiei i punnd copilul n situaii concrete de a opera efectiv cu material didactic. O mare parte din exerciiile de corectare leam desfurat sub form de joc, pentru a stimula factorul motivaional-afectiv i a crea o ambian deconectant pentru copil. Aceste exerciii le-am ierarhizat de la cele mai simple la cele mai complexe, n funcie de etapa i scopul urmrit n fiecare activitate.
Pagina 119 din 136
Etapele de corectare a limbajului oral i scris propriu-zise, au fost precedate de exerciii pentru optimizarea educaiei senzoriale. Acestea au fost efectuate pe baza unui bogat material intuitiv, pe care copilul l-a manipulat n mod efectiv, fiind cunoscut faptul c orice aciune de cunoatere se sprijin pe percepie. Punctul de plecare n terapia limbajului l-a constituit educaia plurisenzorial care asigur saltul calitativ spre treptele superioare de cunoatere. ntruct, mai ales, scris-cititului este o rezultant comun a mai multor factori, s-a avut n vedere ca fiecare component a acestei activiti s devin un exerciiu interesant, un motiv de activitate pentru copil. Am acordat o atenie deosebit dezvoltrii factorilor motivaionali, care poteneaz actul nvrii, stimulat pozitiv n activitatea subiectului: crearea unei ambiane plcute, diversitatea de material didactic intuitiv i activiti ntrite prin aprecieri pozitive. Pentru nsuirea i diferenierea fonemelor i grafemelor, alturi de exerciii de educare a unei articulri corecte acolo unde a fost cazul, am utilizat variate procedee pentru dezvoltarea percepiilor, reprezentrilor vizuale, auditive, tactil-kinestezice, considernd c acestea se difereniaz printr-o intens activitate plurisenzorial. n ceea ce privete eficiena funciei perceptiv-motrice, prezena ndeosebi n scris, ea se exprim n capacitatea elevului de a percepe configuraii spaiale, de a compara, de a vedea spaiul i forma care poate servi drept coninut al diferitelor operaii mintale. Aceast capacitate se dezvolt prin intermediul noiunii obiectuale care poteneaz motricitatea, dexteritatea manual n micri ce implic braul i mna, controlate prin vedere. Aceste exerciii au urmrit formarea la copil a noiunilor care reflect forme geometrice i relaii spaiale fundamentale, care presupun stpnirea reprezentrilor cercului, ptratului, liniei orizontale, verticale i oblice, n scopul nsuirii poziiei literelor i a relaiilor dintre ele. Exerciiile de cunoatere a formelor geometrice au facilitat efectuarea unor sarcini mai complexe, care presupun o analiz i o structurare spaial superioar. Deficienele percepiei la copilul debil mintal se oglindesc i n dificultatea formrii reprezentrilor temporo-spaiale i n vocabular (este vorba de cuvinte care desemneaz mrimea), relaiile spaiale fiind srac reprezentate. Avnd n vedere dificultile debilului mintal n formarea reprezentrilor spaiotemporale i incriminarea acestora n etiologia tulburrilor scris-citit, mi-am orientat activitatea spre elaborarea spre elaborarea unui program de diminuare a acestora.
Pagina 120 din 136
O importan deosebit, n cadrul terapiilor logopedice, am acordat-o dezvoltrii auzului fonematic, a motricitii fine, a memoriei auditiv-verbale i a ateniei auditive. n general, copiii cu tulburri citit-scris, nu despart cuvntul n elementele sale fonetice. Substana sonor a cuvntului le apare pe baza percepiei global-structurale, individuale. Cuvntul fiind pentru copil cea mai mic unitate cu sens (i nu fonemul), activitatea de dezvoltare a capacitii de analiz i sinteza fonematic, a nceput cu diferenierea i nelegerea cuvintelor din propoziii. Copilul trebuia s nvee s disting i s reproduc precis la citirea i scrierea diferitelor combinaii, sub form de logatomi, silabe, cuvinte, propoziii. Scrierea acestora s-a fcut numai dup o prealabil analiz fonetic, copilul discriminnd fiecare sunet i fiecare sunet i gsindu-I n alfabetul decupat grafemul corespunztor. Ineria activitii cognitive a copilului debil mintal, deficienele analizei i sintezei, mai ales datorate ngustimii, cmpul vizual, precum i faptul c elementelor nu sunt analizate ntr-o anumit ordine i ierarhizare, au impus orientarea activitii logopedice spre exerciii de dezvoltare a procesului de sintez n scopul legrii grafemelor n cuvinte i a acestora n propoziii. Rolul limbajului n mijlocirea gndirii are o importan deosebit pentru practica logopedic. De aceea, activitatea nu s-a rezumat numai la combinaii de sunet fr sens, sau la exercii rigide, stereotipe; activitatea logopedic a fost orientat spre efectuarea unor lecii colective, pe grupe omogene, folosind n special, conversaia, dialogul. Dezvoltarea vocabularului, precizarea sensului cuvintelor, dezvoltarea capacitii de exprimare verbal formative deosebite n nsuirea deprinderilor citit-scris i a dezvoltrii personalitii n general. Aadar, activitatea logopedic a fost orientat spre urmtoarele obiective generale: dezvoltarea abilitilor perceptiv-motorii i intelectuale implicite n limbajul oral i scris; dezvoltarea capacitii de orientare i structurare spaial cu accent pe analiza structurii spaiale a simbolurilor grafice dezvoltarea auzului fonematic prin diferenierea particularitilor acustico-motrice ale fenomenelor dezvoltarea elementelor de schem corporal i fixarea lateralitii; dezvoltarea i organizarea limbajului, a comunicrii. Educarea psiho-motric, realizat printr-o intens activitate plurisenzorial.
Pagina 121 din 136
n cadrul acestei etape am urmrit: dezvoltarea motricitii generale; dezvoltarea finei motriciti (solicitat de pronunie, scriere i activitatea practic ulterioar); educarea respiraiei; educarea echilibrului postural i ritmul micrilor; educarea micrilor simultane (coordonare mn-picior, ochi-mna); exersarea dominaiei laterale; educarea formrii unei imagini corecte a schemei corporale; dezvoltarea ndemnrii motrice necesare pentru autoservire i n diverse activiti cu caracter practic. I.A. Educarea psiho-motric. Coninutul activitilor i modaliti de rezolvare. Micri generale ale corpului . = exercii de extensie i contracie a corpului . Copilul este antrenat n a efectua micri prin care s descopere c prile corpului su se pot mica n diferite direcii. = exercii de trre (pe covor); jocuri de trre ; cine trece mai repede pe sub mas ? = exerciii de aplecare, de rotire a corpului, a capului: nainte, napoi, la stnga, la dreapta, n spate, n fa, in sus, n jos; ntoarceri, rsuciri, ndoiri ale corpului, ghemuiri. Micri ale picioarelor = exercii de deplasare n mers : mers obinuit, cu controlul inutei corporale i a respiraiei, mers lent (simulnd oboseala), mers rapid (simulnd graba); = alergare, alternant cu mers, alergare n ritm variat, alergare n linie dreapt, alergare n cerc, alergare n scopul realizrii unei activiti concrete ( Alearg la pomul acela i adu mingea). = mers nainte, mers napoi , mers lateral; = exerciii de flexiuni, balansri, rotiri, ndoiri i ntinderi ale picioarelor, balansri (nainte , napoi, lateral), rotiri (din poziia culcat pe spate). = exerciii de salt, urcare, coborre, salt pe o saltea; salt peste un obstacol (la nceput un prag, apoi o bar aezat la nlime mic).
Pagina 122 din 136
= exerciii de dezvoltare a echilibrului motric : mers pe vrfuri; sritura ntr-un picior, sritura pe loc, sritura cu o deplasare pe o distan mic; jocuri :Cocostrc ntr-un picior, Ruca chioap, etc. Micri ale minilor = exerciii de apucare ; = exerciii de aruncare (aruncarea mingi); = exerciii de dezvoltare a dexteritii mn-deget, a forei musculare, a siguranei micrilor, de coordonare ochi-mn; ruperea n bucele mici a hrtiei(sau n fii mai nguste sau mai late). Fiind vorba de copii debil mintal, care ar putea extinde aceast aciune i la alte materiale, este necesar s se dea un sens precis activitilor: bucelele rupte pot deveni fulgi de zpad. = tierea de diferite materiale : decuparea .La nceput se face tierea la ntmplare a unor buci de hrtie, buci de carton, esturi, sfori, fire de a; se fixeaz un singur obiectiv i anume, acela de a manevra corect foarfeca i de a parcurge distana respectiv. Apoi, se vor decupa figuri simple, cerndu-i-se copilului s respecte conturul figurii desenate pe hrtie. = modelarea din plastelin : la nceput se urmrete dobndirea posibilitii de a frmnta plastelina cu dou mini, de a o face cocolo, de a o fraciona n buci. Se vor modela diferite obiecte familiare copilului i care sunt simplu de efectuat. = ndoirea unui carton, a unei hrtii. Se pot realiza diferite obiecte : brcu, solni, cma etc. = rularea unei buci de hrtie a unui erveel, a hrtiei creponate, bobinarea unui fir de a, de srm pe un mosor. = punerea ntr-o sticlu a unor mrgele; la nceput mrgelele mai mari, luate cu dou degete, i puse n sticlue, apoi mrgelele din ce n ce mai mici; = trasarea de linii cu cret pe tabl , legarea (unirea), unor puncte date. = desenarea: la nceput micarea foarte simpl de trasare a liniei, de inere corect a creionului; apoi linii, mici, mari, verticale, orizontale, ntretiate; punctarea cu creionul a unei linii date vag, desenarea unor figuri simple; = colorarea unor figuri mai mari, la nceput. n aceast etap, simpla aciune de a aterne culoarea pe hrtie, contactul tactil cu acuarela, contactul vizual cu culoarea, vor determina descrcarea emoional a copilului i creterea tonusului afectiv, ceea ce va implica copilul i mai mult n activitate.
Pagina 123 din 136
ntr-o faz ulterioar i se va cere copilului s in seama de contur: figuri simple (un mr iragul de mrgele). Apoi se poate aduga alte motive simple, dar colorate diferit. Aadar, pe lng aciunea de colorare, care implic un anumit efort muscular i cere i coordonarea micrilor, precum i precizie n micri, copilul va achiziiona cunotine referitoare la culoare, mrime, direcie, etc. Exerciii de gimnastic a aparatului fonoarticulator Scopul acestor exerciii este de a nltura tulburrile de pronunie, care de multe ori, sunt asociate cu dislexie i disgrafia. Exerciiile de gimnastic mimico-articulatorie, se impun i la copii care nu prezint dislalii, de care manifest o rigiditate a musculaturii faciale, linguale, labiale, ct i cei care nu sesizeaz micrile fonoarticulatorii implicate n pronunia sunetelor. I.B.Dezvoltarea funciilor perceptiv-motorii. Activitile desfurate s-au axat pe : Exerciii senzoriale-motrice care urmresc formarea noiunilor de form, mrime, direcie, poziie - Se prezint imagini ale unor obiecte mici i mari. Se trece de la obiecte cunoscute, la obiecte mai puin cunoscute. Primele comparaii se vor face pe acelai obiect sau pe aceeai fiin (de exemplu, un mr mic i un mr mare), apoi se fac comparaii ntre obiecte, fiine diferite ca identitate, dar i ca dimensiuni: un cine mare, o pisic mic, un balon mare, o minge mic, etc. Se prezint obiecte scurte i lungi. De asemenea primele comparaii se fac pe obiecte identice (o linie scurt o linie lung). Apoi se fac comparaii ntre obiecte diferite ca identitate, dar i ca mrime: un baston lung o linie scurt. Se prezint fiine nalte i fiine scunde (am nlocuit termenul de scund cu cel de statur mic). Am luat i exemple din grup: copii nali i copii scunzi. Se prezint obiecte i fiine pentru a ilustra noiunile: larg i strmt, lat i ngust, slab i gras. Exemple: un drum lat, o crare ngust, un palton larg, un palton strmt, un material lat, un material ngust, un om gras, un om slab, etc. Am creat situaii chiar n grupa: un copil a mbrcat haina mea i toi ceilali au constatat ca e prea larg; am ncercat eu s mbrac un
Pagina 124 din 136
palton al unui copil, dar s-a constatat de ctre toat lumea c nu-l pot mbrca pentru c este strmt. Aceste exemple sunt la ndemn i sunt eficiente pentru atingerea scopului urmrit. = Pentru a determina copiii s fac efort de discriminare ntre diferite mrimi i forme ale obiectelor, pentru a sesiza c unele au aceeai mrime, iar altele au alt mrime, c unele au aceeai form, iar altele au alt form, le-am pus n faa copiilor mai multe imagini ale aceluiai obiect la fel de mari (de exemplu - plrii), i le-am cerut s le coloreze n rou apoi am aezat pe mas imagini ale unor triunghiuri cernd copiilor s le coloreze n verde. = Pentru formarea noiunilor de poziie i direcie am desfurat activiti, ca de exemplu: copiii sunt aezai n faa mesei lungi din cabinet; pe mas am pus diferite obiecte, dispuse n anumite relaii spaiale: o carte, pe care am pus un creion, lng creion am pus o radier, alturi de carte am pus un caiet; masa am tras-o aproape de tabl; ea este departe de fereastr. P. st n faa doamnei profesoare. C. st la dreapta lui P., iar I. La stnga lui P., sus de tavan era agat becul, jos era covorul, etc. Exerciii pentru dezvoltarea schemei corporale Prin aceste exerciii am urmrit contientizarea de ctre copii, a prilor propriului corp, precum i poziia acestuia n spaiu. Le-am artat copiilor s mite capul, minile, picioarele, s nchid ochii, s deschid gura; Exerciiile de micare a diferitelor pri ale corpului s-au repetat, copiii stnd n diferite poziii: stnd n picioare, stnd pe covor, stnd pe scaun etc. Desen incomplet al unui om: am desenat la tabl schematic un om cruia i lipsea ceva . Copiii trebuiau s spun i s deseneze partea care lipsete Diferenierea stnga-dreapta: am desenat din nou pe tabl un om ntrebnd copiii cu ce mn am desenat (Aceasta este mna dreapt . Care este mna ta a dreapt?) n timpul activitilor, tot timpul mi-am verbalizat aciunile, cernd copiilor s-i verbalizeze la rndul lor propriile aciuni. Se accentueaz discriminarea stnga-dreapta. d) Exerciii pentru dezvoltarea capacitii de discriminare auditiv Este un factor important care, mpreun cu celelalte tipuri de discriminare, fac posibil cunoaterea lumii exterioare.
Pagina 125 din 136
O discriminare vizual srac handicapeaz individul; el va avea dificulti de identificare a obiectelor, de difereniere a formelor i mrimii acestora, a formelor geometrice, a formei unei litere, etc. = copiilor li s-a creat posibilitatea s cunoasc direct o varietate de obiecte, ncepnd cu cele care sunt n imediata apropiere, pn la cele necunoscute. Aceste exerciii sunt nsoite de denumirea lor de ctre nvtor. = n faza a doua s-au prezentat imagini ale obiectelor pe care le-au cunoscut direct, pentru ai ajuta s identifice obiectul perceput anterior, la alte dimensiunii dect cele reale; imaginile pot varia: astfel s-au prezentat copiilor 2 3 imagini ale aceluiai obiect, pentru ca acesta s nu rmn fixat doar pe o anumit imagine i s nu poat recunoate obiectul n alte poziii, cu alt culoare, etc. = pentru obiecte care nu pot fi aduse n cabinet (de exemplu, autobuzul, trenul, etc.), ca i pentru animale, am folosit diapozitivele. = aranjarea imaginilor pe principiul similitudinii: se prezint imagini ale diferitelor obiecte, cerndu-li-se copiilor s le aranjeze n funcie de culoare, form i utilitate, etc. = desene lacunare ; copiii trebuiau s identifice ce anume lipsete fiecrei imagini i s-o deseneze. = s-au prezentat imagini care reprezentau pri ale unor obiecte sau fiine cunoscute; roata unei maini, piciorul unui om, etc.; copiilor li s-a cerut s spun crui obiect sau fiin aparine, deci s identifice ntregul prin percepia unei pri. = ce a greit pictorul? se cere copiilor s observe desenele i s spun ce a greit pictorul? s decupeze a doua parte a fiecrui jeton, care nu corespunde imaginii; s asambleze i s lipeasc n caietele lor, prile astfel nct imaginea obinut s corespund cu realitatea . Exerciii pentru dezvoltarea auzului fonematic Exerciiile de dezvoltare a auzului fonematic sunt legate de gradul de tulburare a percepiilor verbo-acustice. nainte de a-l nva pe copil s pronune corect un anumit sunet, am fcut exerciii de analiz fonematic, am realizat-o mpreun cu exerciiile de articulare a sunetului. = exerciii de imitare a sunetelor a sunetelor din natur, pronunia fcndu-se cnd n oapt cnd tare, n ritm stacatto i prelung.
Pagina 126 din 136
= pronunia unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime: pa pe pi po - pu pa pi ba be bi bo bu ba bi = exerciii de difereniere a consoanelor surde de cele colore. copilul st cu spatele la logoped, la 3 4 m., pe linie median, apoi n poziie dreapt sau stnga se vorbete de la o voce optit, crescnd n intensitate: pa ba pe be pi bi po bo pu bu pa ba pi bi td vata tar dar voi tac dac poal boal coal goal cat gat cura gura crai grai creier greier lunc lung etc. sale jale apc japc oc joc ir jir ur jur prit prjit
Pagina 127 din 136
ap ab ep eb ip ib op ob up ub ap ab ip ib pb
apa aba epe ebe ipi ibi
papa baba pepe -bebe pipi bibi opo -obo upu ubu popo bobo pupu bubu etc.
apa aba ipi ibi cg paie baie para bara fv
papa baba pipi bibi
= cuvinte paronime tare dare car gar caz gaz file vile far var. fiu viu fata foi
trepte drepte pere bere topor dobor pile bile lat lad faz vaz pot pod cltite cldite etc. sz sare zare seu zeu seam zeam vars varz vase vaze oase oaze prun brun alpine albine etc. sj pun bun
groas groaz - barca barda barza - rece lege rege - clon glon
pritur prjitur tap top dop cer ger
= cuvinte diferite cu puncte de articulare apropiate.
= diferenierea sunetelor cu punct de articulare apropiat. s soc oc sold old las la munca muca teap ceap roz lor = transformri de cuvinte prin nlocuiri de silabe: pac pil cos co joc frig ramasacasoare caramastoartraetc. sa cor dapat duc lung a danc puc zj t ce ci zar jar zale jale zoi joi rl ate ace tine cine el cel neap nceap pli - plci rama lama crema clema rege lege rada lada rob lob
peste pete zur jur
Dezvoltarea capacitii de transpunere a limbajului oral n limbajul scris.

Pagina 128 din 136
Exerciii de cunoatere a sensului cuvintelor, pronunarea lor i analiza fonografic a acestora. Completarea sunetului omis din cuvinte care desemneaz o imagine (exemplu: pa a; ma - a), etc. Formularea mai multor cuvinte dup sunetul sau silaba reper: ase apte s ina ura ra cheta na ma dio
Alctuirea de cuvinte din silabe prezentate in ordine ncruciat: sa cu pa pe ban du lap ca
Alctuirea de cuvinte din sunete aezate n ordine inversat: e-v-l-e c-r-a-t-e Dictri de cuvinte cu omiterea unor sunete: _____ citoz, _____________ turist, _____________ elev, ______________ dafir. nota pentru facilitarea rspunsurilor se prezint i imaginile corespunztoare. Furtuna a rupt ar _________ din pa ___________ Au nflo _____________ tran ________________ Rostirea fiecrui cuvnt, aa cum este scris: de lemn, de fier, de nvat, de scris, de ieri, de diminea, de dou ori, de pe mas. Se cere copiilor s precizeze numrul cuvintelor pronunate. Pronunarea cuvntului care lipsete din propoziie i scrierea lui. Maria ia cartea de . mas. Pisica sare de . dulap Ana terge praful de .. scaun caz-val-na re-de-pe
Pagina 129 din 136
Completarea silabei care lipsete i rostirea cu voce tare: O cocoa _____________ de cmil O masu ______________ rupt O cirea ______________coapt O curelu _____________ nou O doam ______________ profesoar O pisic lene _______________ O bro frumoa _____________ B. Exerciii pentru consolidarea pronunrii i scrierii literei m nainte de p i b a) desprirea n silabe a cuvintelor: ambiie, bumbac, combinat, dumbrav, hambar, campanie, compunere. pronunarea cu voce tare a literei scrise nainte de p i b. b) completarea literei care lipsete din cuvinte date i pronunarea acestora cu voce tare: a_mbalaj, bu_bac, ca_pion, ca_pie, co_punere, co_pas, cu_par, i_posibil, i_portant, _barca, _pinge, po_pa, ti_p, u_brela, ti_mbru. C. Exerciii pentru consolidarea cuvintelor n care una din silabe se repet identic: Salata este srat. Zora are la ferestre zorele. Zaharnia este plin cu zahr. Coul este plin cu cpuni. Viina este roie. C. Introducerea listei de propoziii pentru consolidarea sunetelor p b, d t. Barbu duce un butoi. Dan are n grdin dovlecei. Pescarul prinde pete cu nvodul. Banii sunt n buzunar. Ion dobora un copac cu toporul. Berzele se duc n rile calde. Toamna este brum. Dulceaa este din trandafiri.
Pagina 130 din 136
etc. Dezvoltarea limbajului i a comunicrii Alctuirea de propoziii de ctre elevi cu ajutorul cuvintelor date. De exemplu, se dau dou cuvine foarte cunoscute de copii: ac i mas. Am un ac. Acul este pe mas. Gsirea cuvintelor indicate din coloanele de cuvinte date: cutarea ultimului cuvnt din toate coloanele; cutarea celui de al treilea cuvnt din prima coloan; citirea de jos n sus a cuvintelor din prima coloan; citirea de cuvinte care arat nume de fiine, lucruri, etc. Aceste exerciii concentreaz atenia elevilor asupra sensului cuvintelor. Procedee pentru lrgirea cmpului vizual. Se scriu pe tabl dou cuvinte cunoscute de elevi: Ana Ica Se citesc apoi, se adaug cuvntul coase Ana coase Ica Se terge cuvntul coase i se scrie: Ana are Ica are Se citete apoi, se adaug cuvntul mere: Ana are mere Ica are n scopul citirii expresive dup citirea propoziiilor afirmative, se nlocuiete punctul cu semnal ntrebrii i se citete model propoziia cu intonaia interogativ. Elevii neleg astfel, c schimbarea sensului de punctuaie atrage dup sine schimbarea sensului propoziiei. Exerciii pentru completarea propoziiilor lacunare: Cerul este Iarba este ..
Pagina 131 din 136
Maina merge pe Trenul merge pe Avionul zboar n . Fructele mrului se numesc . Ele au culoarea . Fructele cireului se numesc . Ele au culoarea . Fructele prului se numesc . Ele au culoarea . zboar. uier. are brazde adnci. Alctuirea propoziiilor n cuvintele inversate: elevii coase fata zboar psrile nva blocul sunt roii merele este nalt pdurea cnt
Formularea de propoziii cu cuvinte indicate: cald, ru, copiii, vara, vacana sau alctuirea unor povestiri. Descrierea unor imagini, mai nti oral, apoi n scris; Pentru lrgirea ariei limbajului verbal se realizeaz jocurile: Cine spune mai multe cuvinte despre: lucrurile colarului; mbrcminte; lucruri din cas; lucruri i obiecte din cas. Povestiri dup imagini sau povestiri dup o succesiune de imagini pentru dezvoltarea capacitii de a percepe o imagine sau o succesiune de imagini, de a nelege semnificaia lor i a expune propoziional ceea ce au neles, de a stabili relaii ntre secvenele imaginilor n succesiunea lor i a le transforma n idei i judeci, de relaie. Alctuirea propoziiilor cu cuvintele: sat sac, var. val. Combinarea literelor (sunetelor) n silabe i a silabelor n cuvinte. Jocul antonimelor: cine gsete mai repede opusul cuvintelor: bun, cuminte, dulce, etc. Exerciii pentru nsuirea citirii expresive: Citirea propoziiilor afirmative, interogative, exclamative.
Pagina 132 din 136
Fiecare propoziie se citete n mai multe variante, pentru evitarea tendinei de perseverare a unui model. Exerciii pentru delimitarea corect a propoziiilor urmate de citirea expresiv. prezentarea unui test fr semne de punctuaie, elevii avnd sarcina s delimiteze corect prin bare i s transcrie ortografic. Activitatea de copiere: Aceste exerciii sunt de mare utilitate, deoarece solicit elevul pe linia cunoaterii i reactualizrii semnelor i schemelor grafice, nvate, a coordonrii vizual-motrice i a orientrii corecte n pagin. Exerciiile de cooperare presupun, de asemenea, un efort de atenie i un grad de independen, ele dnd posibilitatea posibilitatea profesorului s individualizeze sarcinile sub aspect cantitativ. n funcie de caz, el poate varia nu numai sarcina, dar i modelul grafic, dup care se realizeaz copierea: text sau cuvinte scrise cu caractere mai mari, modele n care particularitile mai greu de sesizat ale literelor sunt prezentate printr-o alt culoare, pagini cu spaii mai largi, demarcate cu rou, caiete cu ptrele. de dificultate se disting mai multe tipuri de copiere: Copierea unor cuvinte sau propoziii scrise de mn: Aceast activitate presupune recunoaterea semnelor grafice de mn nvate, ct i un efort de coordonare vizual-motric. Copierea unor propoziii de la tabl ofer elevilor pe lng modelul scrierii unor cuvinte i obinuirea de a percepe spaiile libere dintre cuvinte. Este util ca n cazul elevilor care ntmpin dificulti, s se intervin prin demarcarea spaiilor dintre cuvinte, prin linii verticale sau spaii colorate. Modelul ce urmeaz a fi copiat trebuie citit n prealabil de ctre fiecare elev. Copierea dup cuvinte sau povestiri scrise cu litere de tipar. Acest tip de copiere este mult mai dificil dect copierea dup modelul grafic scris de mn, deoarece presupune transferul de la un sistem de simboluri grafice, la altul. Dificultile acestui tip de copiere presupun un antrenament sistematic n vederea fixrii corespondenelor litera de tipar, litera de mn. Se recomand n acest sens, sub cteva exerciii sub form de joc: se mpart elevilor cartonae cu litere scrise de mn; logopedul pune pe stativ litera de tipar, iar elevii trebuie s aleag i s ridice semnul pereche. se scriu o silab sau un cuvnt la tabl. Dup scopul urmrit i gradul lor
Pagina 133 din 136
Elevii trebuie s compun cu litere din alfabetar, silabe sau cuvntul scris cu litere de mn la tabl. Copierea dup cuvinte s-au povestiri scrise cu litere de tipar reprezint un exerciiu util, att pentru scriere, ct i pentru citire. O cerin important este ca fiecare elev s citeasc cu voce tare ceea ce scrie. Copierea activ. n acest sens, se recomand urmtoarele tipuri de exerciii: elevii au n fa coloane de cuvinte cunoscute, att din punct de vedere semantic, ct i grafic. Ei sunt solicitai s copieze toate cuvintele care ncep cu un anumit sunet (liter), toate cuvintele care ncep sau se termin cu o anumit silab, cuvinte care au n interior o anumit silab sau un anumit sunet, cuvinte care denumesc diferite categorii de fiine sau obiecte. Elevii au n fa un text bine cunoscut, din care li se dicteaz o propoziie, iar ei trebuie s o caute i s-o copieze. 13) Activiti de dictare. Dictarea este o activitate mai dificil dect copierea, deoarece ea solicit perceperea i conservarea semnalului auditiv, analiza elementelor componente, respectarea schemelor grafice corespunztoare semnalului sonor, coordonarea audio-grafic. Dictrile pot fi de mai multe tipuri: dictarea unor sunete sau silabe n scopul consolidrii corespondenelor dintre sunetele vorbirii i semnalele grafice; dictarea unor cuvinte: n acest caz, cuvintele vor fi exersate prealabil, prin lecturi dup imagini, citirea i copierea lor, etc. Dictarea cuvintelor se realizeaz dup urmtoarea ordine: se pronun clar cuvntul de ctre logoped, apoi de ctre elevi; se analizeaz fonematic cuvntul, se rostete cuvntul legat, apoi se scrie independent i se verific corectitudinea lui. De remarcat c, dup ncheierea activitii logopedice, elevul trebuie urmrit n continuare la activitile de la clas. Astfel, cadrele didactice vor fi informate de logoped asupra stadiului corectrii limbajului i cu privire la procedeele ce pot folosi pentru stimularea ntregi activiti psihice. nelegerea i tactul pedagogic creeaz o atmosfer favorabil pentru evoluia ulterioar a elevului.
Pagina 134 din 136
CONCLUZIILE LUCRRII Din toate cele prezentate n aceast lucrare rezult c terapia tulburrilor de limbaj este o necesitate. Valoarea msurilor timpurii de profilaxie i corectare a lor este incontestabil dac avem n vedere efectele pozitive pe care le are asupra activitii de nvare, asupra dezvoltrii psihice n general, precum i asupra integrrii sociale a copilului deficient mintal care prezint tulburri de limbaj. Experiena practic a demonstrat faptul c, n urma corectrii deficienelor de limbaj, elevii logopai obin rezultate mai bune nvtur nu numai prin note mai bune i prin corectarea efectului intelectual depus n pregtirea leciilor. O importan covritoare n cazul activitilor de terapie logopedic o are psihoterapia care ocup un loc central ntre tehnicile generale de reducere a personalitii logopeilor. Ea se realizeaz n forma discuiilor libere i dirijate prin joc i desen, vizionare de diafilme i dispozitive, prin munc, prin lectur etc. Prin specificul lor, fiecare dintre aceste modaliti de desfurare a psihoterapiei are efecte benefice asupra afectivitii copiilor, influennd pozitiv relaiile dintre acetia i copii din jur, precum i atitudinea fa de activitatea de inventare. Aa , de exemplu, utilizarea crii ca instrument terapeutic este nou. In Egiptul antic crilor li se spunea balsamul sufletului. Puterea de sugestie a lecturii asupra sugestiei este utilizat att pentru efectul ei sedativ, ct i curativ cu ecouri n comportamentul copiilor. Apropierea copiilor, obinerea colaborrii lor, sunt condiii esenial n activitatea logopedic i se realizeaz prin crearea unui climat de confort psihic i o atitudine plin de bunvoin. n felul acesta copilul capt ncredere n logoped strduindu-se s-i corecteze defectul. Practic s-a demonstrat c mbinarea armonioas a terapiei direct cu cea indirect este binevenit. Colaborarea profesorului logoped cu toi cei care se ocup de educarea copiilor este foarte important. Copilul deficient mintal trebuie corectat n permanen de ctre toi factorii educaionali. ntruct tulburrile de limbaj reprezint una din cele mai importante cauze ale eecului colar, activitatea logopedic nu trebuie s reprezinte un scop n sine, ci ea se nscrie
Pagina 135 din 136
pe linia cerinelor puse n faa colii i anume, de a gsi cele mai adecvate metode pentru a uura adaptarea copilului la sistemul muncii colare i sociale. De aceea, logopedul trebuie s fie narmat cu cele mai noi i eficiente instrumente de lucru. Aceasta presupune o permanent informare i implicit o perpetu autoperfecionare. n Metamorfozele lumii interioare, Vasile Pavelcu spunea: Nu exist o surs mai bogat de satisfacie dect aceea de a simi opera propriei tale personaliti. Nu suntem ntotdeauna mulumii de opera noastr, nu avem ntotdeauna priceperea artistic de a ne modela aa cum am dori Aspiraia, este vdit, fireasc i necesar fiinei noastre. Suntem uneori plini de mndrie, alteori ne ntristm n faa rezultatelor obinute. n eforturile de a ne ridica la nlimea cerinelor, ne realizm pe noi nine. Realizm acordul ntre ceea ce ni se cere i ceea ce putem oferi, ntre chemare i rspuns. ntr-adevr, rspunderea fa de educaia i instruirea acestor solitari fr voie care sunt copiii deficieni mintal este foarte mare. n cazul acestor copii intervin multe necunoscute, unele impalpabile greu de apreciat prin simptomele exterioare i care uneori las incertitudini ceea ce privete reuita final a terapiei corectiv-recuperatorii, in ciuda unor succese iniiale. Cu toate acestea nu trebuie s refuzm lupta i s o ducem mai departe cu armele rbdrii i metodei.
Pagina 136 din 136

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Limba este ntiul mare poem al unui popor Lucian Blaga

Pagina 1 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 4 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 6 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 7 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 13 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 14 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Arcan, P.,Ciumageanu,D.-Copilul deficient mintal, Ed.Facla,Timisoara,1980, pag 327

Pagina 15 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C. EFECTELE NEGATIVE ALE TULBURRILOR DE LIMBAJ N CEEA CE PRIVETE COMPORTAMENTUL VERBAL I

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 23 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 27 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 28 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 31 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 33 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

COD NUMERIC PERSONAL 1951216226764

INSTITUIA DE OCROTIRE II. DESCRIEREA COPILULUI:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 36 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

DATA INTERNRII 15.02.2002 08.09.1998

MOTIVAIE lipsa resurselor

sptmnal bilunar 8 ori 11 ori

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 38 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 39 din 136

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.