Sunteți pe pagina 1din 11

DESPRE PCAT N GENERAL

Pcatul este o infidelitate si o nedreptate fat de Dumnezeu si semenii nostri. Pcatul a existat de cnd este omenirea, exista si va exista ct va dura omenirea. Indiferent de civilizatie, stiint sau tehnic, interiorul omului, cu pcatele sau virtutile lui, a rmas acelasi. Pcatul facut cu 5.000 de ani n urm este acelasi cu cel pe care-l facem noi oamenii azi. Religia, de-a lungul mileniilor, a avut rolul acesta de a-l disciplina pe om, de a-l feri de pcat. n aceleasi pcate poate cdea si un simplu cersetor sau un muncitor, ca si un savant sau mare demnitar. Pornirile spre a pctui exist n acelasi fel la toti oamenii, datorit alterrii fiintei umane n urma pcatului lui Adam. Deci, cu nclinatia spre pcat, se naste genealogic fiecare om muritor de pe acest pmnt. Ins disciplinarea biologicului, schimbarea traiectoriei tentatiei, canalizarea energiei nmagazinate n fiinta noastr pot fi foarte usor controlate cu ajutorul harului Duhului Sfnt din Sfintele Taine ale Bisericii noastre Ortodoxe. Deci numai Biserica, prin Sfintele Taine, cu ajutorul preotului, poate salva omenirea. Nici o stiint sau tehnic nu poate aduce moralitatea, dimpotriv contribuie foarte mult la deprtarea omului de Dumnezeu, de tot ceea ce este natural si firesc. Artificialul creat de om l orbeste, l duce ntr-un automatism stereotip, l desfigureaz si l robotizeaz. Credinta n Dumnezeu tine de structura intim a persoanei umane, precum si de fondul moral ancestral, n virtutea cruia omul nzuieste spre bine, dreptate etc., si cnd le realizeaz are multumire, satisfactie de natur moral. Diavolul, care urste pe om foarte mult, i falsific aceast realitate si l manevreaz cum vrea. Nici un om nu poate s spun c nu stie ce este si ce nu este pcat. Fiecare avem constiinta moral, care nu este altceva dect glasul lui Dumnezeu n om si care ne spune totdeauna cnd facem un lucru dac e bine sau ru. Cel mai important este s ascultm de aceast constiint moral si Dumnezeu ne va feri de pcat. Pcatul a avut urmri grave de la nceputul creatiei. Dup ce Adam a pctuit, Dumnezeu att de mult s-a mniat pe el, nct pedeapsa s-a repercutat nu numai asupra lui ca om, ci si asupra Creatiei. Tot asa, pcatul fcut azi de fiecare ins n parte se rsfrnge nu numai asupra celui care l-a fcut, ci si asupra familiei, casei, copiilor, gospodriei etc., deci are urmri grave asupra tuturor. De aceea vom expune succint pcatele cele mai mari, care se ntlnesc zilnic, care cauzeaz fiintei umane, arborelui nostru genealogic si implicit naturii nconjurtoare.

Dialog cu Printele Arhimandrit Sofian Boghiu despre pcat si spovedanie


Ce este pcatul, Printe Sofian? Toat lumea este plin de pcate. Suntem ca ntre mii si milioane de microbi. Ne dm seama n ce mediu suntem si totusi stm, rmnem pe loc. Ce bine ar fi dac n-ar fi pcatele pe lume! Am fi ca ngerii - curati, strvezii, luminosi... Dar din nefericire exist pcatul, si este lsat n acest ansamblu universal chiar de la nceputul omenirii. Primii oameni au gresit fat de Dumnezeu, si dup ei, ceilalti toti. Pcatul, ca definitie, este clcarea legii lui Dumnezeu cu voint si cu stiint. Suntem constienti c este ru, dar facem pcatul din interese meschine sau din cauza nimicurilor care ne nconjoar, precum si din cauza liberttii cu care am fost nzestrati de la nceput. Suntem liberi s facem orice pe pmntul acesta. Dar, pentru orice fapt a noastr, vom da seama. Este n Evanghelie un cuvnt cumplit de adevrat: "n zilele acelea, oamenii vor da seama pentru orice cuvnt desert spus n viat". Orice cuvnt, orice prostie, orice viclenie se nregistreaz undeva, si cndva vom fi confruntati cu noi nsine si cu ceea ce am spus odat n viat. Nu este de glum. Aceast vorb desart este o stare de pcat, n care alunecm foarte des. Pcatul este, asadar, clcarea legii lui Dumnezeu, cu stiint si voint, pe baza liberttii noastre depline. Putem face orice, suntem liberi. Ni se pare c nu ne urmreste nimeni, si aceasta ne ncurajeaz parc la pcat... Cum putem recunoaste pcatul, cum putem deosebi binele de ru? Exist un for luntric: constiinta, care ne spune totdeauna dac ceea ce facem este plcut lui Dumnezeu si nu este o rusine, dac ceea ce facem este bine sau ru. Desigur, exist si constiinte pervertite, opace - mai mult dect opace - care nu mai pot distinge binele de ru. Daltonistii, de pild, confund culorile, rosu cu verde. Cam 1

asa sunt cei ce triesc permanent n acest mediu al pcatului. Si, la drept vorbind, toat societatea noastr este cam daltonist, pentru c cei asa-zisi "normali" nclin tot mai mult spre acest daltonism, deformnd binele si transformndu-l n ru. Printe Sofian, vorbiti-ne despre posibilitatea iertrii pcatului. Da... Pentru cinta cu lacrimi, Dumnezeu ne iart ndat. De obicei, omul se ntoarce la Dumnezeu atunci cnd are un necaz mare. Atunci strig, tip, d acatiste, face metanii. Cnd necazul este mare, se roag fiecare la nivelul lui. Sfntul Apostol Pavel spune: "M-am fcut tuturor toate, ca pe toti s-i dobndesc". Adic se apleac la nevoile fiecrui om si caut s-l ajute, s intre n viata lui, n necazul lui. Sfntul Pavel din partea lui Dumnezeu spune acest cuvnt. De la Dumnezeu mprumut aceast formul, pentru c si Dumnezeu face la fel. Dumnezeu caut mntuirea tuturor, nu numai a monahilor. Se mntuiesc nu numai monahii, ci si lumea simpl, de rnd, laic. Dumnezeu nu are nevoie de o filozofie foarte bine ntocmit ca s asculte rugciunile noastre. De multe ori un oftat, un suspin din adncul inimii este de ajuns; o chemare foarte scurt: "Doamne, ajut-m, nu m prsi". Un cuvnt sincer si smerit spus cu durere si ncredere n acest Dumnezeu, att de prezent n inima si n constiinta noastr. Noi l alungm, mereu, pe Dumnezeu prin faptele noastre. Dar dac ne cim, dac ne pare ru cu adevrat si dac nu mai repetm pcatul, Dumnezeu, ntotdeauna prezent, ne iart ndat si ne ajut. Sunt foarte multe persoane care au gresit fat de Dumnezeu si au fost iertate, ncepnd cu cei doi mari apostoli Petru si Pavel. Pavel prigoneste cumplit, la nceput, Biserica lui Hristos, apoi se ntoarce la Dumnezeu si Dumnezeu l face vas ales al Su. Petru, care a fost totdeauna cu El si I-a fgduit c-L va nsoti pn la moarte, la un moment dat a jurat c nu-L cunoaste pe Iisus. Si a fost iertat, dar a plns toat viata lui pentru aceast tgad. n istoria de dou mii de ani a crestinismului au fost multe cazuri cunoscute, dar mai multe necunoscute, nespuse, nemrturisite, care se petrec n constiinta fiecrui om. Stim c Dumnezeu exist si c este de fat, si totusi suntem mincinosi, suntem ftarnici. Si cine stie cum ne vine un gnd din partea lui Dumnezeu si ne cim, ne pare ru, Dumnezeu ne iart, si intrm din nou n relatii normale cu El. n aceast lume foarte variat, foarte pestrit, fiecare are problemele lui cu Dumnezeu. Unii pctuiesc toat viata lor. De altii se ndur Dumnezeu, le d un gnd mare de cint pentru viata lor ticloas si se ndreapt. Nu putem sti ns dac ni se d aceast sans, acest gnd... Nu trebuie s asteptm. Fiecare are relatia lui personal cu Dumnezeu. Nu exist un sablon prin care s se mntuiasc oamenii. Toti suntem pctosi, dar trebuie s avem, din cnd n cnd, aceast ntoarcere ctre sine, pentru c toti suntem n lips. S ne cim, cu constatarea sincer c suntem nevrednici. Dumnezeu nu ne face procese, cum ne fac oamenii, ci ne primeste cu toat dragostea. Dragostea lui Dumnezeu este mai presus dect orice dragoste lumeasc. Si dac ajungem s ntelegem aceast buntate a lui Dumnezeu, chiar dac suntem czuti, chiar dac am ajuns la un nivel josnic de viat, s ne ntoarcem spre Dumnezeu, s-I cerem iertare, dar o iertare profund, cu lacrimi, cu cint, si Dumnezeu ne va ierta ndat. Niciodat nu suntem singuri, ci totdeauna cu Dumnezeu. Dumnezeu este pretutindeni si este cu att mai prezent n viata noastr, cu ct l chemm mai des. Este o rugciune pe care o spune monahul, o rugciune de invocare a numelui lui Dumnezeu: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mntuieste-m pe mine pctosul". Aceast rugciune suntem datori, dup rnduial, s o spunem mereu. Si ncet-ncet, aceast datorie se transform ntr-o chemare de dragoste, pentru c suntem foarte apropiati de Dumnezeu si Dumnezeu trebuie s locuiasc n noi. Si dac aceast chemare este fcut struitor mai mult timp, rezultatele ei sunt foarte plcute. Se produce o cldur duhovniceasc n fiinta noastr, ne creste credinta n Dumnezeu, ne sporeste dragostea pentru Dumnezeu, dragostea pentru oameni si pentru natur. Aceast dragoste care vine din inim vine din partea lui Dumnezeu. Ne ptrunde sentimentul de trire n Dumnezeu. Asa cum trieste pestele n ap, asa trieste monahul n Dumnezeu, ntr-o atmosfer n care te simti deplin n Dumnezeu. M refer la monahii care triesc dup rnduiala lui Dumnezeu, pentru c nu totdeauna te poti mentine n aceast stare. Si peste noi, monahii, npdesc tot felul de valuri ale vietii pmntesti. Practic, nu suntem deloc oameni ceresti, desi am vrea s fim, si ne strduim, prin chemarea lui Dumnezeu n viata noastr, ca prin El s devenim fiinte nesingure, fiinte cu Dumnezeu. Dac reusim s-I facem 2

loc lui Dumnezeu n noi, cu att mai bine pentru noi, ca si pentru cei din jurul nostru. Printe, vorbiti-ne despre Taina Spovedaniei. Taina Spovedaniei este mare, cu adevrat. Te cureti prin ea de tot ce este murdar n fiinta ta, ca ntr-o ap curat. Primii care au spovedit n viata Bisericii au fost Apostolii. Cei doi, Anania si Safira, de care ne vorbesc Faptele Apostolilor, s-au spovedit la Apostolul Petru, au mintit la aceast spovedanie si au murit ndat. Noi nu ntrebm la spovedanie: "Ce ai fcut?", pentru c spovedania nu este anchet, ci fiecare trebuie s se prasc singur: "Iat, printe, asta si asta am fcut!" Dar spovedania s nu fie numai o nsiruire de pcate, cci nu are nici o valoare dac nu este fcut cu toat sinceritatea, cu toat durerea luntric pentru c ai fost n stare s gresesti fat de un Dumnezeu att de bun. Dac este o simpl nsiruire de pcate nu are nici o valoare. Trebuie s avem constiinta c datorit pcatelor noastre pierdem harul lui Dumnezeu, pierdem nfierea. Nu mai suntem copii ai lui Dumnezeu, copii ai luminii, ci fii ai dezordinii, ai pcatului. Fiecare om ar vrea s pstreze viata lui n tain, s rmn niste unghere ale sufletului pe care s nu le stie nimeni, asa cum ascundem gunoiul sub covor. Preotul primeste spovedania, dar nu divulg acest secret al spovedaniei. Sunt canoane foarte aspre n aceast privint. n acelasi timp, se uit faptul c Cel care primeste spovedania este Mntuitorul Hristos nsusi. Noi preotii suntem numai unealta, sau persoana vizibil care-L reprezint pe Mntuitorul, dar spovedania o primeste nsusi Mntuitorul, Care deja ne cunoaste pe toti si cunoaste tot ce este n inima noastr. Asa spune Sfntul Ioan Evanghelistul: "Iisus stie tot ce este n om". Noi toti ne spovedim Mntuitorului Hristos. El primeste spovedania noastr. S nu se uite aceasta. Mntuitorul spune asa: "Nimic necurat si pctos nu intr n mprtia lui Dumnezeu". Spovedania este un ajutor pentru ca noi s ne mpcm cu Dumnezeu. Dumnezeu nu ne recunoaste ca fii ai Si ct vreme rmnem n pcat. El stie tot ce facem noi, dar trebuie numaidect s recunoastem aceste scderi ale noastre. Toate trebuie spuse ca niste lucruri care ne dor, nu ca o simp nsiruire de nume; ci cu lacrimi, cu cint, cu fric de Dumnezeu, pentru ca s primim iertare si lumin de la bunul Dumnezeu. Dezlegarea are valoare numai atunci cnd esti hotrt s nu mai repeti pcatul. Cinta este foarte important si intensitatea ei trebuie s fie asemenea cintei tlharului de pe cruce. Numai atunci este valabil dezlegarea. Unii vin la noi si spun: "Printe, eu nu am pcate!" Este o mare greseal. Sfntul Evanghelist Ioan spune: "Nu este om fr greseal pe pmnt". Orict ai fi de atent la viata ta, tot ti scap ceva. Este imposibil s nu gresesti naintea lui Dumnezeu. De pild, rtcirile cu mintea n timpul rugciunii. Cnd te rogi cu mintea aiurea o jumtate de or, dar nu stii nimic din cele ce ai citit, este o mare jignire adus lui Dumnezeu. Stai de vorb cu El si esti cu gndul n alt parte. Cnd te duci ntr-o audient la cineva mare si esti ntrebat ceva, iar tu rspunzi aiurea, esti dat afar imediat. Ce sunt canoanele care se dau la spovedanie? Canoanele nu sunt pedepse, ci mijloace de ndreptare. De pild, pentru pcatele trupesti, metaniile sunt tare de folos, ele sunt un semn de pocint. Plecnd la pmnt fruntea, ne umilim si trupul care a gresit naintea lui Dumnezeu. Nestiinta se pedepseste prin a citi din diferite crti, pentru a ntelege ce rspundere avem fat de sufletul nostru. Pentru pcatele foarte grele se opreste de la Sfnta mprtsanie. Sfnta Maria Egipteanca a stat patruzeci si sapte de ani n pustiu fr Sfnta mprtsanie. Dar pentru plnsul ei, pentru regretul adnc, din toat inima, pentru cinta ei adnc, a ajuns la o mare sfintenie. Saptesprezece ani a pctuit, saptesprezece ani a durat si lupta pentru desptimire, timp n care postea, plngea, se ruga si dormea pe pmnt gol. Numai dup ce a mplinit acest canon a primit Sfnta mprtsanie, desi ajusese la un grad mare de sfintenie. Dac lum Sfnta mprtsanie la ntmplare, riscm s fim pedepsiti foarte aspru, pentru c am ndrznit s punem acest mrgritar de mare pret ntr-un vas murdar si spurcat. n vechime, cei cu pcate foarte grele erau aspru canonisiti. Stteau de multe ori afar, n genunchi, si-si cereau iertare de la toti, ca s-si dea ei nsisi seama de gravitatea pcatelor lor. Fceau acest canon aspru cu mult prere de ru. Noi astzi dm niste metanii de fcut si vin credinciosii si ne spun c o sut de metanii sunt prea multe. Eu le spun: "Drag, dac vrei s rmi nesplat, nu face metaniile". Cnd esti bolnav, dac nu iei doctorii, rmi mai departe bolnav. La spovedanie, repet, aceste canoane sunt mijloace de ndreptare, nu pedepse. Fcnd canonul, dobndim pace n suflet, credint si dragoste de Dumnezeu. Pcatul este cel mai mare dusman al nostru, pentru c ne desparte de 3

Dumnezeu. Si cu ct te asupresti mai mult cu post, cu rugciune, cu ct chemi mai mult numele lui Dumnezeu n viata ta, cu att prinde n tine acest cheag duhovnicesc si-L simti si-L regsesti din nou pe Dumnezeu. Ori de cte ori ne mnjim cu noroi, tot de attea ori ne splm. Cnd suntem n pcat, ne spovedim si ne curtim. Diavolul stie asta si face tot ce poate ca s ne mpiedice de la spovedanie. Nu ne las s ne prm pe noi nsine cu toate amnuntele si nuantele, ca s curtim pe deplin luntrul nostru. Din btrni se spune c diavolul poart cu el o sulit, o ptur si o trmbit. Cu sulita te mpunge s faci pcatul. Cnd l faci te acoper cu ptura, iar dup ce-l faci tip cu trmbita, trmbitnd pcatele tale cu toat puterea, ca s te descurajeze si s te duc la disperare. Cnd cazi, ai nevoie de post si rugciune, de multe lacrimi si metanii, ca s-ti recstigi pacea. Nici nu ne dm noi seama ct pierdem printr-un pcat. Iar cnd se adun pcat peste pcat, se pune un fel de plasture peste constiinta noastr, nu mai simtim greutatea pcatului si mergem din cdere n cdere pn la prbusire. Ajungem s-L hulim pe Dumnezeu, s-L sfidm, ne ia diavolul n primire, pierdem simtul smereniei, pierdem totul.

Printele Paisie de la Sihla, despre canoane


Nu putem renunta la Sfintele Canoane si la practica milenar a Bisericii. S mergem pe drumul Printilor si naintasilor nostri, pe drumul canonic al Sfintei Traditii. * Fiecare s fac ct poate si cum poate, dup sfatul duhovnicului. Pctosul trebuie s fac un canon dup putere pentru ispsirea pcatelor. Cel mai mare canon este s prseasc pentru totdeauna pcatele, adic s nu le mai fac. * Cei ce au svrsit avorturi s-si mrturiseasc pcatele la un duhovnic iscusit. Apoi s boteze si s mbrace copii n locul celor ucisi, s nasc alti copii n loc sau s nfieze copii fr printi, s posteasc o zi pe sptmn pn seara n toat viata, de obicei vinerea, s fac metanii si milostenie dup putere, si avem ndejde c va dobndi mntuire si mil de la Dumnezeu. * Constiinta este ngerul lui Dumnezeu care i pzeste pe oameni. Cnd ea ne mustr, nseamn c Dumnezeu ne ceart si trebuie s ne bucurm c nu ne las uitrii. Constiinta pomeneste pcatele noastre si, pomenindu-le, ne smereste. Roag-te struitor cu post si metanii, mcar trei zile, si ascult de glasul constiintei. Cum te ndeamn ea mai mult, aceea este si voia lui Dumnezeu. * S nu uitm de moarte, c fr de veste vine. Toti cei care au umblat dup slav omeneasc si s-au amgit de grijile acestei lumi la sfrsit s-au cit, dar poate prea trziu... Prin aducerea aminte de ceasul mortii, scpm de prerea de sine si de gndurile cele necurate. S nu uitm ce am fost nainte de a fi, ce am fost dup nastere, ce suntem astzi si ce vom fi mine, si s le atribuim pe toate lui Dumnezeu. n viata mea am vzut sfrsitul multor printi si credinciosi, dar nu am vzut pe nimeni rznd n clipa mortii, c atunci e atunci! * Canonul de spovedanie dat de Printele Paisie nu era nici prea greu, nici prea usor. Ci era bine chibzuit, dup vrsta, sntatea, puterea si asezarea sufleteasc a fiecruia. Cel mai mult oprea de la Sfnta mprtsanie pentru avort, desfrnare si ucidere. Pe cei care aveau pcate foarte grele de obicei nu-i dezlega, ci i trimitea la preotul de parohie. Iar pe cei nehotrti, care nu fgduiau s se pociasc din toat inima, i amna si-i ndemna s mai vin. Pentru cei mai multi obisnuia s dea canon mergerea regulat la sfintele slujbe, citirea Psaltirii, cte dou-trei catisme zilnic, metanii, post pn seara, miercurea si vinerea, tinerea regulat a posturilor, citirea crtilor sfinte, milostenia etc. 4

PCATUL NECREDINEI
Foarte multi oameni, datorit unor mari necazuri pe care le au n viat si lipsei de experient si practic bisericeasc, cad n necredint sau, mai mult, unii chiar ajung la sinucidere. Pentru o persoan care nu crede n existenta lui Dumnezeu, viata nu are sens. Este foarte greu cnd cineva exceleaz n aceast atitudine de respingere a bunttii divine. Sunt momente si momente n viat. Ispita satanei i mpinge pe unii s nu mai cread n Dumnezeu. Bine ar fi s se ntoarc, s-i lumineze Dumnezeu si s-si observe pcatul. Bunul Dumnezeu, n orice moment, ca un printe asteapt s ne ntoarcem si s-i recunoastem paternitatea. Cei care mbtrnesc n necredint sunt de comptimit. Credinta este un reazem, un sprijin, o sperant, un ajutor efectiv pe care-1 simti doar dac nu-i alterat simtirea, este un sens al vietii noastre pmntesti. Ce rost ar mai avea viata noastr, ce rost ar mai avea ratiunea noastr care ne face s fim stpnitori ai acestei lumi dac nu credem n Dumnezeu?! Necredinta n Dumnezeu este o autontunecare, o autondobitocire. Animalul nu are minte, ns omul o are si nu o valorific cum spune psalmistul David: Omul, n cinste fiind, n-a priceput si s-a alturat dobitoaceler celor fr de minte" (Ps. 48, 12). Aceasta este dorinta lui s se asemene animalelor celor care nu au minte. Toat viata trebuie s luptm cu gndul ce ne vine referitor la necredinta n Dumnezeu si s-l alungm. La acest pcat al necredintei ajung cei ce nu au o educatie religioas din copilrie, cei care nu au un exemplu de credint n familie (printi necredinciosi sau indiferenti), cei care nu au nici o tangent cu Tainele Bisericii etc.

PCATUL MNDRIEI
Mndria este primul din cele sapte pcate capitale, dup cum smerenia este cea mai mare virtute. ns att de complex, de ambiguu, de perfid si viclean, de nociv si distrugtor este acest pcat, nct pn si marii sfinti au fost ispititi de el. Nu este om pe fata pmntului care s nu fie ispitit de acest diavol; de la copilul cel mai mic, pn la omul cel mai n vrst, de la cel mai simplu om, pn la ce mai nvtat. Pcatul mndriei este autosupra-dimensionarea persoanei noastre. Suntem mndri si facem acest pcat al mndriei atunci cnd: ne atribnim unele merite sau daruri care de fapt nu sunt ale noastre, cnd ne ludm n fata oamenilor pentru ce am fcut, fr s gndim c Dumnezeu ne-a nvrednicit s le facem, cnd ne suprm pe oricine si din orice motiv, cnd ne facem publicitate pentru orice fapt bun, pe care poate nici n-am facut-o, cnd ignorm si rdem att pe bun dreptate, ct si pe nedrept de cineva, cnd invidiem si urm pe cineva care este mai bun dect noi, cnd vorbim pe cineva de ru indiferent dac este adevrat sau nu, cnd ne mbrcm n diferite haine tentante pentru a place oamenilor sau pentru a fi n centrul atentiei, cnd spunem aproapelui faptele bune pe care le-am facut etc. Reversul acestui pcat este virtutea smereniei. Din acest pcat se nasc toate celelalte. Toat viata trebuie s luptm mpotriva acestui pcat si sa fim constienti c-i putem cdea prad n orice moment al vietii. Numai ntelepciunea ne poate ajuta s discernem acest pcat, s sesizm aparitia lui n mintea noastr. Trebuie luptat din fraged tinerete mpotriva acestui mare microb, pn nu produce "boli cronice" de netmduit. Foarte putini medici pot vindeca asemenea boli.

PCATUL PORTULUI INDECENT


Pacatul, obiceiul ru sau viciul pot deveni la un moment dat, n om, ca a doua natur, ca ceva firesc. Pentru a nu se ajunge la o asemenea decadent moral, a nu se ajunge la starea cronic a bolii spirituale, trebuie neaprat s cerem ajutorul lui Dumnezeu prin Taina Sfintei Spovedanii. Un mare pcat, cu o nocivitate moral deosebit de grav asupra oamenilor, este portul indecent. Spre exemplu, o femeie se mbrac cu o fust foarte scurt, merge la servici sau pe strad. Pe orice brbat care se uit involuntar la ea, diavolul desfrnrii parc l electrocuteaz; 5

o doreste n inima lui, pctuieste n inima lui cu ea. Mntuitoml a spns c: daca vezi o femeie si o doresti n inima ta, ai si pctuit cu ea". Deci, efectiv se curveste sufleteste cu acea femeie. ntr-o zi acea femeie poate s provoace involuntar si inconstient la pcat pe attia brbati care o privesc n ziua respectiv... Deci ea poate s fac zilnic zeci si sute de pcate. Prin portul ei incedent: rochie sau fust scurt, transparent, pantaloni strmti pe ea, n asa fel nct se observ forma corpului foarte clar etc., poate rni zilnic attea suflete omenesti, attia brbati crora nici prin cap nu le-ar fi trecut c vor pctui n acea zi. Ispita diavolului desfrnrii vine prin acea femeie. "Vai de cel prin care vine ispita" zice Mntuitorul. Trebuie s ne ferim cu toat fiinta noastr de a ispiti, de a rni pe cei care sunt apropiatii nostri. Un asemenea pcat se poate face si n familie, cnd tata sau mama se poart indecent prin cas fat de copii. Ei zic c sunt mici copiii, ns diavolul nu doarme. Orice imagine indecent li se ntipreste usor n minte. Mamele nu trebuie s lase nici chiar fetitele mici s se poarte indecent; nc de la acea vrst fraged trebuie s le fac s fie constiente de ceea ce nseamn acest pcat.

PCATUL BLESTEMULUI N CAS


Exist un obicei foarte ru la unii printi de a-si blestema copiii atunci cnd i supr. Tot timpul le-am recomandat printilor ca atunci cnd copiii nu sunt cuminti, s-i bat, ns niciodat s nu-i blesteme. Deoarece blestemul, njurtura, cnd sunt fcute de printe asupra copilului pe care l-a nscut, au urmri negative asupra lui. Copilul care a fost blestemat de tatl sau mama lui si printii respectivi nu s-au spovedit de acest pcat, deci nu au primit dezlegare de el, foarte usor este atins de blestem. Din aceast cauz pot veni boli, necazuri, suferinte, esecuri n viat peste copiii respectivi. Blestemele sunt foarte rele n cas, att cnd sunt rostite de printi asupra copiilor, ct si invers, de copii asupra printilor. Multi copii nu se cstoresc sau celor care se cstoresc nu le merge bine n csnicie din cauza blestemelor printilor. Remediul cel mai eficient mpotriva acestor blesteme transmisibile este Taina Sfintei Spovedanii facut att de printi, ct si de copii; dup aceea un rol foarte important l are citirea rugciunii celei mari de dezlegare asupra ntregii familii. Adic s mearg mpreun, printii cu copiii, la preot pentru a le citi acea rugciune de dezlegare. Foarte grav este cnd printii mor far s le fi citit n viat rugciunea respectiv. Acele njurturi si blesteme asupra copiilor lor, dac nu sunt dezlegate de ctre preot, cnd sunt n viat printii, pot produce foarte mari necazuri asupra copiilor. Dincolo de mormnt nu mai poate face nimeni acea dezlegare. S ne ferim a rosti orice cuvnt ru asupra copiilor nostri pentru a nu se repercuta asupra lor si a nu le produce mari necazuri n viat. De asemenea, copiii niciodat s nu-si blesteme sau s-si njure printii care i-au nscut. Nu mai vorbesc de acei copii care ajung chiar s-si loveasc printii, pe cei care i-au nscut. Spun Sfintii Printi c acelui copil care si-a lovit printele, mna respectiv nu-i mai putrezeste. Este ceva nfricostor! Pentru orice cuvnt iesit din gura noastr vom da rspuns n ziua Judectii, naintea lui Dumnezeu.

PCATUL NJURTURILOR
Asistam cndva la un fapt deosebit de grav. Niste printi foarte tineri se amuzau de copilasul lor care avea 4 ani, si pe care l nvtaser s dea diavolului, s njure. Copilul vorbind gngav, cnd njura prea att de amuzant, nct producea rsete celor care-l ascultau. Ct inresponsabilitate la acei printi! n loc s-l nvete pe copil a se feri s pomeneasc numele satanei, deoarece numele satanei este cel mai nociv nume, ei dimpotriv, indirect si involuntar, i faceau cel mai mare ru copilului. De asemenea am observat acest obicei ru la foarte multi oameni: s njure, s dea diavolului orice lucru, s dea diavolului casa, masa, animalele, copiii, hainele, gospodria, tot ce le apare n fat. Dnd diavolului pe cineva sau ceva, tu i doresti rul. n loc s zici s fie al lui Dumnezeu lucrul respectiv, adic s aib parte de Dumnezeu, tu nsuti l nchini satanei. O foarte mare iresponsabilitate exist la cei care njur si pomenesc numele satanei! Numele diavolului contine cel mai mare ru, o puternic doz de energie negativ, contine rul n sine, contine pe diavol care este izvorul rului. Or, cel care rosteste zilnic numele diavolului nu face altceva dect s-l cheme pe satana n sufletul, n inima si mintea 6

lui. Trebuie s alegem: ori chemm pe Dumnezeu zilnic prin rugciune si prin pomenirea Numelui Su; care este izvorul binelui, binele n sine si pozitivul prin excelent, ori pe satana cu tot rul lui. Vom da rspuns n ziua Judectii pentru fiecare cuvnt pe care 1-am rostit n viat (Matei 12, 36). S ne ferim n toat viata noastr a spune cuvinte rele si dimpotriv, s rostim ct mai multe cuvinte ziditoare de suflet dup cuvntul Sntului Pavel care spune: Din gura noastr s nu ias nici un cuvnt ru, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuint, ca s dea har celor ce ascult" (Efes. 4, 29).

PCATUL NERESPECTRII ZILELOR DE ODIHN


Cunoastem din Sfnta Scriptur c Dumnezeu le-a dat oamemilor ntre alte porunci si pe aceea a muncii si a odihnei, dup cuvntul care spune: Lucreaz sase zile..., iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeul tu; s nu faci n ziua aceea nici un lucru (Iesire 20, 9-10). Asadar le-a spus s lucreze sase zile si n a saptea s se odihneasc. Cu att mai mult, n crestinism exist aceste zile de odihn: Duminica si Srbtorile nsemnate cu Cruce rosie din calendar. Cnd se respect aceste zile se produce un echilibru cosmic, biologic, ecologic, psihologic si mai ales duhovnicesc. Cnd nu se respect aceste zile de odihn vine pedeapsa lui Dumnezeu peste acea familie. Unii lucreaz la cmp, altii si fac cas, alte gospodine si fac curtenie, si spal etc. Aceste pcate, o dat fcute, iarsi au efect asupra familiei respective. Vin certuri, necazuri, boli, bti, desprtiri etc., far ca oamenii respectivi s-si dea seama de ce si de unde vin. Peste acei oameni care nu respect zilele de odihn, vin mari necazuri. Ele vin att peste ei, ct si peste copiii lor. Duminica si n Srbtorile cu Cruce Rosie din calendar nu avem voie s facem nici un lucru acas. Femeile nu au voie s spele, s coas, s mture, brbatii nu au voie s lucreze la cmp sau altceva. n acele zile trebuie s mergem la biseric pentru a asculta Sfnta Liturghie, s ne odihnim, s citim crti duhovnicesti, s ne rugm etc.

PCATUL BEIEI
Unul din marile pcate ce macin omenirea dintotdeauna este pcatul betiei. La unii oameni acest pcat este incurabil, devine o patim de netmduit. Se ajunge la o asemenea stare datorit lipsei de Spovedanie la timp, datorit lipsei de credint, datorit lipsei de voint sau datorit unor necazuri pe care omul nu poate s le depseasc si nu cere ajutorul Bisericii. Pentru a nu se ajunge la acest pcat se recomand cele mai sus amintite: Spovedanie la timp, cumptare nc din fraged copilrie, evitarea de anturaje, deprtarea de prieteni ce ne influenteaz la asemenea patim. Betia poate aduce cele mai mari rele asupra noastr ca persoane, asupra familiei noastre si asupra societtii n care trim. Betia aduce: certuri, scandaluri, bti, crime, desprtiri, sinucideri, desfrnri etc.

PCATUL APELRII LA VRJITORII, FARMECE, DESCNTECE I ALTE LUCRURI DIAVOLETI, OCULTE N SCOPUL DOBNDIRII UNUI AJUTOR
Trebuie s fim constienti ca exist cele dou realitti: Dumnezeu si satana. Bunul Dumnezeu vrea s ne mntuiasc, ns satana nu doreste mntuirea noastr si vrea s ne ducem cu el n infernul cel vesnic. De aceea ntinde fel de fel de curse omenirii pentru a prinde pe ct mai multi. Intinde multe momeli printre care momeala aceasta a ocultismului, vrjitoriei, despre care se crede c ar fi binefactoare. Satana, fiind spirit, ia diferite nftisri, cunoaste tot trecutul vietii noastre, lucreaz prin oameni, prin animale si prin obiecte, are puterea de a distruge si aceasta o face servindu-se de oamenii nriti, cu mintea pervertit si ntunecat de patimi. Oamenii vrjitori, spun Sfintii Printi, vor fi cel mai aspru pedepsiti de Dumnezeu, deoarece ei, constienti fiind, se leapd de Dumnezeu nc din aceast viat, de buna voie chiar. Dumnezeul lor devine satana; lui i se nchin toat viata, lui i slujesc, lui i aduc jertfe. 7

Spunea cndva un mare printe, urmtoarea ntmplare: pe cnd era preot ntr-o comun din Moldova a venit s se spovedeasc la el o vrajitoare cam de 60 de ani. Dup ce si-a spus toate pcatele din copilrie, toate relele ce facuse oamenilor prin vrjitoriile ei, acel printe i-a dat canonul necesar pentru ispsirea acestor pcate. Unul din canoane i-a fost acela de a nu se mprtsi 7 ani de zile. Auzind acea femeie c preotul nu-i d mprtsania, deoarece nu avea cum s o poat mprtsi din cauza pcatelor ei, a intrat diavolul dezndejdii n ea spunndu-i c nu va mai tri attia ani si va muri nemprtsit. Si biata femeie primind gndul acesta al dezndejdii de la satana, dup ce a iesit de la spovedanie, parc a intrat un duh n ea; a nceput s alerge att de tare pe drum nct s-a izbit cu capul de o stnc si a murit pe loc. La nmormntare, binenteles c a fost chemat preotul ce o spovedise. El o cunostea foarte bine pentru c tocmai o spovedise si si-a dat seama c diavolul dezndejdii i-a facut un asemenea ru. Toat viata sraca femeie slujise satanei si iat c nu a lsat-o pn cnd nu a luat-o la el. La nmormntare preotul a pus epitrahilul pe trupul ei n sicriu, n momentul citirii dezlegrii mari. Pe cnd citea acea dezlegare mare preotul a observat cum epitrahilul se las n sicriu. La sfrsitul rugciunii, incredibil, trupul acelei femei vrajitoare dispruse. Toat lumea rmsese ncremenit. In urma acestei ntmplri preotul acela care avea o viat de sfintenie s-a rugat lui Dumnezeu cteva zile cu post s-i descopere aceast minune. Dumnezeu i-a descoperit c satana si-a luat acea ucenic a lui cu trupul ei pmntesc. Asa cum fiecare om n momentul ncetrii din viat trece prin niste judecti ale lui Dumnezeu, asa a artat c vrajitorii sunt cei mai aspru pedepsiti. Ei de bun voie s-au lepdat de Dumnezeu si s-au nchinat diavolului; de aceea atunci cnd mor i ia cu trup cu tot, deci nu mai trec prin acele judecti. Este o mare greseal cnd cineva apeleaz la vrjitori pentru a li se ndeplini o dorint n cas. Se poate ndeplini pe moment acea dorint cu puterea satanei, ns nu are viat lung, nu poate avea un efect ndelungat. Sunt cunoscute attea cazuri cnd unii printi si-au cstorit copii cu ajutorul farmecelor. Totul a fost foarte bine pe moment, ns nu a durat mult timp si a venit inevitabila desprtire. Trebuie s fim constienti c diavolul nu ne face nici un bine pentru viata noastr. Tot binele svrsit prin vrji nu numai c nu are viat lung, ci si distruge totul. Trebuie s ne ferim a merge la vrjitori ca si cum am pune mna pe foc.

PCATUL NERESPECTRII ZILELOR DE POST


Pentru a tri viata n mod normal, far abuzuri, fr ignorarea si nclcarea drepturilor membrilor societtii, omenirii i s-au impus tot timpul anumite legi morale, religioase, pentru disciplinare. n crestmism, pentru disciplinarea noastr sufleteasc si trupeasc, avem lsat de ctre Sfintii Printi legea postului trupesc si sufletesc. Exist cele patru posturi mari de peste an, ct si zilele de Miercuri si de Vineri. n aceste zile nu trebuie s mncm lapte, brnz, carne, ou pentru terapia trupeasc, ce la rndul ei produce terapia sufleteasc adic nfrnarea de la toate poftele pctoase ce le putem face cu cele cinci simturi ale noastre. Postul mai are si un caracter de jertfa pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adic n momentul n care ne nfrnm depunem un efort constient prin care noi oferim lui Dumnezeu, fiinta noastr ntreag, trupul si sufletul. Cnd nu ne nfrnm si nu pstrm aceste reguli minime, cdem n stadiul animalittii irationale. Acei oameni care nu postesc nici mcar Miercurea si Vinerea, niciodat nu pot simti prezenta lui Dumnezeu, nu pot s aib bucurii duhovnicesti n viat, nu pot s aib ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne ajut n viat cnd i cerem ajutorul, dar numai dac reusim s facem ct de ct un efort, pe msura puterilor noastre omenesti. Postul n familie aduce cele mai mari realizri: alung ispitele, d ntelegere si dragoste ntre soti, izbveste de dusmani, d ntelepciune si luminare de minte celor care studiaz, ndeprteaz vrajitoriile si toate duhurile satanei necurate din cas, izbveste de patimi si boli, curt pcatele si ne d mntuire. A tine Miercurea si Vinerea post n cas este o regul minim crestin. Dac nu o tinem pe aceasta, niciodat nu putem ajunge la lucruri mari duhovnicesti sau la o simtire crestin matur.

PCATUL NEEDUCRII COPIILOR N SPIRITUL RELIGIOS I N CREDINA DE DUMNEZEU


O maxim responsabilitate pentru printi este aceea de a insufla copiilor lor, nc din fraged copilrie, credinta n Dumnezeu. Cel mai productiv teren pentru sdirea credintei n Dumnezeu este sufletul copilului. Dac nu este educat copilul de mic s cread n Dumnezeu, s se roage lui Dumnezeu, s se spovedeasc, s mearg la biseric, s se mprtseasc etc., cnd creste mare este foarte greu sau devine imposibil. O multime de oameni se plng de copiii lor cnd ajung mari, c nu-i ascult, c fac numai rele. Educatia religioas este fundamental pentru formarea personalittii unui copil. Dup cum ngrijesti de o plant s creasc mare si s dea rod, tot asa trebuie s n grijim si de un copil pentru a da rod ct mai bogat mai trziu. Nu este suficient ngrijirea trupeasc (mbrcminte si mncare), deoarece acestea nu-1 formeaz si nu-1 modeleaz n viat, ci mai important este ngrijirea sufleteasc, deoarece aceasta este vesnic, aceasta l nnobileaz, i d buntate, dragoste, mil si toate virtutile. Dac s-ar face o educatie religioas att n familie, ct si la scoal, omenirea ar avea mult de cstigat: s-ar reduce suferinta si pcatele din lume, s-ar crea un echilibru al universului s-ar prelungi viata acestei lumi. Ca printe, cnd educi un copil nu este suficient s-i spui doar, ci trebuie s faci mpreun cu el, s te arti exemplu personal si viu. S ngenunchezi mpreun cu el n fata icoanei la rugciune, s-l iei de mn si s mergi la biserica, s te feresti a vorbi orice cuvnt ru, a face orice gest necontrolat, pentru c el te copiaz ntocmai.

PCATUL PORNOGRAFIEI
Psihologic a satanei pentru intinarea mintii, inimii, trupului si a ntregii finte umane este pornografia. Acest pcat a luat proportii n ultimii ani, cum nu a fost de cnd este omemrea. Imaginatia are cea mai mare putere de penetrare asupra fiintei umane. O imagine, o fotografie cnd o vezi ti se ntipreste n minte si poate s ne-o reaminteasca diavolul si peste zeci de ani de zile. Cnd privesti mai ales la o fotografie pomografic sau la un film pornografic este cel mai nociv lucru pe care-l poti face. Mai ales acei tineri care se spurc cu acele imagini, foarte greu si le vor putea alunga din minte sau poate chiar toat viata vor fi obsedati. Trebuie s fim foarte atenti la ceea ce privim, la ceea ce nmagazinm n sufletul nostru prin imaginatie. Nu trebuie s existe niciodat curiozitate. Acestea sunt momelile psihologice ale satanei. Diavolul vrea s ntineze toate mintile oamenilor de la cei mai tineri, pn la cei mai n vrst. Pornografia este cea mai distructiv arm a satanei. Se observ la multi oameni cum poart la ei sau n masini asemenea spurcciuni de fotografii. Cum de nu le este rusine de copii sau cum de nu se tem c pot ndobitoci pe copiii lor, dndu-le prilejul s se strice foarte usor. Ne ntrebm cum poate un om s gndeasc pozitiv, sa aib mintea la Dumnezeu, cnd el tot timpul are n fat asemenea imagini murdare pornografice. Parc a luat diavolul mintile cu totul unor asemenea oameni! Nu trebuie s ne mai mire n aceste situatii rul care este n lume. Feriti mintile curate ale copiilor! Nu le spurcati! Ajutati-v ajutnd pe acesti copii!

PCATUL AVORTULUI
Pentru ce se cstoresc oamenii? Pentru a ndeplini trei scopuri: s nmulteasc neamul omenesc, s se ajute reciproc, s strpeasc patimile desfrnrii. Deci doi tineri cnd se cstoresc, dac ncalc unul din cele trei scopuri, fac un mare pcat. Unul din cele trei scopuri care se ncalc foarte des este cel al nmultirii oamenilor, al procrerii. Nu las mersul normal al vietii, ci si programeaz cti copii s fac, dup bunul lor plac. Las un copil sau doi s se nasc si restul i arunc la canal. Cea mai oribil crim este avortul, cnd mama si omoar propriul copil. Nici animalele nu fac asa ceva, dimpotriv nasc cti pui le d Dumnezeu si i iubesc foarte mult. Toate pcatele se pot ierta, spun Sfintii Printi, dar pcatul acesta al avortului, al crimei asupra unui suflet nevinovat poate fi iertat doar cu pretul unor osteneli, nevointe, al unei pocinte care pot dura viata ntreag. Sngele acelui prunc nevinovat strig din pmnt. Acei prunci avortati plng naintea lui Dumnezeu si cer rzbunarea sngelui vrsat de mam. Cel mai mare bine pe care-1 poti face n viat, ca om cstorit, este s dai 9

viat mai departe. Orict ai posti, orict te-ai ruga, orict ai da de poman, orict nevoint ai face n viat, nu este mai mare lucru ca atunci cnd dai viat unui om. Toti Sfintii din ceruri cu toti ngerii si ntregul cer se bucur cnd se naste un copil. Singur mama poate s fac o asemenea minune, ea este singurul laborator ce poate da nastere unei fiinte umane. Dac refuz a da nastere, a da viat, refuz ea nssi a avea viat vesnic. Majoritatea femeilor, foarte comod, justific faptul c nu nasc copii mai multi datorit contextului n care triesc: c nu au cu ce s-i hrneasc si s-i creasc. Ins aceasta este o mare curs pe care le-o ntinde satana. Trebuie s fim constienti c Dumnezeu niciodat nu va da voie s se nasc un copil far a avea asigurat buctica lui de pine. Este un mers firesc si natural al lucrurilor s se ntmple asa. Atunci cnd nu avem credint n Dumnezeu se produce nefirescul, nenaturalul. Atunci cnd cineva avorteaz nu are credint n Bunul Dumnezeu, n faptul c El este deasupra si va ocroti acel copil; lipsind credinta n Dumnezeu se ajunge la pcatul pruncuciderii, adic al avortului.

PCATUL FURTULUI
Cel care fur si introduce la el n cas lucrul furat, duce blestemul lui Dumnezeu. Niciodat nu trebuie s avem n cas un lucru furat. Trebuie ori s se napoieze lncrul n chip discret, la cel de la care s-a luat, ori s se dea altei persoane. Omul care este pgubit blesteam pe cel care l-a furat. Acel blestem va veni cndva asupra celui care a furat. S-au ntmplat multe cazuri cnd s-au furat lucruri si s-au tinut n cas ori s-au folosit. Dup un timp au venit peste hot boli foarte grele, pn la paralizie, ori au venit peste copii lui. Peste unii a adus diavolul certuri sau peste altii au venit diferite patimi. Nu s-au spovedit, nu au arun cat lucrul furat din casa lor si au venit peste ei mari pedepse de la Dumnezeu. Chiar dac nu vine imediat, va veni mai trziu cnd nici nu se asteapt omul sau dac nu vine pedeapsa peste cel care a furat, sigur va veni peste copiii lui. S-au ntmplat cazuri cnd cineva a furat de la un om srac. Acel om a plns naintea lui Dumnezeu si nu dup mult timp a vzut minune, cum Dumnezeu i-a adus lucrul napoi si l-a pedepsit pe cel care a furat. Niciodat s nu ne bucurm de un lucru care nu-i al nostru, s-l dm la altcineva dac ne-a parvenit n vreun fel sau altul.

PCATUL CURVIEI
Pcatul curviei este cnd cineva necstorit se mpreuneaz cu alt persoan. Chiar si ginerele cu mireasa, nainte de a se cununa n biseric, nu au voie s se mpreune. Dac se mpreun, fac pcatul curviei. Mireasa, cnd se mbrac n haina alb, simbolizeaz curtenia ei sufleteasc si trupeasc si deci dac s-a mpreunat, chiar cu viitorul ei sot, si-a ntinat acea hain alb si nu mai are voie s o mbrace. Att biatul, ct si fata, dac s-au mpreunat cu alte persoane nainte de cstoria lor, au fcut pcatul curviei. De asemenea femeile vduve sau brbatii vduvi, dac gresesc cu alte persoane fac pcatul curviei.

PCATUL PREACURVIEI
Pcatul precurviei este infidelitatea conjugal. Adic dup ce s-a cstorit cineva si greseste cu alt persoan face pcatul precurviei. Deci pcatul curviei l face cel necstorit, iar pcatul precurviei l face cel care s-a cununat. Pcatul precurviei este mult mai greu dect al curviei deoarece atunci cnd cineva se cstoreste depune jurmnt naintea lui Dumnezeu c va pstra fidelitatea conjugal pn n mormnt, adic nu va nsela sotia niciodat sau sotia nu-l va nsela pe sot niciodat. n momentul cnd unul din soti cade n acest pcat de infidelitate, cade n pcatul precurviei. Pcatul curviei se pedepseste cu 7 ani oprire de la mprtsanie, iar cel al precurviei cu 15 ani, deci dublu. Din cauza acestui pcat al precurviei se ntmpl toate relele n familie. Cnd sotul, spre exemplu, a czut n pcat cu alt femeie, s-a spurcat, cu alte cuvinte cu ea, dup aceea se m preun cu femeia lui, o spurc si pe femeia lui si implicit spurc toat casa. Aceast spurcciune nseamna introducerea diavolilor n casa sa. Dac este constient de acest fapt grav, prseste pcatul, nu l mai face, se spovedeste, face canonul rnduit de preot si se cieste din toat inima lui. Atunci Dumnezeu l poate ierta si nu 10

se mai rsfrnge asupra familiei sale. ns dac acea persoan nu ncearc s prseasc pcatul, nu se spovedeste sau, mai grav, nici nu ia n seam gravitatea acestui pcat si continu s-l fac, urmrile catastrofale n familie sunt inevitabile. O dat ce brbatul se mpreun cu acea femeie strin se produce o legtur ilegal ce afecteaz legtura lui legal cu sotia sa. Iubirea nu poate fi manifestat la dou persoane n acelasi grad. Cu siguranta iubirea de sotie se diminueaz si trece pe locul secundar; dac se continu asa poate s se sting defnitiv dragostea sotului fat de sotie. De aici ncolo apar marile probleme. Apar certurile, apare gelozia, apar invidia, ura, btile, iar dac se continu mai mult timp se ajunge pn la desprtire.Iat ce poate face precurvia! Femeile foarte usor cad n aceast plas atunci cnd au serviciu si pleac de acas. Locul femeii este acas. Un alt mare pcat al precurviei este mpreunarea ntre rude. Este atunci cnd cineva pcatuieste cu o rud: verisor, unchi, nasi sau, mai grav, incestul, cnd printii pctuiesc cu proprii lor copii. Iar altul din cele mai grave pcate ale precurviei este perversitatea sexual. Acest pcat poate fi facut de ctre soti n mod anormal si nenatural, n chip animalic si demonic sau, mai grav, cnd se face ntre persoane de acelasi sex. Aceste pcate fcute de oameni depsesc chiar si animalele. Aceste pcate aduc foc din cer peste omenire, asemenea celor dou cetti Sodoma si Gomora din Vechiul Testament, care au fost arse cu focul cobort din cer din pricina acestor pcate.

11