Sunteți pe pagina 1din 9

Moto: Matematica este limba n care Dumnezeu a creat lumea

APLICAII ALE MATEMATICII ABORDRI INTERDISCIPLINARE

PROFESORth BIZON MARCELIC

Exemple de rapoarte utilizate in practica


Raport Raport procentual = un raport de forma p% (pQ, p0) 17% = 17/100 Pe o harta, unui segment ce are lungimea de 1 mm ii corespunde o distanta de teren egala cu 5 km. Scara hartii este 1: 5 000 000. Exemplu

2. Scara unei harti = raportul dintre distanta pe harta si distanta pe teren

3. Concentratia unei solutii = raportul dintre masa substantei care se dizolva si masa solutiei
4. Titlul unui aliaj = raportul dintre masa metalului pretios si masa aliajului 5. Probabilitatea realizarii unui eveniment A = raportul dintre numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului si numarul cazurilor egal posibile ale experientei.

In 190 g de apa de dizolva 10 g de sare. Concentratia solutiei este 0,05


Un aliaj contine 240 g aur si 940 g cupru. Titlul aliajului este 0,2 Intr-o cutie sunt 5 bile albe si 2 negre. Probabilitatea de a extrage la intamplare o bila neagra este 2/7

Formele matematice ale muzicii


Notele unei octave si fractiile ordinare
Nota corespunzatoare Numele notei Nota intreaga Doime Durata Doua doimi Doua patrimi sau jumatate din nota intreaga Doua optimi sau jumatate din doime Doua saisprezecimi sau jumatate din patrime

Patrime

Optime

Saisprezecime

Doua treizecidoimi sau jumate din optime


Doua saizecipatrimi sau jumatate din saisprezecime Jumatate din treizecidoimea

Treizecidoimea

Saizecipatrimea

Formele matematice ale muzicii


Notele cu punct
Adaugand un punct la o nota valoarea acesteia se mareste cu jumatate din valoarea initiala a notei. Exemple: O nota intreaga = 4 timpi. O nota intreaga cu punct = 6 timpi. De ce?

Raspuns: Deoarece, din 4 este 2, si 4+2=6 O doime = 2 timpi. O doime cu punct = 3 timpi. De ce?

Raspuns: Deoarece din 2 este 1, si 2+1=3. O patrime = 1 timp. O patrime cu punct = 1 timpi. De ce?

Deoarece din 1 este , si 1+ = 1 .

Sirul lui Fibonacci in natura

Numarul de aur se regaseste in modul de dispunere a frunzelor, petalelor sau semintelor la plante, in raportul dintre diferite parti ale corpului omenesc, etc
La multe plante, numrul de petale este un numar Fibonacci 3 petale: crin, iris 5 petale: trandafir salbatic, viorele, lalele 8 petale: delphiniums 13 petale: glbenele, porumb, cineraria, unele margarete 21 petale: margarete, cicoare 34 petale: patlagina

Anumite conuri de pin respecta o dispunere data de numerele lui Fibonacci, si de asemenea la floarea soarelui.

Con de pin

Crin

Garofita

Fuchsia Fucsie

Cochilia melcului, spirala logaritmica si seria lui Fibonacci

Cati dintre voi nu au studiat un pic cochilia melcilor iesiti "la plimbare" dupa o ploaie de vara. Designul ei urmeaza o spirala extrem de reusita, o spirala pe care noua ne-ar fi greu sa o realizam trasand-o cu pixul. Aceasta spirala urmareste dimensiunile date de secventa lui Fibonacci:

pe axa pozitiva: 1, 2, 5, 13, samd... pe axa negativa: 0, 1, 3, 8, samd..

Dupa cum puteti observa, aceste 2 subsiruri combinate, vor da chiar numerele lui Fibonacci. Motivatia pentru aceasta dispunere este simpla: in acest fel cochilia ii creaza melcului, in interior un maxim de spatiu si de siguranta. Spirala logaritmic - unicul tip de spiral care nu-i modific forma pe msur ce crete. Aceasta se gaseste:
o o o

In forma cochiliei de melc In forma urechii umane. In interiorul aparatului auditiv

Geografia si Matematica
Latitudinea
Latitudinea este una

dintre cele dou coordonate geografice care descriu poziia unui punct de pe suprafaa Pmntului
este unghiul dintre direcia de la centrul Pmntului spre acel punct i planul ecuatorului.

Latitudinea unui punct

Geografia si Matematica
Longitudinea
Longitudinea descrie poziia unui

punct de pe suprafaa Pmntului. Longitudinea unui punct este unghiul dintre proieciile pe planul ecuatorului ale direciilor de la centrul Pmntului ctre punctul dat i, respectiv, ctre un punct de pe Pmnt ales convenional ca origine a longitudinii. Echivalent, longitudinea unui punct este unghiul diedru dintre semiplanele sprijinite pe axa Pmntului i coninnd punctul dat i, respectiv, punctul ales ca origine a longitudinii.

Importanta interdisciplinaritatii

S-ar putea să vă placă și