Sunteți pe pagina 1din 9

Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Marketing

Inflaia vs omaj Care este rul mai mare?

Oros Robert Facultatea de Marketing Seria C Grupa 1713

Cuprins
Inflaia ........................................................................................................................................ 3 Ce este inflaia? ...................................................................................................................... 3 Cauzele inflatiei ...................................................................................................................... 4 Somajul....................................................................................................................................... 5 Ce este somajul si prin ce se defineste? .................................................................................. 5 Masurarea somajului............................................................................................................... 6 Inflaia vs Somaj......................................................................................................................... 7 Curba Philips .......................................................................................................................... 7 Somajul vs inflaia .................................................................................................................. 8 Bibliografie................................................................................................................................. 9

Inflaia
Ce este inflaia?
Inflaia este un dezechilibru care afecteaz, n proporii diferite, toate economiile naionale, i care poate fi sesizat prin doua tendine majore, anume: creterea generalizata a preurilor i scderea puterii de cumparare a banilor. Se consider c inflaia este o stare caracterizat prin creterea permanent mai rapid a volumului puterii de cumprare fa de volumul bunurilor i serviciilor, astfel ncat din aceasta rezult creterea veniturilor i preurilor n timp ce valoarea banilor scade. Instrumentul la care se apeleaza cel mai des n acest scop este indicele general al preurilor. Acesta, cu toate c are anumite insuficiene, exprim, n linii generale, creterea preurilor ca fenomen de ansamblu care afecteaz economia. Cealalt tendint major ce caracterizeaz situaia de inflaie, scderea puterii de cumprare a banilor, const n relevarea faptului ca n decursul unei perioade relativ lungi, volumul bunurilor i serviciilor ce se cumpar ntr-o economie scade n comparaie cu masa monetar i nivelul preurilor. Aceasta se determin ca un raport ntre masa monetar i nivelul preurilor, artnd cte bunuri i servicii se pot cumpra cu cantitatea de bani existent n economie, la un nivel dat al preurilor. John Kenneth Galbraith dezbate amanunit n cel de-al aselea capitol, numit Inflaie din lucrarea, Societatea perfect , problema legturii strnse dintre fenomenul inflaiei i cel al omajului. Acest raport invers proporional ntre cele doua are ca rezultat, de cele mai multe ori, calea compromisului - diminuarea inflaiei printr-o relativa stabilitate a preurilor nsoit de omaj. Aadar, omajul devine n aceste condiii un simplu instrument de stabilizare a preurilor i de evitare a inflaiei, considerat a fi principala ameninare pentru o economie performant, dar i pentru cei cu venituri fixe. Modelul unei societi perfecte nu poate elimina simultan aceste doua probleme, ci doar reduce la minim efectele lor negative. Metodele propuse pentru realizarea acestui el sunt, pe de o parte, indexarea salariului minim, iar pe de alt parte stabilirea dobnzilor. Ludwig von Mises, n Capitalismul i dumanii si, analizeaz inflaia ca fiind o alta problem economic. Aceasta apare atunci cnd, n urma unui spor al cantitii de bani emise de guvern, puterea de cumprare a unitii monetare scade i, implicit scade i cantitatea de bunuri ce pot fi achiziionate n schimbul acesteia. Mises accentueaza faptul c deseori lumea ntelege greit acest fenomen, atribuindu-l creterii preurilor i nu creterii cantitii de bani. De asemenea, el adaug c inflaia nu este consecina modului de cheltuire a banilor de ctre guvern, ci a cii pe care i obine. Dac guvernul ar mri taxele, contribuabilii ar avea

cheltuieli mai puine, iar preurile ar rmne la fel. Dar dac acesta ar tipri bani, atunci ar aprea inflaia, ca urmare a scderii puterii de cumprare a acestora.

Cauzele inflaiei
Cauzele inflaiei n literatura de specialitate sunt analizate pe rnd, fiecare dintre acestea genernd o anumit form de inflaie. Economistul american M. Friedman explic faptul c inflaia este legat de oferta de moneda, creterea acesteia fiind de natura subiectiv sau obiectiv. De asemenea, Friedman apreciaz ca inflaia este ntotdeauna un fenomen monetar, excesul de moned reprezentnd rdcinile acesteia. Inflaia prin costuri apare n situaia n care costurile de producie cresc, de fapt primesc un impuls de cretere care va fi reflectat n creterea inflaiei. Inflaia structural presupune o situaie grav din economie n care cererea i oferta agregat se modifi n sens contrar : ca regul, cererea agregat crete, iar oferta agregat scade. Pe termen scurt, evoluia inflaiei este influenat de relaia dintre dinamica cererii globale i cea a ofertei globale. Ca regul, rata inflaiei crete mai lent dect masa monetar pentru c o parte din sporul de mas monetar ajunge la producatori, iar oferta are o elasticitate mai mic dect cea a cererii.

omajul
Ce este omajul i prin ce se definete?
Definiia cea mai folosit pe care o dau economitii omerului este urmtoarea: acea persoan care caut un loc de munc remunerat, i care nu are un asemenea loc n mod curent. n diferitele reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii delimitative ale omerilor, mai ales dac problema n cauz se leag de ajutorul de omaj i de criteriile acordrii acestuia. Astfel, pentru ca o persoana sa fie declarat omer trebuie sa fie nscris pe listele oficiilor de plasare a forei de munc i s fie disponibil de a incepe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de munc. Biroul International al Muncii (B.I.T.) consider ca omerul poate fi definit ca acea persoan care: este lipsit de munc, este apt de munc, caut loc de munc remunerat i este disponibil s nceap lucrul imediat (n 15 zile). Cel mai adesea, fenomenul contemporan omaj este abordat i analizat ca un dezechilibru al pieei muncii la nivelul ei naional: ca loc de intlnire i de confruntare ntre cererea globala i oferta global de munc. Aceast manier de abordare a omajului este, n fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, i a celor economico-financiare i investiionale, pe de alt parte. Numai c att oferta de munc, ct si cererea de munca sunt filtrate prin exigenele i regulile unice ale remunerrii i salarizrii. De aceea, indiferent de unghiul de abordare i tratare a lui, omajul este o disfuncie a pieei naionale a muncii. Piaa muncii se poate afla fie n situaia de echilibru (ocupare deplin), fie n cea de dezechilibru, adic de sub-ocupare i supra-ocupare. Ca fenomen macroeconomic, omajul reprezint ansamblul persoanelor (stocul de populaie) active disponibile fr ocupaie, care caut de lucru, deci, el este format din excesul de resurse de munc n raport cu cei ce pot fi ocupai, n condiiile de rentabilitate impuse de pia. Sporirea sau diminuarea ocuprii ntr-o ar sau alta nu se identific cu scderea sau agravarea omajului. Pentru a se realiza o imagine mai apropiat de adevr, este necesar s se ia n consideraie i variaiile nivelurilor activitii populaiei. Deci, noiunea de omaj trebuie sa fie corelat cu indicatorii privind stocul i fluxurile populaiei active, ca i cu repartia i durata omajului. Somajul de conversiune afecteaza salariatii care aveau locuri de munca stabile pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de somaj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de somaj, trec intr-o categorie mai defavorizata.

omajul repetativ ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade de activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba. omajul de excluziune reuneste populatia activa in care sunt incluse persoane mai in varsta, mai putin calificate sau aflate in somaj de timp indelungat, indiferent daca mai primesc sau nu indemnizaia de omaj omaj ciclic omaj de discontinuitate omaj frictional omaj de inadaptare omaj intermitent omaj sezonier omaj tehnic omaj tehnologic

Masurarea omajului
Mrimea omajului (nivelul la care a ajuns) reflect numrul persoanelor care nu lucreaz, n raport cu numrul total al persoanelor care sunt apte i doresc s lucreze. Astfel, msurarea are loc : n termeni absolui (masa somajului) numarul persoanelor care la un moment dat, ntrunesc condiiile pentru a fi incluse in categoria somerilor (numarul persoanelor din populatia activa disponibila neocupata). n termeni relativi (rata somajului) calculata ca raport procentual intre numarul mediu al somerilor si: - populatia activa - populatia activa disponibila - forta de munca (populatie ocupata+somaj) - populatia ocupata - populatia ocupata ca salariati

Inflaia vs Somaj
Curba Philips
Cercetatorul neozeelandez A. Philips a evidentiat, pe baza unei cercetari minutioase, relatia intre rata de crestere a salariilor nominale si rata somajului. El a ajuns la concluzia ca cele doua se afla in relatie negativa. Cand rata somajului este ridicata, revendicarile salariale ale sindicatelor si angajatilor sunt reduse si invers. De aici, relatia dintre dinamica procentuala a pretului (inflatiei) (n ~) rata de crestere a salariilor ( s ~ ) si rata de crestere a productivitatii muncii (WL ):

Curba Philips pe termen scurt Relatia stransa dintre inflatie si somaj este ilustrata si de modelul curbei lui Phillips, in a carei istorie se pot distinge trei etape: a. Prima etapa reprezinta formularea notiunii respective de catre Phillips si Lipsey, pornind de la presupunerea ca intre rata inflatiei si rata somajului exista o relatie stabila, invers proportionala, deci reducerea somajului se poate face numai cu pretul unui nivel mai ridicat al ratei inflatiei sau, altfel spus, niveluri mai mari ale productiei nationale (venit national) sunt asociate cu niveluri mai ridicate de preturi i cu o rata redusa a somajului.

b. A doua etapa a fost dominata de teza ratei naturale a somajului (propusa de Milton Friedman i Eduard Phelps) care demonstreaza diferenta dintre curba lui Phillips pe termen scurt i pe termen lung. Curba lui Phillips pe termen scurt reprezinta o relatie negativa intre rata inflatiei si rata somajului, asteptarile inflationiste ramanand constante; curba lui Phillips pe termen lung se prezinta sub forma unei drepte verticale corespunzatoare unei anumite rate a somajului, denumita rata naturala a somajului. Sporirea ratei anticipate a inflatiei se manifesta printr-o modificare ascendenta a curbei lui Phillips pe termen scurt. Daca guvernul se incapataneaza sa mentina rata somajului sub nivelul sau natural, rata inflatiei va creste si mai mult. La randul sau, aceasta va determina marirea asteptarilor infaltioniste, dand o noua tendinta ascendenta curbei lui Phillips pe termen scurt. Mentinerea somajului sub rata sa naturala va determina accelerarea ratei inflatiei. c. A treia etapa din istoricul curbei lui Phillips este reprezentata de critica colii asteptarilor rationale. Un grup de teoreticieni (Lucas, Sargent si Walace) au combatut ipoteza ratei naturale a somajului, argumentand ca nu este consecventa principiului asteptarilor ajustabile.

Somajul vs inflaia
De multi ani economitii afirma existenta unei corelatii negative intre rata inflatiei pe de o parte si rata somajului din economie, pe de alta parte. Cu alte cuvinte, nivele ridicate ale somajului sunt asociate cu nivele scazute ale inflatiei si invers. Relatia dintre inflatie si somaj este reprezentata grafic prin curba Philips. Analizand serii de date ale inflatiei si somajului, economistii au remarcat faptul ca legatura inversa, stabila, intre cei doi indicatori nu este intotdeauna valabila. O interpretare alternativa a acelorasi date ar fi aceea ca, in timp ce legatura intre inflatie si somaj exista la un anumit moment, pozitia curbelor este determinata si de un numar de alti factori.

Bibliografie
Ludwig von Mises - Capitalismul si dusmanii sai Henry Haylitt - Economia intr-o lectie, Libertas Publishing Bucuresti 2006 Milton Friedman - Liber s alegi. Un punct de vedere personal, Editura All, Bucuresti 1998 John Kenneth Galbraith - "Stiinta economica si interesul public" - Societatea perfecta Coralia Angelescu - Economia de Piata, Editura Economica 1995 Bucuresti. Eugen Pecican - Macroeconomie politici economice, guvernamentale si econometrie