Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI FACULTATEA DE FIZIC SPECIALIZAREA METODE FIZICE APLICATE IN KINETOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALA

Vitamine, minerale i aminoacizi

STUDENTI: ERDIC GEORGICA OLARIU ALEXANDRU

Vitaminele sunt definite ca fiind substane organice necesare vieii pe care organismul nu le produce sau nu le produce n cantiti suficiente, motiv pentru care este necesara aportul exogen. Organismul uman care beneficiaza de un aport vitaminic adecvat se dezvolta mai bine si este mai rezistent la stres. Epoca contemporana se caracterizeaza printr-o deteriorare continua a mediului si a conditiilor de viata, iar obiceiurile alimentare tind sa favorizeze distrugerea vitaminelor din legume si fructe prin diferite procese de preparare si conservare. Reiese clar ca este din ce in ce mai dificil ca omul sa-si pastreze sanatatea printr-un raport vitaminic adecvat, de multe ori necesara administrarea de suplimente vitaminice. Este insa de dorit sa se utilizeze preparate multivitaminice care sa pastreze proportiile intalnite in alimentele naturale. Vitaminoterapia este folosita atat pentru tratarea carentelor vitaminice propriu-zise cat si a unor afectiuni necarentiale. Dozele folosite difera pentru cele doua domenii ale vitaminoterapiei. Astfel, se folosesc: doze fiziologice pentru prevenirea si tratamentul carentelor vitaminice. doze farmacologice, mult mai mari, pentru tratamentul unor afectiuni dermatologice, a unor boli infectioase sau de natura alergica.

Vitaminele liposolubile Vitamina A Vitamina A poate fi procurata fie din alimentele de origine animala, cantitati mari gasindu-se in ficat, fie din alimentele de origine vegetala, unde se gaseste sub forma de provitamine A , , caroteni, conversia in vitamina A facandu-se la nivelul ficatului. Vitamina A este o vitamina importanta mai ales la organismul aflat in crestere. Intervine in reglarea diferentierii celulelor endodermice, Respiratiei celulare, adaptarii vizuale, formarii anticorpilor in acest mod intervenind in apararea antiifectioasa, metabolismului lipidic si a proceselor de detoxifiere hepatice. In perioada dezvoltarii organismului stimuleaza atat cresterea in inaltime cat si in greutate. Contribuie la mentinerea troficitatii pielii, dintilor, gingiilor, parului. O importanta deosebita pentru organismul uman o reprezinta carotenii, si inspecial carotenul, care protejeaza celulele tractului respirator fiind utili astfel ca adjuvanti in tratamentul infectiilor si a emfizemului pulmonar. -carotenul poate fi folosit si pentru tratarea hipertiroidismului si profilaxia cancerului, insa trebuie subliniat ca pentru aceasta din urma trebuie folosita o combinatie de caroteni, in doze si proportii apropiate de cele duse de aportul alimentar, fiind de preferat un aport adecvat de caroteni naturali proveniti din ingestia de fructe si legume.

Vitamina A este utilizata pentru: -completarea necesarului de vitamina A la copii a caror ratie aliementara este deficitara in viatmina respectiva; -stimularea cresterii la puberi si adolescenti; - tratarea xeroftalminei; - tratarea unor afectiuni ale aparatului respirator: rinite atrofice, infectii resperatorii; - tratarea unor afectiuni dermatologice: infectii cutanate, cheratita , arsuri; - tratarea unor afectiuni ale tubului digestiv: ulcer, entercolita; - ameliorarea sindromului premenstrual produs prin insuficienta luteinica. In caz de carenta, la copii mai mici de 2 ani se administreaza pe cale orala 1000-10000 UI/zi, 15 zile, iar la copii intre 2 si 8 ani 3000-30000 UI/zi, tot 15 zile, tratamentul putand fi reluat lunar in sezonul rece. In scop curativ, la copii se pot administra 50000-150000 UI/zi, 3 zile, dupa care 50000 UI/zi 2 saptamani, continuandu-se cu doze de intretinere de 10000-20000 UI/zi timp de 2 luni. In scopul terapiei unor afectiuni dermatologice, oculare sau ginecologice se administreaza 100000-300000/zi. Administrarea injectabila se face intramuscular, 300000UI, o data la 2-6 luni in scop profilactic si o data la 2-3 saptamani in scop terapeutic. In cazul excesului de vitamina A se produc urmatoarele reactii adverse: la sugari poate se apara intoxicatia acuta dupa o singura doza de 300000 UI, manifestata printr-o hidrocefalia tranzitorie; intoxicatia cronica poate sa apara dupa administrarea zilnica, mai multe luni, a 50000UI vitamina A si se exprima prin: cefalee, nervozitate, exoftalmie, prurit, afectiuni cutanate nespecifice, anorexie, decalcifieri ale craniului si coloanei vertebrale , tumefactii dureroase ale oaselor lungi, hiperostoza si chiar moarte prin caexie progresiva daca nu se intrerupe administrarea vitaminei, situatie in care efectele hipervitaminozei dispar progresiv. La adult hipervitaminoza A apare dupa mai multe luni de tratament cu doze zilnice de 100000 UI si afecteaza mai ales structura si functia ficatului Excesul de carotene, care poate sa apara atat la copii cat si la adulti prin consum exagerat de alimente bogate in carotene (morcovi) sau de suplimente vitaminice, poate determina carotenodermie (coloratia galbena a pielii); nu se produce hipervitaminoza A, deoarece sinteza se pare ca este reglata printr-un mecanism de feed-back , dar poate fi afectat ficatul, iar dupa unele cercetari excesul de -caroten

sintetic produce leziuni biochimice celulare si impiedica absorbtia intestinala a altor caroteni.

Vitamina D Vitamina D este o vitamina cu structura sterolica provenita din precursori animali sau vegetali. Denumirea de vitamina D o poarta atat colecalciferolul (sau vitamina D3), compus liposolubil prezent in ficatul de peste sau produs in piele sub actiunea razelor de ultraviolete, cat si ergocalciferolul (sau vitamina D2) compus liposolubil provenit din plante, ambele forme vitaminice fiind furnizate de un aport alimentar adecvat. Atat colacalciferolul cat si ergocalciferolul sunt activate in organism prin procesul de hidroxilare, in pozitia 25 in ficat si in pozitia 1 in rinichi. Metabolismul principal rezultat este calcitriolul hormonul-vitamina D. Alt metabolit, calcifediolul, are efecte mai putin intense. Vitamina D favorizeaza absorbtia calciului si fosfatilor la nivelul intestinului si reabsorbtia lor la nivel renal. Sub actiunea sa se constituie hidroxipatita, constituient principal al osului. Alte afectiuni : stimuleaza formarea de osteoclaste, inhiba secretia de parathormon, regleaza sinteza de mesageri celulari si diferentierea celulara. Hipovitaminoza D provoaca reducerea absorbtiei intestinale de calciu si fosfati cu demineralizare osoasa consecutiva. Demineralizarea osoasa poate determina cresterea secretiei de parathormon, hormon care tinde sa creasca calcemia prin resorbtie osoasa de calciu; apare astfel o agravare a procesului fiziopatologic. Carenta in vitamina D duce la aparitia rahitismului la sugar si osteomalaciei la adult. Necesarul de vitamina D al sugarului, de aproximativ 1000 UI, nu poate fi acoperit numai prin alimentatie, fiind necesara si expunerea la soare. Administrarea vitaminei D este indicata in Prevenirea si tratarea rahitismului la copii sau osteomalaciei la adulti. Pentru aceasta se adiminstreaza vitamina D pe cale orala impreuna cu o dieta hipercalcica. In caz de afectiuni care scad absorbtia intestinala se administreaza vitamina D pe cale injectabila. Dozele sunt de 400 UI in scop profilactic si de zece ori mai mult in scop curativ. Se utilizeaza urmatoarele forme de vitamina D: colecalciferol, ergocalciferol, rar calcifediol. Tratamentul hipoparatiroidismului, scop pentru care este preferata o asociere de Calcitriol si calciu.

Tratamentul osteoporozei, formele de vitamina D avand actiunea de crestere a absorbtiei intestinale de calciu si de inhibare a secretiei de parathormon (hormon care determina accentuarea demineralizarii osului) Tratamentul osteodistrofiei consecutive insuficientei renale cronice, cand hidroxilarea renala si deci sinteza vitaminei sunt deficitare. Administrarea vitaminei D determina si inhibarea secretiei de parathormon prin feed-back negativ, fapt benefic in ameliorarea afectiunii, avand in vedere ca o alta veriga fiziopatologica in insuficienta renala este reprezentata de stimularea secretiei de parathormon prin scaderea calciului ionizat in umra cuplarii acestuia cu fosfatii in exces rezultati printr-o excretie necorespunzatoare. Tratamentul psoriazisului, cu un deviat numit Calciprotriene si, aflat in faza experimentala, tratamentul cancerului

Hipervitaminoza D, care apare atunci cand se administreaza timp indelungat doze de peste 0.5 mg/zi, se poate manifesta prin hipercalcemie, deprimarea sistemului nervos, afectarea functionala a cordului si oprirea cresterii la copii. In caz de supradozare, la copii, se produc demineralizari osoase, calcificari ectopice (in inima, pulmoni, rinichi, vase sangvine), convulsii si chiar moarte. In situatia manifestarii fenomenelor de hipervitaminoza D se opreste administrarea vitaminei, se administreaza glucocorticoizi (antagonisti ai vitaminei D la nivelul intestinului) se evita expunerea la soare si tratamente cu ultraviolete, se creste ingestia de apa si se reduce cea de calciu. Hipervitaminoza D apare mai frecvent atunci cand se administreaza calcitrol, calcifediol, dihidrotahisterol. Vitamina E Vitamina E sau tocoferolul, ca dealtfel toate vitaminele liposolubile, are nevoie pentru a fi absorbita din intestinul subtire de sarurile biliare. O dieta normala asigura o cantitate suficienta de vitamina E. Ca si vitamina A, a carei absorbtie intestinala o favorizeaza, este un puternic antiozidant. S-a constatat ca in lipsa vitaminei E carotenii sunt oxidati la nivel intestinal si constatat ca in lipsa vitaminei E carotenii sunt oxidati la nivel intestinal si nu mai pot fi folositi ca precursori ai vitaminei A, ceea ce arata ca vitamina E are rol protectiv in metabolismul vitaminei A. Vitamina E joaca rolul unui sistem oxidoreducator in metabolisme glucidic si protidic, are o actiune antiterosclerotica prin mobilizarea lipidelor din peretii arteriali iar prin protejarea eritrocitelor fata de agentii oxidanti are si un efect antianemic. Efectul antiozidant este completat

de prezenta unor cantitati adecvate de vitamine A si C. Vitamina E are un efect trofic la nivelul sistemului nervos, musculaturii striate si aparatului genital.

Principala utilizare clinica este in tratamentul miopatiilor (100-200 mg/zi pe cale orala) Mai este folosita in tratamentul bolii Dupuytren, colagenozelor, anemiilor, artitei obliterante, tromboflebitelor. Hipervitaminoza E se manifesta prin tulburari digestive, in special diaree. Vitaminele K Vitaminele K, numite si vitaminele antihemoragice, cuprind: Vitamina K1 sau fitomenadiona, de origine vegetala Vitamina K2, sintetizata de bacteriile intestinale Vitamina K3, forma sintetica, hidrosolubila, pentru uz clinic

Vitamina K intervine in coagularea sangelui, deficitul producand aparitia diatezelor hemoragice. Este utilizata pentru tratarea: Hemoragiilor produse prin deficit de vitamina K; Hemoragiilor din insuficienta hepatica Hemoragiilor nou-nascutului produse prin hipoprotrombienemie Diatezelor hemoragice produse ca urmare a muscaturii unor serpi veninosi

Vitaminele hidrosolubile Vitamina B1 Vitamina B1 sau tiamina se absoarbe in intestinul subtire, avand un rol important in special in perioada de crestere. Rolul fiziologic al tiaminei este de cocarboxilara, fiind un factor vitaminic esential in metabolismul glucidic. Are rol de coenzima in procesele de oxidare ale metabolsimului lipidic si

in dezaminarea aminoacizilor. Actionand ca mediator a sistemului nervos central, intervine in pastrarea integritatii anatomo-functionale a acestuia si a tonusului muscular normal. Vitamina B1 are urmatoarele utilizari clinice: Completarea necesarului vitaminic la copii a caror ratie alimentara este insuficienta in vitamina B1. Hipovitaminoza B1 aparuta ca urmare a febrei prelungite sau hipertiroidismului Insufienta cardiaca Miocardita Distrofie musculara Nevrite periferice Hepatite Algii raumatismale Zona zoster

Administrarea se face pe cale orala, 30-40 mg/zi. Atunci cand calea orala nu poate fi utilizata sau sunt prezente tulburari de absorbtie, se administreaza pe cale injectabila. Reactii adverse: Calea intravenoasa poate da soc anafilatic la copii sub 3 ani Administrata in doze mari, la subnutriti, tiamina poate interfera actiunea altor vitamine din grupul B.

Vitamina B2 Vitamina B2 sau riblofamina este o vitamina hidrosolubila ce se absoarbe din intestin, o mica parte este depozitata iar restul se elimina prin urina. Riboflavina are rol in reactiile de oxidoreducere celulara (intra in constitutia citocromilor), biotransformarile aminoacizilor si acizilor grasi, troficitatea retinei, cristalinului si corneei, sinteza hemoglobinei. Clinic se utilizeaza pentru tratarea: Carentelor de riboflavina Distrofiilor musculare Afectiunilor aftalmologice

Administrarea se face prin injectii intramusculare, doza fiind de 10 mg/zi. In cursul tratamentului cu vitamina B2 pot apare urmatoarele reactii adverse: greata, oligurie, prurit, pareze. Vitamina B6 Vitamina B6 sau pirodoxina intra in structura coenzimelor implicate in metabolismele protidic si lipidic. Este importanta pentru sinteza vitaminei PP, acidului arahidonic, serotoninei si a hemoglobinei. Prin rolurile metabolice complexe intervine si in apararea imuna. Carenta de piridoxina se soldeaza cu aparita convulsiilor la copii si anemiei la adulti. Utilizarile vitaminei B6: Profilaxia hipovitaminozei Tratarea afectiunilor carentiale convulsiile piridoxinodependente ale noului nascut, anemiile macrocitare Tratarea pelagrei

La adulti administrarea se face pe cale orala 250 mg/zi sau prin injectii intramusculare sau intravenoase lente 100 mg/zi, in cure de 10-15 zile cu pauze de aceeasi durata. La copii se administreaza: 50-100 mg/zi pana la doi ani si jumatate, 100-500 mg/zi intre doi ani si jumatate si cincisprezece ani. La doze mari nu pot sa apara ameteli. Nu se asociaza cu Levodopa, deoarece ii anuleaza actiunea antiparkinsoniana. Vitamina B12 Vitamina B12 sau ciancobalamina mai este numita si factorul extrinsec al lui Castle deoarece pentru a fi absorbita trebuie sa se combine cu factorul intrinsec produs de mucoasa gastrica. Carenta produce anemie megaloblastica si poate sa apara in caz de malnutritie, malabsorbtie, deficit de factor intrinsec, regim vegetarian prelungit. Administrarea se face pe cale orala parenterala, la adulti 50 mg/zi in doza de atac, 5 zile apoi 100 mg/zi 1 saptamana, iar la copii 1-10 mg/zi. Acidul folic Acidul folic este o vitamina din grupul B care intervine ca si ciancobalamina in formarea hemoglobinei, fiind utilizat in asociere cu aceasta in tratamentul anemiei megaloblastice.

Doza este de 5-10 mg/zi. Deoarece poate produce accidente neruologice, utilizarea sa este limitata. Vitamina PP Vitamina PP mai este numita si nicotinamida, deoarece este amida acidului nicotinic. Necesarul vitaminic este asigurat de aportul de oxigen, absorbtia avad loc la nivelul intestinului subtire, dar vitamina poate fi sintetizata si in organism, plecand de la triptofan. Are rol in metabolsimele glucidic si protidic. Deficitul de absorbtie sau de utilizare determina aparitia carentei de nicootinamida, ce se soldeaza ce producerea pelagrei, boala ce evolueaza cu leziuni cutanate, tulburari digestive si nervoase. Vitamina PP are urmatoarele utilizari clinice: In tratamentul pelagrei, situatie in care se administreaza doze foarte mari: in pelagra acuta mg de trei ori pe zi , in administrare intramusculara sau intravenoasa (diluat, foarte lent) aproximativ 5-10 zile, eventual in asociatie cu vitamine ale grupului B; dupa disparitia simptomelor acute se administreaza acid nicotinic pe cale orala. In tratamentul stomatiei aftoase In tratamentul dermatozelor In tratamentul degeraturilor In tratamentul enterocolitei

Dupa administrarea vitaminei PP se poate produce vasodilatatiei in jumatatea superioara a corpului cu inrosirea pielii si senzatie de caldura. Alte efecte nedorite mai sunt pruritul, greata, toate fenomenele secundare disparand dupa 2-3 ore. Administrarea prelungita de doze mari provoaca hepatomegalie si degenerescenta hepatica conjuctiva si grasa. Vitamina C Vitamina C sau acidul ascorbic este absorbita din intestin si depozitata in tesuturi, excesul fiind eliminat in scurt timp prin urina. Eliminarea este mai accelerata in cursul efortului fizic. Depozitarea se face mai ales la nivelul unor glande endocrine, dar organismul nu poate pastra cantitati mari de vitamina C.

Majoritatea animalelor au capacitatea de a sintetiza vitamina C, dar omul este dependet de aportul alimentar. Din acest motiv trebuie subliniat faptul ca vitamina C, desi se gaseste in cantitati mari in fructe silegume, se distruge repede prin fierbere sau cinservare, partial sau in totalitate. Vitamina C are rol de transportator de hidrogen, intervenind in metabolismul celular si la sinteza cimentului intercelular. Alte actiuni ale vitaminei C sunt: Favorizeaza absorbtia fierului Intervine in metabolismul acidului folic, fenilalaninei, tirozinei Stimuleaza sistemul imunitar Stimuleaza regenerarea tesuturilor Participa la sinteza colagenului, cartilajelor, tesutului osos Favorizeaza vindecarea fracturilor Participa la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. Participa la eritropoeza

Hipovitaminoza C determina aparitia scorbutului, afectiune ce evolueaza cu hemoragii gingivale iar apoi dezgolirea dintilor, caderea unghiilor si a parului. Administrarea vitaminei C se poate face pe cale orala, intramuscular sau intravenos. Dozele sunt de 50-100 mg/zi. Daca se administreaza mai mult de 10 g/zi apar efecte toxice: eruptii cutanate, diaree. Vitamina P Denumirea de vitamina P este data unor derivati flavonici (rutin, esculentol) ce favorizeaza absorbtia vitaminei C. Din acest motiv este de dorit sa se administreze o data cu aceasta. Ca si acidul ascorbic, nu pot fi sintetizati in organism, fiind adusi prin aport alimentar. Au rol in: Mentinerea rezistentei si permeabilitatii normale a capilarelor Sinteza acizilor biliari Scaderea colesterolemiei

Datorita efectelor anagezic, hemostatic si corector al tulburarilor consecutive hipocalcemiei pot fi administrati in caz de accidente la sportivi. Necesarul zilnic pentru rutin este

de 10-20 mg/zi, acest flavonoid fiind folosit pentru tratarea scorbutului si purpurelor produse prin fragilitate capilara. Preparatele polivitaminice Preparatele polivitaminice sunt indicate in timpul cresterii la copii, la sportivi (pentru sustinerea efortului si favorizarea refacerii) sau adjuvante in terapia bolilor infectioase. La copii trebuie tinut cont de faptul ca unele vitamine (in special B1) pot da fenomene de sensibilizare. Un alt aspect important este ca preparatele polivitaminice contracareaza medicatia antifolica. Cele mai utilizate preparate polivitaminice sunt: Vipex, complex polivitaminic indicat pentru sustinerea efortului la sportivi si refacerea dupa efort, este contraindicat la parkinsonieni deoarece impiedica efectul Levodopei. Electovit, preparat polivitaminic cu efecte salutar in sustinerea efortului fizic, de asemenea contraindicat in parkinson deoarece prin piridoxina contracareaza Levodopa. Rovital C, cu efecte antioxidante, stimulatoare ale imunitatii si ale tesutului osos. Xotic, comprimate efervescente ce contin multivitamine.

Mineralele
Calciul este un macroelement foarte important pentru organism, intervenind in contractia musculara si fiind un important constituient al structurii osoase. Absorbtia sa este conditionata de vitamina D. Vitamina D regleaza si absorbtia fosforului, element implicat in procesele de transport la nivelul celulei si in stocarea de energie, prin acestea fiind implicat si in desfasurarea contractiei musculare; este un constituient al oaselor si dintilor. Potasiul intervine in schimburile energetice celulare, carenta provocand slabiciune musculara si aritmie. Magneziul intra in constitutia a peste 300 de enzime, fiind indicat in combaterea stresului si a oboselii.

Fierul este un constituient al hemoglobinei, prin care se realizeaza transportul gazelor respiratorii, carenta in acest element ducand la aparitia anemiei. Zincul este constituient al unor enzime cu rol in calcifierea tesutului osos precum si al altor enzime cu rol antioxidant. Intervine in procesele de, mentinerea structurii normale a pielii, a activitatii normale a neuronilor si a imunitatii. Seleniu intr in compozitia glutationperoxidazei eritrocitare, enzima cu rol antioxidant. Cromul regleaza glicemia, carenta de crom fiind insotita de cresterea glicemiei, iar cuprul, molibdenul si manganul intra in structura a numeroasei enzime celulare. Calciul se administreaza in caz de hipocalcemie, acesta putand sa apara in urmatoarele afectiuni: Hipoparatiroidism Carenta in vitamina D Malabsorbtie Insuficenta renala

Alte indicatii ale administratiei calciului sunt osteoporoza, efectul fiind scaderea frecventei producerii fracturilor, tetania hipocalcemica, hipoparatiroidismul si afectiuni alergice. Preparate cu calciu ce se administreaza parenteral: Gluconat de calciu cu actiune recalcifianta, antialergica si de diminuare a excitabilitatii neuromusculare, este utilizata in terapia tetaniei hipocalcemice grave, a hipotiroidismului postoperator, a convulsiilor hipocalcemice aparute la nou-nascutii cu hipoparatiroidism. Este contraindicat in caz de hipercalcemie, insuficienta renala grava, nefrocalcinoza, osteoporoza acuta prin imobilizare. Este contraindicata administrarea in cursul tratamentului cu digitalice. Clorura de calciu se administreaza in tetane, spasmofilie, sarcina, alaptare, stari hemoragipare, boli alergice, fiind contraindicat in insuficienta renala severa, boala ulceroasa sau in cursul tratamentelor cu digitalice.

Preparate cu calciu ce se administreaza pe cale orala: Calcium 500 se prezinta sub forma de comprimate efervescente ce contin calciu, lactat gluconat si calciu carbonic. Este indicat in tratamentului osteoporozei de diferite etiologii, a rahitismului, a osteomalaciei, a tetaniei latente. Este contraindicat

in caz de hipercalcemie, hipercalciurie, insuficenta renala severa. Nu se administreaza concomitent doze excesive de vitamina D. Trebuie mentionat preparatul polivitaminizant S, care se prezinta sub forma unor drajeuri ce contin saruri de K, Ca, Mg, Fe, Cu, Zn, fosfat bipotasic, constituindu-se astfel un coplex de saruri minerale ce poate fi utilizat in caz de carente in elementele respective, tetanii latente, anemiii hipocrome, astenie fizica sau psihica, sau de catre sportivi in scopul inlocuirii electrolitilor pierduti in timpul efortului. Alte preparate asociaza minerale si vitamine in scopul cresterii eficientii utilizarii acestora de organism: Vitaylin-M sirop ce contine vitamine si minerale indicat pt aeliorarea turburarilor de crestere, a rahitismului, precum si in cursul sarcinii si a alaptarii. Calciu cu vitamina D- comprimate utilizate in tratamentul hipocalcemiei nounascutului sau a celor aparute corticoterapiei, hipoparatiridiei sau tratamentului cu antionvulsivante, a osteoporozei, osteomalaciei, osteodistrofiei, dimineralizarilor osoase consecutive imobilizarii, carentei de calciu aparute in cursul sarcinii sau alaptarii. Poate produce tulburari gastrointestinale, hipercalciurie si litiaza renala. Preparatul este contraindicat in hipercalcemie si insuficienta renala. Berocca, preparat ce contine calciu, minerale si vitamine, forma de prezentare fiind comprimate efervescente.

Aminoacizii

Proteinele constituie cele mai importante componente din alimentatia sportivilor, ele fiind compuse din aminoacizi. Aminoacizii sunt de 2 tipuri: neesentiali ce pot fi sintetizati in organism si esentiali pentru sinteza lor este nevoie de aportul hexogen. In anumite situatii, asa cum sunt starea de bola, refacerea dupa interventiile chirurgicale si antrenamentele intense, foarte solicitante este nevoie de unii aminoacizi mai mari de cat in mod obisnuit. Pentru utilizarea efcienta a proteinelor existente in compozitia musculaturii striate, alimentatia trebuie suplimentata cu anuminti aminoacizi.

Arginina Acest aminoacid poseda unele functii specifice, asa cum sunt stimularea regenerarii celulare si a imunitatii, reglarea metabolismului proteic si implicit a sintezelor hormonale. Cu toate ca este un aminoacid neesential, in ipostazele fiziopatologice in care predomina catabolismul, este necesara suplimentarea cu arginina, inclusiv pentru actiunea prtectoare asupra muschilor. Trebuie mentionata si influenta benefica asupra sistemului imunitar. Cercetarile experimetale au evidentiat ca arginina previne afectiunile renale cauzate de senectute si accelereaza refacerea anatomofunctionala a intestinelor in caz de radiere. Arginina impreuna cu ornitina sunt capabile sa stimuleze secretiile de somatotrophormon si de insulina. Administrata pe cale orala, la sportivi, arginina stimuleaza cresterea masei musculare si refacerea dupa efort. Cisteina Are ca precursor un aminoacid esential (metionina) si un aminoacid neesential (serina). Diferite studii experimentale au aratat ca cisteina mareste concentratia hepatica de glutation( un puternic antioxidant) si scade colesterolemia. Nacetilcisteina, un puternic antioxidant folosit pentru tratamentul bronsitelor cronice, pentru profilaxia nefropatiilor si in asocierea cu C pentru chemopreventia antitumorala, are un efect deosebit de benefic in contracararea radicalilor liberi ce se pot produce in timpul exercitiilor aerobice solicitante, in special cand durata acestora depaseste 20 minute. Glutamina Acest aminoacid esential joac aun rol important in stimularea sistemului imunitar. Endogenglutamina este sintetizata in muschi scheletici si in tesutul adipos. Diminuarea glutaminei plasmatice se soldeaza cu aparitia unei stari de oboseala pronuntata. La sportivi scaderea concentratiei intramusculare a glutaminei este insotita de accentuarea catabolismului.

Reiese ca pentru un catabolism satisfacator este necesara mentinerea unei concentratii adecvate de glutamina in plasma si muschi. Glutamina ese necesara pentru celulele imune, in caz de carenta acestea spoliind fibrele musculare de glutamina. Glutamina este utilizata pntru combaterea atrofiei musculare datorata inactivitatii, stresului sau curelor de slabire. Histidina Este un aminoacid esential dotat cu actiuni antiinflamatorii si antioxidante (inhiba peroxidarea lipidelor), fapt pentru care este utilizat pentru combaterea artralgiilor si prtejarea sportivilor de stresul oxidativ. Taurina Are ca precursor metionina si cisteina. Desi nu intra in componenta fibrei muscular scheletice exercita numeroase efecte asupra cresterii si metabolismului in general. Acest aminoacid are o actiune asemanatoare insulinei, posedand un efect hipoglicemiant. Stimuleaza utilizarea glucozei de catre celule, are rol reglator asupra volumului celulelor cerebrale, iar experimental s-a constatat ca mareste nivelul prolinei in fibrele musculare diafragmatice. In afara de produsele existente in comert ce contin aminoacizi in diverse proportii, destinate celor ce urmaresc cresterea masei musculare, aminacizii intra alaturi de diverze minerale si vitamine in compozitia unor preparate cu actiune trofica s regenerativa , printre care mentionam: vitaspol preparat compus din saruri ale unor aminoacizi implicate in sustinerea efortului fizic si refacerea dupa acesta, folosit pentru pregatirea biologica a sportivilor de performanta. Se administreaza pe cale orala, cate 1-2 linguri de 3 ori pe zi, la mese, 1-2 saptamani. Dozele mari pot provoca tulburari digestive. Este contraindicat in caz de insuficienta renala sau de coma hepatica si se adminstreaza cu prudenta la diabetici. Efortex contine aminoacizi, minerale si cafeina, find indicat pentru refacerea dupa efort in special in sporturile de forta-rezistenta. Se administreaza 1-3 drajeuri de 3-4 ori pe zi. Datorita cafeinei dozele excesive pot produce nervozitate, insomnie, palpitatii, tremor, efortexul, neadministrandu-se in doze mare in caz de boli cardiovasculare sau ulcer. Vitamax contine aminoacizi, minerale si vitamine, fiind folosit in scopul imbunatatirii performantelor si cresterei rezistentei fizice si intelectuale.