FINANTELE = reprezinta toate relatiile exprimate in forma baneasca dintre persoanele fizice, juridice si stat, deci totalitatea relatiilor

banesti din viata economica si sociala. Conceptiile despre finante: - conceptia clasica (sec 18-19) perioada capitalismului ascendent - conceptia moderna (sec 20) perioada capitalismului monopolist Conceptia clasica: - aceasta doctrina limita sarcinile stattului la cele traditionale: asigurarea ordinii interne apararea nationala educatie relatii diplomatice - cheltuielile publice trebuiau restranse cat mai mult, sarcina finantelor publice constand in asigurarea resurselor necesare functionarii normale a insititutiilor statului. - intre veniturile si cheltuielile statului trebuia sa existe o relatie de echilibru, deficitul bugetar nefiind acceptat. - imprumutul public, ca o resursa exatraordinara de finantare era apreciat ca o situatie speciala - sustinatorii acestei doctrine au fost: Adam Smith si David Ricardo care sustineau neparticiparea statului la activitatea economica, deoarece statul era un administrator risipitor. - finantele publice erau interpretate ca reprezentand gospodaria financiara a statului si ele aveau un pronuntat caracter juridic (reglementari precise, clare). Structura finantelor: publice si private Finantele publice se caracterizeaza prin participarea statului la procesele financiare. Componente: 1. Bugetul de stat: are ca trasatura definitorie transferul cu titlu definitiv de valoare si putere de cumparare. 2. Asigurarile: sunt componenta finantelor publice in masura in care se realizeaza cu participarea directa a statului (RCA, asigurari obligatorii de bunuri, etc) 3. Creditul: este o componenta a finantelor in masura in care intervine statul (creditul public).

Functiile finantelor: A. Functia de repartitie B. Functia de control A. Functia de repartitie cunoaste 2 faze: constituirea fondurilor si ditribuirea fondurilor La constituirea fondurilor participa: - regiile autonome si societatile cu capital de stat - societatile comerciale cu ccapital privat sau mixt - organizatii cooperatiste si asociatii cu scop lucrativ - institutii publice si unitati din subordinea acestora - populatia - persoane juridice si fizice rezidente in strainatate pentru veniturile realizate in Rom.

Participarea la constituirea fondurilor publice se realizeaza prin urmatoarele forme: - impozite si taxe - contributii pt fonduri speciale - amenzi si penalitati - varsaminte din profitul regiilor autonome, al societatilor comerciale cu capital de stat si privat - varsaminte din veniturile instituriilor publice - venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat - privatizari sau trecute in proprietatea statului - imprumuturi de stat de la persoane fizice si juridice - donatii si ajutoare primite - venituri din concesionari si inchirieri de terenuri si alte bunuri ale statului. Distribuirea fondurilor presupune urmatoarele lucrari premergatoare: 1. Inventarierea nevoilor sociale existente in anul de referinta 2. Exprimarea acestora in expresie baneasca 3. Stabilirea unui grad de prioritati si de importanta Distribuirea resurselor inseamna in practica stabilirea cheltuielilor pe destinatii: a) invatamant, sanatate b) asigurari sociale si protectie sociala c) gospodarie comunala si locuinta d) aparare nationala e) ordine publica f) actiuni economice (programe economice) g) rambursare, datorie publica h) alte actiuni In cadrul fiecarei destinatii resursele se defalca pe beneficiari, obiective si actiuni. Din functia de repartitie se asigura: 1. Dezvoltarea si modernizarea unor ramuri economice de interes national prin facilitati financiare acordate (reduceri de impozit, credite cu dobanzi mici, etc) 2. Protectia mediului 3. Limitarea efectelor crizelor economice prin folosirea parghiilor pe care statul le are la dispozitie 4. Reducerea somajului 5. Lichidarea sau reducerea treptata a ramanerii in urma sub aspect economic si social a unor zone geografice sau a unor localitati prin repatizarea de la bugetul de stat a unor sume suplimentare 6. Protectia sociala a persoanelor cu venituri mici sau fara venituri. B.Functia de control Necesitatea functiei de control recurge din faptul ca fondurile constituite la dispozitia statului apartin intregii societati. Controlul are in vedere urmatoarele: - asigurarea a resurselor financiare necesare statului; - dirijarea resurselor respective cu luarea in considerae a prioritatilor stabilite de organele competente; - utilizarea resurselor financiare in conditia de eficienta maxima; - armonizarea intereselor imediate ale societaii(comunitatii) cu cele din perspectiva.

Controlul financiar are rolul de a impune masuri care sa contribuie la: - prevenirea efectuarii de cheltuieli ilegale, neeficiente, neoportune; - recuperarea prejudiciului adus avutului public - reducerea de indisciplina in gestiunea banilor publici Controlul se exercita de organe specializate in domeniul respectiv, capabile sa faca judecati de evaluare in diferite faze ale acestui control: - control preventiv (este cel mai util si mai eficient) - control concomitent (operativ-curent) - control ulterior (post-operativ) are un caracter constatativ, masuri de remediere si imputare. Organele de control - Ministerul Finantelor Publice ANAF, inclusiv prin structurile sale judetene Garda finanaciara Vama Administratiile financiare Circumscriptiile financiare - organele de control ale bancilor (in faza de decontare si incasare a veniturilor statului) - organele specializate ale ministerelor, departamentelor, intreprinderilor de stat si institutiilor publice (organe de audit intern) - organe de control ale guvernului (corpul de control al primului-minstru) - organe subordonate Parlamentului (Curtea de conturi).

Rolul bugetului de stat Bugetul are un rol complex. El este un instrument prin care se realizeaza alocarea si distribuirea resurselor. Deci bugetul are: 1. Rol alocativ (care recurge din insasi natura statului, care isi asuma sarcina finantarii serviciilor statului) 2. Rol distributiv (care este pus in evidenta de natura lui specifica de isntrument prin care se redistribuie o parte din PIB pe calea impozitelor, taxelor si contributiilor) 3. Rol de reglare a vietii economice (deoarece bugetul este un instrument cu putere de lege prin care se reflecta politica economica si sociala promovata de guvern).

Principiile bugetare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Universalitatea bugetului Principiul unicitatii bugetare Principiul anualitatii bugetului Principiul echilibrarii bugetare Principiul realitatii bugetului Principiul publicitatii bugetului Principiul neafectarii veniturilor bugetare Principiul specializarii bugetare

Principiul realitatii bugetare - acest principiu cere ca atat elaborarea, aprobarea cat si urmarirea executiei sa se bazeze pe un sistem informational adecvat, sa se fundamenteze pe baze reale si sa reflecte situatia financiara reala a statului; - el presupune ca evaluarile la cheltuieli, respectiv la venituri, sa aiba corespondent in posibilitati reale si sa se coreleze cu elementele de efort si cu cele de efect. - pentru a raspunde acestui principiu este nevoie de un volum mare de informatii, cu o prelucrare adecvata. - in practica, din experienta unor situatii neprevazute a aparut necesitatea redimensionarii pe parcursul anului a valorilor initiale. Principiul universalitatii bugetului - in bugetul de stat de inscriu in sume integrale toate veniturile si toate cheltuiele statului - fata de acest principiu este interzisa inscrierea in bugetul statului a unor actiuni necesare ca rezultat al compensarii intre venituri si cheltuieli - astfel sunt prezentate corect realitatile concretizate pe de o parte de cheltuielile necesare si pe de alta parte de veniturile obtinute sau posibil de obtinut. - acest mod de lucru da o imagine corecta asupra bugetului de stat si ofera posibilitate de control asupra institutiilor bugetare PROCESUL BUGETAR exprima totalitatea lucrarilor si operatiunilor privind intocmirea proiectului de buget, aprobarea, executia, inchiderea, controlul bugetar. Trasaturi: 1. Proces de decizie (autoritatile competente hotarasc in privinta alocarilor publice) 2. Proces politic (deciziile privind alocarea resurselor sunt determinate de gandirea doctrinara si de ineterse politice ale formatiunii aflate la putere) 3. Proces complex (se refera la un numar mare de participanti cu probleme multiple si diverse) 4. Proces ciclic (se delimiteaza pe o perioada bine determinata (1 an), apoi se reia). Etapele procesului bugetar 1. Elaborarea bugetului 2. Aprobarea bugetului 3. Executia bugetului 4. Executia de casa a bugetului 5. Inchiderea exercitiului bugetar 6. Controlul bugetar Elaborarea bugetului - consta in lucrari de fundamentare, inclusiv de evaluare a veniturilor si cheltuielilor bugetare - se caracterizeaza printr-un proiect in care se isncriu categoriile de cheltuieli si marimea acestora precum si categoriile de venituri si suma acestora - lucrarile sunt coordonate de ministerul finantelor sub raspunderea directa a guvernului - proiectul de buget se supune analizei guvernului care hotaraste forma finala sub care il trimite spre dezbatere si aprobare parlamentului.