Categorii de operatori si contributia acestora in managementul capitalului natural

Analiza implicarii diferitelor categorii de operatori in asigurarea conectivitatii trebuie sa aiba ca punct de plecare statutul capitalului natural: - reprezinta un factor de productie vital - este un bun public de interes global - este un sistem marcat de risc si incertitudini - este un sistem heterogen fata de care se manifesta interese diverse atat complementare cat si contradictorii Tinand cont de statutul cap. natural, managementul acestuia in toate etapele sale (identificarea si definirea problemelor, stabilirea criteriilor si obiectivelor decizionale, elaborarea varianteor decizionale posibile, alegerea si aplicarea variantei optime, evaluarea rezultatului) este expresia sistemelor decizionale din multiple structuri organizatorice si de conducere. De aceea sistemul decizional in managementul cap. Natural se bazeaza pe un hypersistem informational a carui generare, intretinere si valorificare sunt asigurate de 2 categorii de sisteme: - generatoare de externalitati de mediu cum ar fi: industria, agricultura, transporturile, populatia. - sisteme care elaboreaza si/sau sustin activ proiecte, politici si strategii de mediu. Astfel de sisteme sunt de natura guvernamentala si neguvernamentala exercitandu-si actul decizional la nivel national si international. La nivelul fiecaruia din cele 2 categorii de sisteme identificam resursa umana ca operator individual in manangementul cap. natural. Subliniem faptul ca solutionarea printr-o asumare responsabila a starii conflictuale dintre cap natural ca sistem si sistemul socioeconomic, are ca element de sprijin esential individul uman. Modul in care individul uman percepe relatia dintre cele 2 sisteme si isi asuma un anumit comportament isi va pune amprenta asupra eficientei oricarei politici si strategii de mediu indiferent de scara spatiotemporala la care acestea sunt proiectate. Analiza contributiei operatorilor in managementul cap natural trebuie sa permita evaluarea corelatiei dintre efect si efort ca o conditie pentru buna gestionare a efectelor distributive ale politicilor de mediu. In esenta, efectele distributive se refera la intrebarea cine si ce masura suporta costurile gestionarii capitalului natural si beneficiaza de resursele si serviciile generate de aceasta. Raspunsul este cu atat mai important cu cat sistemul cap natural reprezinta un bun public de importanta globala, iar efortul de mentinere a functionalitatii acestuia include si bani pubilici.

Trebuie sa adaugam faptul ca orice activ, proiect, politica de mediu, avand ca spatiu de aplicare capitalul natural, genereaza efecte pozitive si/sau negative resimtite pe segmente largi ale populatiei umane, de structurile institutionale administrative si economice. In cazul Romaniei, in perioada de consolidare a democratiei politice si economice, structurile guvernamentale trebuie sa aiba si au avut o contributie mai mare la punerea in practica a strategiei si politicii de mediu. Aceasta se explica prin absenta unui suport legislativ si institutional de mediu adecvat in parte prin ponderea mare a proprietatii private de stat. Pe masura organizarii si consolidarii prop private, efortul operatorilor guvernamentali se diminueaza, sarcina bunei gestionari a cap natural revenind agentilor economici si populatiei, structurilor guvernamentale revenindu-le in principal efortul de consolidare a suportului legislativ institutional si informational. Capitalul natural fiind un sistem organizat la scara spatiala mare si foarte mare, impune asumarea sarcinii de creare a unei baze de date si informatii tot la o asemenea scara. Parlamentul European este forumul democratic al UE ai caror membri sunt grupati in functie de partidele politice carora le apartin si nu in functie de nationalitate (generandu-se astfel, adevarate miscari transnationale): -* participa la procesul legislativ prin redactarea directivelor si regulamentelor, -* propune amendamente, -* are dreptul de a interpela comisia si consiliul UE, -* numeste si revoca pe membrii Comisiei Europene, -* Controleaza bugetul UE, -*aproba acordurile internationale de cooperare, asociere, aderare, monitorizeaza aplicarea politicilor comunitare. In cadrul Parlamentului European functioneaza 20 de comitete care au rolul de a pregati sesiunile Plenare de la Bruxelles. Consiliul UE este principala institutie cu putere de decizie la nivelul UE. Este compus din reprezentanti la nivelul ministerial ai fiecarui stat membru astfel incat compozitia C. UE se modifica in functie de ordinea de zi: coordoneaza politicile economice, controleaza bugetul, ratifica acorduri internationale negociate de Comisia UE, adopta legislatia UE sub forma de directive si reglementari, statele membre avand posibilitatea de a-si stabili propriile cai si mijloace prin care vor fi atinse obiectivele vizate prin directivele si reglementarile UE. Consiliul European care reuneste sefii de state si de guvern nu trebuie confundat cu Consiliul Europei care este institutie internationala cu sediu la Strasbourg. CE are rolul de a directiona si dinamiza activitatea Consiliului Uniunii Europene.

Operatori institutionali guvernamentali

1. Ministerul Mediului si Padurilor = Autoritate publica ce raspunde impreuna cu Ministerele Economice si Autoritatile Municipale de starea mediului din Romania. = Realizeaza politica din domeniile mediului si gospodaririi padurilor la nivel national, elaboreaza strategii si reglementari specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicilor generale guvernamentale, indeplinind rol de autoritate publica, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii. = Autoritate de management pentru infrastructura de mediu. In exercitarea functiilor sale, Min Mediului are urmatoarele atributii principale: Elaboreaza proiecte de acte normative privind activitatea din domeniul sau, avizeaza astfel de proiecte normative dar elaborate de alte Ministere si Autoritati ale Administratiei Publice Centrale si Locale care privesc sfera sa de competenta. Emite acorduri, avize si autorizatii de mediu precum si licente si permise speciale prevazute de actele normative in vigoare pt activitati de import/export sau pt cele supuse unui regim special de avizare. Atesta persoane juridice si fizice pt elaborarea studiilor de evaluare de impact asupra mediului si a bilanturilor de mediu. Asigura organizarea si dezvoltarea activitatilor de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica in domeniul mediului. Avizeaza programele de exploatare a resurselor naturale ale tarii respective in raport cu cerintele dezvoltarii economico-sociale a tarii respective pe termen scurt mediu si lung Initiaza si dezvolta programe de educare si formare a specialistilor in domeniu Dezvolta cadrul legal pentru accesul publicului la informatiile privind calitatea factorilor de mediu, la elaborarea si implementarea deciziilor in domeniile sale de activitate. Initiaza, negociaza, semneaza contracte de parteneriat public privat in conformitate cu prevederile legale in domeniu Initiaza negociaza si asigura punerea in aplicare a prevederilor tratatelor internationale in sfera sa de competenta, reprezentand interesele statului in diferite insitutii si organizatii institutionale, dezvolta relatii de colaborare cu institutii si organisme institutionale similare.

Structura Organizatorica: Min Mediului si Padurii are in subordine 2 secretari de stat si un secretar general. Secretarii de stat coordoneaza activitatea in domeniile protectiei mediului si gospodaririi padurilor.

Secretarul in domeniul protectiei mediului are in subordine directiile: Directia Gestiunea deseurilor si substantelor chimice periculoase Directia Evaluare-impact si controlul poluarii Dir Schimbari climatice si dezvoltare durabila Dir Managementul resurselor de apa Dir Managementul riscului la inundatii

Secretarul in domeniul gospodaririi padurilor are in subordine directiile: Dir Generala a Padurilor: o Directia politici si strategii in silvicultura o Dir Paduri si dezvoltare forestiera o Dir de control in silvicultura Direcia de resurse umane

Min Mediului are in subordine, sub autoritate/coordonare, dupa caz, urmatoarele unitati: 1. Unitati care functioneaza in subordinea Min.: a. Agentia Nationala de Protectia Mediului: ANPM b. ARPM = 8 (regiuni) c. Agentii de protectie a mediului judetene = 34 (judete) d. Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 2. Unit care functioneaza in autoritatea Min: a. Administratia Nationala Apele Romane b. Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarirea apelor 3. Unit care functioneaza in coordonarea Min: a. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pt protectia Mediului, Buc b. Institutul de Cercetare-Dezvoltare marina c. Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii d. Administratia Nationala Fondul de Mediu ANFM Activitatea Garzii Nationale de Mediu se afla in coordonarea metodologica a Ministerului Mediului privind aplicarea strategiilor de politicilor de mediu. Ministerul Mediului poate numi si elibera din functie conducatorii unitatilor coordonate si de sub autoritatea Ministerului in conditiile legii. 2. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Coordonarea si controlul activitatilor de protectie a mediului revin autoritatii publice centrale pt protectia mediului, autoritatii publice teritoriale pt protectia mediului, Agentiei nationale pentru protectia mediului, precum si altor institutii abilitate prin legi specifice domeniului. Agentia nationala este o institutie publica cu personalitate juridica finantata de la bugetul de stat in subordinea Ministerului.

La propunerea Min Mediului este numit un presedinte a Ag Nat care are rangul de subsecretar de stat. Pe langa Presedintele Ag Nat se organizeaza si functioneaza Colegiul Ag Nat fiind un organ decizional. Colegiul este condus de secretarul de stat care coordoneaza activitatea de Protectiea Mediului din cadrul Ministerului si are comonenta: 3 reprezentanti din Minister, Presedintele si Directorul Executiv al Agentiei, 3 directori executivi ai Ag Regionale care sunt alesi nominal pe 1 an, 1 reprezentant al Sindicatelor din domeniul Protectiei Mediului In realizarea obiectivului sau de activitate Agentia Nationala are atributiile: Coordoneaza sistemul national de monitorizare integrata a factorilor de mediu Fundamentarea tehnica a politicilo, strategiilor, planurilor de actiune si actelor de reglementare in domeniul protectiei mediului Indrumare si asistarea Agentiilor Regionale pt Protecia Mediului in procesul de emitere a Autorizatiei integrate de mediu Asigura legaturi cu Agentia Europeana de Mediu si alte organisme specializate din tara si strainatate Monitorizarea implementarii legislatiei de mediu si cheltuielilor anuale de protecia mediului

Comisia Europeana = structura executiva a UE intrucat Comisia este formata din comisari pe domenii de activitate, fiecare raspunzand de directia din domeniul respectiv. Fiecare stat membru desemneaza cate un comisar cu exceptia statelor membre mari care desemneaza 2 comisari. Agentia Europeana de Mediu a fost infiintata in 1990 si a devenit operationala in 1994. Are sediul la Copenhaga. Ca structura implicata direct in promovarea politicii de dezvoltare durabila a UE, Ag Europeana de Mediu are atributiile: Coordonarea retelei europene de informare si observare in domeniul mediului formata din 600 de organizatii Colecteaza si analizeaza informatii de mediu provenite de la serviciile Comisiei Eu Elaboreaza si furnizeaza studii si rapoarte necesare fundamentarii politicilor UE Are atributii in legatura cu promovarea celor mai bune practici in domeniul tehnologiilor si al protectiei mediului Furnizeaza info de consultatnta de specialitate agentilor economici precum si publicului larg

Intreaga activitate a Agentiei Europene de Mediu este corelata cu planurile de actiune pt protectia mediului (elaborate pe o perioada de 5 ani). In sarcina AEM intra inclusiv avaluarea si analizarea impactelor extinderii UE asupra politicii de mediu. Grupurile de lucru si Comitetele de Experti ale UE sunt organizate fie la nivel institutional, fie adhoc. Confera operationalitate strategiilor si politicilor UE inclusiv in domeniul mediului.

3. Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Are rolul de a sprijini elaborarea si aplicarea politicilor de dezvoltare regionala din perspectiva integrarii politicilor de mediu cu politica de dezvoltare economico-sociala. La nivel national sunt organizate in 8 ARPM, cate una in fiecare regiune de dezvoltare: ARPM Bacau pt regiunea N-E, Galati pt S-E, Pitesti pt S-Muntenia, Craiova pt S-V, Timisoara pt Vest, Cluj Napoca pt N-V, Sibiu pt Centru si Bucuresti pt regiunea Bucuresti-Ilfov Importanta acestor operatori institutionali va creste tot mai mult pe masura aplicarii politicii de descentralizare institutionala si decizionala. Atributiile ARPM se grupeaza pe domeniile: Elaborarea si aplicarea politicilor regionale de mediu: o Elaborarea planurilor de actiune pt protectia mediului Planificare de mediu o Elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor a calitatii aerului o Furnizare de asistenta tehnica de specialitate o Realizarea, selectia si ierarhizarea proiectelor incluse in planul national de actiune pt protectia mediului. Importanta acestei atributii trebuie privita mai ales din perspectiva caracterului limitat al resurselor ce pot fi utilizate pt realizarea diferitelor proiecte. Din aceste motive apare problema ierarhizarii proiectelor ceea ce pp un efort de identificare si agregare a criteriilor economice, sociale, ecologice si politice. Asistenta tehnica de specialitate: servicii de laborator, coordonarea procedurilor de cloctare si raportare a datelor, colaborarea cu garda nationala de mediu. Activitati de reglemetare: in functie de caracteristicile activitatilor unui proiect, ARPM are atributii de a emite acordul si Autorizatia de Mediu. In mod implicit domeniul reglementarii include si atributiile pe linia controlului asupra conformarii agentilor economici cu Autorizatia sua Acrodul de Mediu Domeniul colaborarii cu institutiile publice si sociatatea civila. o Elaborarea si difuzarea rapoartelor de mediu o Asigurarea accesului publicului la informatii de mediu.

4. Agentiile Locale pentru Protectia Mediului Sunt organizate la nivelul fiecarui judet cu excepia judetelor in care au fost infintate agentiile regionale pt protectia mediului. Atributiile Ag locale pt protectia mediului sunt in cea mai mare parte asemanatoare ag regionale, dar sunt exercitate de pe un nivel inferior de competenta. Intre atributiile ALPM regasim: Supravegherea sistemului de monitoring a capitalului natural. Sistem de monitoring = instrument pt fundamentarea deciziilor in managementul cap natural si pp reflectarea canatitativa, calitativa si structurala a evolutiei cap natural in baza modelului DPSIR = relatie a factorilor de comanda -> D ; factori de presiune -> P; starea diferitelor componente ale capitalului natural la un moment dat -> S; tipurile si formele de

impact ale activitatilor economico-sociale asupra cap natural -> I; raspunsul formulat si pus in practica de catre structurile competente -> R. Promovarea masurilor legale impuse de protectia cap nat Intocmeste rapoarte de mediu cu o anumita frecventa si respectarea termenilor cadru. Prin aceasta APM Local satisfac dreptul pop, a diferitelor structuri socio-economice de a cunoaste evolutia cap nat la scara de timp si spatiu. Autorizarea activitatii economico-sociale in functie de nivelul de competenta al agentiei

Practic APM Locale reprezinta structura organizatorica operationala implicata in aplicarea strategiei si politicii de mediu. 5. Administratia Fondului pentru Mediu Este o institutie aflata in coordonarea Min Med si Apelor, avand ca scop utilizarea resurselor constituite in fondul de mediu pt finantarea si cofinantarea programelor si proiectelor pt conservarea cap nat. AFM este condusa de un presedinte si este organizata pe directii, compartimente si servicii Directii: analiza proiectelor, aplicare, directia economica. Compartimente si servicii: analiza juridica a proiectelor, analiza tehnico-economica a proiectelor, implementare si monitorizare proiect

Serviciile de analiza tehnico-economica a proiectelor propuse spre finantare (cofinantare) din fondul de mediu are ca atributii: Aplica metodologie de finantare a proiectelor conform ghidurilor de finantare si a altor prevederi legale. Identifica si fundamenteaza criterii de evaluare a proiectelor Personalul este implicat la nivelul comisiilor de analiza si evaluare a cererilor de finantare

6 Garda Nationala de Mediu Functioneaza ca organism de specialitate al administratiei publice centrale aflata in subordinea autoritatii nationale de control. Este condusa de un comisar general iar activitatea se desfasoara la nivelul comisariatelor regionale, judetene si a comisariatului rezervatiei Delta Dunarii. Garda Nationala de Mediu are dreptul sa inspecteze obiectivele de investitii cu implicatii asupra capitalului natural, colaborarea cu organisme de cercetare pt stabilirea infractionalitatii in domeniul mediului precum si a formelor de sanctionare. Deoarece politicile de mediu subsumandu-se strategii de dezvoltare durabila este conceputa si asumata ca politica orizontala apare necesitatea integrarii politicii de mediu cu politica de dezvoltare economico-sociala. Pentru atingerea acestui obiectiv, printre altele, a fost infiintat comitetul interministrial pt coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in strategiile si politicile sectoriale la nivel national. Presedintia comitetului este asigurata de

Ministrul Mediului, celelalte ministere fiind reprezentate in comitet la nivelul secretarilor de stat. Atributii ale comitetului interministrial: Coordoneaza si avizeaza strategiile, scaderea politicilor sectoriale pentru integrarea cerintelor conservarii cap nat la nivel national Contribuie la asigurarea coerentei elaborarii si promovarii actelor normative din domeniul conservarii cap nat. Aprobarea planului national de actiune pt protectia mediului (acesta reprezinta o insumare a planurilor locale si regionale de actiune pt PM ceea ce submineaza coerenta pe care ar trebui sa o aiba un astfel de plan in raport cu obiectivele strategiei si politicii de mediu).

Alti operatori importanti in managementul capitalului natural mai sunt : rezervatiile biosferei Delta Dunarii, Administratia Nationala a apelor Romane, Compania Nationala a Padurilor ROMSILVA

Operatori institutionali neguvernamentali

ONG-uri de Mediu. Institutie a societatii civile Contextul aparitiei si consolidarii ONGurilor de mediu este acela al democratiei deoarece intre drepturile fundamentale ale societatii umane un loc tot mai important il are dreptul la un mediu sanatos. Prin esenta sa, democratia ca bun public pp valorificarea tuturor cailor si mijloacelor prin care actul decizional din spatiul dezvoltarii economico-sociale sa poarte amprenta unor segmente cat mai largi ale populatiei umane. Punerea in practica a acesui principiu genereaza un pret al democratiei reale si care se refera la riscul cresterii duratei de timp necesara identificarii problemelor de mediu si adoptarii solutiilor. Un astfel de pret poate fi contrabalansat insa de cresterea eficacitatii si economicitatii ca urmare a sporirii sanselor pt adoptarea unor decizii specifice la scara de timp si spatiu, precum si a responsabilitatii si responsabilizarii societatii civile in directia conservarii functionalitatii capitalului natural. Decizia de mediu vizeaza un spatiu deosebit de complex, ceea ce reclama o anumita capacitate de expertiza a acelora implicati in actul decizional Identificarea, delimitarea si prioritizarea problemelor de mediu nu trebuie sa se realizeze insa de o maniera discriminatorie atata timp cat drumul spre adevaratele probleme de mediu pp nu numai adoptarea unor criterii de valoare ci si valorificarea experiente pop locale, regionale si nationale. Actul decizional pp un flux direct de informatii care ar putea sa ramana apanajul acelora cu o pregatire de specialitate in domeniul economic si gestiunea cap nat dar

si un flux informational de raspuns (feed-back) care vizeaza toate segmentele pop indiferent de nivelul de instruire. ONGurile de mediu sunt entitati apolitice bazate pe voluntariat si care nu au scop lucrativ (entitati non-profit). Tinand cont de obiectivele activitatii, ONG de mediu se diferentiaza in: Organizatii care, prin activitatea lor, vizeaza strategia si politica de mediu promovata de guvern Organizatii care genereaza informatii despre si pt mediu Organizatii care ofera exemplu propriu in materie de comportament, de practici, in concordanta cu cerintele conservarii cap nat.

Orice ONG de mediu are un statut, un sediu, o organigrama, isi stabileste domeniul de actiune, precum si domeniile de actiune precum si obiectivele si sursele de finantare pt realizarea acestuia. Finantarea ONG de mediu se realizeaza din cotizatia membrilor, din resurse bugetare, locale si nationale, precum si din surse internationale. Ca posibilitate de consolidare a democratiei, ONG trebuie sa se bucure de un suport adecvat din partea statului. Necesitatea si posibilitatea functionarii ONG de mediu Intr-o forma sintetica, necesitatea functionarii ong de mediu deriva din aspectele: Capitalul natural este un bun public si de aceea raspunderea si responsabilizarea trebuie definite si asumate de segmente cat mai largi ale populatiei Finantarea activitatii de conservare a cap nat se bazeaza si trebuie sa se bazeze si pe surse publice chiar daca pe masura consolidarii institutiei proprietatii, contributia statului la sustinerea activitatii de conservare a cap nat se diminueaza.

Prin urmare, fiind vorba de bani publici, trebuie asigurata transparenta necesara in ceea ce priveste utilizarea acestora, iar ONG de mediu pot impune si asigura o astfel de transparenta Declansarea in timp util a actului decizional privind mediul, in contextul asigurarii unei evaluari cat mai corecte a realitatii. ONG de mediu pot sa asigure in mod eficient transferul de cunoastere dinspre soc civila, comunitatile locale, catre factorii decizionali Avantajele pe care le genereaza activitatea ONG de mediu pt admin publica, sistemul tehnico-productiv si pt populatie. La nivelul admin publice, activitatea Ong de mediu asigura o parte din premisele eficientizarii strategiilor si politicilor de mediu, a programelor si proiectelor de mediu. Pe de o parte, aceasta se explica pe baza responsabilizarii soc civile si a experientei locale in materie de conservare a cap nat iar pe de alta parte, prin faptul ca individul, grupurile de oameni pot mobiliza resurse specifice pt diminuarea si/sau evitarea unor riscuri ecologice. In cazul sistemului tehnico-productiv avantajele functionarii ong de mediu se reflecta in cresterea competitivitatii agentilor economici ca urmare a diminuarii si/sau

eliminarii unor surse de risipa dar si a scaderii costurilor cu restructurarea, modernizarea activitatii. ONG de mediu isi pot asuma rolul unor grupuri de presiune in raport cu ag ec poluatori. Pt aplanarea sistemelor conflictuale si eventual imbunatatirea imaginii ag ec in cauza, acestia vor incerca sa identifice sursele de pol a caror eliminare inseamna de fapt diminuarea risipei. De asemenea, ONG pot oferi informatii utile privind directiile de evolutie a preferintelor consumatorilor si prin aceasta porcesul de restructurare, de reorientare a activitatii ag ec devine mai eficient. Posibilitatea functionarii ONGurilor de mediu: Parcurgerea drumului de la necesitate la posibilitatea functionarii ong de mediu este conditionata de aspectele: Libertatea de exprimare face obiectul unei cutume; in contextul in care cadrul legislativ, normativ nu face referire nici in favoarea nici impotriva dorintei de exprimare neingradita a diverselor opinii, constatarii sau judecatii de valoare sau a unor reglementari exprese. Dreptul la informatie pt a contribui la o functionare eficace a ONG de mediu, dr la infformare trebuie sa reflecte pe de o parte dreptul de a cere informatii iar pe de alta parte dreptul de a primi informatii. Functionarea acestui drept este strans legata de costul informatiei si de disponibilitatea Guvernului de a oferi informatii. Obligatia de a furniza informatii rezulta dintr-un act normativ, o lege a informatiei prin care sa se precizeze nivelul de confidentialitate al datelor si cine poate beneficia de ele. Dreptul la asociere repr punctul de plecare in recunoasterea ing de mediu ca institutie a soc civile ce se poate implica in evaluarea si solutionarea situatiilor prin care se afecteaza sist naturale in sensul diminuarii capacitatii de suport. Permite unor persoane sau colectivitati sa se angajeze in lupta pt mediu, sa-si concentreze eforturile de stopare a unor forme de degradare, acestea afectand direct sau indirect confortul cotidian pe termen mediu sau lung. Prin urmare dreptul la asociere permite crearea unei miscari civice coerente bazate in principal pe voluntariat. Dreptul la petitionare: ofera unul din principalele mijloace de declansare a comunicarii in managementul mediului sub forma relatiei cu publicul. Fructificarea reala a acestui drept de catre ong de mediu depinde de instituirea regulamentelor general valabile, aceea a obligatiei detinatorului petitiei de a formula un raspuns intr-un termen limitat. Accesul liber la justitie repr o conditie fireasca pt buna functionare a ong de mediu prelungind contextul comunicarii pe probleme de mediu, atunci cand, utilizand diferite mijloace, inclusiv petitia, solutia propusa de partenerii de dialog ai ong nu corespund obiectivelor urmarite intr-o situatie data.

Rolul si formele participarii ong-urilor de mediu Din perspectiva conflictului de interese ce insoteste permanent procesul de valorificare a resurselor de mediu, functiile acestuia ca urmare a promovarii unor sisteme de gestionare nu numai complementare ci si contradictorii, ONG-urile au statut de parte neutra, obiectivul lor fiind, conservarea mediului ca bun public si nu satisfacerea unor interese individuale sau de grup ce contravin regulilor ecologice sau bunastarii sociale. Diversitatea componentelor cap nat si a utilitatilor acestora se regaseste in diversificarea intereselor explicate in planul valorificarii cap nat, interese care nu sunt numai complementare ci si contradictorii. In consecinta pt asumarea unui model sau altul de gestionare a cap nat este nevoie de identificarea unui numitor comun. Este absolut necesar ca orice model de gestionare a res nat sa aiba legitimitate, subliniind ca cel mai imp tip de legitimitate este legitimitatea patrimoniala ce le reuneste pe cele economice si sociale cu cele ecologice. ONG-urile de mediu isi pot asuma intr-un asemenea context rolul de parte neutra in gestionarea conflictului cu actori multipli. De exemplu, proiectul de amenajare a unei rampe pt deseurile menajere si industriale, are ca actori structurile administratiei centrale si locale, politicienii si pop din zona unde urmeaza a se realiza proiectul. In legatura cu un astfel de proiect putem lua in calcul urmatorul scenariu care sa puna in evidenta situatia conflictuala si rolul ONGului. Astfel, criteriile de alegere a zonei de amplasare a rampei ar fi capacitatea de preluare a deseurilor, apropierea fata de sursele de deseuri si caile de transport, riscul de a genera pagube medii. Optiunea initiala a fost aceea pt o zona care satisf primele 2 criterii dar datorita structurii geologice, exista riscul contaminarii apei freatice chiar daca prin proiect se prevedea captusirea gropii de gunoi cu un pat de argila. Datorita acestui risc a fost identificata o alta zona cu o structura geologica mai buna dar, care avea o vocatie agricola evidenta iar terenurile se aflau in prop privata. In consecinta, era afectat potentialul economic al zonei si datorita mecanismului de expropriere exista riscul amanarii momentului de realizare a proiectului. Din aceasta cauza s-a luat decizia revenirii pe vechiul amplasament cu conditia captusirii gropii de gunoi cu plastic. Rezulta ca actorii implicati isi exercita interesele: Populatia este ingrijorata de o serie de fenomene negative legate de riscul unor explozii, incendii, mirosuri urate, de inmultirea unor vectori de transmitere a bolilor si daunatorilor. De asemenea, populatia accepta o rampa de gunoi dar nu si pt gunoaiele altora si nu de mari dimensiuni. Este justificata o astfel de pozitie deoarece rampa de gunoi induce o forma de pierdere a identitatii zonei precum si o pierdere a valorii de piata a bunurilor imobiliare(terenuri case) Administratia locala este interesata de realizarea proiectului deoarece: o Poate beneficia de utilizarea gratuita a rampei o Evita aparitia unor depozite clandestine de gunoi o Rampa repr o sursa de venit pt bugetul local

o Deoarece zona de amenajare a rampei era o cariera abandonata, prin nivelarea acesteia odata cu depozitarea gunoaielor apare o suprafata de teren construibila Agentii economici, pe fondul inaspririi reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt de asemenea interesati de realizarea proiectului Administratia centrala (guvernul) este preocupat de solutionarea problemelor deseurilor la scara nationala si de aceea sustine realizarea proiectului

Observam ca starea conflictuala este alimentata de opozitia dintre o logica locala si o logica nationala in ceea ce priveste gestiunea deseurilor.

ONGurile de mediu au in al treilea rand rolul de placa turnanta intre economia publica si ec de piata. Acest rol se manifesta mai ales in leg cu dif strategii, politici, programe si proiecte cu implicatii directe si indirecte asupra functionalitatii cap nat. Unele dintre obiectivele diferitelor prog si proiecte nu-si gasesc o reflectare coresp la nivelul mecanismului pietei concurentiale, de aceea este nevoie de o abordare din perspectiva societatii civile prin intermediul institutiilor care o reprezinta. In acelasi timp, mecanismul de validare si punere in practica a dif progr si proiecte se bazeaza pe criterii de eligibilitate a caror continut si efecte pot fi transpuse in forme accesibile soc civ de catre ong-urile de mediu In al patrulea rand, ONG-urile de mediu au rolul de a favoriza cooperarea intre dif actori implicati in dezvoltarea complexelor socio-ecologice. Statutul de bun public al cap nat ca sistem releva faptul ca prog, proiectele si activitatile subsumate acestora au efecte resimtite de intreaga soc. In consecinta, din aceasta perspectiva apare necesitatea parteneriatului pe baza de cooperare intre cat mai multi actori implicati in dezvoltarea complexelor socio-ecologice. Dpdv al formelor pariciparii, Ong-urile se pot implica in domeniile: 1. 2. 3. 4. 5. Evaluarea proiectelor cu implicatii asupra functionalitatii cap nat Eval acordurilor si conventiilor internationale in materie de consevare a cap nat Desemnarea de reprezentanti in comitetele consultative Organizarea si desfasurarea dezbaterii publice privind evaluarea impactului de mediu Promovarea dialogului interactiv cu actorii implicati in dezvoltarea complexelor socioecologice 6. Fructificarea posibilitatilor oferite de institutia avocatului poporului Mai ales in cazul proiectelor de anvergura, ca durata si complexitate, ONGurile de mediu trebuie sa isi asume in mod practic punctual, rolul de interfata intre initiatorii si beneficiarii de proiecte pe de o parte si soc civ pe de alta parte. Aceasta reprezinta o conditie absolut necesara pt identificarea celor mai performante variante de proiect cu scopul promovarii consensului intre partile implicate, cu scopul responsabilizarii acestora in raport cu cerintele functionale corespunzatoare proiectului. Un astfel de proiect, il poate reprezenta construirea unui baraj si realizarea unui lac de acumularea cu functii multiple pe primul loc situandu-se insa siguranta alimentarii cu apa potabila a pop. In ceea ce priveste evaluarea acordurilor si

conventiilor de mediu, ONGurile pot sa asigure prin interventia lor credibilitatea rezolvarii cuantificarii implicatiilor asupra dezvoltarii economico-sociale. Desemnarea de reprezentanti in comitetele consultative este reflexul caracterului orizontal al politicii de mediu. In cazul Romaniei a fost reactivat un comitet interministerial menit sa contribuie la integrarea pol de mediu in politica sectorului de dezvoltare si pe aceasta cale la promovarea dezvoltarii durabile. O forma relativ noua de implicare a ONG-urilor de mediu o repr auditul public care este ocazionat de exemplu, de dezbaterea publica a evaluarii impactului de mediu. Eficienta auditului public in calitate de forma de implicare a ONGului depinde de modul de organizare si planificare. Chiar dak dezbaterea publica a evaluarii impactului de mediu este obligatorie in multe situatii (ex Rosia Montana) ONGul poate sa-si asume un rol deosebit de important in mobilizarea diferitelor segmente ale soc civile si asigurarii eficientei comunicarii prin promovarea unui limbaj adecvat. Evident, in toate aceste demersuri, fluxul informational trebuie sa vizeze atat mesajul direct cat si mesajul de raspuns. ONG trebuie sa asigure in consecinta, transmiterea mesajului direct intr-o forma accesibila soc civile cat si transmiterea reactiei acesteia fata de acorduri, conventii, proiecte. Un asemenea mecanism, proiectat de o maniera repetitiva contribuie pe de oparte la identificare solutiilor acceptabile, performante, iar pe de alta parte la responsabilizarea tuturor actorilor implicati in dezvoltarea economicosociala.

Operatori individuali Formarea resurselor umane in domeniul capitalului natural

Pt stabilirea capacitati de expertiza, trebuie avute in vedere atat resursele umane cu responsabilitati directe si indirecte in derularea actului decizional cat si pe acelea angajate voluntar in realizarea unor proiecte de mediu. Exista, prin urmare, 2 situatii in care poate fi evaluata capac. Resurselor umane de a participa la punerea la punerea in practica a principiilor managmentului mediului. 1. Identificarea problemelor de mediu, formularea si operationalizarea deciziei de mediu 2. Valorificarea pe baza de voluntariat a initiativelor societatii civile in domeniul conservarii capitalului natural 3. Acceptarea proiectelor de mediu de catre societatea civila. Acceptarea poate fi si exprimata printr-un comportament adecvat

In fct de situatie, informatia trebuie structurata astfel incat sa se constituie in lucrari ce permit o instruire de specialitate prin care sa se creeze un mediu propice in vederea realizarii programelor si proiectelor care au ca obiectiv mentinerea functionalitatii cap. Nat. O asemenea delimitae a sferei res umane , ce actioneaza ca operatori in managementul mediului se justifica in raport cu mecanismele de blocare a politicii de mediu, mecanisme ce apar datorita urmatoarelor atitudini individuale cu repercursiuni in planul social si anume: Considera cap. Nat. ca un bun ce poate fi utilizat fara restrictii In contextul raportului dintre interesele colective si cele individuale se apreciaza ca manag. Mediului nu este influentat de activitati individuale Modificarea comportamentului individului are loc aproape in exclusivitate doar ca raspuns la perceperea efectelor directe (negative) ale inrautatirii calitatii mediului ceea ce contravine unui principiu din manag. Med. (contravine principiului actiunii preventive) Acceptarea profitului pe ts si mediu drept criteriu absolut al eficientei, situatie care nu este specifica activitatilor de conservare a cap. Nat. activitati de reconstructie ecologica, activitati profitabile dar pe termen lung si f lung ceea ce nu corespunde timpului ec al individului. Modelele simpliste de abordare , asa cum sunt cele mentionate pana acum, nu incurajeaza pe operatorii guvernamentali cu atributii in domeniul mediului sa promeveze concret ideea dezv durabile.

Plecand de la aceste considerente se propune un model silmplicat de percepere a mediului structurat in variabile de stare( ce pot fi masurate) variabile de iesire(care trebuie prognozate) si variabile de legatura (fiind vb de procese de perceptie), modelul sugerand sfera de cuprindere a operatoriilor din manag med, fiecarei variabile asociindu-se o serie de factori care dimensioneaza calitatea intelegerii, perceptiei med ca sistem. Modelul simplificat de percepere a mediului: Variabile de stare: 1. Experienta -este o functie de timp exprimand perceperea directa si indirecta a fenomenelor si proceselor de mediu , de asemenea reprezinta decalajul de timp si spatiu dintre indivizi si colectivitati privind perceperea mediului ceea ce imprima experientei caracterul unei rezultate dintre propria experienta si experienta transmisa de altii. Principalele cai de acumulare a experientei sunt: Caracterul repetitiv al sistemului de percepere a mediului Acumularea de cunostinte Caracterul temporal si spatial al deciziei.

Exemplu de exprimare empirica a acestei valori: Perceperea timpului: durata, perspectiva, raritate Bugetul de timp: timp atribuit formularii deciziilor si timp pentru aplicarea acestora Scara timpului:timp pentru institutii, pt organizatii, indivizi Invatare, memorare, atasament fata de trecut, etc.

2. Caracteristicile individului -permit clasificarea acestora in functie de rolul si statutul pe care il au in societate si se refera la: varsta, educatie, profesie, venit, categoria socio-economica aprecieri/caracterizare rezultate in urma unor analiza, interpretari (ca de xemplu aprecierea rolului si statutului unui individ in functie de influenta sa asupra societatii)

3. Caracteristicile grupului -se refera la parametrii care permit descrierea, clasificarea si gruparea populatiei studiate, pastrand in acelasi timp posibilitatea efectuarii de comparatii cu parametrii retinuti pt caracterizarea indivizilor Exemplu de exprimare empirica a acestei variabile: Numarul si densitatea populatiei Structura populatiei in functie de varsta, grad de ocupare Evolutia demografica Miscarea populatiei Compozitia populatiei Nivelul si conditiile de viata Distributia ocupatiilor, competente, nivel de instruire

4. Personalitatea -variabila importanta in relatia om-mediu ceea ce justifica preocuparile unor psihologi pt evaluarea preferintei individului in materie de mediu, atitudini fata de mediu In ceea ce priveste eficacitatea: termeni de eficienta se poate referi la masura in care decizia luata de individ, exp inclusiv in plan comportamental este rezultatul propriei dorinte sau a influentei altor indivizi, grupuri, colectivitati respectiv al aportului dintre controlul intern si cel exterior exercitat asupra individ Importanta eficacitatii poate fi identificata la 2 nivele: 1. Mesajul programelor si proiectelor de mediu isi va atinge tinta in masura in care va fi avuta in vedere compatibilitatea dintre continute si forma mesajului pe de o marte si

gradul estimat al eficacitatii individului, grupului in a informa societatea civila, institutiile, intr-un sens favorabil aplicarii masurilor pt conservarea capitalului nat 2. Filozofia ce va sta la baza relatiei om-biosfera difera de la individ la individ, de la o colectivitate la alta in functie de gradul de control atribuit omului asupra naturii Exemplu de explicatie empirica atribuita a acestei variabile: Disponibilitatea de a analiza med Evaluarea persoanelor in relatia cu med Identificarea relatiilor de cauzalitate si asumarea responsabilitatii

5.Tenitorialitatea : Ca expresie a atasamentului si sentimentului de propr asupra unei zone/loc se regaseste in grija cu care o colectivitatea intelege sa intervina asupra spatiului/cap natural rezulta ca teritorialitatea si etnocentrismul isi exercita influenta asupra relatiilor om-mediu in primul rand prin comp colectivitatii fata de mediu ca sistem si bun public

Exemple de exp. Empirica: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Mobilitatea pop zonei Amplasarea centrelor soc Atitudini defensive/exclusive Gradul de cunoastere a altor culturi si locuri Preferinte pt alte culturi Forme de abordare, reprezentare a zonei de apartentnta si a altor zone

6.Identitatea : Variabila imp pt procesul de percepere a mediului, inclusiv a faptului ca reflecta atasamentul individului pt o anumita zona/loc. Exprimarea empirica a acestei variabile se poate realiza prin: 1. Grupul caruia individ considera ca-i apartine 2. Perceperea propriului sau rol si statut a propriei autoritati 3. Atasamentul manuf pt anumite locuri/comunitati 4. Autodescrierea

7.Sistemul de valori: Ofera un cadru de referinta pt evaluarea, acceptarea sau respingerea comp sau ideilor reprez deci un model de comp la care indiv,grupul se poate raporta

Din perspectiva rel om-mediu este necesar de realizat rolul sistemului de val in retrag sau extinderea optiunilor si actiunilor cu impact poz/neg asupra ecosist nat , ceea ce depinde in mod evident de locul rezervat cap nat in sist de val mai precis daca acesta este perceput ca bun exploatabil sau care trb conservat

Sist de val se poate exp empiric pe baza de val acordate unor elem: 1. 2. 3. 4. Natura Elem biosferei Traditia si schimbare Productivitatea

Variabile de legatura: 1. Perceptia senzoriala Ca experienta imediata, resimtita de om si erapa premergatoare actului cuniasterii, percep senz este cea mai indepartata var de leg fata de mom formularii deciziei privitoare la manag cop nat. Se poate exprima prin : Pragurile de percepere a zgomotului, mirosului Perceptia vizuala a formei,culorii,detaliului sau a varietatii

Nevoia de a ordona realitatea este o prob de nat univ dar crit de real sunt personale sau apartin unei culturi, de aceea delimitarea categ si sist de apreciere reprez sg var de leg a modelului de percepere a mediului. In mediul rural de ex , tehnicianul agr poate sa faca cu usurinta deosebirea intre dif categ cum ar fi: Ameliorarea in agr Impadurirea unor terenuri Securit sociala

Teh agr poate sa cons ca doar prima din aceste categ apartine dom sau profesinonal Ex de masura empirica Evaluarea categ in fct de crit pers Desrierea evenim Preferintele oamnilor Perceptia rap cost-beneficiu

Tinand cont de comp sale afective de comportament si cognitive care se constituie in ansamblul disponibilitatii indiv gr de a actiona var de leg atitudine se poate exp empiric in fct de elem: Obiectivul atitudinii Intensitatea atit Orentarea atit Consistenta atit

2.Comunicare si informare Aceste variabile sunt fara indoiala cele mai imp var ale proc decizional, exp capac indiv de a primi si transmite info de a prelucra info in constextul comunic

Ceea ce confera specificitate acestei var de leg este faptul ca in cazult sist nat, resurselor nat, utilitatilot diverse li se pun sisteme de valorificare multiple, uneori diferite in mod semnificativ astfel incat formularea deciziei trb sa fie rez acordului incheiat intre un nr de indiv , de gr , de cat soc Intre elem de interes deosebit ale sist de inform si comunic mentionam: Dispunerea fluxului inf sub forma unei retele intre individ / gr de indiv Verigi vulnerabile ale sist inf de identif in fct de nat si imp deciziei Distrib inf in timp Amplasarea princ noduri ale retelei de inf acolo und inf este tratata stocata sau diseminata Vol de inf de la care poate fi declnsata actiunea Pt exp empirica: Infrastruct nec inf si comunic Termeni de referinta Evaluarea critica a surselor generaroare de inf Transpunerea inf sub forma de mesaj Blocarea sis a inf

Variabile de iesire: 1)Optiunea si comportamentul ca o pr var de ies dlimitat la niv indiv= ultimul stadiu al proc de perceptie mai exact acela situat intre cunoastere si actiune Comp este evaluat pt a putea descrie impactul optiunii individului prin comparatie cu nat colectiva a politicii si deciziei de mediu Pt proiect model de perceperea a met, op. Si comp pot fi exp tinand cont de elem : Nr si ordinea dorita a op Alternanta op Efectele op care pot si apreciate la dif scari temporale Restrictii in form op si alegerea comp Ceoerenta intre op si comp

2) Formularea politicii si a deciziei care se sit la interfata rel med-om repr pct-ul in jurul caruia toate celellalte variabile ale sist se intrepatrund si isi gasesc expresia in stitudinea omoului asupra cap nat. Din perspectiva gestionarii res nat pot fi concepute 3 tipuri de proc deciz asociate, fiecare, unui model de gestionare: Gest precentiva /corectiva def in rap cu mom idntif si normalizarii impactului activ ec-soc asupra med Luarea deciziei pe baza de consens , antagonista sau mixta cu ocazia alegerii solutiilor posibile Luarea deciziei in regim privat,public sau semi-privat dupa cum publicul participa m mult sau m putin la acest proces Evaluarea empirica se poate exp print elem: Niv adimin sau pol la care se form deciziile Contunutate/discontinuitate in pol de mediu promovata tinand cont si de imp pol practicate in per trecuta Perspectivele in timp,urgentele,reversibilitatea deciziilor

-stilul de luare a deciziei Aplicarea pol Efectele pol asumate asupra opt formulate la alte niv de decizie Participarea publica la dif niv de decizie

3) Sist de ultilizare a res: - Se dif ca marime si complexitate , in fct de niv identif, delimitandu-se de la un grup pana la supraf unei tari/regiuni fara a se tine cont de limitele unui ecosistem sau altul Sist de at a res de catre om sunt centrate pe aspecte care privesc op si comp in materi de unt a res mai exact in mat de manag a ecosist Exp empirica: Tipul, vol si diversitatea resurselor Forma de propr asupra terenului Randamentul resurselor Organizare soc Niv si complexitatea sist de ut impactul asupra mediului Flexibilitatea sist

In acest context, modelul simplificat de percepere a med releva necsitatea formarii res umane pe multiple planuri pt a putea fi satisf cerintele desf activ intr-un dom complex cum este cel al cap nat