Sunteți pe pagina 1din 11

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

CADRUL PENAL AL CORUP IEI DUP CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA

Octavian Bejan, ef al Sec iei de analiz i sintez , Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i Corup iei

Revist de criminologie, drept penal i criminalistic , nr.3-4, anul 2006, p.15-21.

Orice fenomen criminal este complex i se manifest printr-o diversitate, mai mare sau mai mic , de comportamente particulare. De aceea, metodele de contracarare, care au un caracter juridic i vizeaz comportamente umane, nu pot s loveasc direct în fenomen, ci sunt orientate spre manifest ri particulare, conduite umane, individuale sau de grup.

În aceste condi ii, se na te necesitatea de a releva cu exactitate manifest rile comportamentale ale corup iei, astfel încît represiunea penal s serveasc plenar la contracararea fenomenului. Pentru început se impune îns stabilirea precis a acelor comportamente de corup ie care au fost deja incriminate de legea penal .

În scopul realiz rii acestui obiectiv euristic, vom utiliza urm toarea defini ie a fenomenului: coru

p ia constituie un fenomen social morbid care afecteaz sau chiar paralizeaz

func ionarea normal a institu iilor, organiza ilor i întreprinderilor i care const în folosirea atribu iilor de serviciu în interes personal

.

Aceast defini ie include ambele aspecte ale corup iei, cel intrinsec i cel extrinsec. Aspectul intrinsec reprezint esen a fenomenului, adic latura lui interioar , primordial , invariabil i, totodat , sesizabil ra ional. Aspectul extrinsec reprezint modul lui de manifestare, adic latura lui exterioar , derivat , variabil i, totodat , palpabil . Dac aspectul extrinsec, poate fi studiat cu ajutorul metodelor empirice de cercetare, atunci aspectul intrinsec, poate fi relevat cu ajutorul metodelor teoretice de cercetare, de i plecînd de la datele empirice acumulate.

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

Sub aspectul intrinsec, corup ia constituie un fenomen social morbid care afecteaz sau chiar paralizeaz func ionarea normal a institu iilor, organiza iilor i întreprinderilor.

Sub aspectul extrinsec, corup ia const în folosirea atribu iilor de serviciu în interes personal.

Prin urmare, faptele de corup ie se disting, din punctul de vedere empiric, de celelalte prin prezen a a dou elemente principale, indisolubil corelate: (1) folosirea atribu iilor de serviciu i (2) în interes personal.

Prin atribu ii de serviciu denumim drepturile i obliga iile de care dispune o persoana în temeiul func iei pe care o ocup i o exercit în cadrul unei institu ii, organiza ii sau întreprinderi, iar prin interes personal în elegem orice form de creare, prin folosirea arbitrar a atribu iilor de serviciu, a condi iilor propice de satisfacere a necesit ilor proprii, materiale sau de alt natur .

Analizînd Codul penal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 12 iunie 2003, cu ajutorul acestui instrument euristic, am stabilit existen a a 3 categorii de norme penale ce vizeaz contracararea fenomenului corup iei i anume:

- norme care incrimineaz fapte de corup ie,

- norme care incrimineaz fapte conexe celor de corup ie,

- norme care incrimineaz fapte ce se pot manifesta ca acte de corup ie.

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

Din prima categorie - norme care incrimineaz fapte de corup ie - fac parte urm toarele articole din partea special a Codului penal (pentru comoditate vom utiliza ca unitate de m sur articolele, de i norma penal nu coincide cu con inutul unui articol):

- 324 Corupere pasiv este o fapt eminamente de corup ie, care nu poate lua alte forme;

- 327 Abuzul de putere sau abuzul de serviciu este i el o fapt eminamente de corup ie, care nu poate lua alte forme, dup cum este formulat prevederea articolului;

- 330 Primirea de c tre un func ionar a recompensei ilicite face parte din categoria faptelor de corup ie i nu poate lua alte forme;

- 332 Falsul în acte publice este i acesta o manifestarea direct de corup ie;

- 333 Luarea de mit este ca i coruperea pasiv o infrac iune tipic de corup ie, care se manifest îns în sectorul privat;

- 335 Abuzul de serviciu constituie o infrac iune de corup ie propriu-zis ;

- 339 Uzurparea puterii de stat constituie cea mai grav fapt de corup ie, deoarece este

realizat prin folosirea atribu iilor de serviciu i urm re te invariabil un interes personal, indiferent de justific rile invocate.

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

Din categoria a doua - norme care incrimineaz fapte conexe celor de corup ie - fac parte urm toarele articole:

- 325 Corupere activ nu este o fapt de corup ie, deoarece nu întrune te una dintre cele 2

tr s turi inerente i anume: folosirea atribu iilor de serviciu, ea nu are, în fond, nimic în comun cu atribu iile de serviciu, chiar dac poate fi înf ptuit din interese de serviciu;

- 326 Traficul de influen este i el o fapt conex celor de corup ie i nu una propriu-zis

de corup ie, ea constituie o fapt de corup ie numai în cazul în care este înf ptuit cu folosirea atribu iilor de serviciu, de aceea traficul de influen are o calitate dubl , în unele cazuri el reprezint o fapt conex celor de corup ie, iar în altele este una propriu-zis de corup ie;

- 334 Darea de mit face i ea parte din categoria infrac iunilor conexe celor de corup ie.

Din categoria a treia - norme care incrimineaz fapte ce se pot manifesta ca acte de

corup ie

- fac parte urm toarele articole:

- 160 Efectuarea ilegal a steriliz rii chirurgicale aceast fapt poate fi considerat de

corup ie numai în cazurile în care ea posed înc un element i anume înf ptuit în interes personal (material sau de alt natur ), în celelalte cazuri nu este vorba despre manifest ri de corup ie;

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

- 161 Efectuarea fecund rii artificiale sau a implant rii embrionului f r consim mîntul pacientei aceast fapt este de corup ie în cazurile indicate mai sus;

- 162 Neacordarea de ajutor unui bolnav aceast fapt se manifest ca act de corup ie, de

pild , în situa ia în care este s vîr it din dorin de r zbunare. De men ionat c asemenea cazuri sunt, probabil, rarisime i pot avea loc, în special, în localit ile cu popula ie redus ;

- 169 Internarea ilegal într-o institu ie psihiatric este fapt de corup ie în condi iile indicate în primul punct;

- 173 Constrîngerea la ac iuni cu caracter sexual este o fapt de corup ie în cazul în care este realizat prin folosirea dependen ei de serviciu a victimei;

-

177 Înc lcarea inviolabilit ii vie ii personale reprezint corup ie în cazul în care a fost

s

vîr it prin folosirea inten ionat a situa iei de serviciu în interes personal;

- 178 Violarea dreptului la secretul coresponden ei este o manifestare a corup iei în cazul în care se face cu folosirea situa iei de serviciu în interes personal;

- 179 Violarea de domiciliu constituie o fapt de corup ie în condi iile men ionate în punctul anterior;

- 181 Împiedicarea exercit rii libere a dreptului electoral sau a activit ii organelor electorale este o fapt de corup ie în situa ia în care se face cu folosirea atribu iilor de serviciu;

- 182 Falsificarea rezultatelor vot rii poate fi considerat drept fapt de corup ie, în situa ia în care este înf ptuit din interes personal i nu implic convingeri de ordin ideologic;

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

-

184 Violarea dreptului la libertatea întrunirilor de c tre o persoan cu func ie de

r

spundere în interes personal constituie o fapt cu caracter de corup ie;

- 190 Escrocheria s vîr it cu folosirea situa ie de serviciu constituie în toate cazurile infrac iune de corup ie, deoarece nu poate urm ri decît un interes personal;

- 191 Delapidarea averii str ine s vîr it cu folosirea situa iei de serviciu reprezint o manifestare a corup iei în toate cazurile, avînd întotdeauna ca mobil un interes personal;

- 195 Însu irea în propor ii mari i deosebit de mari este fapt de corup ie în cazurile în care este s vîr it prin escrocherie sau delapidare cu folosirea situa iei de serviciu ;

- 196 Cauzarea de daune materiale prin în el ciune sau abuz de încredere cu folosirea

atribu iilor de serviciu în interes personal constituie un act de corup ie. În cazurile în care fapta a fost s vîr it sub presiunea unui superior sau altei persoane de care depinde, sub o form sau alta, pe linie de serviciu nu este vorba de corup ie;

- 197 Distrugerea sau deteriorarea inten ionat a bunurilor constituie o fapt de corup ie în cazul în care s-a f cut cu folosirea atribu iilor de serviciu în interes personal;

- 204 Divulgarea secretului adop iei de c tre o persoan obligat s p treze faptul adop iei ca un secret profesional sau de serviciu în interes personal constituie act de corup ie;

- 212 Contaminarea cu maladia SIDA s vîr it cu inten ie ca urmare a neîndeplinirii sau

îndeplinirii necorespunz toare de c tre un lucr tor medical a obliga iilor sale profesionale din interes personal trebuie în considerat fapt de corup ie (în acest caz fapta se calific conform

art.151 V t marea inten ionat grav a integrit ii corporale sau a s n t ii , 152 V t marea inten ionat medie a integrit ii corporale sau a s n t ii sau 153 V t marea inten ionat

u oar a integrit ii corporale sau a s n t ii );

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

- 218 Prescrierea ilegal a preparatelor narcotice sau psihotrope s vîr it din interes personal reprezint o fapt de corup ie;

- 219 Organizarea ori între inerea speluncilor pentru consumul substan elor narcotice sau

psihotrope cu

folosirea atribu iilor de serviciu în interes personal este o fapt de corup ie;

- 231 T ierea ilegal a vegeta iei forestiere de persoane responsabile de protec ia i paza vegeta iei forestiere în interes personal este o manifestare a corup iei;

- 233 Vînatul ilegal cu folosirea situa iei de serviciu în interes personal este i al o infrac iune de corup ie;

- 237 Fabricarea sau punerea în circula ie a cardurilor sau a altor carnete de plat false de

un func ionar ori alt salariat în exerci iul func iunii i în interes personal se înscrie în categoria infrac iunilor de corup ie;

- 239 Înc lcarea regulilor de creditare din interes personal constituie fapt de corup ie;

- 240 Utilizarea contrar destina iei a mijloacelor din împrumuturile interne sau externe garantate de stat din ra iuni de interes personal este un act de corup ie;

- 241 Practicarea ilegal a activit ii de întreprinz tor realizat cu folosirea situa ie de

serviciu constituie în toate cazurile infrac iune de corup ie, deoarece nu poate avea la temelie decît un interes personal, în majoritatea covîr itoare a cazurilor unul material;

- 243 Sp larea banilor cu folosirea situa iei de serviciu este i ea o manifestare a corup iei;

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

- 248 Contrabanda s vîr it de o persoan cu func ie de r spundere, cu folosirea situa iei de serviciu în interes personal face parte dintre infra ciunile de corup ie;

- 255 În elarea clien ilor în interes personal constituie o infrac iune de corup ie. Dac

în elarea s-a f cut la indica ia conduc torului, f r trage foloase personale din aceasta, atunci nu este vorba de corup ie;

- 257 Executarea necalitativ a construc iilor din interes personal este tot o infrac iune de

corup ie. De exemplu, eful de antier a sustras o serie de materiale de construc ie pe care le-a înlocuit cu înlocuitoare de proast calitate, fapt care a i determinat executarea necalitativ a construc iilor;

- 267 Repararea necalitativ a c ilor de comunica ie, a mijloacelor de transport feroviar, naval sau aerian ori punerea lor în exploatare cu defecte tehnice reprezint o infrac iune de corup ie în cazul în care a fost determinat de un interes personal, cum ar fi sustragerea unor componente sau materiale;

- 276 Falsificarea elementelor de identificare ale autovehiculelor cu folosirea situa iei de serviciu în interes personal;

- 303 Amestecul în înf ptuirea justi iei i în urm rirea penal cu folosirea situa iei de serviciu din interes personal constituie o infrac iune de corup ie;

- 303 Tragerea cu bun - tiin la r spundere penal a unei persoane nevinovate din interes material sau alte interese personal constituie un act de corup ie;

- 307 Pronun area unei sentin e, decizii, încheieri sau hot rîri contrare legii determinat de un interes material ori din alte interese personale;

- 308 Re inerea sau arestarea ilegal efectuat din interes material ori din alte interese

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

personale este o infrac iune de corup ie;

- 310 Falsificarea probelor s vîr it de o persoan cu func ie de r spundere în interes personal este o fapt cu caracter de corup ie;

- 312 Declara ia mincinoas , concluzia fals sau traducerea incorect este act de corup ie

numai concluzia fals a expertului f cut din interes personal, inclusiv material, deoarece numai acesta se afl în exerci iul func iunii;

- 315 Divulgarea datelor urm ririi penale de c tre persoana care efectueaz urm rirea

penal sau de c tre persoana abilitat cu controlul asupra desf ur rii urm rii penale s vîr it din interes personal este o fapt de corup ie. Nu i în cazul în care a fost f cut din ra iuni de serviciu;

- 316 Divulgarea datelor privind m surile de securitate aplicate fa de judec tor i participan ii

la procesul penal constituie o infrac iune de corup ie în cazul în care este realizat din interes personal;

- 318 Înlesnirea evad rii de c tre o persoan cu func ie de r spundere din interes material reprezint o manifestare de corup ie;

- 320 Neexecutarea inten ionat a hot rîrii instan ei judec tore ti de c tre o persoan cu func ie de r spundere din interes personal este i aceasta o fapt de corup ie;

- 322 Transmiterea ilegal a unor obiecte interzise persoanelor de inute în penitenciare cu folosirea situa iei de serviciu din interes material este o fapt de corup ie;

- 326 Traficul de influen este o fapt conex celor de corup ie i nu una propriu-zis de

corup ie, dar ea constituie o fapt de corup ie în cazul în care este înf ptuit cu folosirea atribu iilor de serviciu, de aceea traficul de influen are o calitate dubl , în unele cazuri el se

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

manifest ca o fapt conex celor de corup ie, iar în altele - ca una propriu-zis de corup ie;

- 328 Excesul de putere sau dep irea atribu iilor de serviciu dac a fost s vîr it în interes personal, atunci el constituie o fapt de corup ie;

- 336 Dep irea atribu iilor de serviciu este un caz similar celui precedent doar c are loc în sectorul privat i deci nu implic în nici un caz excesul de putere;

- 337 Tr darea de Patrie este o infrac iune de corup ie în cazurile în care este realizat cu

folosirea atribu iilor de serviciu în interes personal. Se cere men ionat c nu constituie corup ie fapta de aceast natur dac a fost s vîr it din convingeri ideologice, na ionale sau de alt natur ;

- 340 Rebeliunea armat constituie un act de corup ie în cazurile în care f ptuitorul se

folose te de atribu iile sale de serviciu în interes personal (de pild , avînd ca interes ob inerea unor avantaje materiale sau a unei func ii înalte de conducere) i nu din convingeri ideologice;

- 343 Diversiunea s vîr it cu folosirea atribu iilor de serviciu din interes personal, nu din convingeri de ordin ideologic, na ional sau de alt natur (este cazul unui comandant al trupelor de geniu din cadrul armatei na ionale);

- 344 Divulgarea secretului de stat în interes personal are caracter de corup ie;

- 370 Abuzul de putere, excesul de putere sau inac iunea la exercitarea puterii s vîr it în interes personal reprezint o fapt de corup ie.

Analiza statistico-criminologic a articolelor care incrimineaz fapte de corup ie, a celor conexe acestora sau a celor care se pot manifesta ca acte de corup ie relev urm toarele.

Cadrul penal al corup iei dup codul penal al Republicii Moldova

În total exist 61 de articolele care se refer la incriminarea unor fapte de corup ie, a unor fapte conexe celor de corup ie i a celor care se pot manifesta ca acte de corup ie, ceea ce constituie 23,7%, adic aproape 1/4 din totalul (257) articolelor din Partea special a Codului penal. Din totalul de 61 de articole, 7 incrimineaz fapte de corup ie, adic 11,5%, 3 incrimineaz fapte conexe celor de corup ie, adic 4,9%, i 51 incrimineaz fapte care se pot manifest i ca acte de corup ie, adic 83,6%.

Rezult c cele mai multe forme ale corup iei se muleaz pe tiparele unor comportamente care nu au un caracter eminamente de corup ie. Explica ia const în aceea c infrac iunile din categoria în cauz sunt legate, ca i cele de corup ie, de exercitarea atribu iilor de serviciu.

Ponderea considerabil a acestora denot , în primul rînd, multitudinea formelor pe care le

poate îmbr ca corup ia doilea rînd,

portan a institu iilor, organiza iilor i întreprinderilor în organizarea modern a societ ii

.

, iar în al

im

Situa ia relevat prin cercetarea empiric efectuat constituie un temei solid i obiectiv pentru revizuirea competen ei institu iei de drept specializat în contracararea corup iei Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corup iei.

În acest context men ion m c exper ii interna ionali, care au participat la Atelierul de lucru privind revizuirea competen ei organelor de drept antrenate în prevenirea i contracararea corup iei organizat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corup iei (C.C.C.E.C.) în parteneriat cu Consiliul Europei în perioada 11-15 aprilie 2005, în vederea înf ptuirii pct.2 (Ac iuni prioritare) al Planului de ac iuni pentru realizarea Strategiei na ionale de prevenire i combatere a corup iei (aprobat prin Hot rîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.421-XV, din 16 decembrie 2004), au recomandat ca de competen a C.C.C.E.C. s in cercetarea tuturor faptelor care sunt legate, într-un fel sau altul, de corup ie.

,