Cuprins

INVESTITIILE FINANCIARE.............................................................................................................................. 2 Economii si investitii. Tipuri de investitii................................................................................................... 2 Despre actiuni ........................................................................................................................................... 2 Despre obligatiuni ..................................................................................................................................... 3 Piata de capital n Romnia........................................................................................................................... 3 Comisia National a Valorilor Mobiliare ................................................................................................... 4 Bursa de Valori Bucuresti .......................................................................................................................... 4 PROCEDURA INVESTITIEI LA BURS .............................................................................................................. 5 Mecanisme bursiere ................................................................................................................................. 5 Formarea cursului bursier ......................................................................................................................... 5 Etapele derulrii unei tranzactii ................................................................................................................ 5 Transferul dreptului de proprietate .......................................................................................................... 6 Cum alegi un broker ? ............................................................................................................................... 7 CONTUL REGULAR ................................................................................................................................. 7 CONTUL DISCRETIONAR ........................................................................................................................ 7 Strategia de investitii ................................................................................................................................ 8 Planificarea financiar............................................................................................................................... 8 Strategia investitional ............................................................................................................................. 8 Orizont de timp ......................................................................................................................................... 9 Nivel de risc al plasamentului ................................................................................................................... 9 ANALIZ SI INFORMARE ................................................................................................................................ 9 Cum cstigi la bursa? ................................................................................................................................ 9 Surse de informare.................................................................................................................................. 10 Analiza actiunilor principii generale ..................................................................................................... 10 Analiza fundamental ............................................................................................................................. 10 Informarea si cercetarea proprie ................................................................................................................ 11 Greseli de evitat ...................................................................................................................................... 11 Concluzii ...................................................................................................................................................... 13

INVESTITIILE FINANCIARE
Economii si investitii. Tipuri de investitii
Prin economisire se urmreste crearea unor rezerve de bani care s fie pstrate n conditii de risc ct mai mic, dac se poate chiar inexistent. Prin procesul de economisire practic se acumuleaz un capital bnesc care este prezervat n conditii de sigurant maxima pentru a fi utilizat ulterior, fie pentru realizarea noilor obiective personale pe termen mediu si lung (achizitia unei case, a unui automobil, unui computer performant, plata unor taxe de scolarizare, finantarea unei vacante sau a unei cltorii etc), fie pentru a face fat unor evenimente neprevzute: o cheltuial imediat neprogramat, fie chiar pentru a investi ulterior. Cele mai potrivite instrumente pentru plasarea banilor economisiti sunt cele cu lichiditate ridicat si risc sczut. Binenteles n aceste conditii randamentul obtinut va fi destul de redus. Important este totusi ca el s se situeze peste rata inflatiei. In categoria investitiilor intr cea mai mare parte a tipurilor de plasamente: de la cele cu risc mai redus cum sunt obligatiunile emise de companii private si pn la cele cu risc ridicat de tipul actiunilor listate la burs sau cu risc foarte ridicat cum este cazul contractelor futures si al optiunilor. Toate acestea sunt investitii n instrumente financiare. Exist ns si persoane care investesc n obiecte de art, n metale pretioase, imobile, sau chiar si pornesc propria afacere. Si acestea sunt tot investitii numai c ele nu se circumscriu unei piete financiare sau bursiere. ntrebarea care se pune acum, dup ce am vzut c totusi a economisi si a investi sunt lucruri diferite, este care ar fi alegerea cea mai potrivit pentru fiecare? S investeasc n conditii de risc sau mai bine s economiseasc n sigurant?

Despre actiuni
Actiunile tranzactionate la burs sunt cele mai populare plasamente pe piata de capital pentru c ele reprezint un echilibru optim ntre riscul asumat (mai mare dect n cazul obligatiunilor dar totodat mai cobort dect n cazul instrumentelor derivate) si cstigul potential a fi obtinut (peste dobnda la obligatiuni dar mai cobort dect cel teoretic n cazul speculatiilor cu contracte futures). Exist mai multe criterii de clasificare a actiunilor n functie de caracteristicile acestora. Cele mai ntlnite tipuri de actiuni sunt actiunile comune si actiunile preferentiale. Pn acum n Romnia n cazul societtilor tranzactionate la burs nu am avut de-a face dect cu actiuni comune. Acestea prezint toate drepturile si caracteristicile discutate mai sus: drept de proprietate asupra patrimoniului companiei conform cu numrul de actiuni detinute, drept de vot n Adunarea General a Actionarilor (AGA) si dreptul de a ncasa dividend dac societatea ncheie exercitiul financiar anual cu profit si n AGA se hotrste repartizarea de dividend. Acest divident este asadar variabil n functie de rezultatele si politica pe care o are compania (de a investi n dezvoltarea activittii sau de a plti dividende actionarilor). Actiunile preferentiale presupun n general un dividend fix precizat nc de la nceput care este ncasat n totalitate n fiecare an n care compania a realizat profit, dar n acelasi timp o limitare sau eliminare total a dreptului detintorilor de a participa la Adunarea General a
2

Actionarilor si de a vota. Asadar o companie promite plata cu regularitate a unui dividend mai ridicat pentru actionarii care cumpr actiuni preferentiale, dar acestia nu au dreptul s se implice n nici un fel n activitatea acesteia si nu pot influenta deciziile ce se iau n AGA. Ca atare, atunci cnd actiunile comune se tranzactioneaz la burs concomitent cu actiunile preferentiale, cotatiile lor sunt destul de diferite.

Despre obligatiuni
Spre deosebire de actiuni care presupun o participare la capitalul social al companiei respective (adic faptul de a deveni asociat, partener n compania respectiv, mprtind cstigurile si participnd la pierderi), obligatiunile nu sunt altceva dect un mprumut acordat pentru un anumit timp bine determinat, la o dobnd fix sau variabil dar precizat clar nc din momentul emiterii obligatiunilor si care se poate transfera unui tert prin vnzare pe piata bursier. Obligatiunile sunt emise de ctre companiile care au nevoie de finantare si care ncearc s o obtin mai ieftin dect s-ar putea mprumuta de la banc, evitnd astfel alternativa unei majorri de capital care ar presupune o posibil diluare a drepturilor de vot si a beneficiilor actionarilor existenti deja si n acelasi timp aparitia de noi actionari n cadrul companiei. O emisiune de obligatiuni este considerat mai ieftin asadar, nu numai fat de alternative mprumutului bancar ci si fat de cea a emiterii de noi actiuni pentru c de-a lungul timpului s-a constatat din punct de vedere statistic faptul c dividendele pltite n cazul n care s-ar emite noi actiuni sunt mai costisitoare dect dobnzile datorate detintorilor de obligatiuni. Emitentii de obligatiuni pot fi institutii ale administratiei publice centrale sau locale (de exemplu obligatiunile de stat, cele municipale si cele emise de consiliile judetene) sau companii private, caz n care ele poart denumirea de obligatiuni corporative. Teoretic,riscul n cazul obligatiunilor emise de administratiile publice centrale si locale este foarte redus pentru c este greu de imaginat c acestea vor intra n incapacitate de plat si nu vor putea rambursa mprumutul obligatar, n timp ce obligatiunile corporative comport un risc ceva mai ridicat.

Piata de capital n Romnia

n Romnia institutiile si mecanismele pietei de capital au nceput s se cristalizeze n anii '90. Prima lege a pietei de capital, Legea 52, a aprut n anul 1994, an n care s-a nfiintat si Comisia National a Valorilor Mobiliare (CNVM) ca autoritate de reglementare si supervizare a pietei de capital. In anul 2000 a nceput derularea ofertelor publice de obligatiuni ncheiate cu succes n Romnia, iar n anul urmtor au avut loc primele tranzactii cu obligatiuni la bursa de valori. Segmentul obligatiunilor municipale a cunoscut o dezvoltare accelerat din punct de vedere al numrului emitentilor si valorii emisiunilor. Emisiunile de obligatiuni municipale au fost nsotite de emisiuni de obligatiuni corporative apartinnd n general bncilor si altor societti financiare. n 2005 s-au derulat si primele tranzactii cu drepturi de preferint aferente unor majorri de capital social.

n anul 2005 s-a finalizat procesul de fuziune al celor dou piete de tranzactionare din tara noastr, Rasdaq si Bursa de Valori, entitatea rezultat (pstrnd numele si mecanismele Bursei de Valori) prezentndu-se ca o piat solid si puternic n peisajul pietelor de capital din Europa Central si de Est, cu aspiratii la un loc fruntas n rndul acestora din punct de vedere al principalilor indicatori. Intermedierea tranzactiilor pe piata de capital se realizeaz n Romnia de companii specializate numite Societti de Servicii de Investitii Financiare (SSIF), autorizate de CNVM.

Comisia National a Valorilor Mobiliare

Administrarea, reglementarea si supravegherea pietei de capital se realizeaz de ctre Comisia National a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativ autonom cu personalitate juridic, subordonat Parlamentului. CNVM este pentru piata de capital echivalentul Bncii Nationale a Romniei pentru piata bancar sau Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor pentru piata asigurrilor. Comisia este condus de sapte comisari numiti de Parlament, dintre care un Presedinte si doi Vicepresedinti, si este organizat pe directii si departamente care se ocup de toate domeniile pietei de capital (directia general autorizare-reglementare, directia general supraveghere, etc.). Activitatea pe piata de capital este reglementat la acest moment de Legea 297/2004. Pentru completarea si aplicarea acesteia Comisia National a Valorilor Mobiliare emite Regulamente si instructiuni.

Bursa de Valori Bucuresti

Activitatea bursier n tara noastr dateaz din anul 1839, prin ntemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficial a Bursei de Valori Bucuresti, iar peste o sptmn a aprut si cota bursei, publicat n Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectat de evenimentele social-politice ale vremii (rscoala din 1907, rzboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind nchis apoi pe perioada primului rzboi mondial. Dup redeschiderea sa, a urmat o perioad de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmat de o perioad tot de 7 ani de scdere accelerat. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se ntrerupe n anul 1948, moment n care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societti si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni). Dup o ntrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost renfiintat n anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995. In prima zi s-au tranzactionat 905 actiuni de la 6 companii cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continu. La acest moment bursa tranzactioneaz actiunile unora dintre cele mai importante companii din economia romneasc, numrul acestora urmnd a creste n viitor. In anul 2000 Bursa de Valori a absorbit, prin fuziune, si cealalt piat de tranzactionare a actiunilor din
4

Romnia, Rasdaq. Bursa de Valori este condus de un Consiliu de Administratie format din nou membri, ce include un presedinte si doi vicepresedinti. Actionarii bursei sunt reprezentati n principal de societtile de servicii de investitii financiare care realizeaz tranzactii prin Bursa de Valori. Aceasta a rezultat din demutualizarea bursei de valori si transformarea acesteia n societate pe actiuni.

PROCEDURA INVESTITIEI LA BURS

Mecanisme bursiere
Bursa este, n principal, o piat virtual unde se schimb pachete standard la niveluri de pret prestabilite. Standardizarea pachetelor de actiuni si prestabilirea pretului au fost introduse pentru a usura transferurile, astfel c Bursa este aproape o piat ideal. Tranzactiile se caracterizeaz prin faptul c persoana care adreseaz ordinul de vnzare sau cumprare si asum obligatia ca imediat, sau n perioada de lichidare normal (cteva zile din momentul ncheierii tranzactiei), s pun la dispozitia partenerului titlurile vndute sau suma de bani reprezentnd pretul tranzactiei. Aceste tranzactii se deruleaz pe baza contului deschis de client la SSIF. Astfel, un investitor poate cumpra valori mobiliare, cu conditia s plteasc integral contravaloarea acestora. Un client care vinde trebuie s predea valorile mobiliare contractate n cadrul aceluiasi termen, primind contravaloarea integral a acestora n contul su.

Formarea cursului bursier

Ca pe orice piat, la burs, cursul titlurilor financiare - pretul curent al acestora - se formeaz prin confruntarea direct a cererii cu oferta. Specific bursei este ns faptul c acest proces se realizeaz dup o procedur aparte, prin intermediul unor firme specializate - (SSIF)- si al unor persoane calificate n astfel de tranzactii - agentii de burs.

Etapele derulrii unei tranzactii

La Bursa de Valori Bucuresti, tranzactiile la vedere se deruleaz printr-un mecanism care asigur accesul direct si continuu al intermediarilor la informatiile referitoare la pret si la cele furnizate de emitentii valorilor mobiliare si care dau, astfel, posibilitatea clientilor de a lua decizia referitoare la investitia ntr-o anumit valoare mobiliar. Tranzactia la vedere implic dou fluxuri ntre cumprtor si vnztor: fluxul de transfer al banilor si fluxul de transfer al valorilor mobiliare prin transcrierea noului detintor n registrul
5

emitentului. Derularea si finalizarea tranzactiei se efectueaz n intervalul T+3, adic la trei zile lucrtoare de la data tranzactiei. Orice tranzactie la vedere se deruleaz n trei faze: tranzactionarea, compensarea-decontarea si, respectiv, transferul dreptului de proprietate (schema de mai jos).

La sfrsitul fiecrei zile de tranzactionare, Bursa transmite fiecrei societti de servicii de investitii financiare n parte, care a efectuat tranzactii n ziua respectiv, patru rapoarte: Raportul de Tranzactionare, Raportul de Compensare, Raportul de Decontare si Raportul de Comision.

Transferul dreptului de proprietate

Transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor tranzactionate se realizeaz, n acest sistem de decontare net continu, numai la sfrsitul celei de-a treia zile, dup ce banii au ajuns n conturile vnztorilor. nregistrarea actiunilor la noul cumprtor se efectueaz prin miscri ntre sectiunile Registrului Bursei de Valori Bucuresti. n registrul Bursei de Valori sunt nregistrate numai valorile mobiliare emise n form dematerializat sau/si cele emise n form fizic si imobilizate. Registrul contine informatii referitoare la: - numele si prenumele persoanelor fizice si denumirea persoanelor juridice; - numrul de identificare al persoanelor fizice si juridice, stabilite prin procedurile Bursei; - cettenia/nationalitatea persoanelor nregistrate;
6

- domiciliul/resedinta persoanelor fizice si sediul social al persoanelor juridice; - tipul si clasa valorilor mobiliare detinute; - numrul valorilor mobiliare detinute.

Cum alegi un broker ?

Societatea de servicii de investitii financiare (SSIF) pe care o alegeti este foarte important pentru succesul activittii dumneavoastr ca investitor pe piata de capital. Alegerea Societtii de Servicii de Investitii Financiare, si implicit a unui broker, nu este un proces foarte greu, se aseamn foarte mult cu procesul de alegere a unei bnci pentru serviciibancare. Primul pas n alegerea unei SSIF este obtinerea listei cu societtile de servicii de investitii financiare pe care o puteti gsi pe site-urile Bursei de Valori Bucuresti (www.bvb.ro), cel al Bursei Electronice Rasdaq (www.rasd.ro) sau pe cel al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (www.cnvmr.ro). n aceste locatii puteti gsi att sediile centrale ale acestora, ct si agentiile si sucursalele din teritoriu, precum si datele de contact (numere de telefon, fax, e-mail, adresa web). Diferenta dintre o sucursal si o agentie este c n sucursal exist agenti de burs care preiau ordinele dumneavoastr date ASIF, n timp ce la o agentie sunt doar agenti care transmit ordinele dumneavoastr agentilor de burs de la sediul central sau de la o sucursal. Deschiderea unui cont de investitii Dup alegerea brokerului, ca s tranzactionati trebuie s v deschideti contul de investitii. Cele mai rspndite tipuri de conturi sunt regular si discretionar.
CONTUL REGULAR

Pentru acest tip de cont, decizia de cumprare/vnzare v apartine n totalitate. Brokerul nu poate efectua nici o tranzactie fr ordinul dumneavoastr. Ordinele pot fi transmise folosind internetul prin intermediul unei aplicatii on-line. Alte modalitti de a da ordine de tranzactionare brokerilor sunt la sediu, prin fax sau telefonic, n acest din urm caz convorbirea urmnd a fi nregistrat. Suma minim de deschidere a acestui tip de cont variaz de la o SSIF la alta. Sume minime necesare deschiderii unui cont Regular exist n cazul conturilor on-line. n afar de suma minim de deschidere, comisioanele percepute de SSIF sunt importante. n functie de SSIF, comisioanele sunt brute si nete. n primul caz, acestea includ si comisioanele percepute de BVB si CNVM, iar n al doilea caz, la comisioanele de tranzactionare se vor aduga comisionul BVB si cel al CNVM. De obicei, comisioanele sunt negociabile n functie de suma investit initial, frecventa si mrimea tranzactiilor. Unele SSIF-uri, pentru tranzactiile intra-day (cumprare-vnzare sau vnzare-cumprare n aceeasi sedint de tranzactionare) de o anumit valoare ofer reducerea comisionului de tranzactionare pentru respectivele tranzactii.
CONTUL DISCRETIONAR

Contul Discretionar este un tip de cont prin care investitorul mandateaz un agent pentru

servicii de investitii financiare s realizeze tranzactii fr acordul prealabil din partea acestuia. n acest caz, suma minim de deschidere de cont este n general mai mare dect cea cerut pentru un cont regular. n ceea ce priveste comisioanele, sunt dou tipuri: comision pentru fiecare tranzactie si/sau comision de succes, n functie de randamentul obtinut ntr-o perioad de referint ori comparativ cu un benchmark (etalon, cum ar fi un indice bursier, inflatia, dobnda bancar, etc.). n cazul conturilor discretionare, structura portofoliului dumneavoastr se va realiza n conformitate cu profilul dumneavoastr investitional efectuat pe baza unui chestionar. n ceea ce priveste documentele pe care trebuie s le semnati, pe lng cele cerute si la un cont regular se mai adaug si un document prin care mandatati agentul s administreze portofoliul dumneavoastr.

Strategia de investitii
Investitia n actiuni este un proces complex. Fie c doriti s investiti pe termen scurt (speculatie), fie c investiti pe termen lung, trebuie s faceti o planificare financiar si s stabiliti strategia pe care o veti urma. nainte s alegeti o societate de servicii de investitii financiare trebuie s stiti exact care este suma pe care intentionati s o investiti initial, frecventa alimentrii cu numerar a contului de investitii/a retragerilor, care sunt obiectivele dumneavoastr. Strategia de investitii pe care o veti urma se poate stabili ulterior, mpreun cu brokerul pe care l-ati ales.

Planificarea financiar
Trebuie s v determinati averea/capitalul net (activele minus datoriile) si care sunt resursele pe care le puteti aloca pentru atingerea obiectivelor financiare. Nu este recomandat s investiti la burs toate activele dumneavoastr financiare. Pentru un mai bun management al riscului, activele dumneavoastr financiare ar trebui plasate ct mai diversificat (depozite bancare, unitti de fond, obligatiuni, planuri de pensii/asigurri de viat cu acumulare, actiuni). Suma planificat pentru actiuni trebuie s fie n concordant cu profilul dumneavoastr investitional si toleranta dumneavoastr la risc. Nu investiti n actiuni o sum mai mare dect sunteti dispus s pierdeti. Chiar dac investitiile n actiuni se pot face si cu diminuarea substantial a riscului, este recomandat ca suma de bani pe care intentionati s o investiti n actiuni nu ar trebui s fie planificat pentru altceva. Aceast sum nu ar trebui s intre n calculele dumneavoastr privind o eventual investitie imobiliar, plata unor studii, etc.

Strategia investitional
Dup planificarea financiar este recomandat s v alegeti cteva obiective pentru a fi atinse. Acest lucru va simplifica procesul de alegere a actiunilor care vor intra n portofoliul dumneavoastr. Obiective de rentabilitate Rentabilitatea dorit este foarte important pentru investitia n actiuni. Se poate stabili o rentabilitate a ntregului portofoliu si rentabilittile fiecrei actiuni care compune portofoliul. Rentabilitatea portofoliului pe care doriti s o atingeti este, de obicei, stabilit 31

pentru o perioad mai lung de timp (un an) si se compar cu rata dobnzii, randamentul obligatiunilor, inflatia, etc. Este multumitor pentru dumneavoastr un cstig anual superior ratei dobnzii? Este indicat ca nainte de cumprarea unei actiuni s stabiliti att obiectivul de rentabilitate ct si pierderea maxim pe care sunteti dispus s o marcati pentru acest titlu. Exemplu: pentru actiunea XYZ se stabileste un obiectiv de rentabilitate de 25% pentru o perioad de sase luni si un stop loss la -15%. n cazul n care cotatiile actiunilor respective cresc la 25% ntr-o perioad mai scurt de timp, aveti dou posibilitti: s marcati profitul si s v reorientati spre alt actiune sau puteti s v reevaluati obiectivul de cstig. n cazul stop loss, mai poate fi stabilit un nivel intermediar - pay attention (atentie) - la -7.5%, nivel la care puteti s v revizuiti strategia. Puteti s mai achizitionati actiuni XYZ astfel nct s v reduceti pretul mediu de achizitie. De asemenea, n cazul n care estimati c actiunea XYZ va mai scade, puteti s reduceti pierderea vnznd actiunile, si cumprnd mai jos.

Orizont de timp
Orizontul de timp pe care l alegeti v poate ajuta n alegerea tipului de investitii pe care le veti face? Intentionati s investiti pe termen scurt (o jumtate de an - un an) sau pe termen mediu lung?

Nivel de risc al plasamentului

Care este toleranta dumneavoastr la risc? Cum reactionati dac cotatia actiunilor pe care tocmai le-ati cumprat scade cu 10% fat de costul de achizitie? Dac pretul stagneaz o anumit perioad de timp vindeti sau continuati achizitia? Dup ce ati stabilit aceste detalii este timpul s treceti la etapele urmtoare. Cumprarea actiunilor se face printr-o societate de servicii de investitii financiare autorizat s efectueze tranzactii. Astfel, etapele pe care trebuie s le urmati sunt urmtoarele: - Alegeti brokerul; - Deschideti un cont de investitii; - Alimentati contul. ncepeti s dati ordine pentru cumprare/vnzare actiuni, dup ce, n prealabil, v-ati informat despre societtile ale cror actiuni le doriti n portofoliu.

ANALIZ SI INFORMARE
Cum cstigi la bursa?
In capitolele anterioare am insistat ndelung asupra diferentelor dintre a investi si a economisi. Dac pentru majoritatea economiilor cstigul este reprezentat de dobanda pltit pentru depozitul bancar la termen constituit sau pentru obligatiunile cumprate si detinute o perioad mai lung de timp, n cazul investitiilor cstigul se prezint sub mai multe forme. Un plasament la burs, atunci cand este inspirat fcut, poate aduce investitorului cstiguri importante si variate:
9

- dividende pltite anual de ctre companiile la care este actionar, - cresterea pretului de piat al actiunilor detinute, - actiuni noi primite gratuit ca urmare a majorrilor de capital realizate de aceste companii prin ncorporarea profiturilor acumulate de-a lungul mai multor ani, - drepturi de subscriere alocate n urma majorrilor de capital cu numerar fcute de aceleasi companii, la preturi de emisiune mai avantajoase dect cele existente pe piat la momentul respectiv, - dobnzi pentru obligatiunile corporative detinute sau cstiguri din aprecierea cotatiilor de piat ale acestor obligatiuni.

Surse de informare
Se spune c n vremurile noastre informatia este lucrul cel mai de pret. Cine are informatie corect si prompt poate fi n locul potrivit la momentul potrivit si ca atare va cstiga n detrimentul celui care are informatii de slab calitate sau primite cu ntrziere. Acest lucru este ct se poate de adevrat si n cazul investitiilor la burs. Prin definitie bursa se misc n functie de evenimentele care au loc, de natura macro sau micro economic, geopolitic, social, fiscal si chiar diplomatic si militar. Ultimul an a fost o demonstratie clar n favoarea acestei afirmatii.

Analiza actiunilor principii generale

Dintre toate tipurile de instrumente de investitie tranzactionate la burs actiunile sunt cele mai populare pentru c reprezint un optim ntre riscul asumat n momentul efecturii plasamentului si cstigul care poate fi obtinut dac analiza efectuat se dovedeste a fi corect si ca atare beneficiile asteptate de la acest plasament se materializeaz dup un timp. Atunci cnd analizm eventualitatea cumprrii unor actiuni tranzactionate la burs care ne intereseaz scopul nostru este s aflm dac acest plasament ne va aduce n viitor beneficii fie sub form de dividende, de actiuni gratuite ori drepturi de subscriere sau prin cresterea pretului de tranzactionare pentru a putea realiza o vnzare n profit.

Analiza fundamental
Acest tip de analiz la care am fcut referire de numeroase ori pn acum const n ncercarea de a determina o valoare ct mai apropiat de realitate a actiunilor pe baza informatiilor privind situatiile financiare ale companiei, domeniul n care activeaz, investitiile efectute, bunurile detinute. Scopul acestei analize este selectarea acelor actiuni pentru care la momentul respectiv pretul de piat este mai redus dect valoarea rezultat din analiz, crend astfel premisele ca n viitor piata s recunoasc valoarea aceasta si pretul s creasc. n general analiza fundamental presupune calculul unor indicatori economici pornind de la situatiile financiar-contabile ale companiei. n cele ce urmeaz ne vom referi la cei mai importanti indicatori utilizati de majoritatea investitorilor si profesionistilor pietei de capital n evalurea potentialului de crestere al unei investitii ncercnd s explicm pe scurt semnificatia lor si cum pot fi utilizati n deciziile de investire. Acestia sunt :
10

l Valoarea contabil, l Profitul net pe actiune, l Raportul dintre pret si valoarea contabil (numit si P/B sau P/BV), l Raportul dintre pret si profitul net pe actiune (numit si P/E sau PER), l Ratele de eficient economic (de rentabilitate), l Randamentul dividendului, l Ratele de crestere n timp a cifrei de afaceri, profitului si dividendului, l Gradul de ndatorare si indicele de lichiditate

Informarea si cercetarea proprie

n precedentele dou subcapitole v-am dezvluit multe tehnici si metode de evaluare a actiunilor n vederea fundamentrii deciziilor de investire. Totusi unii dintre dumneavoastr, desi ar vrea s investeasc la burs, nu dispun de timpul necesar pentru a culege toate aceste informatii si a efectua analizele de rigoare, nici chiar la cel mai simplu si superficial nivel. Este perfect de nteles c n multe cazuri activittile curente (att profesionale, ct si cele familiale) necesit uneori att de mult din timpul dumneavoastra nct nu mai exist suficient rgaz si pentru a urmri evolutia bursei si a companiilor listate. Asta nu nseamn totusi c trebuie s abandonati acest proiect. Puteti s v alegeti un broker sau un consultant cu care s tineti n permanent legtura si de la care s primiti zilnic informatii si sugestii cu privire la potentiale strategii de plasament. Desigur ntotdeauna decizia final v va apartine si e firesc s fie asa din moment ce cstigul sau pierderea care ar putea rezulta din punerea n aplicare a acestor strategii sunt n totalitate ale dumneavoastr. Asadar, chiar dac se poate merge si pe varianta unei implicri minime n care brokerul sau consultantul fac toat treaba si v ofer cu regularitate semnalele si recomandrile necesare iar dumneavoastr doar cntriti aceste informatii si decideti, n cele mai multe dintre cazuri este preferabil s aveti o contributie mai activ. Cstigul real n aceast variant este c o dat cu trecerea

Greseli de evitat
Se spune c numai cine nu lucreaz nu greseste. Nimic mai adevrat. Este normal ca mai ales la nceput s existe si greseli. Totul e ca ele s poat fi remediate n timp si s nu aib repercusiuni grave asupra portofoliului dumneavoastr. Pentru aceasta e bine s respectati cteva reguli de aur menite s-i fereasc de pericole pe investitorii nceptori. Pentru c tot o vorb nteleapt spune c e mai bine s nveti din greselile altora dect din propriile greseli. De aceea am considerat util s v prezentm aici, foarte pe scurt cteva greseli pe care trebuie s faceti tot posibilul s le evitati nc din prima zi n care veti deveni investitor la burs, astfel nct s aveti o experient ndelungat si profitabil n acest domeniu. 1. La nceput nu investiti niciodat singur (prin intermediul programelor de tranzactionare online) sau numai la sfaturile unor prieteni neprofesionisti n domeniu. ntotdeauna apelati la sprijinul unui broker profesionist sau al unui consultant cu experient. Dac suma de care dispuneti este suficient de mare, poate fi util chiar s lucrati simultan cu mai

11

multe case de brokeraj pentru c n felul acesta veti avea acces la informatie si sfaturi de plasament din mai multe surse independente pe care le puteti corela si verifica ntre ele. 2. Niciodat nu investiti la burs banii de care aveti nevoie imediat. Plasamentele bursiere presupun o anumit doz de risc si ca atare cel putin pe termen scurt exist posibilitatea ca preturile s evolueze descendent si suma plasat de dumneavoastr s nregistreze scderi. Dac analiza fcut si va dovedi validitatea ns, pe termen mediu aceste scderi vor fi recuperate si n cele din urm plasamentul fcut v va aduce satisfactiile asteptate. Dac ns dumneavoastr sunteti presat de timp pentru c banii respectivi v sunt necesari pentru cheltuieli imediate, veti fi fortat s vindeti mai devreme dect ar fi fost oportun si ca atare s ncasati o pierdere imediat si pe care nu o veti mai putea recupera ulterior pentru c nu veti mai dispune de capital pentru alte investitii. De aceea la burs se investesc numai acele sume de bani de care v puteti dispensa pe un interval lung de timp (cel putin 18 36 de luni), nefiindu-v necesari pentru asigurarea traiului zilnic sau pentru proiecte personale pe termen scurt (cumprarea unei masini, plata unor taxe de studii, reparatii sau modernizri ale locuintei, achizitionarea de bunuri de uz personal etc). nainte de a investi la bursa este bine chiar s v asigurati c pe lng veniturile curente care v sunt necesare traiului obisnuit aveti si o rezerv de lichiditti imediate pstrat n depozite bancare sau alte forme de economisire pe care o puteti utiliza n situatii de urgent astfel nct s nu fiti fortat a apela la plasamentele bursiere pentru a face fat unor astfel de nevoi neprevzute. La nceput nu jucati la burs cu bani mprumutati sau nu v angrenati n tranzactii n marj. Pentru investitorii neexperimentati a tranzactiona cu bani mprumutati sau a se implica n tranzactii n marj presupune asumarea unei doze de risc mult prea ridicat. Asa cum afirmam anterior, investitia la burs presupune si un anumit risc, mai ales dac este fcut pe o period mai scurt de 1-3 ani. Exist asadar posibilitatea unor pierderi si dac banii pierduti sunt mprumutati, riscati s nu puteti rambursa la timp mprumutul si ca atare s piedeti garantiile depuse pentru obtinerea acestuia. Tranzactionarea n marj este similar pn la un punct cu a investi din bani mprumutati. Faptul c pentru actiunile cumprate n marj brokerul nu v solicit s depuneti dect valoarea marjei (care poate varia ntre 10 si 50% din suma aferent titlurilor cumprate) nseamn c orice cstig sau pierdere a dumneavostr se multiplic n mod corespunztor. De exemplu la o marj de 20% cstigul sau piederea sunt de fapt de 5 ori mai mari. Adic la o variatie de 1% a pretului dumneavoastr veti cstiga sau veti pierde 5%. Din cauza acestor fluctuatii puternice pe care le determin tranzactiile n marj sunt considerate de risc ridicat si nu sunt recomandabile investitorilor nceptori (care au mai putin de 1 an de cand au luat primul contact cu bursa) . 4. Nu alocati niciodat toti banii pe un singur plasament. Am vorbit pe larg n paginile acestui ghid despre principiul diversificrii. Dac toti banii dumneavoastr vor fi alocati pentru un singur plasament si ceva neprevzut si foarte negativ se intampl n cazul acestuia, pierderea va fi una considerabil si foarte greu de recuperat. Dac ns banii sunt imprtiti pe 5 12 actiuni diferite, din domenii diferite de activitate, sansele sunt ca evenimente neprevzute si catastrofale s nu afecteze dect cel mult una sau dou dintre ele n cel mai ru caz. Asta nseamn c dac ati mprtit banii n mod egal ntre 12 titluri si n cazul a dou dintre ele aveti o piedere de 50% (lucru posibil dar destul de rar ntlnit la burs pn acum) atunci de fapt pierderea dumneavoastr total pe ansamblu portofoliului este de putin peste 8% si poate fi recuperat
12

destul de rapid dac celelalte 10 actiuni detinute ncep s acumuleze cresteri si s v aduc profituri. 5. La nceput nu tranzactionati frecvent. Costurile de tranzactionare chiar dac sunt de mai putin de un procent pe fiecare tranzactie, dac sunt adunate n cazul n care se tranzactioneaz frecvent ajung s reprezinte valori importante. n plus, a tranzactiona foarte des nseamn c v focalizati pe un orizont prea scurt de timp ceea ce de regul nseamn c v asumati un risc mai mare. Ideal pentru un investitor nceptor este s-si construiasc un portofoliu solid, orientat pe termen mediu (cel putin 9-12 luni) si n componenta cruia s se regseasc pe ct posibil doar actiuni din categoria blue-chip (cele mai lichide, cu capitalizare ridicat si cu rezultate economice pozitive n ultimii ani). O dat cu trecerea timpului, o dat ce acumuleaz mai mult experient, se poate orienta si ctre tranzactii pe termen scurt sau chiar speculatii. Initial ns este mai prudent si mai sigur s nu se tranzactioneze foarte frecvent ci s aib n vedere un orizont mai lung de timp. Aceast abordare este n prezent mai eficient si din perspectiva impozitului pe profit care pentru titurile pstrate mai mult de un an este 1% n timp ce pentru vnzrile efectuate dup mai putin de un an este 16%. 6. Nu dati crezare zvonurilor neverificate din surse oficiale credibile. De cele mai multe ori zvonurile sunt infirmate si cei care actioneaz exclusiv pe baza lor pot suferi pierderi semnificative. ncercati s luati n calcul stiri oficiale venite din surse credibile. De multe ori este bine ca dac o stire nu este oficial ea s fie verificat din mai multe surse. Atunci cnd se fac estimri de rezultate financiare nu v axati pe ce vorbesc neprofesionistii ci dati crezare estimrilor fcute de analistii recunoscuti pentru compententa lor n domeniu sau ntrebati-v brokerul sau consultantul. 7. Nu actionati din impulsuri emotionale ci numai dup o analiz lucid. Nu cdeti prad lcomiei si spaimei. Emotia este poate unul dintre cei mai temuti dusmani ai unui investitor. Teama de a nu pierde sau dorinta de a cstiga ct mai mult adeseori ntunec judecata obiectiv si conduc la luarea de decizii gresite. Cel mai potrivit este s analizati lucid toate semnalele date de analiza fundamental si de analiza tehnic, s v consultati cu profesionistii alturi de care investiti la burs si s luati cea mai potrivit decizie bazat pe un rationament obiectiv. Teama de a pierde v poate face de multe ori s vindeti mai repede dect ar trebui ratnd astfel cresteri potentiale importante iar dorinta de a cstiga ct mai mult v va opri s vindeti la momentul oportun sau v va determina s cumprati actiuni riscante pe care s le pstrati n portofoliu chiar si atunci cnd scad (desi probabil ar fi trebuit s le fi vndut de mult sau nici s nu le fi cumprat de prima dat) cu speranta c pn la urm si vor reveni.

Concluzii
Am prezentat n acest ghid informatiile de baz cu care orice persoan sau firm din Romnia poate deveni investitor la bursa de valori. Procedura nu este att de complicata precum pare; de altfel, un numr din ce n ce mai mare de persoane si firme din tara noastr descoper posibilittile oferite de piata de capital si de investitiile n actiuni, obligatiuni, fonduri de investitii si alte tipuri de instrumente financiare. Desigur, performanta la burs implic si riscuri,
13

experient si informare; ns riscurile pot fi micsorate prin strategii adecvate de investitii, experienta se dobndeste n timp, iar sursele de informare sunt numeroase. Asfel, singurul element necesar este dorinta de a devein investitor. n rest, bursa de valori este deschis pentru a primi investitori mari si mici, cu experient sau fr, si cu abordri, obiective si strategii foarte diverse. Oricine poate testa posibilittile bursei, investind initial sume mai mici, si cumulnd experient pe parcurs.

14