Tema 6: Sistemul francez de evidenta

6.3.Bilantul contabil Bilantul contabil se-ntocmeste si se prezinta in forma orizontala. Activele se reflecta conform principiului de la cele mai putin lichide la cele mai mult lichide,iar pasivele- cu delimitarea capitalului propriu si a obligatiunilor.Activele bilantului sunt aratate in stare de bruto,adica fara scaderi si in stare neto- din care se scad amortizarea si rezervele. Codul Comercial al Frantei cere ca datele de la finele anului pu care se face darea de seama sa fie similare cu indicii de la-nceputul perioadei curente. Bilantul se-ntocmeste inainte de utilizarea rezultatelor financiare ale perioadei de dare de seama. Planul general de conturi prevede si varianta pasivelor bilantului in care rezultatele financiare sunt reflectate dupa utilizarea beneficiului. Reflectarea capitalului se-nregistreaza in 3 etape: declarat, subscris si platit. Din aceasta cauza in activul bilantului apar 2 pozitii legate de capital: -capitalul declarat nesubscris; -capitalul subscris,dar neplatit. In cadrul activului,de asemenea aparte, la finele bilantului este inclus articolul Cheltuieli pu distribuire in citeva perioade.La asemenea cheltuieli se raporteaza cheltuielile pu formarea intreprinderii,dar acestea nu sunt reflectate in articolul dat,ci in bilant,in componenta activelor nemateriale. Sistemul francez contabil prevede 3 variante ale darilor de seama: -de baza; -prescurtata; -desfasurata. In varianta de baza si cea desfasurata sunt redate mai amplu datoriile la primire si achitare.In varianta desfasurata se separa datoriile de exploatare de cele legate de productie.Aceasta e important pu analiza financiara in special pu compararea tabelei de finantare.

6.4.Darea de seama cu privire la rezultate Darea de seama cu privire la rezultate se-ntocmeste in forma verticala sau orizontala.Cheltuielile si veniturile se delimiteaza strict in 3 grupe: -de exploatare; -financiare; -extraordinare. La grupa de exploatare se raporteaza toate cheltuielile si veniturile legate de activele economice ale intreprinderii.Ele se reflecta in darea de seama pe tipurile lor.

Cheltuielile financiare includ dobinzile la credite,pierderile de la diferenta de curs negativa; de la hirtiile de valoare; etc. Veniturile financiare sunt dobinzile obtinute de la imprumuturile acordate; profitul de la diferenta de curs pozitiva. Veniturile si cheltuielile extraordinare reprezinta rezultatele unor compartimente neobisnuite si rare. In baza acestor delimitari se pot calcula indicii necesari pu gestiune. Incasarile de la realizare se calculeaza din suma vinzarii marfurilor si productia realizata. Marja comerciala este indicatorul principal al gestiunii intreprinderilor comerciale, determinate ca diferenta dintre valoarea de realizare si cumparare a marfurilor vindute. Valoarea adaugata reprezinta majorarea de catre intreprindere a costului valorilor materiale si serviciilor pe care le primeste de la furnizori. Se calculeaza prin scaderea din marja comerciala si productia din perioada de gestiune a vinzarilor realizate corectate cu modificarile din rezerve. Sistemul francez acorda o mare atentie acestui indice,deoarece acesta exprima nu valoarea adaugata la realizare, ci la producere,ceea ce arata aportul real al intreprinderilor la formarea produsului national. Din punct de vedere informativ,valoarea adaugata reflecta marimea intreprinderii si gradul integrarii ei,ceea ce se poate calcula astfel: Valoarea adaugata Valoarea adaugata

_______________________ sau __________________________________ Incasari de la realizare Productia din perioada de dare de seama

Cu cit e mai mare coeficientul obtinut la o unitate,cu atit e mai ridicat gradul de integrare a intreprinderii. Alt indice necesar pu analiza starii financiare a intreprinderii si pu analiza comparativa este profitul global. Spre deosebire de sistemul anglo-saxon in sistemul francez,calculele se fac suplimentar in afara darii de seama cu privire la rezultate. Din diferenta intre venitul global si defalcarile de amortizare si a cheltuieli curente se obtine rezultatul activitatii. La analiza financiara este important ca rezultatul activitatii obisnuite sa fie delimitat de rezultatul extraordinar. Rezultatul perioaei de dare de seama se calculeaza prin adunarea la rezultatul activitatii obisnuite a rezultatului extraordinar. Totodata se scade suma aportului lucratorilor la capital si impozitul pe profit, obtinindu-se indicele profitului net.

6.5.Alte forme ale darii de seama In afara de formele principale, intreprinderile completeaza anexa,in care sunt reflectati atit indicii banesti,cit si naturali,ce desfasoara datele din bilant si darea de seama cu privire la rezultate.Lista denumirilor generalizate ale compartimentelor anexei cuprinde: 1.Tabelul activelor extracirculante; 2.Tabelul amortizarii; 3.Tabelul stocurilor; 4.Elementele ce se raporteaza la diverse articole ale bilantului;

5.Diferente de curs; 6.Reevaluarea activelor; 7.Tabelul starii creditelor si imprumuturilor; 8.Acordarea garantiilor; 9.Angajamente financiare; 10.Obligatiuni in domeniul pensiilor; 11.Creditele de arenda; 12.Intreprinderile asociate; 13.Miscarea elementelor activelor circulante; 14.Calculul rezultatelor curente,dupa impunerea fiscala; 15.Determinarea incasarilor; 16.Prime pu emisiile de obligatii; 17.Cheltuieli pu formarea intreprinderii, pu cercetari si dezvoltare,fondul comercial; 18.Investitii capitale nefinalizate; 19.Cota rezultatelor de la operatiunile efectuate impreuna cu alte intreprinderi,transferurile de cheltuieli,veniturile extraordinare si cheltuielile extraordinare; 20.Tabelul filialelor si sectoarelor; 21.Repartizarea rezultatelor; 22.Actiunile; 23.Obligatiile; 24.Inventarierea mijloacelor circulante. In anexa se indica metodele de evaluare,amortizare,creare a rezervelor,etc. utilizate de intreprindere. Planul general francez de gestiune contabila prevede intocmirea in calitate de dare de seama a tabelului de finantare.Concomitent, resursele si cheltuielile se impart in urmatoarele grupe: a) pe TL si pe termen mediu (aici intra capitalul permanent si activele extracirculante); b) de exploatare ( ce includ activele circulante si pasivele pe TS); c)de trezorerie.