2 PLATILE CU NUMERAR.

CASIERIA BANCARA

Numerarul este cea mai veche forma de circulatie a banilor, la inceput sub forma banilor metalici iar mai tarziu a banilor de hartie. Aparitia banilor de cont a redus treptat importanta numerarului, iar astazi asistam la intrarea in circuitele de plati a banilor electronici care au accentuat aceasta tendinta. Cu toata aceasta evolutie a semnelor monetare, numerarul continua sa joace un rol important in circulatia monetara. 2.1 NUMERARUL CA INSTRUMENT DE PLATA Functia banilor de instrument de plata se realizeaza prin intermediul monedei. Aceasta se prezinta sub doua forme, moneda efectiva (numerar) si moneda scripturala (de cont). Indiferent de forma monedei, unitatea monetara este denumita moneda de baza, iar submultiplii acesteia moneda divizionara si multiplii moneda multipla. Totalitatea monedei aflata in circulatie constituie masa monetara. In functie de gradul de lichiditate, masa monetara se poate diviza in mai multe componente numite lichiditati primare, secundare, tertiare etc. Cel mai frecvent se foloseste structurarea pe doua mari componente: M1 = numerar + depozite la vedere si poarta denumirea de masa monetara propriuzisa si M2 = M1 + depozite bancare la termen si alte tipuri de depozite pe termen lung si poarta numele de cvasi moneda. Dupa cum se poate deduce, masa monetara se afla aproape in intregime in mainile bancilor, respectiv ale bancii centrale in ce priveste circulatia bancnotelor si ale bancilor comerciale pentru circulatia banilor de cont. In circulatie, numerarul se afla sub forma monedei metalice si a bancnotei, detinute de agentii economici, diverse entitati si populatia. In Romania moneda de baza este leul, divizionara banul 1, 5, 10, 50 bani - iar cea multipla 1, 5, 10, 50, 100 si 500 lei. Monedele metalice sunt piese din diverse metale care se prezinta sub forma circulara de disc plat si servesc ca mijloc de plata, de circulatie si uneori de tezaurizare. Pe fata (avers) si pe spate (revers), moneda are cate un desen in relief (efigie) si inscriptii (legende), iar pe muchie zimti sau inscriptii. In perioada timpurie a banilor, monedele erau confectionate din metale pretioase aur, argint si valoarea nominala era egala cu valoarea proprie, nefiind necesara garantia unei autoritati. Moneda timpurie circula in virtutea unui efect de cantarire in sensul ca putea fi topita si vanduta ca metal pretios la aceiasi valoare. Treptat, are loc subparizarea valorii monedelor, adica inlocuirea metalului pretios cu un alt metal de valoare inferioara pe care se imprima insa

valoarea nominala si semnul entitatii centrale care asigura garantia monedei. In prezent, monedele se fac din aliaje de metale, fara valoare intrinseca in metal pretios, avand inscrise valoarea si semnul bancii centrale. Bancnotele sunt bani de credit emisi de banca centrala si garantati de aceasta. La inceput bancnotele erau sub forma politelor eliberate de banci pentru depozitele de monezi sau lingouri de aur si care se restituiau bancii la inapoierea depozitului. Cu timpul, efectele comerciale au iesit din circulatia comerciala si au intrat in circulatia generala ca semne de credit, functionand ca mijloc de plata. Acestea aveau asigurata convertibitatea in aur sau argint pe baza stocurilor detinute de banca centrala. Cerintele de bani tot mai multi au dus la pierderea convertibilitatii, iar bancnota a devenit o moneda de hartie (fiduciara) care circula pe baza increderii in banca centrala. Numerarul reprezinta forma cea mai lichida dintre toate instrumentele de plata si datorita acestei caracteristici s-a mentinut in toate etapele evolutiei societatii de la aparitia banilor pana in prezent. Potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene, in tarile Uniunii Europene numerarul detinea in anul 2001 intre 5,7% si 38,8% din masa monetara M1 si intre 2,0% si 9,7% din PIB. In Romania, in acelasi an, numerarul detinea 55,4% din M1 si 3,1% din PIB. Preferinta pentru numerar se manifesta in principal la populatie si este determinata de anumiti factori: are putere liberatorie imediata cu care se poate stinge orice obligatie de plata; detine calitatea lichiditatii in cel mai inalt grad fata de orice alte active; nu necesita costuri de negociere si tranzactii ca alte active financiare; este un mijloc de plata general, acceptabil de toti membrii comunitatii de plati; aria de folosire este nelimitata geografic in ce priveste procurarea bunurilor si plata serviciilor de mica valoare. Preferinta pentru numerar este data si de conditiile specifice dintr-o tara sau alta. De exemplu, tari ca Grecia, Spania, Austria, Italia care au o industrie a turismului puternic dezvoltata au si un grad mai mare de tranzactii in numerar pentru a satisface cerintele destul de diversificate ale turistilor. De asemenea, tarile orientale cu bazare, piete alimentare in aer liber, comert stradal au o circulatie a numerarului destul de intensa. La aceasta se adauga si traditia, cultura bancara, care influenteaza substantial comportamentul uman si prin acesta circuitul banesc. In ce priveste agentii economici, preferinta pentru numerar se manifesta in deosebi la unitatile mici care se aprovizioneaza cu cantitati reduse de marfuri si de multe ori ocazional iar veniturile sunt modeste. La agentii mai mari, preferinta este pentru o lichiditate confortabila de alt gen care sa le permita sa faca fata unor situatii neprevazute si mai putin catre numerar. Folosirea numerarului are insa si unele dezavantaje, astfel: banii pastrati sub forma de numerar nu aduc venituri, deci randamentul este zero; tranzactiile

in numerar si pastrarea acestuia implica costuri mai mari de transport si depozitare si riscuri apreciabile de securitate. Alegerea formei de lichiditate devine o optiune individuala, cei mai multi indreptand-se catre depozitele bancare pe termen scurt si catre piata secundara de valorificare a activelor. Pe aceste piete trebuie sa avem in vedere si costurile specifice (comisioane, taxe, impozite) si o eventuala pierdere de valoare intre pretul de cumparare si cel de vanzare la o valorificare urgenta. 2.2 CONFECTIONAREA BANCNOTELOR Emisuunea de moneda este reglementata prin lege, fiind un atribut al bancii centrale. Aceasta stabileste volumul masei monetare necesare in economie pe baza unor studii de specialitate, precum si emisiunea sau retragerea monedei din circulatie. Cererea de moneda se manifesta in special prin bancile comerciale sub forma creditului si a numerarului. In ce priveste numerarul, bancile nu mai reusesc sa onoreze cererile clientelei, in special ale agentilor economici pentru plata salariilor si ale populatiei pentru cheltuielile curente si plata serviciilor. Datorita inflatiei, aceste cerinte sunt in crestere si bancile comerciale apeleaza la banca centrala pentru alimentarea cu numerar. In functie de stocurile de moneda existente in tezaurul bancii centrale (inclusiv a unitatilor teritoriale) si de cerintele pietei se recurge la tiparirea de moneda. Tiparirea de moneda implica cel putin doua elemente: structura pe cupiuri si tehnologia de lucru. Structura pe cupiuri (multipii monedei de baza) se stabileste in functie de cerintele pietei si de puterea de cumparare a monedei si difera de la tara la tara. In tarile cu o putere de cumparare mai mare a monedei de baza, cele mai multe cupiuri sunt de valori mai mici, intrucat numerarul se foloseste pentru tranzactii de valori mici, in schimb, in tarile cu o putere de cumparare mai mica predomina cupiurile de valori mai mari pentru ca este nevoie de o cantitate mai mare de moneda pentru acelasi tip de servicii. Tehnolologia de confectionare a bancnotelor are un rol deosebit de important pentru mentinerea starii fizice o perioada cat mai indelungata si pentru a nu da posibilitatea falsificarii acestora. Tehnologia include cateva elemente specifice: hartia sa fie de o calitate deosebita si de o anumita grosime; desenul sa cuprinda anumite detalii greu de observat; hartia sau desenul sa aiba anumite detalii in relief depistabile la palpat de catre specialisti; culorile sa reflecte lumina intr-un anumit fel; cerneala sa fie de o anumita sensibilitate. Tehnologiile moderne folosesc si alte elemente care fac si mai dificila falsificarea, ca: filigranul, desen care se imprima in corpul hartiei, sa se poata observa prin transparenta; firul de securitate, simplu sau codat, introdus in masa bancnotei; cerneala care realizeaza efectul de bascula, adica perceptia diferita

a culorii in functie de unghiul din care se priveste. Toate aceste elemente complica procesul tehnologic si il fac mai costisitor, dar reduc substantial riscul de falsificare. Copiatoarele moderne color au sporit din nou riscul de falsificare, realizand bancnote aproape ca cele autentice. Acestea nu reusesc insa sa incorporeze in masa hartiei elementele tipice si nici sa realizeze efectul luminos. Ca raspuns, tehnologia moderna a creat masinile de verificat autenticitatea monedei dotate cu senzori si lampi fluorescente, care sunt echipamente de acuratete. In ultimul timp, bancnotele au inceput sa fie confectionate din materiale plastice care rezolva problema uzurii hartiei, dar creaza unele probleme din cauza ca materialele plastice nu au aceleasi caracteristici mecanice ca cele ale hartiei si impune o noua retehnologizare in ce priveste echipamentele de numarat, sortat si verificat autenticitatea. Mentinerea in circulatie a unor bancnote intr-o stare fizica corespunzatoare este in primul rand o preocupare a bancii centrale si a bancilor comerciale care trebuie sa elimine din circulatie tot ce este degradat. De exemplu, in Germania, la un numar de 2,3 miliarde de bancnote aflate in circulatie se emitea anual 1 miliard de bancnote pentru inlocuire, ceea ce reflecta preocuparea pentru moneda nationala. Mentinerea in conditii cat mai bune a bancnotei trebuie sa fie in acelasi timp si o preocupare cetateneasca de respect pentru un bun de interes national. Comportamentul uman fata de pastrarea monedei face parte din cultura bancara, care se formeaza in timp, un rol important in acest sens revenind sistemului bancar. Emisiunea de bancnote este o activitate necesara dar si costisitoare. Costurile de confectionare si de inlocuire se acopera de banca centrala prin plasarea monedei din emisiune sub forma creditului purtator de dobanda si prin taxele pe care le percepe de la bancile comerciale pentru serviciile de primire si eliberare a numerarului din tezaur. 2.3 CASIERIA BANCARA Activitatea de casierie bancara este o forma a circuitului numerarului prin care acesta trece de la un client la altul prin intermediul casieriei bancare. Totodata, in banca, numerarul se depoziteaza, se elimina bancnotele si monedele uzate si se inlocuiesc cu altele noi, se verifica autenticitatea acestora si se repun in circulatie, populatia si agentii economici avand mai multa incredere intrucat provin de la banca. Activitatea de casierie este cea mai veche activitate bancara si este prezenta aproape in toate bancile comerciale, ceea ce a format imaginea ca banca inseamna in primul rand casierie.

In practica, activitatea de casierie se organizeaza dupa doua concepte diferite privind relatiile cu clientii: ghiseul unifunctional si ghiseul multifunctional. Ghiseul unifunctional presupune ca toate operatiunuile de incasari si plati, indiferent de valoarea acestora, sa se efectueze prin ghiseele de casierie, iar operatiunile de cont legate de acelasi instrument prin ghisele operative de contabilitate. In acest concept, clientul trebuie sa se prezinte la doua ghisee pentru un singur serviciu (ex. plata facturii de energie electrica), ceea ce inseamna un timp mai mare de stationat in banca, asteptarea la doua ghisee si o aglomerare a spatiului bancar. Infrastructura se caracterizeaza printr-un numar mare de boxe de casierie si un spatiu mai mare pentru activitatea de casierie. Acest sistem se practica, de regula, in sistemul nostru bancar. Ghiseul multifunctional permite ca toate operatiunile de cont si cele de casierie, dar numai de valori mai mici, sa se efectueze la un singur ghiseu. Avantajele sunt multiple, atat pentru clienti cat si pentru banca, respectiv operativitatea se mareste semnificativ, timpul de stationare in banca se reduce si creste posibilitatea deservirii unui numar mai mare de clienti. La casierie urmeaza sa se efectueze numai operatiunuile de valori mai mari, ca platile pentru salarii, ridicarile de numerar de catre alte banci, colectarea numerarului de la agentii economici. Acest sistem se practica in tarile cu economii dezvoltate si a inceput sa se extinda si in celelalte tari. 2.3.1 INFRASTRUCTURA COMPARTIMENTELOR DE CASIERIE Activitatea de casierie presupune existenta unei infrastructuri formata din boxe de casierie, spatii pentru numaratorii de bani, spatii pentru numarat bani de catre clienti, tezaur, echipamente de numarat bani, sortat si verificarea autenticitatii, sisteme de supraveghere si alarma, mijloace de transport bani, precum si un personal bine pregatit perofesional si de o corectitudine ireprosabila. Compartimentul (blocul) de casierie se caracterizeaeza in primul rand prin departajarea de restul spatiilor bancare printr-o constructie solida care sa nu permita efractia, folosind pentru comunicare cu celelalte compartimente o singura usa metalica cu sistem automat de acces. Spatiile se organizeaza, de regula, pe doua paliere: primul palier este destinat boxelor de casierie, spatiilor pentru numarat si verificat bani si birourilor, iar al doilea palier se foloseste pentru tezaur si garajul pentru masina de transpot valori.

Boxele de casierie sunt spatii inchise care permit activitatea unui singur casier si constituie linia de contatct cu clientii (engl. front office). La partea inferioara, boxele au un blindaj metalic, iar la partea superioara un geam antiglont care asigura o protectie totala. Accesul se face printr-o use securizata care in timpul programului ramane permanenet inchisa. Relatia cu clientul se stabileste printr-un sertar de primit sau restituit banii si prin microfon. In interior, boxa este dotata cu mobilier de lucru, computer cu imprimanta, masini de numarat bani si verificat autenticitatea bancnotelor, un seif pentru depunerea banilor incasati si un echipament pentru declansarea alarmei. Intrucat boxa este inchisa, aceasta se conecteaza la sistemul de aer conditionat al bancii. Spatiile de numarat bani sunt birouri obisnuite, dotate cu mese, fiecare loc de munca fiind separat prin geamuri. In aceste birouri se instaleaza si echipamentul automat de numarat, sortat si impachetat bani, denumit sorter care inlocuieste in cea mai mare parte munca numaratorilor de bani. Tezaurul este seiful central al bancii in care se pastreaza valorile banesti. Acesta este o constructie solida din zidarie sau beton prevazuta cu o usa cu blindaj de fier si cu sistem mecanic sau automat de inchidere cu chei sau cifru. Tezaurul este format din doua compartimente: ante-tezaurul, un spatiu care inconjoara tezaurul cu rol de protectie si spatiu pentru primit si eliberat bani si tezaurul propriu-zis in care se afla rafturi si casete pentru depozitarea banilor si a altor valori. Tezaurul este dotat cu echipamente pentru aerisire, prevenirea incendiilor si sisteme de alarmare. In unitatile bancare mai mici care au un volum mai redus de numerar se amenajeaza camere-tezaur, adica incaperi mai mici si cu un grad de rezistenta mai scazut si fara ante-tezaur, in care se afla case de bani, dar care au acelasi sistem de securitate ca si tezaurele. Sistemul de alarma asigura protectia, atat a compartimentului de casierie, cat si a bancii in general. Sistemul de alarma este format din mai multe subsisteme: subsistemul camerelor de luat vederi care se bazeaza pe un anumit amplasament al acestora pentru a mentine sub observatie punctele principale (casierii, tezaur, coridoare de transport bani, garajul de incarcat/descarcat sacii cu moneda, spatiile din holul cu publicul si spatiile de la bancomate) si pe casetele de inregistrare; subsistemul anti efractie se refera la protejarea ferestrelor si usilor din exterior prin mai multe procedee ca montarea unui grilaj de fier, aplicarea pe geam a unei folii anti efractie, amplasarea de senzori de observatie; subsistemul anti glont cuprinde blindajele metalice si geamurile anti glont de la casierii si echipamentele de alarmare din interiorul bancii (pedale, butoane); subsistemul control-acces protejeaza intrarile in casierie si tezaur prin casete de acces pe baza de coduri; subsistemul anti incendiu este format din senzori de fum amplasati in toate incaperile care la o anumita concentratie de fum declanseaza alarma; subsistemul pentru masinile de transport valori

cuprinde statii de emisiereceptie montate pe masini iar una la sediul bancii si telefoane mobile. Toate aceste subsisteme sunt conectate la un dispecerat din sediul bancii, dotat cu monitoare de televiziune cu circuit inchis, telefoane fixe si mobile. Dispeceratul este in legatura permanenta cu sediul politiei locale care receptioneaza orice alarma care se declanseaza. 2.3.2 TIPURILE DE CASIERII Activitatea de casierie este mai complexa decat pare la prima vedere, incluzand mai multe feluri de operatiuni: in lei si valuta, in banca si in afara bancii, cu metale pretioase, pastrare de valori, colectare numerar, transport bani in interiorul tarii si in afara. Aceste tipuri de operatiuni determina o grupare a casieriilor in functie de mai multe criterii, dupa cum urmeaza: (a) dupa caracterul activitatii - casierii universale (incasari si plati); - casierii specializate (incasari lei, plati lei, operatiuni valutare, schimb valutar); (b) dupa relatia cu clientii - casierii operative; - casierii de circulatie; (c) dupa programul de activitate casierii cu program de zi; - casierii serale; (d) dupa activitatile nonmonetare casierii speciale (metale pretioase); - casierii pentru valori depuse la pastrare; (e) dupa locul de functionare casierii pentru incasari in lei in afara sediului bancii (in magazine comerciale); - casierii de schimb valutar in afara sediului bancii (aeroporturi, gari, puncte de trecere a frontierei). Organizarea casieriei este atributul conducatorului unitatii bancare (in practica se delega atributia directorului adjunct) care are in subordine casierul sef, controlorul-verificator, casierii operativi (inclusiv casierul de pe masinile de transport valori) si verificatorii de bani. In zona casieriei, accesul este interzis oricarei persoane din banca si cu atat mai mult celor din afara bancii. Accesul este permis numai directorului/directorului adjunct si detinatorilor de chei,

precum si organelor de control ale bancii delegate in acest scop. Pentru a se evita anumite suspiciuni, la inceperea programului de lucru, intreg personalul casieriei, inclusiv seful de serviciu, preda valorile banesti aflate asupra lor unei persoane special desemnate si se conseamnaeza intr-un registru suma depusa. La plecarea din banca, sumele se restituie persoanelor care le-au depus. 2.3.3 CASIERIILE OPERATIVE Casieriile operative sunt ghiseele care vin in contact cu clientii si care efectueaza toata gama de operatiuni bancare de casierie, potrivit specificului acestora. Personajul principal este casierul care vehiculeaza, zilnic, sume destul de mari sub forma de incasari si plati si care reprezinta banca in relatiile cu clientii. Casierul isi desfasoara activitatea in boxa de casierie care se inchide in timpul programului de lucru cu cheia (dublura acesteia se tine in tezaur) sau mai modern are placuta de acces cu cod. Fiecare casier dispune de anumite instrumente de lucru, precum: caseta personala care este o cutie de otel cu incuietoare in care se pastreaza sumele de bani, pana la o anumita limita, ramase la sfarsitul zilei dupa predarea numerarului la tezaur; stampila personala care se aplica pe documentele interne de casierie pentru a se cunoaste cine a procesat documentul. Operatiunile de incasari. Depunerile de numerar la ghiseele bancii se fac pe baza documentului foaie de varsamant cu chitanta care se editeaza la computer de administratorul de cont la solicitarea clientului, inscriindu-se denumirea acestuia, numarul de cont si suma care se depune. Concomitent, operatiunea se inscrie de administratorul de cont in jurnalul de casa. Clientul se deplaseaza la casierie unde depune numerarul iar casierul numara si verifica bancnotele; daca sunt mai multe pachete acestea se predau la controlorulverificator penrtu numarare si verificare. Daca nu sunt probleme, casierul inscrie (la computer) monetarul (structura pe cupiuri a numerarului) pe foaia de varsamant cu chitanta si elibereaza clientului un exemplar ca dovada a operatiunii facute. Un alt exemplar de pe foaia de varsamant cu chitanta ramane la casierie ca document al operatiunii si se arhiveaza. Foaia de varsamant cu chitanta se foloseste de regula de catre persoanele fizice si agentii economici care depun sume mai mici. Agentii mai mari, precum magazinele comerciale sau benzinariile, folosesc sistemul gentilor sigilate iar depunerile se fac pe baza documentului borderou insotitor. Intre banca si agentul depunator se incheie o conventie scrisa in care se mentioneaza conditiile de pregatire a numerarului, sigilare a gentilor, predarea acestora si documentele aferente. Clientul mai depune bancii si specimenul sigiliului care va fi folosit in relatia cu banca.

Casierul colector de pe masina de transport valori preia de la sediul clientului geanta sigilata si borderoul insotitor, verificand numai integritatea gentii si aplicarea sigiliului convenit. La banca, administratorul de cont al unitatii economice verifica daca borderoul insotitor este corect intocmit, inregistreaza in jurnalul de casa suma primita si trimite borderoul la casierie. Casierul ia in primire geanta sigilata si verifica integritatea acesteia si daca sigiliul corespunde cu specimenul existent in banca. Dupa aceea, casierul semneaza de primire si aplica stampila pe exemplarul care se restituie clientului. Casierul preda controlorului verificator de bani geanta sigilata care este verificata din nou dupa care se procedeaza la desigilare si numarare. Operatiunile de primire a gentilor de catre casier si de predare se inscriu intr-un registru al casierului si un registru similar al controlorului verificator. In situatia in care gentile se predau la casa cu program prelungit sau la casa serala, procedurile sunt aceleasi cu cele de la casa de zi, cu deosebirea ca operatiunile se inregistreaza in jurnalul de casa si in cont cu data zilei urmatoare. Casele cu program prelungit si casele serale vin in sprijinul clientilor prin serviciile oferite in afara programului de lucru, ceea ce constituie un avantaj considerabil. In acelasi timp, sumele ramase peste noapte in conturile bancilor reprezinta resurse atrase fara costuri care aduc un spor de venit. Operatiunile de plati. Operatiunile de eliberare a numerarului (plati) se efectueaza pe baza urmatoarelor instrumente de plata: cec, ordin de plata, cambie, bilet la ordin. In vederea efectuarii platilor, casierul primeste un avans in numerar din casa de circulatie (casierul sef), marimea acestuia fiind dimensionata in functie de volumul incasarilor si platilor estimate a se realiza. Daca in cursul zilei apar unele deficite de numerar ca urmare a unor decalaje intre incasari si plati, casierul primeste un nou avans, de data aceasta de la controlorul- verificator. Instrumentul cel mai frecvent folosit este cecul emis de titularul de cont pentru obtinerea de numerar, deci o plata pentru banca si o incasare pentru client. Clientul se prezinta la administratorul de cont care verifica: completarea corespunzatoare a cecului, concordanta semnaturii cu specimenul existent in banca si existenta disponibilului in contul curent, dupa care semneaza, stampileaza cecul si inregistreaza operatiunea in jurnalul de casa. Cecul impreuna cu jurnalul de casa este transmis la seful serviciului contabilitate sau inlocuitorul acestuia pentru supervizare (control preventiv) care dupa o noua verificare semneaza pe cec. Odata indeplinite aceste obligatii, cecul se preda la casierie, iar jurnalul la administratorul de cont pentru inregistrare in contul curent al titularului. Casierul verifica daca identitatea clientului corespunde cu cea de pe cec, valabilitatea cecului, dupa care inscrie monetarul pe cec, solicita beneficiarului sa semneze pentru primirea numerarului si efectueaza plata. Casierul semneaza pe verso cecului si pune stampila personala, iar pe fata

cecului aplica stampila cu mentiunea platit. Banii primiti de client se numara la ghiseul de casierie, iar daca sunt sume mai mari (ex. salarii) numararea are loc in spatii special amenajate sub supravegherea unui salariat al bancii. Pentru a se evita anumite situatii dificile, clientul trebuie sa declare sumele aflate asupra lui pe verso documentului de acces in banca. Ordinul de plata se foloseste in special de persoanele fizice pentru ridicarea de numerar din cont, la schimbul valutar, rascumpararea certificatelor de depozit, precum si pentru redistribuirea numerarului intre unitatile bancii sau depunerea excedentului la unitatile bancii centrale. Ordinul de plata se editeaza de administratorul de cont la cererea clientului, se inregistreaza in jurnalul de casa si se transmite la casierie pentru plata. Circuitul, verificarea, semnarea si efectuarea platii sunt similare cu cele pentru cec. Pentru operatiunile de incasari si plati in valuta se folosesc aceleasi documente ca si pentru cele in lei, respectiv foaia de varsamant cu chitanta si ordinul de plata si se utilizeaza procedee similare de circulatie a documentelor si inregistrare in contabilitate. Pentru operatiunile de schimb valutar din lei in valuta sau din valuta in lei se folosete buletinul de schimb valutar. In domeniul operatiunilor valutare cu numerar exista anumite restrictii impuse de banca centrala in vederea prevenirii iesirii din tara, in mod nejustificat, de valuta sub forma numerarului sau a cecurilor de calatorie. Pe masura consolidarii situatiei valutare a tarii asemenea restrictii devin din ce in ce mai putine, dar vor ramane cele de natura sa previna spalarea banilor. Inchiderea operatiunilor de casierie. La sfarsitul zilei casierii operativi intocmesc situatia centralizatoare a incasarilor si platilor care se confrunta cu jurnalul de casa de la contabilitate. Diferenta dintre incasari si plati reprezinta soldul de inchidere al zilei de lucru care trebuie sa corespunda cu monetarul. Situatiile de incasari si plati se semneaza, stampileaza si impreuna cu documentele insotitoare se predau casierului sef, iar numerarul se preda controlorului-verificator. Atat casierii operativi cat si controlorul-verificator consemneaza in registre separate sumele predate/primite pentru numarare. In cursul zilei, controlorul verificator primeste banii de la casierii operativi si dupa numararea si verificarea acestora se fac pachete de 100 de bancnote legate cu banderole pe care se aplica stampila numaratorului de bani. Pachetele se ambaleaza in gropuri de cate 10 pachete cu aceiasi cupiura. Banii astfel pregatiti se predau la tezaur in gestiunea casierului sef. La sfarsitul zilei, atat casierii operativi cat si controlorul verificator predau casierului sef situatiile cu incasarile si platile si respectiv cu banii primiti si predati la tezaur si soldul ramas. La sfarsitul zilei, casierul sef are situatia de ansamblu, atat a casieriei, cat si a tezaurului.

2.3.4 CASA DE CIRCULATIE Casa de circulatie reprezinta totalitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin casele operative, grupele de verificatori, precum si rezerva de casa la dispozitia unitatii bancii. Casa de circulatie nu este un ghiseu sau o boxa de casierie, ci poate fi definita ca o casa centrala a unitatii bancare, fara activitate operativa, in care se centralizeaza intreaga activitate de casierie si se stabilesc soldurile zilnice de numerar care se depun in tezaur. Persoana care asigura gestiunea casei de circulatie este casierul sef (casierul central). Casa de circulatie incepe sa functioneze prin preluarea de la tezaur a unei parti din rezerva de casa, a gentilor sigilate si a registrelor de evidenta a operatiunilor de casierie. Partea din rezerva de casa se distribuie casierilor operativi pentru a putea incepe activitatea zilnica, gentile sigilate se predau controlorului-verificator pentru verificare si numarare iar registrele raman la casierul sef pentru inregistrarea operatiunilor de casierie. Acest transfer de gestiune de la tezaur la casa de circulatie si in cadrul acesteia de la casierul sef la casierii operativi si controlorul verificator se inscrie in registele care se tin pentru fiecare tip de operatiune (ex.registrul pentru evidenta numerarului gestionat si manipulat de personalul casieriei, registru de predare-primire a gentilor cu numerar si goale, registru situatia casei de circulatie si a altor valori existente in tezaur, situatia zilnica a miscarii mijloacelor de plata straine, registrul de evidenta a deponentilor si a casetelor ocupate cu valori etc.). La sfarsitul zilei, casierii operativi si controlorul verificator predau casierului sef situatiile de miscare a numerarului si soldurile respective care se opereaza in registre si are loc descarcarea de gestiune a acestora. Documentul principal de evidenta al casei de circulatie este Registrul Situatia casei de circulatie si a altor valori existente in tezaur in care se inscriu zilnic, in forma centralizata, incasarile, platile si soldul, structura pe cupiuri a soldului si celelalte valori existente in tezaur. In situatie se mai inscrie plafonul de casa (limita superioara a numerarului care poate fi pastrat de unitatea bancara) si soldul casei de circulatie, stabilindu-se devierile (+/-) fata de plafon. Aceste informatii sunt deosebit de utile pentru managementul numerarului, atat pe plan local, cat si central. Activitatea de casierie din banca este destul de complexa si se desfasoara dupa reguli stricte care asigura operatiunile cu clientela, circulatia, procesarea, depozitarea si transportul numerarului in conditii de deplina securitate. Fluxul operational incepe cu tezaurul si se dirijeaza catre casa de circulatie unde are loc activitatea de incasari si plati, verificare si procesare a banilor apoi se indreapta catre sectorul de transport valori pentru expedierea excedentului sau primirea deficitului si se incheie tot cu tezaurul. Aceasta activitate se prezinta in schema de mai jos.

Fluxul operational la casierie

Director/Dir. adj.

1
Casier sef

2 Casa de circulatie
Case operative

3 Tezaur

4
Verificare-Procesare

5 6 7

Transport valori

1Directorul/directorul adjunct stabileste fluxul de circulatie al numerarului, precum si mijloacele de transport valori si comunica informatiile casierului sef; 2 Casierul sef organizeaza preluarea avansurilor de catre casa de circulatie; 3 Casierul sef impreuna cu celelalte persoane autorizate deschid tezaurul; 4 Casierul sef elibereaza din tezaur avansurile si alte valori pe care le preda casierilor operativi, iar gentile sigilate de la casa serala se predau verificatorului sef; 5 Casierul sef organizeaza transferul la tezaur a sumelor si a altor valori de la casieriile operative si verificatorul sef; 6 Expedierea sumelor excedentare si a bancnotelor uzate; 7 Primirea sumelor colectate sau a celor pentru alimentarea tezaurului cu fonduri; 8 Casierul sef transmite directorului/directorului adjunct situatiile privind inchiderea casei de circulatie si a tezaurului. Pentru estimarea volumului de operatiuni care se vor derula zilnic prin casa de circulatie se foloseste graficul de incasari si plati in numerar intocmit pe o perioada de o luna. Acesta cuprinde cerintele zilnice de numerar ale clientilor, precum si ale bancilor deservite pe baza de conventie. Excedentul sau

deficitul zilnic se reglementeaza prin sucursalele teritoriale ale bancii centrale. Graficul de incasari si plati in numerar s-a dovedit a fi un instrument deosebit de util in managementul resurselor. Rezerva de casa reprezinta retinerile de moneda de catre fiecare unitate bancara, in cantitati suficiente pentru a efectua la timp operatiunile de plati ale clientilor. Aceasta se stabileste la nivelul mediei zilnice de plati dintr-o luna reprezentativa si poate varia in functie de factorii specifici locali. Rezerva de casa reprezinta a imobilizare de fonduri si trebuie sa se mentina la un nivel cat mai scazut intrucat nu este aducatoare de venituri, iar excedentul sa se redistribuie in cadrul bancii sau sa se plaseze la alte banci. Redistribuirea excedentului de casa se face potrivit planului transmis de centrala bancii comerciale care cunoaste cerintele unitatilor din retea, deci o redistribuire intrabancara. Planul de redistribuire se elaboreaza pe baza principiului costului minium de transport si securitate, stabilindu-se traseele cele mai avantajoase. In ce priveste plasarea pe piata, aceasta are loc numai la nivel central, unitatile excedentare primind cea mai mare parte a veniturilor realizate. Practica a dovedit ca, excedentul este o sursa sigura de venit deoarece nu implica riscuri majore de plasament si veniturile sunt imediate. De aceea, unitatile bancare cu excedent sunt si cele mai profitabile iar realizarea unui excedent cat mai mare ramane un obiectiv prioritar pentru orice manager de banca. Bancile elaboreaza politici de trezorerie si si in acelasi timp criterii de stimulare a cresterii excedentului. Transportul numerarului. In cadrul serviciilor oferite de banci se inscrie si colectarea numerarului de la clienti, in special magazine comerciale si statii de benzina. Activitatea de colectare este autorizata de banca centrala si organele de politie. Colectarea se face in genti cu incuietori cu chei sau cifru care sunt in posesia ambelor parti, banca si client. Transportul se asigura de banca cu masini blindate, special amenajate, denumite masini de transport valori, insotite de casierul colector si de un angajat al jandarmeriei. Masina este dotata cu aparatura de comunicatii cu banca si politia, iar persoanele insotitoare poarta echipament de protectie anti glont si au armament de aparare asupra lor. In anumite cazuri, masina de transport valori este insotita de o alta masina de protectie cu personal de la jandarmerie. Masina de trnsport valori se deplaseaza dupa un intinerariu dinainte stabilit si trebuie sa tina legatura permanent cu dispeceratul bancii. In unele tari, activitatea de colectare a banilor nu este recunoscuta ca o activitate bancara si se desfasoara prin firme specializate, care dispun de dotarea necesara si sunt autorizate de politie. In acest sens se preconizeaza si in tara noastra externalizarea activitatii de transport valori, activitate care nu mai figureaza in legea bancara.

2.4 TEZAURUL BANCAR Pastrarea numerarului si a altor valori se face in mod obligatoriu in tezaur iar in lipsa acestuia in case de bani de fier, prevazute cu cel putin doua chei. Tezaurul este locul cel mai bine protejat din banca si cu un regim riguros de acces si control. Din acest motiv, tezaurul inspira incredere, atat personalului bancii, cat mai ales clientilor care au depozite, titluri de valori, documente sau alte bunuri de valoare. Bancnotele se pastreaza pe cupiuri ambalate in gropuri iar moneda metalica in saculeti pe multipli de moneda. Atat bancnotele cat si moneda metalica deteriorate se pastreaza separat in vederea transmiterii la banca centrala. Metalele pretioase se pastreaza in casete, pe feluri de metale si titluri. Acelasi procedeu se aplica si la valorile detinute de persoanele fizice sau juridice, cu precizarea ca mai inainte de a fi introduse in tezaur casetele se sigileaza in prezenta deponentului. In tezaur se mai pastreaza titluri de valoare, actiuni, certificate de depozit, carnete de cecuri si alte imprimate destinate vanzarii. Gentile cu numerar primite la casa cu program prelungit sau la casa serala se pastreaza pana a doua zi, cand se predau la casierie pentru desfacere si numarare. Detinerea cheilor si a sigiliilor de la tezaur. Tezaurele sunt prevazute cu trei chei, cu danturare speciala, care se detin de casierul sef, contabilul sef si directorul/directorul adjunct. Detinatorii de chei mai au si cate un sigiliu de metal pe care este gravata functia lor cu care se sigileaza, personal, tezaurul. Cheile si sigiliile se pastreaza de fiecare detinator in seifuri separate in cadrul bancii, iar dublurile se depun in casete sigilate la o alta unitate a bancii. Deschiderea tezaurului se face de cei trei detinatori de chei in prezenta pazei care are acces numai in ante-tezaur. Mai intai se verifica integritatea sigiliilor si apoi se dezarmeaza sistemul de alarmare si se descuie usa. Accesul in tezaur este permis numai celor trei detinatori de chei si a personalului bancii care transporta bunurile. Numele persoanelor care au intrat in tezaur se inscrie zilnic intr-un registru. Inchiderea tezaurului se face tot de catre cei trei detinatori de chei. Directorul/directorul adjunct are obligatia sa verifice, prin sondaj, concordanta valorilor cu documentele si registrele intocmite de casierul sef. In prezenta pazei se incuie usa, se aplica sigiliile si se armeaza sistemul de alarmare. Persoanele care au participat la inchiderea tezaurului semneaza in registrul de predare-primire pentru paza tezaurului.

Gestiunea tezaurului revine casierului sef. Acesta tine registrele de evidenta privind activele din tezaur si miscarea acestora, pe fiecare tip de activ, organizeaza primirile sau eliberarile de numerar si alte active catre casierii operativi, colectarea numerarului de la unitatile subordonate si de la clienti, expedierea excedentului catre alte unitati ale bancii ori sucursala bancii centrale sau alimentarea cu numerar de la aceasta, precum si transportul bancnotelor depreciate la banca centrala. * Directorul/directorul adjunct, contabilul sef si casierul sef sunt principalii factori de decizie in managementul numerarului, organizarea activitatii si relatiile cu clientii. Activitatea de casierie necesita o buna organizare, o disciplina riguroasa si un personal bine calificat. Bancile cu un compartiment de casierie puternic au si un segment de piata mai mare si sunt apreciate mai bine de populatie.

___________________