In anii 1920 iau nastere primele cosmetice naturale in Germania cu Weleda in anul 1922 si Dr Hauschka (Wala) in 1929.

Mai tarziu apar si primele produse frantuzesti Phyts in 1972 si Paltz in 1976. Pana in anii 2000, aceste produse nefiind destinate decat pietei restranse de circuite bio, nicio reglementare specifica nu fusese definita. Mai apoi, lucrurile s-au schimbat. Din anul 2000 pana in anul 2005, pentru a garanta consumatorilor o veritabila calitate de fabricare si pentru a le apara interesele, actorii europeni ai cosmeticii naturale si biologice s-au regrupat. Dupa 2005 cosmeticele bio au iesit din circuitul lor elitist pentru a cuceri alte piete.

Evolutia pietei de produse cosmetice naturale si biologice

In 2007, piata cosmeticelor conventionale reprezenta 200 de miliarde de euro de cifre de afacere in timp ce cosmetica bio reprezenta 4.75 miliarde de euro; insemnand putin mai mult de 2% din cosmetica mondiala. In 2008, cosmetica bio atingea 5,9 miliarde de euro. In 2010, aceasta trebuia sa se depaseasca cele 6.7 miliarde de euro avand doua motoare de crestere: Europa (28%) si Statele Unite (65%) care reprezinta 15% din piata cosmeticelor (surse : Kline, Mintel, TNSwp, CEGMA, Organic Monitor si Cosmebio). Aceasta piata este caracterizata de un mare dinamism.

 In 2007, toate sectoarele de vanzari de produse cosmetice si paarfumuri ajungeau la 50 de miliarde de euro. In 2008, segmentul cosmeticelor bio depasea 1.5 miliarde de euro, insemnand 3% din piata de cosmetice din Europa. Cresterea cosmeticii Bio este in jur de 20% pe an, impinsa de aparitia numeroaselor produse noi si noi marci. Intre 2007 si 2008, numarul societatilor care a solicitat o eticheta bio a crescut de 40%, dintre acestea 700 fiind cereri de societate, dintre care 500 franceze. Numarul produselor a crescut cu 80%, insemnand 8000 de referinte suplimentare. Franta devine a doua piata importanta dupa Germania, unde 4 marci istorice isi impart 80% din piata (Weleda, Logona, Dr Hauschka, Lavera). In 2007, aceasta piata reprezenta 210 milioane de euro. In 2008, 250 milioane de euro, insemnand 3% din piata de cosmetice in Franta fata de 1,3% in 2007. In 2009, aceasta piata a atins 300 miliarde de euro. Taxele de crestere dupa 2004 sunt intre 30 si 40% in timp ce conventionalul nu masura in acelasi timp decat o crestere de 4%. Proiectiile in 2015 aduc aceasta piata la 30% din piata globala de cosmetice (fata de 1,6% in 2007). Actualmente, Franta este tara in care piata cosmeticelor bio progreseaza cel mai mult. In 2007, in Franta, repartitia cifrelor de afaceri pe segmente (in milioane de euro si in procente) de cosmetice este urmatoarea:

primul segment, produsele de ingrijire (creme, masti pentru fata si corp) : 111 milioane de euro, insemnand 74%.

al doilea segment: toaleta (sapunuri, deodorante, paste de dinti) . 25,5 milioane de euro insemnand 17%.

al treilea segment: produsele pentru par (sampon, balsam, lotiuni si tratamente): 7,5 milioane de euro insemnand 5%.

al patrulea segment: machiajul (rimeluri, fonduri de ten, farduri de pleoape): 4,5 milioane de euro insemnand 3%.

al cincilea segment: parfumeria: 1,5 milioane de euro, insemnand 1%.

In 2007, segmentarea pe canale de distributie in Franta era urmatoarea: 30% pentru farmacie fata de 16% pentru cosmetica conventionala 30% magazine bio/dietetice 15% GMS fata de 27,8% pentru conventional 20% internet 5% parfumerii selective si magazine mari fata de 51,1% pentru conventional.

Elemente de comparatie intre ingredientele conventionale si ingredientele biologice si naturale

Apa

Apa in conventional trebuie sa raspunda unor critici de puritate in principal microbiologic, celelalte criterii fiind legate de constrangerilor de formulare si termenii de duritate de exemplu. In cosmetica naturala si biologica, apa nu trebuie sa contina reziduuri poluante. Ea poate fi apa potabila, apa de sursa, apa obtinuta prin osmoza inversa, apa distilata sau apa de mare. In orice caz, ea nu ar putea fi tratata decat cu procedee fizice preconizate de catre majoritatea referentialelor.

Antioxidantii

Aceste substante vor impiedica rancezirea uleiurilor instraurate prezente in emulsia sau degradarea extractelor vegetale bogate in oxydaze. Ei sunt de origine sintetica, utilizate in conventionale sau de origine naturala, acceptate in cosmetica naturala si biologica. Pentru sintetice nou gasim esentiale BHT-ul, BHA-ul, octil, dodecil. Pentru sintetice, alfa-tocoferolul sia cetatul sau, acidul ascorbic si palamitatul de ascorbil, extracte de rozmarin, de ginko-biloba. Aceste substante sunt toate lipofile cu exceptia propil galat si acidul ascorbic.

Principiile active

Principiile active utilizate in cosmetica sunt foarte diverse. Formulatiile sunt in general construite in jurul principiului activ, in functie de caracteristicile sale fizico chimice. ei sunt de origine sintetica sau naturala in conventional. Acestia sunt doar de origine naturala in cosmetica biologica.

Parfumurile

Sunt incorporate fie sub forma de compozitii de origine naturala si liposolubile, in principal pe baza de uleiuri esentiale, fie amestecuri de substante solubilizate in prezenta unui tensioactiv. Cosmetica conventionala a dezvoltat o foarte larga gama de parfumuri composes de substante sintetice pentru care impactul asupra mediului inconjurator nu fusese pana astazi luat in considerare. Cosmetica biologica nu admite decat substantele de origine naturala.

Conservatori

Sunt ingrediente indispensabile pentru conservarea emulsiilor in afara faptului ca conditionarea finala a produsului aduce garantii de conservarea minimala cerute de reglementare. Alegerea lor depinde de numeroase

criterii in care principalele sunt urmatoarele: legislatia, solubilitatea, spectrul de activitate, pH-ul mediului, toleranta cutanata, tipul de emulsionat utilizat, conditionarea. Directiva cosmetica 76/768/CEE a fixat conservatorii admisi in produsele cosmetice in anexa VI, lista pozitiva de 57 de substante care nu pot fi inlocuite decat in conditiile prevazute. Aceasta lista pozitiva de 57 de substante care nu pot fi inlocuite in conditiile prevazute. Aceasta lista pozitiva limiteaza utilizarea lor prin trei factori: o concentrare maximala autorizata, limitari si exigente, conditii de inlocuire si avertizari de reprodus pe etichete. Exigenta esentiala a unui produs cosmetic biologic sau natural este de a privilegia, in alegerea materiilor prime, originea lor naturala fata de celelalte origini (petrochimie de exemplu). De exemplu standardele accepta cinci conservatori si molecule prezente in natura: acid benzoic si sarurile sale, alcool benzilic, acid dehidroacetic si sarurile sale, acid salicilic si sarurile sale, acid sorbic si sarurile sale). Pana la a fi eficace contra microorganismelor, conservarea produselor cosmetice biologice sau naturale necesita dezvoltarea unei noi apropieri combinand diferitele tehnici cum ar fi utilizarea substantelor apartinant unor liste mai mult sau mai putin restrictive de conservatori autorizati incat utilizarea nano particulelor este proscrisa. Alte procese cum ar fi

sterilizarea sunt interesante in conditia in care nu exista deteriori de substante si respect fata de mediul inconjurator. In final, toxicitatea

anumitor

constituenti

necesita

demarare

evaluarii

riscurilor

aprofundate.

Etimologia cuvantului cosmetica

Cuvantul

cosmetica

vine

din

grecescul kosmetikos,

kosmos,

care

desemneaza frumusetea, ordinea, ornamentul, frumoasa aparenta. Un cuvant care, in Antichitatea greceasca nu se aplica decat cerului, dar foloseste la evocarea frumusetii si ordinii unei armate gata de batalie si care ar putea impresiona dusmanul.

Definitia unui <<produs cosmetic>>

Produsul cosmetic este definit in Articolul L5131-1 din Codul Sanatatii Publice: <<Intelegem prin produs cosmetic, toate substantele sau preparatele destinate punerii in contact cu diverse parti superficiale ale corpului uman, evident epiderma, par, unghii, buze, organe genitale externe, dinti, mucoasa bucala, ten, in principal pentru a le curata, parfuma, modifica aspectul, proteja, pentru a le mentine in stare buna sau pentru a corecta mirosurile corporale.>> Problema este tocmai <<punerea in contact cu suprafetele superficiale>> :

cremele trebuie sa traverseze pielea pentru a actiona in profunzime, cum ar fi produsele antiriduri sau deasemenea produsele deodorante care actionaza asupra unei functii fiziologice, ori definitia spune ca un produs cosmetic nu trece bariera cutanata.

Definitia unui <<produs cosmetic natural>>

Definitie data de Comitetul de Experti unor produse cosmetice al Consiliului Europei, septembrie 2000: <<Prin produs cosmetic natural intelegem toate produsele care sunt alcatuite sin substante naturale (toate substante de origine vegetala, animala sau minerala, precum si amestecuri din aceste substante) si care este produs (obtinut si tratat) in conditii bine definite (metode fizice, microbiologice si enzimatice).

Definitia unui <<produs cosmetic biologic>>

Este vorba de o familie de produsi continand un maximum de ingrediente naturale, din regnul vegetal, cum ar fi uleiul de masline, de migdale sau argan, karite-ul sau extractele de fructe, uleiurile esentiale si apele florale. Fabricantii interzic utilizarea substantelor nedorite cum ar fi siliconul sintetic (nebiodegradabil), parfumuri de sinteza, coloranti si pigmenti de sinteza, conservanti foarte puternici, materii prime

neregenerabile cum ar fi uleiurile minerale care sunt niste reziduuri ale petrochimiei, ingrediente obtinute prin niste procedee de fabricatie care nu respecta mediul inconjurator, si materii prime presupunand moartea unui animal. Procentajul ingredientelor naturale este foarte variabil in absenta unei reglementari specifice. Certificarile pot da o idee asupra valorii acestui procentaj. In afara acestei definitii, cosmeticele biologice sunt inconjurate de valori etice si ecologice cum ar fi comertul echitabil sau protejarea ecosistemelor.

Etichetarea si comunicarea

1. Apelativele permitand identificarea referentialului

Produsele definite in prezentul referential si raspunzand normelor acestuia beneficiaza de mentiunile obligatorii <<cosmetice ecologice>> sau <<cosmetice ecologice si biologice>>, dupa <<Regulile asupra ingredientelor si compozitia produsului finit>> enuntate in capitolul 3.

2. Indicatiile privind ingredientele de la productiile conforme modului de productie a Agriculturii biologice

Ingredientele dela productiile conforme modului de productie a Agriculturii biologice trebuie sa fie mentionate in lista ingredientelor printr-un asterisc,

raportandu-se indicatiei : Ingrediente din Agricultura Biologica . Fiecare ingredient alaturi de indicatia care il insoteste, trebuie sa fie marcate cu o culoare, un format si un stil de caractere identice.

3. Conditiile de utilizare a indicatiilor legate de referential

Un produs ce satisface in prezent referentialul nu poate beneficia de indicatiile legate de acel referential decat daca produsul si unitatea de productie au fost controlate de organismul de control. Procedurile de audit, de control si se supraveghere se aplica paralel cu exteriorul intrepinderii, in locuri si fabricatii de fasonaj. Indicatiile de conformitate obligatorii pe etichetaj trebuie sa figureze si pe ambalaje, brosuri si alte suporturi de comunicare, atat timp cat face referire la certificare.

4. Reguli privind ingredientele si compozitia produsului finit

a. Proportiile ingredientelor in produsul finit

Proportiile ingredientelor in produsul finit tin cont de importanta caracteristica a apei adaugate intr-o formulatie cosmetica. Apa este un ingredient natural si complet biologic.

b. Totalitatea ingredientelor in conformitate cu regulile puse in vigoare

100% din ingrediente sunt conforme cu legislatia franceza si europeana a produselor cosmetice si cu lista pozitiva a prezerntului referential,

pentru tipurile de ingrediente consimtite.

c. Partea ingredientelor naturale sau de origine naturala in produsul finit

Minim 95% din totalul ingredientelor sunt ingrediente naturale sau de origine naturala, raspunzand normelor in vigoare.

d. Partea ingredientelor date de o sinteza pura pe produsul finit

Este vorba de toate ingredientele care nu pot reprezenta decat maxim 5% din ansamblul de ingrediente. Este vorba de moleculele de sinteza pura, reputate ca fiind indispensabile.

e. Materiile prime vegetale

Acestea sunt toate autorizate in masura in care sunt autentice sau producerea lor sau recolta salbatica nu prezinta degradarea mediului sau dezechilibrul ecosistemelor sau ele nu apartin unor specii pe cale de disparitie. Deasemenea, ele trebuie sa fie conforme cu listele nationale si internationale de specii protejate.

f. Materii prime animale produse in mod natural de catre animale si nu parti constitutive ale animalelor

Ele sunt autorizare sau supuse restrictiilor conform cu lista pozititva a prezentului referential si listelor nationale si internationale a speciilor protejate sau periculoase. Anumite produse animale neprovenind din specii aflate sub risc (specii bovine, ovine, porcine) la care prelevarea nu are efect nefast asupra echilibrului ecologic si neposedand alternative de natura identica in lumea vegetala, putand fi utilizate in referinta cu lista pozitiva, revizuibila dupa avansarea tehnicilor.

g. Materiile prime minerale

Acestea sunt autorizate in masura in care ele sunt utilizate pentru proprietatile lor intrinseci, unde extractiile lor nu provoaca poluare sau degradarea peisajului, si unde ele sunt conforme criteriilor de puritate cerute. Materiile prime minerale nu apar intr-o lista pozitiva specifica in cadrul referentialului.

h. Materiile prime marine

Ele sunt autorizate de asemenea de articole specializate si dupa tipurile de materii prime marine putem enumera: materii prime marine si vegetale, materii prime marine si animale, materii prime marine si minerale. Aceste ingrediente naturale marine nu apar intr-o lista pozitiva specifica in cadrul referentialului.

i. Apa

Procedeele de fabricatie pot utiliza orice tip de apa: apa de sursa, apa de consum, apa osmozata, apa demineralizata, sub rezervele de analiza sau atestari care demonstreaza potabilitatea.

j. Ingrediente rezultate din biotehnologii

Este vorba despre culturile in-vitro si clonare, culturi celulare, fermentatii cu microorganisme. Ele sunt autorizate in compozitia produselor cosmetice, ca fiind ingrediente de origine naturala, in masura in care obtinere lor se face pornind de la materii prime vegetale sau animale naturale si in care nu intervin organisme modificate genetic.

k. Agenti de conservare in produsii finiti

Fara prejudicii ale legislatiei franceze si europene a produselor cosmetice, agentii de conservare autorizati in produsii finiti sunt conformi cu Anexa II.

l. Ingrediente obtinute prin sinteza chimica pura

Ele nu pot intra in compozitia unui produs vizat de catre prezentul referential. Concret nu sunt autorizati: coloranti sintetici parfumuri de sinteza antioxidanti de sinteza emolienti de sinteza uleiuri si grasimi de sinteza siliconuri de sinteza ingrediente rezultate din industria petrochimica orice alt ingredient care poate fi produs si natural.

Ca o exceptie de la acest principiu, cateva molecule sintetice numite indispensabile sunt autorizate.