Sunteți pe pagina 1din 6

ANATOMIA ANGHIEI

A sti totul despre unshie

o o

o o

Cre$terea unghiei este stimulati de tinerele gi climat . Exist6 anumi{i factori care genereazd, tocirea unghiei , precum cdntatul la pian sau b6tutul la masini , dar ajuti gi la cregterea ei (fiind stimulati circula{ia) . In cazul unui traumatism , utilizarea drogurilor , a unui regim alimentar , cregterea unghiei este stagnatd . Rata de cregtere a unghiei intr-o luni este de l/8 din lungimea ei vizibili. Factorul principal de intdrziere a cregterii unghiei este deteriorarea matricei.
:

Compozifia

o o .

Keratina : fuziune de piele moarti gi celule moarte;albul , pe marginea unghiei(bordul liber) este datorat densitalii celulelor . Culoarea : translucidd. l8%o conlinut in apd .
:

Structura

3 straturi(in sectiune transversalqt: -hyponichium

o o o o o o

-distal(pat unghial) -proximal(eponychium) Matricea: ridlcina care dd nagtere p[(ii vii , porfiune in care se aglomereazd vase de sdnge , vase limfatice , inervafii...

Lunula: o semi-luni Baza unghiei: partea vie cu rezewe de s6nge Patul unshiei: partea fixi (partea dorsalS a falangei distale) Cuticulele tiflancurile laterale: pdrti care acoperi unghia formate din piele. Mantoul(porliunea proximald a repliului unghiaD: pliul de piele sub care este situati
riddcina (matricea).

Generalitnfi
Unghia este o lamd comoasd alcituitd din celule keratinizate . Este o placi semi-transparentd, lucioasi, rozd, bombati, situat[ pe fata dorsali a extremitafii degetului , in dreptul ultimei falange. inconjuratd de sanful unghiei ea prezinti o parte vizibili de culoare roz numitd corpul unghiei gi o porfiune ascunsd sub piele numitd matrice (rlddcinn). Intre corpul unghiei gi ridicind se afltr o zona semilunard albicioasd numiti lunuld (care nu existi la cei din rasa neagri). Parfile moi pe care este aSezatd unghia alcituiesc patul
unghiei

Matricea (rdddcina)
pprul

-Este cea care db nagtere unghiei , deci cea care o genereazi -Ea provine din stratul bazal germinativ (celule mari voluminoase ,

tinere capabile si regenereze


.

pielea,

,unghiile).
;
.

-lncepind de la matrice se formeazdlama (placa )denumiti gi limba cornoasi

Potul unghiei

-Este cel pe care se g[segte lama (placa) unghiali gi de care aderd puternic

Lama (placa) unghiei:


-Ea cuprinde 2 pdrfi : Rddicina :este ascunsi sub repliul unghial , subliindu-se progresiv gi inserindu-se pe invaginafia

o o

epidermului.

Corpul : partea vizibild a unghiei si se imparte in : l. Lunula : porliunea anterioari vizibild a matricei , de culoare albi opaci in formtr de semilund. 2. Zona roz : constituie partea majoritari a unghiei vizibile care este acoperitd de repliul peri-unghial .

3.

Bordul (marginea) liber: extremitatea unghiei care nu aderd pe patul unghiei . Aceasti po(iune este mai groasd decdt la nivelul rdddcinii , deoarece aici sunt acumulate mai multe celule de keratini.
(referitor la anatomia unghiei )
:

Alte expresii preluate din limba latina

o o .

Eponychium: este contituit dintr-un strat superior gi inferior al porfiunii cornoase a repliului de
deasupra unghiei care vine gi se confundii cu unghia . Cuyicule (cuticule ) : expansiunea cornoasi a eponychiumului.

Hyponychium (sub bordul liber ) : ingrogarea extremitltii distale a unghiei care se prelungegte cu
pulpa degetului
.

Vascularizarea
Ea depinde de arterele distale care se ramifici in mai multe ramuri irigdnd unghia , matricea gi repliul de
deasupra unghiei
.

Inerva{ia
Sistemul nervos al unghiei cuprinde nervi senzitivi de origine cerebrali-spinali liberi gi capsulati gi nervi de origine simpatici . (Originea acestor nervi este la nivelul coloanei vertebrale - zona cevicali ).

Compozifia chimica
Unghia este alcdtuitd din keratind durd sau scleroproteine bogate in sulf , in cistind (aminoacid sulfurat ) gi in arginini . Con{ine in aceeagi mdsurE : apd, ,lipide cum ar fi colesterol gi acizi gragi (acid oleic) , calciu , principalul constituent mineral al unghiei , fier gi fosfor .

Fiziologie
Grosimea unghiilor este aproximativ 0,5mm , unghiile degetelor de la picioare fiind intotdeauna mai groase . Cregterea unghiilor este perpetud (pe viatd) , in jur de I mm pe siptimdnl , reinoindu-se complet in 5-6 luni . Unghiile nu se descuameazd, , iar cregterea se face de la matrica cdtre marginea liberd . Cregterea este variabili in func{ie de individ . Vdrsta intervine provocdnd o incetinire a cregterii . Toate leziunile matricii antreneazd deformatii la nivelul ughiei . Unghia senild , pierde transparenfa , devine opaci in tonuri cenugii , fragilI , lunula se diminueaz6, . Ea se

deformeazi gi prezintl striuri Unghia protejeazi extremitalile distale ale degetelor , joacd un rol important in prinderea micilor obiecte gi participi la sensibilitatea pulpari . Are deasemenea un rol social gi estetic .

Micoze
se ridici cuticulele (?nainte aderdnd la unghie) ldsdnd astfel germenii si se incrusteze . Inamicul nr.I : apa inainte de a se deteriora unghia , apare o umflaturi rogie qi dureroasi de jur imprejur . Dermatologul decupeazi partea decolati gi prescrie , dacd. este necesar , un antimicotic . Dar cel mai bun remediu constil in evitarea pe cdt posibil de a se inmuia mdinile (pundnd mdnugi de cauciuc pentru treburile menajere) . Atunci cdnd apare o bandi neaqrd ... Atenlie ! Eczema, lichenul plan, psoriazisul ...sunt boli de piele care atacd,in aceeagi misurd pielea gi unghiile sau pot debuta doar la unghii . Suprafala seamini cu cea a unghiilor croitoreselor (presarate cu mici scobituri ) - unghiile se decoleazi gi se ingroagd . Tratamentul rdspunde la corticoizi locali , deseori gi in cazul infecfiilor . In sfdrgit , banda neagri apiruti repede pe unghie (sd nu se confunde cu un hematom datorat unui traumatism ) , trebuie trimis la o consultalie - poate fi un melanom subunghial . Mai existi 9i alte eauze: medicamentele (antibiotice pentru acnee sau AZT :zidovudina , medicament utilizat in tratamentul sidei ) un nev sau un melanom malign , cancerul pielii constituie deci obiectul unei decizii de urgenla . Numai o biopsie poate permite diagnosticul. Cdnd se schimbd culoarea ? Intreaga unghie <<bizard> - trebuie sd fie ardtatd unui dermatolog. Existi diverse anomalii care pot intradevir releva o boal6 generali : aparilia benzilor negre ca un cod bari , schimbarea culorii (unghii galbene gi groase care cresc lent ) , unghii bombate < sticld de ceas )) sau deformate asociate cu o crusti .

Unghiile mdinilor pot fi uneori victimele micozelor , dar in general este vorba de o ciupercd sau o levuri numitI Candida . Factori favorizan{i : contactele repetate cu apa , cdci se decoleazd unghiile , se inmoaie gi

Aspectul lor ne spune multe despre sdndtate o Unghii bombate < sticlI de ceas

>>

trddeazd deseori o insuficiefi

pulmonari: brongiti cronicd

,enfizem...

o . . o r o o

Unghii ingrogate , deformate gi inconjurate de cruste , anun{i citeodatl cancerul ciilor respiratorii (gdt , pldmdn ), sau cdilor digestive . Unghii fragile cu aspect de linguri pot releva caren{e de fier . in schimb , petele albe nu demonstreazd carenli de calciu , ci mai curdnd o manichiuri
excesivii
.

Sfaturile noastre
De evitat intiritoare pebazd de formaldehidd care pot provoca o dezlipire importanti a unghiei Este de preferat sd aplicim bazi incolori sub oji , pentru a evita ingdlbenirea.
Se sfatuiegte sd fie lisatl unghia sd respire din cdnd in c6nd , pistrdnd-o naturali . Profita{i la maximum de binefacerea uleiului Peggy Sage , masdnd unghia gi conturul
.

De refinut

!
.

necesitatea de a fi teiate regulat De ce oja se cojepte ?

Contrar pdrului , unghiile nu cad niciodati natural , ci cresc perpetuu ( in medie 3-4mm pe luni ) de unde

o o

r . o o r . o r

Suprafata unghiei nu este suficient degresatl inaintea aplicirii ojei . Consistenfa ojei este foarte groasi . Ajutafi-vd de cdteva picituri de diluant pentru ojd inainte de aplicare gi agitafi bine sticla. Oja este aplicati in strat foarte gros . Al doilea strat a fost aplicat inainte ca primul si fie complet uscat . Pentru o buna aderen{6 a ojei , unghiile despicate trebuie sd fie tratate. Utilizafi intotdeauna o baz6 gi aplicafi oja in doui straturi fine . Protejati oja cu un strat de fixator, lac protector Peggy Sage .
?

Cum apliclm oja de obicei

Aplicafi-o prin migcdri mari (ample) Evitali migcirile pensulei sacadate (una dupd alta) Al doilea strat va acoperii micile zone mai clare, deci lasafi liber la prima trecere
!

Important ! Trucuri

o o o

Nu gtergefi pensula pe gdtul sticlei , ci in interiorul acesteia. Dupi ce afi folosit oja, curatafi gdtul sticlei inainte de a o inchide Strdngefi ermetic oja dumneavoastrd gi va rimdne fluidi .

Unghiile dumneavoastrd relevd starea Jiziologicd o Unghii subfiri gi lungi

o .

Indici tulburiri nutritive , dovedind o vascularizare dificilS

Unghii foarte lungi subfiri pi casante


Relevi o atonie organicd sau o tulburare functionali.

Unghii foarte scurte


Atunci cdnd cregterea unghiilor este incetiniti , ele semnaleazl, o dispozi{ie particulari la boli
nervoase gi tulburari cardiace Cdnd trebuie si tiiem unghiile ? Logica vrea si ne rdspundi , atunci cdnd estimeazh fiecare cd au devenit foarte lungi . Sau cum spune proverbul : < Dupi unghii se cunoagte leul >

Daci relieful este accidentat cu stria(ii de culoare intunecati ( neagrii


albistruie )
Poate

sau
,

potrivit medicinei orientale , ficatul este cel care denotd energia unghiilor . Insuficienfa energiei in

fi semnul unei dichinezii biliare (vezica biliard este foarte incircati ) . intr-un plan general
.

o o

ficat este semnalati prin unghii deshidratate de culoare verzuie


Aceasta indici o vezica biliara hipotonici care are tendin{a de a

Culoarea rosie a unghiilor cu aspect neted gi strilucitor

lucra

mai incet

Unghii terne gi I?irI via{i


Indicd dereglarea stomacului qi a plimdnilor . Un diagnostic sau un prognostic obiqnuit constd in intinderea degetelor la maxim , incorddndu-le ; deci unghiile devin albe . Atunci cdnd le-am eliberat din tensiune , culoarea roz trebuie si apard

o o o

imediat. Din punct de vedere al pronosticului , atunci cdnd revenirea culorii este instantanee , el este favorabil . Dacd albul persisti putem suspecta o anemie , dar trebuie si controldm indicii complementari : buze palide , ten palid , piele uscatd (deshidratati ) interiorul pupilei inferioare este alb in loc de rogu , oboseali generali, sc[derea apetitului (alimentar gi sexual ) .

Albul persistent
Este o prevestire rea gi in acest caz, trebuie s[ se ia precau{ii in tratament
.

Unghii de obicei decolorate


Se asociazd

malforma{iilor genitale sau unui traumatism

Unghii plate
Sunt legate de un temperament hepatic , fard. energie , uneori frigid

Forme Unghii concave


Semnaleazi tulburari neryoase gi o tendin{d de dilatare generalI a organismului
.

Unghii concave accentuate


Atunci cdnd apare o scobiturd, devine palidd gi concavi cu caneluri, putem bdnui o paralizie
.

Unghii bombate
fi : brongita , laringita, dureri gheare (principal Unghii bombate accentuate in la index )
Sunt raportate afecfiunilor cdilor respiratorii , cum ar de g6t , astm

Le denumim unghii hipocratice . Ele exprimd o tendin{6 excesiv camivorii. Este de asemenea semnul tuberculozei , dar trebuie sd ne ferim in darea unui aviz formal inainte ca alte indicii si ne confirme . incd o datd , subliniem pruden{a in observarea semnului izolat , care nu este suficient pentru a aduce o probi .

Unghii fine si moi


De culoare alburie , ele permit descoperirea afecfiunilor sanguine
.

Unghii sub{iri (fine) accentuate Sunt semnul lipsei de sdnge , cauzat in general
alcool sau zahdr .

de un dezechilibru alimentar: exces de crudit61i , cafea ,

Unghii in general groase gi dure


Sunt efectul unui exces in organism de produse animale .Tendin{a la arterosclerozi
.

Unghii groase accentuate


Ne pot releva un organism slibit , cu posibile suferinle organice
.

Unghii netede gi lucioase


Caracteristica bunei vitalitdti . Din punct de vedere psihologic le recunoagtem umorul , persoanelor care
prezintd, aceste unghii
.

Unghii ondulate (transversal )


Ele acuzi , contraloviturile unei alimentafii contrastante , neregulate : efectul voiajelor dintr-un loc in altul , suficient de indepdrtat , expus la schimbarea mdncirii . ln fuc1ie de amplasarea onduleurilor pe unghie , putem determina perioada tulburirii . Acest fapt poate fi legat gi de ondularea pbrului .

Unghii deformate la extremitafi


Schimbarea mdncirii
.

Unghii deformate la ridlcini Exces de carne . Cdnd acest indice


produse lactate

este acoperit de resturi de piele rogie

, putem

presupune exces de

Din punct de vedere al formei geometrice a unghiei putem bdnui cateva semnificatii
psihologice

Triunghiular
Tendinfa la susceptibilitate gi sensibilitate
.

Alungiti
Foarte lung : tendin{a la astenie, atonie , timiditate
.

Trapez
Cu baza mare la vdrful degetului : indicd dragoste proprie , uneori sensibilitate , putind provoca reactii
promte dar controlate
.

Rectangular
Sens

practic ; anumite conformitdli aliate la bunul sim{

Pitrat
Scurt este indice de nervozitate . Larg: denoti tendin{a rdzboinicd
.

Ovali
Subliniazd fermitate, bldndefe
.

Migdali (sAmbure ) Ingusti

Frumoasi sensibilitate , sens artistic , capacitatea de a dirui ingrijire

Slibiciune psihici, nervoasi gi mentali ; predispoziliela excese de furie

Trapez cu baza mare la ridicina unghiei


Tendinfa patologicd pentru a fabula, imaginafie deliranti.

Largil
Totul depinde de consisten![ gi lungime . Poate ardta o buni vitalitate , atunci cdnd celelalte aspecte sunt
pozitive . Dar dacd este foarte larg , scurt gi pu{in spatulat aparfine unei naturi iritabile uneori chiar violenti

Scurt
Este semnul incdpitenerii . ingustd gi scurti subliniazd impetuozitate gi

violen{i.
creatoare

Maslini
Tendin{6 la un anumit misticism

imaginafie uneori excesivd

, rareori

. in sensul favorabil:

capacitateadeafimedim

Tari
Aceste unghii subliniate de caneluri verticale , rispund la un dezechilibru nutrifional ; fie lipsa de proteine, de materii grase , de carbohidra{i ; fie de un exces de sare . Fermitate uneori excesivi, aroganfd , sarcasm .

Longevitate.

Moi
Tendinf[ alimentari este c[tre exces de alimente dilatante . inclinare la pasivitate , cdtre las6-mi la inerfie , somn gru , o oboseali latrezire, lenevie la acfiune .
sd

te las ,

Lunuli evidenti
Persoanele care muncesi manual au de obicei lunula mai evidenti decdt intelectualii . Ea este de asemenea notati ca un indice favorabil , un semn de vitalitate . Este ftrd indoiali adevarat , daci semnul nu persistd dupd patruzeci de ani. Dacd maniera de a tr[i gi mai ales de a se alimenta este bine potriviti cu legile naturii prima parte a viefii gi descregte in a doua parte a vielii . Daci existi persisten{i de lunul[, putem deduce un exces de proteine animale. in general lunula dispare incepdnd cu degetul mic citre degetul gros .

, lunula

cregte in

Lunuli imperceptibiH
Semnul unui metabolism lent . Atunci cdnd apar reliefeazd o lipsd de vitalitate gi rezisten{a .

in

perioada copildriei

, puberti{ii , adolescenfei , ele

Puncte albe
Este semnul unui exces de zahdr sau produse chimice , medicamente gi diverse droguri . Primdvara gi toamna elibereazi o mare varietate de fructe : mdncim uneori in exces , astfel cd apar in toamni numeroase puncte albe pe unghii , care dovedesc o demineralizare a organismului . Ele se explicd mai ales prin lipsa de calciu . Pentru determinarea momentului, cdnd aceste tulburdri se produc , trebuie si ludm in considerare'unde se situeazi aceste puncte in raport cubazaunghiei .

Despicate

Indicl intotdeauna o slibiciune gi din punct de vedere al caracterului , instabilitate

- casante

gi tendin{6 la gelozie .Cu


.

cdt sunt mai casante , uscate gi friabile , cu atdt mai mult demonstreazd tendinla la nervozitate Dantelarea la extremitn{i a unghiilor , semnaleazi tendinfa roaderii unghiilor.

'l

r,

in acest caz trebuie notat , un dezechilibru alimentar gi alterarea fuc{iei pancreasului gi a splinei . Trebuie intotdeauna si presupunem prezenfa viermilor intestinali .

LNGHIILE SINTETICE :
Nasterea gi evolulia pe parcurcul timpului Primele unghii sintetice au apirut in lumea cinematofrafiei , in timpul filmelor mute gi alb-negru . Expresia felei gi a corpului juca un rol important gi se vroia deci s[ fie ingrijit pdnd in cele mai mici

detalii. Unghiile se fabricau in po4elan . Fiecare actrifi avea setul siu de unghii fbcute pe mdsura sa . Acestea erau scoase dupi fiecare turnare de film gi pdstrate cu griji . Aceasti metoda de formare (fasonare) a unghiilor nu era absolut deloc comercializatd, ci se adresa doar lumii din cinematografie
gi teatru
.

Dupi al doilea rdzboi mondial , datoritd diferitelor aplicalii pe care produsele petroliere le permiteau au fost fabricate primele ragini acrilice gi utilizate inaintea concep{iei ustensilelor gi aparatelor

menajere (inrudite) , din toate sortimentele de materiale plastice . Foarte repede gi-au dat seama cd rdginile acrilice , in calitate de monomeri gi polimeri (lichide gi pudre) , puteau sE permit6 foarte u$or anumite fasonaje sau modelaje . Astfel s-a niscut un tip de rdgini speciald pentru modelarea unghiilor . Por,telanul a fost repede uitat gi gi-au dat seama , cI aceasti riqind mai putin costisitoare gi mai ugor aplicabil[, putea deci si fie comercializatd . PAnd in ziua de azi , noi lucrim urmirind prima tehnica: modelajul riginii pe forme . Totugi calitatea rdginii s-a vizut amelioratd .Pane nu demult , majoritatea rdginilor se ingilbeneau dupi cdteva zile gi mai ales cind expunerea la soare era frecventi . Acest tip de rd;ini a fost aproape in intregime scos din piala actuald . La inceput formele unghiilor erau in << potcoavi >> , cele noi care dateazd de cd{iva ani au fost stilizate . Totugi persisti inci o problema in ziua de azi: aplicarea riginei nu este ugoari , cere deci o studiere aprofundatd gi indelungatii , dar oferi rezultate minunate gi solide , dend gi o enormd satisfaclie

stilistului

Unghiile fasonate cu ajutorul gelului UV o care nu existi decdt de foarte pulini ani , sunt mult mai ugor de aplicat gi oferi aproape acelagi rezultat ca gi unghiile de rigind . IatI de ce astizi , unghiile in gel UV sunt aga de populare in saloanele de infrumuselare gi coafuri. Tehnica gelului UV se invati mai repede , dar asta nu inseamni cE nu trebuie si fie urmate cursuri complementare la gcoald , de bazd, pentru perfec{ionarea tehnicii , reducerea la un timp de lucru minim acceptat gi studierea retugului .