STUDII DE CERCETARE

STUDII DE CERCETARE
ETAPELE UNUI STUDIU DE CERCETARE
1. 2. 3.

4.
5. 6. 7.

Pregatirea studiului Elaborarea protocolului Culegerea informatiilor ( datelor ) Prelucrarea datelor Analiza si interpretarea rezultatelor Prezentarea rezultatelor Redactarea studiului

STUDII DE CERCETARE
SCOPUL
Este de a da raspuns la unele intrebari cu privire la:

Cauzalitate

Istoria naturala a unei boli sau dinamica acesteia

Prognosticul bolii

Tratament
Profilaxia imbolnavirilor

STUDII DE CERCETARE
DEFINIREA SCOPULUI
Exista in general 4 tipuri:
1. 2. 3.

Descrierea unui fenomen de sanatate Evaluarea unui procedeu diagnostic Evaluarea unei abordari terapeutice

4.

Cercetarea unor factori de risc si / sau prognostici

STUDII DE CERCETARE
OBIECTIVE
Obiectivele unui studiu se impart in: obiectivul major si obiective secundare.
Exista in general 4 tipuri de obiective majore:
1. 2.

Obiective care se refera la evolutia si prognosticul unei imbolnaviri Obiective legate de performanta unor teste

3.
4.

Obiective care se refera la impactul unei interventii

Obiective care se refera la etiologia bolii sau la cauzalitate

STUDII DE CERCETARE
IPOTEZA STIINTIFICA

Formularea unei ipoteze tiinifice, sub-etap care reprezint fondul problemei. Ipoteza este o afirmaie (nu o ntrebare) despre o posibil relaie ntre factorii studiai i criteriile de raionament. Ipoteza poate fi: ipotez nul - nu exist aceast relaie i alternativ - exist relaia. Ipoteza va trebui apoi dovedit sau respins.

STUDII DE CERCETARE
CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE
DESCRIPTIVE: - Individuale: - Raport de caz - Seria de cazuri - Populationale: - Corelationale - Transversale

STUDII DE CERCETARE
CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE
ANALITICE: - Observationale: - Caz Control

- Cohorta
- Experimentale: - Studii clinice randomizate - Trialul clinic - Studii de echivalenta terapeutica

STUDII DE CERCETARE
VARIABILE
Variabila = orice calitate, caracteristica sau constituent al unei persoane sau lucru.

Toata cercetarea medicala se bazeaza pe studiul relatiilor dintre variabile.

STUDII DE CERCETARE
TIPURI DE VARIABILE
Sunt clasificate in 2 grupe: I. VARIABILE CANTITATIVE = caracteristica masurabila

II. VARIABILE CALITATIVE = caracteristica ce nu poate fi masurata

STUDII DE CERCETARE
VARIABILE CANTITATIVE:

Continue = variabila masurabila care poate lua o infinitate de valori, de obicei intr-un interval. ex.: TA, colesterol Discontinue = variabile care nu pot lua decat valori intregi. ex.: scor APGAR

STUDII DE CERCETARE

VARIABILE CALITATIVE:

Nominale = grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate. ex.: culoarea parului Nominale ordonate = concluziile pot fi grupate. ex.: eficienta unui tratament: f.buna/buna/slaba Binare = apar numai doua posibilitati: bonav/sanatos, DA/NU

STUDII DE CERCETARE
MODUL DE CULEGERE AL DATELOR
I. In functie de elementele studiate: Culegere exaustiva Prin esantionare II. In functie de data culegerii: Transversala Longitudinala: - retrospectiv - prospectiv

STUDII DE CERCETARE

STUDIU DE COHORTA

STUDIU DE COHORTA
GENERALITATI:

Sunt studii longitudinale de incidenta sau de urmarire. Ofera cea mai buna informatie privind cauzalitatea.

Compara subgrupuri (expusi neexpusi) similare ale aceleeasi populatii (cohorta)

Apreciaza direct riscul

Pot fi: - prospective - retrospective - ambidirectionale

STUDIU DE COHORTA
DESIGN-UL STUDIULUI DE COHORTA:

Obiectiv: demonstrarea importantei unui factor in etiologia unei imbolnaviri

Studiul incepe de la o populatie (cohorta) fara boala, care se stratifica ulterior in 2 subgrupe (loturi) similare: lotu expus si neexpus la factorul de risc
Urmarirea in timp pentru identificarea cazurilor noi de boala

STUDIU DE COHORTA
EXEMPLE DE STUDII DE COHORTA:

Studiul Framingham studiu aplicat pentru boli cardiovasculare. Acest studiu a nceput n 1948 cu 5209 pacieni din Framingham i se afl azi la a treia generaie de participani. Multe dintre informaiile (azi comune) au fost urmrite: dieta, exerciiile fizice sau consum de medicamente (aspirina). Un studiu tip cohort istoric este Studiu privind efectul radiailor ionizante asupra populaiei judeului Mure unde autorii compar frecvena leucemiilor acute din mometul actual cu o cohort studiat nainte de 1986 (accidentul Cernobl).

STUDIU DE COHORTA
SCHEMA STUDIU DE COHORTA
cu boala expuse fara boala populatie

persoane fara boala

cu boala neexpuse

timp prezent timp prezent directia studiului

fara boala timp viitor

STUDIUL DE COHORTA
Pentru lotul expusi se vor preciza:

Factorii de risc presupusi si modaliatile de masurare a acestora Criteriile de eligibilitate ale subiectilor Perioada de urmarire Masurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile pe parcursul studiului Definirea mijloacelor de diagnostic utlizate

STUDIUL DE COHORTA
Datele sunt sintetizate intr-un tabel de contingenta 2x2

Boala prezenta Expus la factorul de risc Neexpus la factorul de risc TOTAL a+c a c

Boala absenta b d b+d

TOTAL

a+b c+d a+b+c+d

STUDIUL DE COHORTA
ANALIZA DATELOR

Incidenta =

nr. cazuri cu diagnostic intr-o perioada p nr. total al populatiei

Compararea incidentelor se poate face:

- sub forma de raport (riscul relativ)

- sub forma de diferenta (riscul atribuibil)

STUDIUL DE COHORTA

RISCUL RELATIV = raportul dintre incidenta bolii la persoane expuse si persoane neexpuse factorului de risc

a RR a b c cd

R R

1 0

R1 = riscul (incidenta) bolii la expusi R0 = riscul (incidenta) bolii la neexpusi Riscul relativ indica de cate ori este mai mare riscul la expusi fata de neexpusi.

STUDIUL DE COHORTA

RISCUL ATRIBUIBIL = diferenta dintre riscul (incidenta) bolii la expusi si neexpusi.

RA = R1 R0

Riscul atribuibil indica cu cat este mai mare riscul la expusi fata de neexpusi

STUDIUL DE COHORTA
INTERPRETARE:

RR

RA

>1
=1

>0
=0

asociere factor de risc boala

factor indiferent

<1

<0

factor de protectie

STUDIUL DE COHORTA
Mai pot fi efectuate si urmatoarele calcule: Fractiunea atribuibila sau etiologica (RA%) masoara specificitatea legaturii intre factorul de risc si imbolnavire.

RR 1 RA% 100 RR

Riscul atribuibil in populatie masoara impactul actiunii factorului de risc in populatie.

R RAp

R0
p

STUDIUL DE COHORTA
ANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE COHORTA

Testul statistic adecvat este testul Chi

Daca in urma analizei statistice se obtine p<0,05 inseamna ca avem un rezultat semnificativ statistic

IC = interval de confidenta = 95%

STUDIUL DE COHORTA
AVANTAJE:

Au validitate buna
Ofera cele mai bune informatii despre cauzalitate si despre istoria naturala a bolii Constituie cea mai directa masuratoare a riscului (RR) Sunt eficiente in boli cu incidenta mare

Pot urmarii direct modul de actiune al factorului de risc

Pot urmarii si efecte tardive ale bolii

STUDIUL DE COHORTA
DEZAVANTAJE:

Sunt costisitoare
Nu se pot repeta

Necesita un timp indelungat si un numar mare de subiecti

Urmarirea pe termen lung este dificila in boli cu perioada de latenta lunga Produc erori, mai ales de selectie si de confuzie

STUDIUL DE COHORTA
EXEMPLU:
S-a dorit testarea ipotezei conform creia respiraia oral n perioada de cretere a copilului favorizeaz apariia sindromului compresiei de maxilar. Pentru a testa ipoteza s-a iniiat un studiu n Trgu Mure. Au fost inclui n studiu copii din 5 grdinie, copiii ambelor loturi avnd vrste cuprinse ntre 3-4 ani i caracteristici asemntoare privind distribuia pe sexe, mediul de provenien, obiceiurile alimentare, prezena unor anomalii dento-maxilare la prini i frai, dezvoltarea armonioas a extremitii cefalice, a dimensiunilor i rapoartelor intermaxilare i ocluzale dentare. 51 de copii au fost expui la factorul de risc luat n studiu, ei prezentnd respiraie oral datorat obstruciei cilor aeriene superioare (C.A.S.), fie prin vegetaii adenoidiene sau deviaii de sept nazal a cror tratament chirurgical a fost refuzat de ctre prini, fie prin rinite alergice refractare la tratament. Copiii din lotul non-expus factorului de risc nu au prezentat respiraie oral n repaus, avnd permeabilitatea C.A.S. n limite normale. Creterea i dezvoltarea maxilar a celor dou loturi de copii a fost urmrit periodic timp de 4 ani, sesiznd eventuale conturri ale unor tablouri clinice de compresie maxilar.