ANATOMIE C.

VIII

Articulatia genunchiului
Este o articulatie sinoviala la care participa 3 oase: femur, tibia, patela. Suprafata articulara este reprez. de: condilii femurali acoperiti de cartilaj hialin; fata posterioara a patelei (fata acoperita de cartilaj hialin) care este considerata os sesamoid aflata in tendonul m. cvadriceps femural; fata sup. a platoului tibial - 2 supraf. artic. despartite de o proeminenta (eminenta mediana) si ele acoperite de cartilaj hialin. Pt. a realiza congruenta intre fetele artic. avem meniscurile - 2 formatiuni cartilaginoase (unul lateral, unul median), una in forma de inel, cealalta de forma literei C; la periferie sunt mai groase, central mai subtiri. Aceste meniscuri impart cavit. artic. femurala in 2 etaje: un etaj supradiscal - executa misc. de flexie/extensie; un etaj infradiscal - executa misc. de rotatie interna/externa. Suprafetele articulare sunt legate prin lig. si caps. - manon fibros care adera la periferia suprafetei artic. si la fata externa a meniscurilor. In partea sup. lasa inafara articulatiei epicondilii. La interior caps. este capitonata de o membr. sinoviala care poate trimite o serie de burse sinoviale: bursa sinoviala a m. cvadriceps bursa sinoviala pre- si retropatelara bursa sinoviala a m. gastrocnemian bursa sinoviala a m. semimembranos bursa sinovial a m. popliteu Ligamente 1. Lig. colateral fibular - un capat se prinde de epicondilul lateral, celalalt de varful capului fibulei, trecand prin tend. de insertie al m. biceps femural. 2. Lig. colateral tibial - un capat se prinde de epicondilul medial, celalalt ajunge pe fata mediala a tibiei. 3. Lig. incrucisat anterior - un capat de prinde pe fosa intercondiliana anterioara, celalalt pe condilul lateral al femurului. 4. Lig. incrucisat posterior - un capat se prinde pe fosa intercondiliana posterioara a tibiei, celalalt pe condilul medial al femurului. 5. Lig. arcuat (benzi fibroase) - se prinde pe fata posterioara a art. genunchiului si apare ca un tendon reflectat din tend. de insertie a m. semimembranos. 6. Lig. patelar - se prinde cu un capat de marginea inf. a patelei, cu celalalt de tuberozitatea tibiei. Miscari Flexie/extensie Flexia - se executa in etajul supradiscal. Merge pana la 500 in jurul unui ax transversal, care trece prin condilii femurali. Se executa mai intai o miscare de invartire a cond. fem. pe menisc, urmata de o misc. de alunecare cu rotatie. Agenti motori: m. biceps femural, m. semimembranos, m. semitendinos, m. gracilis. Miscarea este limitata de m. cvadriceps, de lig. patelar si lig. incrucisate. Extensia - se face prin misc. de invartire, apoi misc. de alunecare. Ag. mot.: m. cvadriceps si m. tensor al fasciei late. Extensia max. 1800. Rotatia interna/externa - se executa in etajul infradiscal in jurul unui ax vertical care trece prin centrul eminentei intercondiliene. Rot. externa max. 300 sub ac. m. biceps femural. Rot. interna 5-100 sun ac. m. semimembranos, m. semitendinos, m. croitor, m. gracilis.

Misc. de inclinatie laterala/mediala - misc. de amplitudine redusa - inclinatie 2-2,5 cm; sunt limitate de lig. incrucisate. EMBRIOLOGIE Dezvoltarea extremitatii cefalice Se dezv. din perioada discului embrionar cand apare placa............................................................. ................................................................ Extremitatea cefalica si implicit fata si gatul provin din tesut de natura ectodermala si mezodermala, care invelesc veziculele cerebrale, iar pe de alta parte se formeaza din arcurile branhiale (proeminente si depresiuni care se dezv. la niv. faringelui primitiv). Veziculele cerebrale sunt acoperite de ectoderm si mezoderm, care realiz. proeminente: in parte sup. - procesul frontal lateral - procesele maxilare - sub acestea: primul arc branhial Sapt. V Ectodermul care acopera procesul frontal prolifereaza si det. formarea placodelor olfactive, care se continua cu santul olfactiv. Placodele sunt asezate simetric si sunt marginite de proeminente (muguri nazali - interni/externi). Sapt. VI Procesele nazale mediale fuzioneaza pe de o parte intre ele, pe de alta parte cu procesele maxilare. Intre procesele maxilare si procesul lateral nazal, de aceeasi parte ,se formeaza un ant care la extremitatea laterala contine vezicula optica. Santurile olfactive prin unirea mugurilor devin canale olfactive; la exterior ramane un orificiu numit narina (astupate de un dop epitelial care dispare la nastere). Se configureaza in partea inf. o proeminenta pe linie mediana - proces mandibular. La locul de unire a procesului mandib. cu procesul maxilar se configureaza un ant care reprez. viitoarea gura. Sapt. IX Mugurii faciali apar fuzionati si din ei se formeaza atat parti moi, cat si parti osoase: din procesul frontal - regiunea fruntii; din mezenchimul adiacent - osul frontal; din mugurele nazal medial: din partea lui sup. - regiunea dorsala a nasului, septul nazal membranos, lama perpendiculara a etmoidului si osul vomer. Din partea inf. - se diferentiaza partea mijlocie a buzei superioare, palatul primar, gingia adiacenta; din mugurele nazal lateral - partea laterala a nasului, aripioarele nasului, osul lacrimal, procesul frontal al maxilarului; din procesele maxilare - partea laterala a buzei sup. cu gingia adiacenta, partea sup. a obrazului, lamele palatine ale osului maxilar, osul zigomatic; din procesul mandibular - se formeaza buza inf. cu gingia adiacenta, regiunea mentoniera, partea inf. a obrazului, regiunea mezenterica, mandibula. Urechile - implantate inferior si lateral. Dezv. cavit. bucale Apare ca o depresiune la nivelul ectodermului pe fata ventrala a regiunii cefalice, inchisa de membr. orofaringiana care separa gura de intestinul primitiv (proenteron). Catre ziua 24 aceasta membr. se resoarbe. Din membr. orofaringiana ramane un mic rest, care se gaseste pe peretele dorsal al cavit. bucale si unde, anterior de acest rest se schieaza o adancitura - punga Rathke. Aceasta punga se adanceste in mezenchim..................................................................................................rupe legatura cu ectodermul, din ea formandu-se adenohipofiza.

Sapt. V Partea inf. a proceselor nazale mediale formeaza premaxila care reprez. prima schita de separare intre cavit. nazala si cea bucala si va constitui palatul primar. Pe linie mediana, intre canalele olfactive se diferentiaza septul nazal cartilaginos. Limba se dezv. initial inapoia palatului primitiv, ca un mugure. Apoi coboara si se deplaseaza inainte asezandu-se sub palatul primitiv. Sapt. X Procesele de fuziune sunt terminate. In aceasta perioada apar malformatii in regiunea cefalica, datorate insuficientelor fuziuni ale mugurilor: Aprosopia - lipsa fetei; Labidoschizis - despicatura laterala a buzei sup. prin lipsa fuziunii intre procesul nazal medial si cel maxilar; Buza de iepure - despicatura care apare pe linia mediana a buzei sup. prin lipsa de fuziune a proceselor nazale mediale; Despicatura mediana a buzei inf. - datorata lipsei de fuziune a partilor simetrice care constituie arcul mandibular; Despicatura oblica a fetei unilateral/bilateral: de la marginea mediala a orbitei pana la buza sup. lipsa de fuziune inte procesul maxilar cu procesul nazal lateral; Despicatura transv. a fetei: de la gura pana la ureche - lipsa de fuziune a procesului maxilar cu procesul mandibular; Macrostomia - deschidere larga a gurii prin despicatura transversala; Microstomia - fuziune exagerata a mugurilor; Hipoplazia mandibulara - mandibula mica , maxilar mare; Retrognatia - barbie mult retrasa (cauza: alcoolism fetal); Hipertelorism congenital - distanta mare intre ochi din cauza unui nas latit; Coloboma palpebrala - despicatura pleoapei sup. sau inf.; Ablefaria - lipsa pleoapelor. Malformatii cong. la niv. nasului Agenezia nazala - lipsa nasului; Nas bifid - apare in fuziunea incompleta de muguri nazali mediali; Asimetrie nazala - un mugure mai mare decat celalalt; Deviatie de sept - articulare gresita a lamei perpendiculare etmoidale cu vomerul; Proboscisul - inlocuirea nasului cu un tub de tesut moale; Ciclopia - fuziunea globilor oculari asociata cu anomalii ale nasului. Malformatii congenitale ale palatului dur Palatoschizis - despicatura la nivelul palatului dur si moale pe linie mediana, prin lipsa de fuziune a proceselor palatine, concomitent cu lipsa fuziunii cu septul nazal, insotita si de despicatura laterala a buzei (labiognatopalatoschizis); Despicatura intre palatul primar si cel secundar; Uvula in coada de pete; Despicatura labiopalatina - apare la buza sup. si partial in palatul dur (frecvent, in trisomia 13); Malformatii cong. ale limbii Aglosia - lipsa formarii mugurilor linguali; Microglosia - dezv. slaba a mug. ling.; Macroglosia - dezv, exagerata a mug. ling.;

Glosoptoza - consecinta formarii muschilor genioglosi mai scurti, care trag limba in afara cavit. bucale; Ankiloglosia - fraul lingual scurt.