Sunteți pe pagina 1din 8

Ecouri

Publicatie a Asociatiei Romano-Canadiene din O awa-Gatineau

Echoes * Echos *Echoes * Echos *Echoes * Echos *Echoes * Echos *Echoes * Echos

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

PALMARES

Rezultatele turneului sunt urmatoarele:

Simplu femei:

Gabriela Nicolau

Simplu barbati (sub 20 ani): Daniel Marinescu Simplu barbati (20-55 ani): Cristian Cojocaru Simplu barbati (peste 55

ani): Dragos Constantinescu Dublu femei: Monica Slobozianu si Sabina Vigheci Dublu barbati: Cristian Cojocaru si Dragos Con- stantinescu Dublu mixt: Vlad Pana si Polina Varabanova

Ecouri Publicatie a Asociatiei Romano-Canadiene din O awa-Gatineau Echoes * Echos *Echoes * Echos *Echoes *

Turneu de tenis la Ottawa

Ecouri Publicatie a Asociatiei Romano-Canadiene din O awa-Gatineau Echoes * Echos *Echoes * Echos *Echoes *

La data de 23 iunie 2007, Asociatia Romano-Canadi- ana din O awa-Gatineau a organizat primul turneu de tenis pentru jucatori din co- munitatea româna. Turneul a avut loc la March Tennis Club, in Kanata. Au partici- pat 30 de bărbaţi şi 11 femei. Un număr neasteptat de mare de spectatori au

DIN CUPRINS:

ARCOG: trecut, prezent si viitor Festivalul romanesc 2007 Joseph Boyle: salvatorul Romaniei Fratele adoptiv din Romania Evenimente recente din Romania Din invatamintele maicii Sofronia

asistat la turneu si si-au in- curajat favoritii, prietenii si rudele. Participantii s-au bucurat de o vreme min- unată, de un spectacol sportiv dinamic şi de un bufet excelent.

Mulţumim tuturor voluntar- ilor care au ajutat la pre- gatirea, coordonarea şi realizarea primului turneu de tenis al ARCOG. De asemenea, le multumim jucătorilor, spectatorilor si tuturor celor care facut do- natii pentru asociaţie. In contul ARCOG au fost de-

pusi 700 $, bani strînşi cu ocazia turneului de tenis.

Dragos Constantinescu

Numarul 1

Da, acesta este primul numar al unei noi publicatii romanesti din Canada. Ca publicatie a Asociatiei Romano-Canadi- ene din O awa-Gatineau (ARCOG), Ecouri isi propune sa relateze in princi- pal despre evenimente care au loc in co- munitatea romaneasca din regiunea capitalei nationale. Dar acest lucru nu este un obstacol in calea inspiratiei co- laboratorilor nostri. Fiindca o publicatie ca a noastra poate exista numai datorita efortului voluntar al autorilor, contribu- tiile acestora sint apreciate si pretuite in- diferent de subiectul abordat. Fara indoiala, veti gasi intotdeauna in paginile noastre puncte de vedere care sa ne identifice ca romani stabiliti in aceasta parte a Canadei. Pentru inceput, ne propunem sa aparem o data la doua luni. Pregatind primul numar, am realizat cit de ocu- pati sintem: cu serviciul, cu scoala, cu viata personala, cu alte activitati legate de ARCOG, cu voluntariate si cite altele. Ne-a trebuit ceva timp ca sa ne organi- zam si sa ne punem in miscare. In ciuda faptului ca a trebuit sa ne curatam rug- ina de pe condeie, scrierea articolelor a fost probabil cel mai usor si mai placut lucru. Daca aceasta publicatie isi datoreaza ex- istenta unui grup de entuziasti, ea nu poate supravietui fara cititori pasionati. Asadar, cititi-ne si scrieti-ne. Spuneti- ne ce ati vrea sa cititi in paginile noastre, ce articole v-au placut, ce articole v-au displacut. Paginile Ecourilor sint de- schise sugestiilor, criticilor si contribu- tiilor voastre. Va asteptam la ecouri@gmail.com. Dupa epuizarea exemplarelor tiparite, Ecouri va fi disponibila in format elec- tronic pe site-ul asociatiei, la www.arcog.ca. Tot acolo puteti gasi in- formatii utile despre ARCOG si despre evenimentele in curs de pregatire. Evi- dent, cel mai important eveniment al acestui sfirsit de vara este Festivalul Ro- manesc, editia a treia. Va asteptam la Haydon Park, duminica, 9 septembrie!

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Seara de romante la Ottawa

Pregătită intr-un timp scurt, cu mult efort dar cu bucurie, seara de romante din 27 iulie a fost o continuă delectatare, de la muzica selectionată cu grija la mâncarea plină de arome, de la aranjamentul muzical la prezentare. Au cântat solişti talen- taţi Doina Tibu, Miruna Banu, Magda Grabari acompaniaţi de formaţia Transilva- nia, au cântat pasionaţi ai romanţelor Ovidiu Motora, au cântat copii, au cantat seniori, am cântat impreună.

A fost o seară a amintirilor şi nostalgiilor, o seară romantic românească unde in ambianţa caldă creată de muzică, ne-am simţit cu toţii transportaţi virtual intr-un restaurant al Bucureştiului de altădată. Si chiar daca aici nu am putut auzi vocea Ioanei Radu sau a Mariei Tănase, am ascultat muzică, ne-am apropiat, am discu- tat.

Mirella Pop

Avantage Immobilier

Agente immobilliere affiliee

mirella@avantage-

immobilier.com www.avantage-immobilier.com 1179, rue St-Louis Gatineau, Quebec, J8T 2L7 Tel.: (819) 773-4000 Fax : (819) 778-0256 Cell : (819) 664-3700 Pager : (819) 778-9887

Regrete? Da, au fost si regrete. Participarea a fost moderată, puţin poate prea mod- erată. Să fie lipsa de informare sau lipsa de entuziasm? Inchei pe ton optimist mulţumind celor care au avut disponibilitatea sa participe, celor care au facut don- aţii, si celor care prin munca lor au creat această seară.

N-a fost decât ce-a trebuit sa fie / Si dacă-a fost cu adevărat ceva N-a fost decât un strop de veşnicie / Desprins dintr-un meschin “et caetera”.

(Romanţa meschină a lui Ion Minulescu)

Doina si George Banu

Bijuteria Maini de Aur Vanzare, reparatii in aur, argint, platina si ceasuri, creatie de bi- juterii la comanda, program de finantare

Les Promenades de l'Outaouais, 1100 Bd. Maloney, Gatineau

jemapel-et-jemanfu.org

Doi blogari gregari va

asteapta pe net. Cititi neaparat articolele despre Analize.

Christopher Winnicki

AnimaImage, Producer High Definition Videography for Weddings, Parties and Other Special Events inquire@animaimage.com http://www.animaimage.com 105 James Street,Ottawa Tel: (613) 276-0341

Calin Vuscan

RBC Insurance, Insurance Ad- visor life insurance, RBC Life Insurance Company disability insurance, long term care, critical illness

40 Hines Road, Suite 400, Kanata, ONK2K 2M5 Tel: (613) 592-8007

Fax: (613) 592-8007

Cell: (819) 962-5859

1-866-439-9607

Viorica

VIORICA'S EUROPEAN

ESTHETICS, DAY SPA facial, manicura, pedichiura, masaj

www.viorica.ca

  • 105 James Street, Ottawa

Tel: (613) 482-1211

Rodica Repciuc

VOYAGE ROLA,

Les Professionnels du voyage, President

  • 150 Promenade du Portage,

Hull, Quebec J8X 2K3

Tel: (819) 595-9333 Fax: (819) 595-9354

REDACTIA

Cornel Balan, Dragos Constantinescu, Ileana Constantinescu, Dr. F. I. Dworschak, Adina Gottardi, George Georgescu, Ioana Nicolau, Doina Tibu, Stejarel Veres Secretar de redactie: Alex Savulescu Coordonator: Adrian Costea

Scrieti-ne la ecouri@gmail.com. Trimiteti-ne articole, comentarii, sugestii, critici si va vom publica opiniile in limita spatiului disponibil.

Responsabilitatea punctelor de vedere exprimate in articolele publicate in Ecouri apartine exclusiv autorilor!

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Asociaţia Romano-Canadiana din Ottawa-Gatineau:

trecut, prezent si viitor

Asociaţia Româno-Canadiana din Ottawa-Gatineau (ARCOG) este asociaţia canadienilor de origine română din regiunea Ottawa-Gatineau. ARCOG continuă activitatea Asociaţiei Româno-Canadiene din Ottawa-Carleton, care a fost infiinţată în anul 1986, si mai apoi a devenit inactiva pentru o lungă perioadă de timp datorită lipsei voluntarilor care să îi sustină activitatea. Cum comunitatea română din zona Capitalei Naţionale a continuat sa crească pe ambele maluri alre riului Ottawa, s-a simţit nevoia infiinţării unei organizaţii care să sprijine si să reprezinte comuni- tatea. Au fost luate in consideraţie doua alterna- tive: crearea unei noi asociaţii sau reactivarea unei asociaţii deja existente. Cea mai simplă solutie a fost revitalizarea vechii asociaţii din regiunea Ot- tawa-Carleton. Domnul Eugen Motora a avut bunăvoinţa sa lucreze la acest proiect si, singur, după multă muncă, a reuşit in anul 2006 să obţină documentele prin care vechea asociaţie era repusa in activitate. In 2007 au urmat schimbarea numelui aso- ciatiei în Asociaţia Româno-Canadiană din Ottawa- Gatineau si aprobarea cererii ca noua asociaţie sa aiba atât numele cît si statutul de functionare în cele doua limbi oficiale, engleză si franceză. Schim- barea de nume reflectă redefinirea zonei de acti-

vitate a asociaţiei, astfel încât să includă intreaga regiune Ottawa-Outaouais, unde numărul

românilor este în continuă creştere. Următoarea etapă in definirea statutului asociaţiei ARCOG va fi cererea ca Asociaţia sa obţină statutul de organizatie caritabila (charity). Obiectivele principale ale asociaţiei ARCOG sint urmatoarele:

  • 1. Promovarea dorinţei canadienilor de origine

română din regiunea Ottawa-Gatineau de a se in- tegra pozitiv si util în societatea canadiană.

  • 2. Dezvoltarea grijei pentru păstrarea tradiţi-

ilor Româneşti si transmiterea lor generaţiilor vi- itoare.

  • 3. Păstrarea prestigiului cîstigat de generaţiile

trecute si prezente.

  • 4. Dezvoltarea legăturilor cu celelalte asociaţii

româno-canadiene de pe teritoriul Canadei sau din

afara Canadei.

  • 5. Pastrarea legăturii cu România si cu au-

torităţile românesti prin intermediul Ambasadei

României din Ottawa.

  • 6. Asociaţia este deschisa tuturor vorbitorilor

de limbă română, fără deosebire de religie, cu-

loare, etnie, sex, apartenenţă politică, şi va funcţiona prin aportul voluntar al membrilor săi. Vă aşteptăm!

Anul I, numarul 1, septembrie 2007 Vizitati-ne la www.arcog.ca Asociaţia Romano-Canadiana din Ottawa-Gatineau: trecut, prezent si

Asociaţia Româno-Canadiana din Ottawa-Gatineau vă invită la cea de a treia editie a

FESTIVALULUI

ROMANESC

9 Septembrie 2007, de la 11:00 la 19:00 In Parcul Andrew Haydon 3169 Carling Ave., Ottawa

Muzică tradiţională Dansuri folclorice româneşti Costume tradiţionale Artă şi artizanat Bucătărie românească Admisie şi parcare gratuite Contact : (613)-837-8941

(819)-664-3700

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Evenimente recente din Romania

Alex Savulescu

Patriarhul si artistul

Patriarhul Teoctist Arapasu, sef supreme al Bisericii Ortodoxe Romane, a murit la data de 30 iulie, la scurt timp dupa o interventie chirurgicala la Spi- talul Fundeni din Bucuresti. Citeva zile mai tirziu, artistul Florian Pi is s-a stins si el din viata, la Institutul Oncologic, unde fusese internat in urma cu o sapt- amina.

Cei doi oameni, care au influ- entat multe generatii, au fost doboriti de acelasi inamic – cancerul la prostata. In mod ironic, acesta a fost lucrul care i-a apropiat cel mai mult, dupa o viata in care cei doi au adoptat pozitii spiri- tuale extreme de diferite. Liderul religios Teoctist a fost tinta a numeroase controverse si critici. Opozi- tia sa acerba, din ultimii ani, la dez- valuirea numelor preotilor care au colaborat cu fosta Securitate, este unul din pacatele care nu-i pot fi trecute cu vederea de istorie. Ca Patriarh, Teoctist a preferat sa ii acorde sprijinul sau tacit lui Ceausescu, intr-o manevra pe care apologetii sai au descris-o mai tirziu ca fiind singura sansa de supravietuire a bisericii ortodoxe in timpul regimului comunist. Indiferent de meritele acestei ipoteze, comparatia cu rezistenta bis- ericii poloneze, de exemplu, in aceeasi perioada a istoriei, ii pune pe romani in vadita inferioritate. Un observator avizat al societatii est-europene, profe- sorul Timothy Kenny, afirma, de altfel, in Central Europe Review din martie 2001 : « Valorile Iluminismului nu au patruns niciodata miezul societatii ro- manesti (…) Spre deosebire de Polonia, care de-a lungul veacurilor a incetat sa existe ca stat de citeva ori, din cauza ca a rezistat invaziilor, Romania a ramas intacta ca natiune tocmai prin lipsa sa de rezistenta (…) Romania continua sa sufere astazi, din cauza propriilor ac- tiuni, desi ar merita mai mult decit atit » Indiferent de obiectii, ca lider spiri- tual oficial al 80% dintre romani vreme de 21 ani (intre 1986 si 2007), Teoctist poarta o parte din aceasta trista respon-

sabilitate. Prin contrast, artistul Pi is a fost toata viata sa un non-conformist, dedicat in intregime teatrului si muzicii. Sfidind autoritatile comuniste, Pi is si-a transformat parul lung si blugii intr-un simbol al libertatii de ex- presie, si a fost unul din sustinatorii cei mai activi ai muzicii folk si rock de cal- itate din 1970 incoace. A combatut igno- ranta si stupiditatea, a demolat de cite ori a avut ocazia miturile si legendele urbane care legau muzica rock de sa- tanism, si a devenit, in ultimii ani, pur- tatorul de cuvint oficial al francmasoneriei din Romania. Cunos- tintele sale muzicale enciclopedice, ev- idente prin nenumarate emisiuni radiofonice pre- si post-revolutionare, l- au facut un punct de referinta pentru multe generatii de tineri. Cu toate aces- tea, « Motu » Pi is nu a lasat niciodata acest succes sa i se urce la cap. A ramas una din putinele celebritati adevarate care au a evitat atentia presei – mai ales a presei de scandal - si nu a cautat cistig- uri materiale. Una din cele mai puternice amintiri pe care le am despre el este o simbata petrecuta intr- un mic club la subsolul Uni- versitatii Bucuresti, unde « Motu » tinea prelegeri despre istoria muzicii rock, in mijlocul unei audiente care ii sorbea fiecare cuvint. Interviul pe care i l-am luat atunci s-a prelungit si transformat intr-o discutie libera de citeva ore, la sfirsitul careia ne-am strins calduros miinile ca doi prieteni. Ramine de vazut cine si cum va umple golurile lasate de cei doi lideri culturali.

Anul I, numarul 1, septembrie 2007 Vizitati-ne la www.arcog.ca Evenimente recente din Romania Alex Savulescu Patriarhul

Energie atomica

La 7 august, Romania a pus ofi-

cial in functiune cel de-al doilea reactor nuclear al centralei Cernavoda, 11 ani

dupa inaugurarea primei unitati. La ca- pacitate maxima, Cernavoda va furniza aproximativ 18-20% din electricitatea nationala. Guvernul de la Bucuresti sus- tine ca intentioneaza sa creeze conditile necesare pen- tru punerea in functiune a inca doua reac- toare in urma- toarea decada – moment in care centrala ar urma sa ali- menteze 40% din nevoile Ro- maniei.

Anul I, numarul 1, septembrie 2007 Vizitati-ne la www.arcog.ca Evenimente recente din Romania Alex Savulescu Patriarhul

Anuntul vine ca o confirmare a schimbarii globale de mentalitate in fata realitatilor geopolitice. In Romania, nevoia de electricitate este evidenta - consumul energetic din ce in ce mai mare, datorat relansarii economice, este scos in evidenta de foarte vizibila crestere a numarului de instalatii de aer conditionat, cu care populatia incearca sa contrabalanseze caldurile record care au asaltat Romania in ultimii ani.

Seceta si scumpiri

Federatia Sindicatelor din In- dustria Alimentara estimeaza ca pro- dusele de baza se vor scumpi cu 40% din octombrie, fiindca seceta a marit costurile materiei prime. Conform FSIA, piinea si carnea de vita se vor scumpi cu 40%, la fel si conservele de legume şi fructe. Guvernul Tariceanu nu s-a hazardat deocamdata sa faca orice declaratie in aceasta directie, avind in vedere ca mecanismele eco- nomice pot fi influentate de multi alti factori interni si externi. Din pacate, zvonurile au dus deja la scumpiri sem- nificative ale alimentelor, mai ales din partea micilor producatori care in- cearca sa se puna la adapost. In plus, o serie de experti afirma in presa ca, dupa trei luni consecutive de stationare, sec- eta e responsabila pentru cresterea ratei anuale a inflatiei de la 3,8% la 4% - ceea ce depaseste limitele impuse de angaja- mentele din cadrul Uniunii Europene.

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Din poveţele Maicii Sofronia

Ileana Constantinescu

Cu câţiva

ani

în

urmă am primit un cadou care atunci mi s-a părut oarecare, era o carte scrisă de un medic ger- man despre câteva tradiţii româneşti şi obiceiuri bisericeşti. Numele cărţii, “Poveţele Maicii Sofro- nia”, nu m-a inspirat pe moment aşa că, ocupată fiind cu serviciul şi viaţa cotidiană, nu am dat prea multa atenţie acestui cadou. Am luat cartea şi am pus-o pe unul din rafturile bibliotecii din basement, uitind pur şi simplu de existenţa ei. Saptaminile trecute, cautînd prin biblioteca o alta carte am văzut inghesuită intr-un colţ Poveţele Maicii Sofro- nia si, cum aveam timp si dispoziţie, am răsfoit câteva pagini. Nu mare mi-a fost mirarea sa gasesc un tezaur de sfa- turi practice, informaţii de viata, sfaturi despre plante, nutriţie, reţete culinare tradiţionale, legende si descrierea unor obiceiuri românesti pe care nu le cunoşteam. Cartea mi s-a părut atit de interesantă încît în umatoarele zile am citit- o din scoarţa in scoarţa. M-am gîndit apoi că alte persoane ar putea fi in- teresate in cunoasterea poveţelor Maicii Sofronia. Cind mi s-a oferit posibilitatea sa scriu in paginile acestei publi- caţii, am decis să incep cu câteva articole care sa

redea parţial conţinutul

acestei cărti. Autorul, medicul german Alexander Rein- hardt, a vizitat prima data România la in- ceputul anilor 1980. Apoi au urmat alte vizite în care a cunoscut multe parţi ale României, dar locul care l-a fascinat si pe care mai apoi l-a in- drăgit a fost Mânăstirea Agapia. L-au atras aici liniştea locurilor, tradiţia satului românesc cu formele sale patriarhale, mânăstirea plină de exo- tismul ritului ortodox. La Agapia, “Chiliile maicilor cu muşcatele sângerii de pe pervaze, cu micile grădini de legume, ofer- eau cel mai bun argu- ment că dacă mai există pe Pământ vreo amintire a Paradisului, atunci aceasta numai acolo putea fi găsită”. Si cum povestea nu putea sa se termine aici, autorul cunoaşte la Agapia un om pe cât de simplu in aparentă, pe atât de cultivat si în- telept: Maica Sofronia. Absolventă a Facultatii de Istorie a Universităţii Sorbona în anii 1939, Maica Sofronia decide sa se retraga la mânăstire dupa ce soţul şi tatăl mor amândoi în închisorile co- muniste. In mânăstire găseste alte pasiuni. Devine devine culegă- toare de tradiţii folclorice românesti si cunoscă- toare a plantelor medici- nale, expertă în culegerea, prelucrarea si utilizarea acestora. Adevărata poveste incepe de fapt in

1987, an in care medicul Alexander Reinhardt este diagnosticat cu cancer terminal, neoperabil. Deprimat si speriat, pleacă sa stea o vreme la Agapia, locul sau de inimă, acolo unde simţea ca poate găsi linistea si atmosfera de reculegere spirituală de care avea acum nevoie. Ajuns la Agapia, Alexander Reinhardt o găseşte pe Maica Sofro- nia ocupată cu treburile sfinte şi încet începe să îi povestească despre boală, diagnostic, starea sa psihică si mentală. Ii spune că în Germania medicii i-au dat un an de viaţă, că a venit aici sa-si regăsească echilibrul psi- hic si liniştea sufletească pe care le pierduse, că are nevoie de ajutor. As- cultându-l cu atentie si

răbdare, Maica Sofronia îi răspunde cu blândeţe:

“De unde ştii că mai ai de trăit doar un an? … Clipa si ceasul fiecaruia nu sint cunoscute decit Domnului. Un an poate însemna mult, o viată in- treagă dacă stii cum să-l foloseşti, sau poate in- semna mai puţin de o clipa dacă îl iroseşti… .. Dacă tot nu te mai in- teresează acest an, dacă tot eşti convins că nu mai ai nici o şansa, dacă nu urmezi nici un tratament medical si dacă îţi place aici la Agapia, rămîi în sat un an şi la sfârşitul aces- tui an vom sta din nou de vorba. Şi mai mult, tre- buie să îmi promiţi că în tot acest timp mă vei as- culta şi vei urma “trata- mentul” meu”.

(va urma)

Anul I, numarul 1, septembrie 2007 Vizitati-ne la www.arcog.ca Din poveţele Maicii Sofronia Ileana Constantinescu Cu

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Un erou canadian uitat: Joseph Boyle, salvatorul Romaniei

Dr. F. I. Dworschak

 

stanca din muntii Carpati, adusa tot de

 

La

intrarea in

regina Maria dupa ce a

cimitirul prezbiterian din

vizitat mormantul sim-

orasul Woodstock,

la

sud de Toronto, vezi chiar in fata ta un mon- ument inalt, care dom- ina peisajul. Aleea face un cerc in jurul acestui monument deosebit de

plu in Anglia in 1923 si l-a gasit prea saracacios pentru un om atit de ex- traordinar precum Joe Klondike, adica Joseph Boyle.

toate

celelalte, iar

pe

Titlul de Salvator al Romaniei este,

latura dinspre sud poti

fireste, mult exagerat,

citi aceasta inscriptie:

dupa cum oricine famil-

"Locotenent Colonel Joseph W. Boyle D.S.O., Regele Klondike-ului si

iarizat cu istoria Ro- maniei prea bine stie. Dar a fost un moment in

Salvatorul

Romaniei,

istoria acestui popor,

mort in Hampton Hill,

cand Romania a fost

Anglia, la

14

Aprilie

fortata sa iscaleasca un

1923, si reinhumat

in

tratat de pace cu condi-

tara sa natala, la

29

tii draconice impuse de

iunie, 1983." In fata este mor- mantul, acoperit cu o lespede de piatra pe

Germania si Austria (Bucuresti, 7 mai 1918) si era amenintata de la rasarit dupa ce bolse-

care se afla un vers al poetului Robert Service din poemul The law of Yukon: "avea o inima de viking si credinta simpla a unui copil". La capatul mormantului este o cruce de piatra

vicii semnasera tratatul de pace la Brest Litovsk la 3 martie 1918. Tara era parasita de Aliati si uitata de Dumnezeu, parjolita de epidemii, de foamete, de saracie. In aceasta atmosfera fune-

veche, in

stil ortodox,

bra, un om strain intr-o

iar in coltul din dreapta

uniforma stranie sos-

jos se vede litera M.

este la Sulina, la 1

Putini sunt aceia care isi dau seama ca litera M

aprilie 1918, cu un mic vapor, mai mult o

este

initiala

Reginei

epava, dar aducand cu

Maria a Romaniei, ca

sine de la Odessa 62 de

versul din

poemul lui

prizonieri romani

Robert Service pe les- pedea de piatra a fost ales tot de ea si ca crucea veche de o mie de ani vine dintr-o

eliberati de la o moarte aproape sigura. Printre cei salvati se aflau vi- cepresedintele senatu- lui, patru senatori, doi

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Anul I, numarul 1, septembrie 2007 Un erou canadian uitat: Joseph Boyle, salvatorul Romaniei Dr. F.

generali si Comandorul si Directorul afacerilor navale Basil Pantazzi. Acest act de eroism a fost realizat aproape singur de colonelul canadian Joseph Boyle, care a demonstrat inca o data un imens curaj, o energie inegalabila si o capacitate de a analiza lucid o situatie de criza si a lua masurile nece- sare in mod rapid si de- cisiv. Si asta numai pentru ca ii devenisera dragi acest popor si Regina lui. Si ar trebui sa evidentiem si marele lui talent in diplomatie si darul de a intui carac- terul si defectele priete- nilor si adversarilor si de a si gasi aliati cam peste tot. Si cunostea perfect psihologia maselor. In Comandorul Pantazzi el gasise un colaborator

foarte pretios prin cura- jul si experienta aces- tuia. La 5 aprilie sunt primiti la Galati cu en- tuziasm de reprezen- tantii guvernului, ai palatului si de popor. La 6 aprilie 1918 ajung cu totii la Iasi, unde Boyle este primit ca un erou.A doua zi Boyle ia pranzul cu Regele si Regina si i se confera medalia Steaua Romana. In disperarea si tragedia prin care tre- cusera romanii, aparuse la orizont, in sfarsit, un succes, o raza de lu- mina si speranta. Nu e de mirare ca multi l-au proclamat pe Joseph Boyle, evident in mod exagerat, Salvatorul Ro- maniei. Asa se nasc mi- turile.

(va urma)

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Cine, unde, cind

Saphira

Vara nu s-a terminat inca desi suntem la inceputul lui septembrie. Inca putem iesi afara pentru un concert in aer liber, festivaluri, show-uri sau chiar pentru o simpla plimbare pe malul Canalului Rideau. Cum adica… N-am timp!? Faceti-va timp! Luati-va prietenul, sotia, copii, ciinele, palaria si mergeti! There is life out there! In plus, aveti si de unde alege!

Cats — show Broadway. 23-28 oc- tombrie

·

Centrepointe Theater

· Women Fully Clothed, 28 septembrie · O awa Valley Country Music Hall of

Fame Awards Show, 30 septembrie · Jeff Healey’s Jazz Wizards, 4 octombrie · The Alexander Brothers, 12 octombrie · Wingfield's Inferno, 16, 17, 18, 19, 20 octombrie · Classic Albums Live: Pink Floyd — The Wall, 27 octombrie

Scotiabank Place

· Hillary Duff, 5 septembrie · Brad Paisley, 7 septembrie · Genesis, 15 septembrie · Rush, 21 septembrie · Sum 41 & Finger Eleven, 31 octombrie

National Arts Centre

Citeva dintre spectacolele din septem- brie si octombrie:

· Premiera mondiala a piesei de teatru The Penelopiad, 2–6 octombrie · Août — Un repas à la campagne, piesa de teatru in limba franceza, 3–6 oc- tombrie · O awa Symphony Orchestra — Mahler: Symphony No.2 (Resurrec- tion), 1 octombrie · Othello — piesa de teatru in limba franceza, 23–27 octombrie

Festivaluri

· Festivalul Românesc – 9 septembrie,

Andrew Hayden Park

· Air Balloon Festival, 31 august 31 - 3 septembrie, Gatineau · O awa International Animation Festi- val – 19-23 septembrie (unul dintre fa- voritele mele, mai putin cunoscut, excelent pentru toate virstele) Suporteri, pregatiti-va tri- courile si steagurile! Hockey in Canada, 2007-2008, incepe in 4 oc-

tombrie

...

Go Sens go!

Misiunea Ortodoxa Sf. Ierarh

Nicolae – Preot Daniel Banu

  • 253 Echo Drive, Ottawa

Tel: 819-682-4291 http://www.ortodox.ca/ ProgramLiturgic.html

Parohia Sf Matei – Preot Grigorie Tapuc

  • 289 Spencer Street, Ottawa

Tel: 819-775-3281

ottawa.ca/programul.html

Anul I, numarul 1, septembrie 2007 Vizitati-ne la www.arcog.ca Cine, unde, cind Saphira Vara nu s-a

Zile importante:

· 3 septembrie – Labour day: bucurati- va de ea, s-ar putea sa fie ultima zi lib- era din anul acesta fara zapada! · 23 septembrie – Echinoxul de toamna · 8 octombrie 8 – Thanksgiving Day, daca nu ninge astazi…bucurati-va, cu siguranta aceasta este ULTIMA zi libera a anului fara zapada. · 28 octombrie – in Europa, orarul de vara se termina la 01.00 UTC (ceasurile se muta inapoi cu o ora); in Canada, orarul de vara se termina in 4 noiem- brie. · Octombrie 31 – Halloween: unul din- tre cale mai asteptate evenimente ale toamnei, mult asteptat de copii… si nu numai! Nu, nu e zi libera, trebuie sa mergeti la lucru! Fiti generosi cu bom- boanele si ciocolata daca Austin Powers va bate la usa. It could be me… Yeah, baby!

O seara la Chez Lucien

Ioana Nicolau

Te prinde sambata seara fara nici un plan si nu stii ce sa faci? Chiar daca

O awa nu este un oras asa de aglomerat ca Toronto sau plin de agitatie ca Montreal,

poti totusi gasi multe locuri agreabile in centrul orasului. Unul dintre aceste locuri este Chez Lucien, la 137 Murray St., in Byward Market. Chez Lucien este localul perfect pentru romanticii care cauta o atmosfera rustica dar

in acelasi timp plina de joie-de-vivre si animatie. La Chez Lucien te simti ca la un pri- eten acasa, stand la doua beri si vorbit de una si de alta. Localul se afla intr-o casa veche cu doua etaje: etajul doi este o incapere linistita unde se poate lua cina, iar eta- jul principal este spatios si aerisit. Peretii din piatra si caramida roscata cu arcade ele- gante, sculptate in lemn, dau un ton de vechime si comfort. La primul nivel se afla un tonomat unde poti sa-ti alegi muzica preferat: de la Blue Rodeo pana la Edith Piaf si Bob Marley. Iar duminica seara poti asculta muzica de jazz live. Chez Lucien este cunoscut nu numai pentru berea ie ine dar si pentru bu- cataria franceza. Meniul este variat, cu specialitati cum ar fi croque-monsieur (crois-

sant cu sunca in sos béchamel) si escargots, dar si cu mancaruri mai putin complicate ca hamburgers, fripturi de porc si vita, si, evident, aripi de pui. Deserturile sunt de-

  • http://www.bor-sfmatei- osebit de delicioase si la pret convenabil: clatite cu fructe sau sirop de artar, fondue de ciocolata si alte specialitati ale zilei. Ziarul X-Press, a desemnat Chez Lucien drept cel mai bun bar din O awa.

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Fratele adoptiv din Romania

Cornel Balan

In urma cu vreo doi ani am vazut un film care m-a impresionat. Se numea “About Schmidt” si era despre un om care ajuns la virsta pensionarii descopera ca nimic din viata lui nu fusese extraor- dinar: avusese o casnicie searbada, un servici banal de care odata pensionat nu-l mai leaga nimic iar fata traieste departe de el, are viata ei si este in- strainata de el. Ajuns spre apusul vietii si pe punctul de a-si eticheta viata un esec total, realizeaza ca singurul lucru care il umple de satisfactie si caldura sufleteasca este dialogul pe care il poarta prin core- spondenta cu un copil sarac din Africa, pe care il sponsoriza. La putina vreme dupa ce vad filmul, imi suna la usa intr-o seara o fata reprezentatnta World Vision. Pentru cine nu stie, World Vision este o organi- zatie de binefacere non- profit care sponsorizeaza copiii din zone foarte sarace ale globului, aju- torul constind intr-o suma lunara de aproximativ 35 $ pe care o familie dintr-o tara dezvoltata se obliga sa o furnizeze, de preferat pina ce copilul ajunge la majorat. Era iarna, frig si intuneric deja afara, si in mod normal i-as fi trintit usa in nas cum fac de obi- cei, mai ales ca fata parca vorbea cu prune in gura, nasul ii curgea in continuu, iar zapada ce i se topea de

pe bocanci im murdarea holul de la intrare proaspat renovat. Dar amintirea fil- mului m-a oprit sa fac asta. Am ascultat ce a avut de spus iar la final am intrebat-o daca exista posibilitatea sa spon- sorizez nu neaparat un copil din Africa ci unul din Europa de Est. Fata este aproape sigura ca are si o tara din Europa de Est, dar ca sa aflam cu certitudine nu trebuie decit sa scoata o mica harta plianta a globului unde cu culori porto- calii sint delim-

itate

tarile

considerate ca au nevoie de

ajutor. Desco-

par ca tara re-

spectiva

e

copilul care are o moaca simpatico iar in fundal se vedea casa in care locuieste. Uitindu-ma mai atent la poza si la casa re- alizez brusc ca in Romania mai exista si natiuni con- locuitoare si mai mult ca sigur copilul este tigan. Poate ca daca as fi gindit ca pe vremea cind am ple- cat din tara m-ar fi deran- jat asta, dar intre timp am mai evoluat si zic eu odata ce faci un bine nu con- teaza cui il faci, din mo- ment ce oricum ai ales sa-l faci unui strain. «Cine este in poza?» in- treaba copiii. «Este fratele vostru adoptiv din Romania»

raspund

in

Anul I, numarul 1, septembrie 2007 Vizitati-ne la www.arcog.ca Fratele adoptiv din Romania Cornel Balan In

Romania. Intre doua senzatii diametral opuse : una de furie amestecata cu jena pentru ca dintre toate tar- ile tocmai tara noastra este pe lista portocalie si alta de satisfactie ca cel putin pot ajuta un copil de roman, ma hotarasc pe loc sa semnez hirtiile de spon- sorizare spre surprinderea sotiei care ma credea nepotul lui Hagi Tudose. Cam la vreo doua saptamini dupa aceea primesc un plic expediat de catre World Vision Ro- mania in care aflu numele

gluma si lipesc poza magnet- ica pe frigider. Dar copiii mei nu prea stiu de gluma si a doua zi gas- esc poza distrusa in cosul de gunoi. Semn ca nu simt nevoia unui frate. Din cind in cind primesc scrisori care par a fi din partea copilului pen- tru ca sint semnate cu nu- mele lui si sint scrise stingaci ca de o mina de copil si cu greseli de or- tografie. Cu toate acestea scrisorile sint scrise in ro- maneste apoi in engleza, lucru care pentru un copil

copilului si descopar ca din intimplare este de o seama cu baietelul meu care pe atunci avea cam trei ani. Inauntru se afla deasemenea o poza cu

de patru ani din Romania, de undeva de la tara pare remarcabil. Baiatul meu de exemplu nici acum la cinci ani nu stie nici sa citeasca nici sa scrie in nici o limba.

In schimb din nou a stiut sa rupa in bucati scrisoarea de la «fratele adoptiv». Incepusem sa ma gindesc ca poate ar trebui sa-mi trimit copiii sa studieze la o scoala de la tara din Romania, undeva intr-un sat pitoresc de tigani, unde poate ar deveni mai indrazneti si mai intre- prinzatori. Le-am povestit prietenilor din Romania intimplarea si ei mi-au elu- cidat misterul: se pare ca scrisorile sint compuse de studenti romani angajati part-time care scriu si sem- neaza in numele copiilor pentru a maguli senti- mentele sponsorilor occi- dentali. Chiar daca este asa, mie mi se pare un mic truc nevinovat, eu fiind de parere ca a minti pentru a facilita o cauza dreapta este scuzabil. Faptul ca s-ar plati niste studenti romani din fonduri nu vad de ce ar der- anja, pentru ca World Vision reuseste sa-si pastreze cos- turile de operare extrem de mici, undeva in jur de 7%. O suma neglijabila compar- ind cu costurile de operare ale UNICEF care sint in jur de 40%. Ideea de final este ca acordarea de ajutor oa- menilor nevoiasi sta la temelia crestinismului si o fapta caritabila lasa in su- flet un sentiment de mul- tumire. Fiecare dintre noi ar trebui sa o facem, daca prin World Vision sau prin alte mijloace, asta este mai putin important. Si da, exista rambursare de taxe, de asemenea…