Sunteți pe pagina 1din 8

Ecouri

Anul I, numarul 1, septembrie 2007


PALMARES Rezultatele turneului sunt urmatoarele: Simplu femei: Gabriela Nicolau Simplu barbati (sub 20 ani): Daniel Marinescu Simplu barbati (20-55 ani): Cristian Cojocaru Simplu barbati (peste 55 ani): Dragos Constantinescu Dublu femei: Monica Slobozianu si Sabina Vigheci Dublu barbati: Cristian Cojocaru si Dragos Constantinescu Dublu mixt: Vlad Pana si Polina Varabanova

Publicatie a Asociatiei Romano-Canadiene din O awa-Gatineau


Vizitati-ne la www.arcog.ca

Echoes * Echos *Echoes * Echos *Echoes * Echos *Echoes * Echos *Echoes * Echos

Numarul 1
Da, acesta este primul numar al unei noi publicatii romanesti din Canada. Ca publicatie a Asociatiei Romano-Canadiene din O awa-Gatineau (ARCOG), Ecouri isi propune sa relateze in principal despre evenimente care au loc in comunitatea romaneasca din regiunea capitalei nationale. Dar acest lucru nu este un obstacol in calea inspiratiei colaboratorilor nostri. Fiindca o publicatie ca a noastra poate exista numai datorita efortului voluntar al autorilor, contributiile acestora sint apreciate si pretuite indiferent de subiectul abordat. Fara indoiala, veti gasi intotdeauna in paginile noastre puncte de vedere care sa ne identice ca romani stabiliti in aceasta parte a Canadei. Pentru inceput, ne propunem sa aparem o data la doua luni. Pregatind primul numar, am realizat cit de ocupati sintem: cu serviciul, cu scoala, cu viata personala, cu alte activitati legate de ARCOG, cu voluntariate si cite altele. Ne-a trebuit ceva timp ca sa ne organizam si sa ne punem in miscare. In ciuda faptului ca a trebuit sa ne curatam rugina de pe condeie, scrierea articolelor a fost probabil cel mai usor si mai placut lucru. Daca aceasta publicatie isi datoreaza existenta unui grup de entuziasti, ea nu poate supravietui fara cititori pasionati. Asadar, cititi-ne si scrieti-ne. Spunetine ce ati vrea sa cititi in paginile noastre, ce articole v-au placut, ce articole v-au displacut. Paginile Ecourilor sint deschise sugestiilor, criticilor si contributiilor voastre. Va asteptam la ecouri@gmail.com. Dupa epuizarea exemplarelor tiparite, Ecouri va disponibila in format electronic pe site-ul asociatiei, la www.arcog.ca. Tot acolo puteti gasi informatii utile despre ARCOG si despre evenimentele in curs de pregatire. Evident, cel mai important eveniment al acestui srsit de vara este Festivalul Romanesc, editia a treia. Va asteptam la Haydon Park, duminica, 9 septembrie!

Turneu de tenis la Ottawa


La data de 23 iunie 2007, Asociatia Romano-Canadiana din O awa-Gatineau a organizat primul turneu de tenis pentru jucatori din comunitatea romna. Turneul a avut loc la March Tennis Club, in Kanata. Au participat 30 de brbai i 11 femei. Un numr neasteptat de mare de spectatori au asistat la turneu si si-au incurajat favoritii, prietenii si rudele. Participantii s-au bucurat de o vreme minunat, de un spectacol sportiv dinamic i de un bufet excelent. Mulumim tuturor voluntarilor care au ajutat la pregatirea, coordonarea i realizarea primului turneu de tenis al ARCOG. De asemenea, le multumim juctorilor, spectatorilor si tuturor celor care facut donatii pentru asociaie. In contul ARCOG au fost depusi 700 $, bani strni cu ocazia turneului de tenis. Dragos Constantinescu

DIN CUPRINS: ARCOG: trecut, prezent si viitor Festivalul romanesc 2007 Joseph Boyle: salvatorul Romaniei Fratele adoptiv din Romania Evenimente recente din Romania Din invatamintele maicii Sofronia

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Seara de romante la Ottawa


Pregtit intr-un timp scurt, cu mult efort dar cu bucurie, seara de romante din 27 iulie a fost o continu delectatare, de la muzica selectionat cu gra la mncarea plin de arome, de la aranjamentul muzical la prezentare. Au cntat soliti talentai Doina Tibu, Miruna Banu, Magda Grabari acompaniai de formaia Transilvania, au cntat pasionai ai romanelor Ovidiu Motora, au cntat copii, au cantat seniori, am cntat impreun. A fost o sear a amintirilor i nostalgiilor, o sear romantic romneasc unde in ambiana cald creat de muzic, ne-am simit cu toii transportai virtual intr-un restaurant al Bucuretiului de altdat. Si chiar daca aici nu am putut auzi vocea Ioanei Radu sau a Mariei Tnase, am ascultat muzic, ne-am apropiat, am discutat. Regrete? Da, au fost si regrete. Participarea a fost moderat, puin poate prea moderat. S e lipsa de informare sau lipsa de entuziasm? Inchei pe ton optimist mulumind celor care au avut disponibilitatea sa participe, celor care au facut donaii, si celor care prin munca lor au creat aceast sear. N-a fost dect ce-a trebuit sa e / Si dac-a fost cu adevrat ceva N-a fost dect un strop de venicie / Desprins dintr-un meschin et caetera. (Romana meschin a lui Ion Minulescu)

Mirella Pop
Avantage Immobilier Agente immobilliere affiliee mirella@avantageimmobilier.com www.avantage-immobilier.com 1179, rue St-Louis Gatineau, Quebec, J8T 2L7 Tel.: (819) 773-4000 Fax : (819) 778-0256 Cell : (819) 664-3700 Pager : (819) 778-9887

Viorica
VIORICA'S EUROPEAN ESTHETICS, DAY SPA facial, manicura, pedichiura, masaj www.viorica.ca 105 James Street, Ottawa Tel: (613) 482-1211

Doina si George Banu


Bijuteria Maini de Aur Vanzare, reparatii in aur, argint, platina si ceasuri, creatie de bijuterii la comanda, program de finantare Les Promenades de l'Outaouais, 1100 Bd. Maloney, Gatineau

Calin Vuscan
RBC Insurance, Insurance Advisor life insurance, RBC Life Insurance Company disability insurance, long term care, critical illness 40 Hines Road, Suite 400, Kanata, ONK2K 2M5 Tel: (613) 592-8007 Fax: (613) 592-8007 Cell: (819) 962-5859 1-866-439-9607

Rodica Repciuc
VOYAGE ROLA, Les Professionnels du voyage, President 150 Promenade du Portage, Hull, Quebec J8X 2K3 Tel: (819) 595-9333 Fax: (819) 595-9354

jemapel-et-jemanfu.org
Doi blogari gregari va asteapta pe net. Cititi neaparat articolele despre Analize.

REDACTIA
Cornel Balan, Dragos Constantinescu, Ileana Constantinescu, Dr. F. I. Dworschak, Adina Gottardi, George Georgescu, Ioana Nicolau, Doina Tibu, Stejarel Veres Secretar de redactie: Alex Savulescu Coordonator: Adrian Costea Scrieti-ne la ecouri@gmail.com. Trimiteti-ne articole, comentarii, sugestii, critici si va vom publica opiniile in limita spatiului disponibil.
Responsabilitatea punctelor de vedere exprimate in articolele publicate in Ecouri apartine exclusiv autorilor!

Christopher Winnicki
AnimaImage, Producer High Definition Videography for Weddings, Parties and Other Special Events inquire@animaimage.com http://www.animaimage.com 105 James Street,Ottawa Tel: (613) 276-0341

Pagina 2

Ecouri

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Asociaia Romano-Canadiana din Ottawa-Gatineau: trecut, prezent si viitor


Asociaia Romno-Canadiana din Ottawa-Gatineau (ARCOG) este asociaia canadienilor de origine romn din regiunea Ottawa-Gatineau. ARCOG continu activitatea Asociaiei Romno-Canadiene din Ottawa-Carleton, care a fost infiinat n anul 1986, si mai apoi a devenit inactiva pentru o lung perioad de timp datorit lipsei voluntarilor care s i sustin activitatea. Cum comunitatea romn din zona Capitalei Naionale a continuat sa creasc pe ambele maluri alre riului Ottawa, s-a simit nevoia infiinrii unei organizaii care s sprijine si s reprezinte comunitatea. Au fost luate in consideraie doua alternative: crearea unei noi asociaii sau reactivarea unei asociaii deja existente. Cea mai simpl solutie a fost revitalizarea vechii asociaii din regiunea Ottawa-Carleton. Domnul Eugen Motora a avut bunvoina sa lucreze la acest proiect si, singur, dup mult munc, a reuit in anul 2006 s obin documentele prin care vechea asociaie era repusa in activitate. In 2007 au urmat schimbarea numelui asociatiei n Asociaia Romno-Canadian din OttawaGatineau si aprobarea cererii ca noua asociaie sa aiba att numele ct si statutul de functionare n cele doua limbi oficiale, englez si francez. Schimbarea de nume reflect redefinirea zonei de activitate a asociaiei, astfel nct s includ intreaga regiune Ottawa-Outaouais, unde numrul romnilor este n continu cretere. Urmtoarea etap in definirea statutului asociaiei ARCOG va fi cererea ca Asociaia sa obin statutul de organizatie caritabila (charity). Obiectivele principale ale asociaiei ARCOG sint urmatoarele: 1. Promovarea dorinei canadienilor de origine romn din regiunea Ottawa-Gatineau de a se integra pozitiv si util n societatea canadian. 2. Dezvoltarea grijei pentru pstrarea tradiiilor Romneti si transmiterea lor generaiilor viitoare. 3. Pstrarea prestigiului cstigat de generaiile trecute si prezente. 4. Dezvoltarea legturilor cu celelalte asociaii romno-canadiene de pe teritoriul Canadei sau din afara Canadei. 5. Pastrarea legturii cu Romnia si cu autoritile romnesti prin intermediul Ambasadei Romniei din Ottawa. 6. Asociaia este deschisa tuturor vorbitorilor de limb romn, fr deosebire de religie, culoare, etnie, sex, apartenen politic, i va funciona prin aportul voluntar al membrilor si. V ateptm!

Asociaia Romno-Canadiana din Ottawa-Gatineau v invit la cea de a treia editie a

FESTIVALULUI ROMANESC
9 Septembrie 2007, de la 11:00 la 19:00 In Parcul Andrew Haydon 3169 Carling Ave., Ottawa Muzic tradiional Dansuri folclorice romneti Costume tradiionale Art i artizanat Buctrie romneasc Admisie i parcare gratuite Contact : (613)-837-8941 (819)-664-3700 Pagina 3 Ecouri

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Evenimente recente din Romania


Alex Savulescu Patriarhul si artistul Patriarhul Teoctist Arapasu, sef supreme al Bisericii Ortodoxe Romane, a murit la data de 30 iulie, la scurt timp dupa o interventie chirurgicala la Spitalul Fundeni din Bucuresti. Citeva zile mai tirziu, artistul Florian Pi is s-a stins si el din viata, la Institutul Oncologic, unde fusese internat in urma cu o saptamina. Cei doi oameni, care au inuentat multe generatii, au fost doboriti de acelasi inamic cancerul la prostata. In mod ironic, acesta a fost lucrul care i-a apropiat cel mai mult, dupa o viata in care cei doi au adoptat pozitii spirituale extreme de diferite. Liderul religios Teoctist a fost tinta a numeroase controverse si critici. Opozitia sa acerba, din ultimii ani, la dezvaluirea numelor preotilor care au colaborat cu fosta Securitate, este unul din pacatele care nu-i pot trecute cu vederea de istorie. Ca Patriarh, Teoctist a preferat sa ii acorde sprinul sau tacit lui Ceausescu, intr-o manevra pe care apologetii sai au descris-o mai tirziu ca ind singura sansa de supravietuire a bisericii ortodoxe in timpul regimului comunist. Indiferent de meritele acestei ipoteze, comparatia cu rezistenta bisericii poloneze, de exemplu, in aceeasi perioada a istoriei, ii pune pe romani in vadita inferioritate. Un observator avizat al societatii est-europene, profesorul Timothy Kenny, arma, de altfel, in Central Europe Review din martie 2001 : Valorile Iluminismului nu au patruns niciodata miezul societatii romanesti () Spre deosebire de Polonia, care de-a lungul veacurilor a incetat sa existe ca stat de citeva ori, din cauza ca a rezistat invaziilor, Romania a ramas intacta ca natiune tocmai prin lipsa sa de rezistenta () Romania continua sa sufere astazi, din cauza propriilor actiuni, desi ar merita mai mult decit atit Indiferent de obiectii, ca lider spiritual ocial al 80% dintre romani vreme de 21 ani (intre 1986 si 2007), Teoctist poarta o parte din aceasta trista responsabilitate. Prin contrast, artistul Pi is a fost toata viata sa un non-conformist, dedicat in intregime teatrului si muzicii. Sdind autoritatile comuniste, Pi is si-a transformat parul lung si blugii intr-un simbol al libertatii de expresie, si a fost unul din sustinatorii cei mai activi ai muzicii folk si rock de calitate din 1970 incoace. A combatut ignoranta si stupiditatea, a demolat de cite ori a avut ocazia miturile si legendele urbane care legau muzica rock de satanism, si a devenit, in ultimii ani, purtatorul de cuvint ocial al francmasoneriei din Romania. Cunostintele sale muzicale enciclopedice, evidente prin nenumarate emisiuni radiofonice pre- si post-revolutionare, lau facut un punct de referinta pentru multe generatii de tineri. Cu toate acestea, Motu Pi is nu a lasat niciodata acest succes sa i se urce la cap. A ramas una din putinele celebritati adevarate care au a evitat atentia presei mai ales a presei de scandal - si nu a cautat cistiguri materiale. Una din cele mai puternice amintiri pe care le am despre el este o simbata petrecuta intrun mic club la subsolul Universitatii Bucuresti, unde Motu tinea prelegeri despre istoria muzicii rock, in mlocul unei audiente care ii sorbea ecare cuvint. Interviul pe care i l-am luat atunci s-a prelungit si transformat intr-o discutie libera de citeva ore, la srsitul careia ne-am strins calduros miinile ca doi prieteni. Ramine de vazut cine si cum va umple golurile lasate de cei doi lideri culturali. Energie atomica La 7 august, Romania a pus ocial in functiune cel de-al doilea reactor nuclear al centralei Cernavoda, 11 ani dupa inaugurarea primei unitati. La capacitate maxima, Cernavoda va furniza aproximativ 18-20% din electricitatea nationala. Guvernul de la Bucuresti sustine ca intentioneaza sa creeze conditile necesare pentru punerea in functiune a inca doua reactoare in urmatoarea decada moment in care centrala ar urma sa alimenteze 40% din nevoile Romaniei. Anuntul vine ca o conrmare a schimbarii globale de mentalitate in fata realitatilor geopolitice. In Romania, nevoia de electricitate este evidenta consumul energetic din ce in ce mai mare, datorat relansarii economice, este scos in evidenta de foarte vizibila crestere a numarului de instalatii de aer conditionat, cu care populatia incearca sa contrabalanseze caldurile record care au asaltat Romania in ultimii ani. Seceta si scumpiri Federatia Sindicatelor din Industria Alimentara estimeaza ca produsele de baza se vor scumpi cu 40% din octombrie, indca seceta a marit costurile materiei prime. Conform FSIA, piinea si carnea de vita se vor scumpi cu 40%, la fel si conservele de legume i fructe. Guvernul Tariceanu nu s-a hazardat deocamdata sa faca orice declaratie in aceasta directie, avind in vedere ca mecanismele economice pot inuentate de multi alti factori interni si externi. Din pacate, zvonurile au dus deja la scumpiri semnicative ale alimentelor, mai ales din partea micilor producatori care incearca sa se puna la adapost. In plus, o serie de experti arma in presa ca, dupa trei luni consecutive de stationare, seceta e responsabila pentru cresterea ratei anuale a inatiei de la 3,8% la 4% - ceea ce depaseste limitele impuse de angajamentele din cadrul Uniunii Europene.

Pagina 4

Ecouri

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Din poveele Maicii Sofronia


Ileana Constantinescu Cu civa ani n urm am primit un cadou care atunci mi s-a prut oarecare, era o carte scris de un medic german despre cteva tradiii romneti i obiceiuri bisericeti. Numele crii, Poveele Maicii Sofronia, nu m-a inspirat pe moment aa c, ocupat fiind cu serviciul i viaa cotidian, nu am dat prea multa atenie acestui cadou. Am luat cartea i am pus-o pe unul din rafturile bibliotecii din basement, uitind pur i simplu de existena ei. Saptaminile trecute, cautnd prin biblioteca o alta carte am vzut inghesuit intr-un col Poveele Maicii Sofronia si, cum aveam timp si dispoziie, am rsfoit cteva pagini. Nu mare mi-a fost mirarea sa gasesc un tezaur de sfaturi practice, informaii de viata, sfaturi despre plante, nutriie, reete culinare tradiionale, legende si descrierea unor obiceiuri romnesti pe care nu le cunoteam. Cartea mi s-a prut atit de interesant nct n umatoarele zile am citito din scoara in scoara. M-am gndit apoi c alte persoane ar putea fi interesate in cunoasterea poveelor Maicii Sofronia. Cind mi s-a oferit posibilitatea sa scriu in paginile acestei publicaii, am decis s incep cu cteva articole care sa redea parial coninutul acestei crti. Autorul, medicul german Alexander Reinhardt, a vizitat prima data Romnia la inceputul anilor 1980. Apoi au urmat alte vizite n care a cunoscut multe pari ale Romniei, dar locul care l-a fascinat si pe care mai apoi l-a indrgit a fost Mnstirea Agapia. L-au atras aici linitea locurilor, tradiia satului romnesc cu formele sale patriarhale, mnstirea plin de exotismul ritului ortodox. La Agapia, Chiliile maicilor cu mucatele sngerii de pe pervaze, cu micile grdini de legume, ofereau cel mai bun argument c dac mai exist pe Pmnt vreo amintire a Paradisului, atunci aceasta numai acolo putea fi gsit. Si cum povestea nu putea sa se termine aici, autorul cunoate la Agapia un om pe ct de simplu in aparent, pe att de cultivat si ntelept: Maica Sofronia. Absolvent a Facultatii de Istorie a Universitii Sorbona n anii 1939, Maica Sofronia decide sa se retraga la mnstire dupa ce soul i tatl mor amndoi n nchisorile comuniste. In mnstire gseste alte pasiuni. Devine devine culegtoare de tradiii folclorice romnesti si cunosctoare a plantelor medicinale, expert n culegerea, prelucrarea si utilizarea acestora. A d e v r a t a poveste incepe de fapt in 1987, an in care medicul Alexander Reinhardt este diagnosticat cu cancer terminal, neoperabil. Deprimat si speriat, pleac sa stea o vreme la Agapia, locul sau de inim, acolo unde simea ca poate gsi linistea si atmosfera de reculegere spiritual de care avea acum nevoie. Ajuns la Agapia, Alexander Reinhardt o gsete pe Maica Sofronia ocupat cu treburile sfinte i ncet ncepe s i povesteasc despre boal, diagnostic, starea sa psihic si mental. Ii spune c n Germania medicii i-au dat un an de via, c a venit aici sa-si regseasc echilibrul psihic si linitea sufleteasc pe care le pierduse, c are nevoie de ajutor. Ascultndu-l cu atentie si rbdare, Maica Sofronia i rspunde cu blndee: De unde tii c mai ai de trit doar un an? Clipa si ceasul fiecaruia nu sint cunoscute decit Domnului. Un an poate nsemna mult, o viat intreag dac stii cum s-l foloseti, sau poate insemna mai puin de o clipa dac l iroseti.. Dac tot nu te mai intereseaz acest an, dac tot eti convins c nu mai ai nici o ansa, dac nu urmezi nici un tratament medical si dac i place aici la Agapia, rmi n sat un an i la sfritul acestui an vom sta din nou de vorba. i mai mult, trebuie s mi promii c n tot acest timp m vei asculta i vei urma tratamentul meu. (va urma)

Pagina 5

Ecouri

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Un erou canadian uitat: Joseph Boyle, salvatorul Romaniei


Dr. F. I. Dworschak La intrarea in cimitirul prezbiterian din orasul Woodstock, la sud de Toronto, vezi chiar in fata ta un monument inalt, care domina peisajul. Aleea face un cerc in jurul acestui monument deosebit de toate celelalte, iar pe latura dinspre sud poti citi aceasta inscriptie: "Locotenent Colonel Joseph W. Boyle D.S.O., Regele Klondike-ului si Salvatorul Romaniei, mort in Hampton Hill, Anglia, la 14 Aprilie 1923, si reinhumat in tara sa natala, la 29 iunie, 1983." In fata este mormantul, acoperit cu o lespede de piatra pe care se afla un vers al poetului Robert Service din poemul The law of Yukon: "avea o inima de viking si credinta simpla a unui copil". La capatul mormantului este o cruce de piatra veche, in stil ortodox, iar in coltul din dreapta jos se vede litera M. Putini sunt aceia care isi dau seama ca litera M este initiala Reginei Maria a Romaniei, ca versul din poemul lui Robert Service pe lespedea de piatra a fost ales tot de ea si ca crucea veche de o mie de ani vine dintr-o stanca din muntii Carpati, adusa tot de regina Maria dupa ce a vizitat mormantul simplu in Anglia in 1923 si l-a gasit prea saracacios pentru un om atit de extraordinar precum Joe Klondike, adica Joseph Boyle. Titlul de Salvator al Romaniei este, fireste, mult exagerat, dupa cum oricine familiarizat cu istoria Romaniei prea bine stie. Dar a fost un moment in istoria acestui popor, cand Romania a fost fortata sa iscaleasca un tratat de pace cu conditii draconice impuse de Germania si Austria (Bucuresti, 7 mai 1918) si era amenintata de la rasarit dupa ce bolsevicii semnasera tratatul de pace la Brest Litovsk la 3 martie 1918. Tara era parasita de Aliati si uitata de Dumnezeu, parjolita de epidemii, de foamete, de saracie. In aceasta atmosfera funebra, un om strain intr-o uniforma stranie soseste la Sulina, la 1 aprilie 1918, cu un mic vapor, mai mult o epava, dar aducand cu sine de la Odessa 62 de prizonieri romani eliberati de la o moarte aproape sigura. Printre cei salvati se aflau vicepresedintele senatului, patru senatori, doi

generali si Comandorul si Directorul afacerilor navale Basil Pantazzi. Acest act de eroism a fost realizat aproape singur de colonelul canadian Joseph Boyle, care a demonstrat inca o data un imens curaj, o energie inegalabila si o capacitate de a analiza lucid o situatie de criza si a lua masurile necesare in mod rapid si decisiv. Si asta numai pentru ca ii devenisera dragi acest popor si Regina lui. Si ar trebui sa evidentiem si marele lui talent in diplomatie si darul de a intui caracterul si defectele prietenilor si adversarilor si de a si gasi aliati cam peste tot. Si cunostea perfect psihologia maselor. In Comandorul Pantazzi el gasise un colaborator

foarte pretios prin curajul si experienta acestuia. La 5 aprilie sunt primiti la Galati cu entuziasm de reprezentantii guvernului, ai palatului si de popor. La 6 aprilie 1918 ajung cu totii la Iasi, unde Boyle este primit ca un erou.A doua zi Boyle ia pranzul cu Regele si Regina si i se confera medalia Steaua Romana. In disperarea si tragedia prin care trecusera romanii, aparuse la orizont, in sfarsit, un succes, o raza de lumina si speranta. Nu e de mirare ca multi l-au proclamat pe Joseph Boyle, evident in mod exagerat, Salvatorul Romaniei. Asa se nasc miturile. (va urma)

Pagina 6

Ecouri

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Cine, unde, cind


Saphira Vara nu s-a terminat inca desi suntem la inceputul lui septembrie. Inca putem iesi afara pentru un concert in aer liber, festivaluri, show-uri sau chiar pentru o simpla plimbare pe malul Canalului Rideau. Cum adica N-am timp!? Faceti-va timp! Luati-va prietenul, sotia, copii, ciinele, palaria si mergeti! There is life out there! In plus, aveti si de unde alege! Scotiabank Place Hillary Du, 5 septembrie Brad Paisley, 7 septembrie Genesis, 15 septembrie Rush, 21 septembrie Sum 41 & Finger Eleven, 31 octombrie National Arts Centre Citeva dintre spectacolele din septembrie si octombrie: Premiera mondiala a piesei de teatru The Penelopiad, 26 octombrie Aot Un repas la campagne, piesa de teatru in limba franceza, 36 octombrie O awa Symphony Orchestra Mahler: Symphony No.2 (Resurrection), 1 octombrie Othello piesa de teatru in limba franceza, 2327 octombrie Cats show Broadway. 23-28 octombrie Centrepointe Theater Women Fully Clothed, 28 septembrie O awa Valley Country Music Hall of Fame Awards Show, 30 septembrie Je Healeys Jazz Wizards, 4 octombrie The Alexander Brothers, 12 octombrie Wingeld's Inferno, 16, 17, 18, 19, 20 octombrie Classic Albums Live: Pink Floyd The Wall, 27 octombrie Festivaluri Festivalul Romnesc 9 septembrie, Andrew Hayden Park Air Balloon Festival, 31 august 31 - 3 septembrie, Gatineau O awa International Animation Festival 19-23 septembrie (unul dintre favoritele mele, mai putin cunoscut, excelent pentru toate virstele) Suporteri, pregatiti-va tricourile si steagurile! Hockey in Canada, 2007-2008, incepe in 4 octombrie... Go Sens go! Zile importante: 3 septembrie Labour day: bucurativa de ea, s-ar putea sa e ultima zi libera din anul acesta fara zapada! 23 septembrie Echinoxul de toamna 8 octombrie 8 Thanksgiving Day, daca nu ninge astazibucurati-va, cu siguranta aceasta este ULTIMA zi libera a anului fara zapada. 28 octombrie in Europa, orarul de vara se termina la 01.00 UTC (ceasurile se muta inapoi cu o ora); in Canada, orarul de vara se termina in 4 noiembrie. Octombrie 31 Halloween: unul dintre cale mai asteptate evenimente ale toamnei, mult asteptat de copii si nu numai! Nu, nu e zi libera, trebuie sa mergeti la lucru! Fiti generosi cu bomboanele si ciocolata daca Austin Powers va bate la usa. It could be me Yeah, baby!

O seara la Chez Lucien


Ioana Nicolau Te prinde sambata seara fara nici un plan si nu stii ce sa faci? Chiar daca O awa nu este un oras asa de aglomerat ca Toronto sau plin de agitatie ca Montreal, poti totusi gasi multe locuri agreabile in centrul orasului. Unul dintre aceste locuri este Chez Lucien, la 137 Murray St., in Byward Market. Chez Lucien este localul perfect pentru romanticii care cauta o atmosfera rustica dar in acelasi timp plina de joie-de-vivre si animatie. La Chez Lucien te simti ca la un prieten acasa, stand la doua beri si vorbit de una si de alta. Localul se aa intr-o casa veche cu doua etaje: etajul doi este o incapere linistita unde se poate lua cina, iar etajul principal este spatios si aerisit. Peretii din piatra si caramida roscata cu arcade elegante, sculptate in lemn, dau un ton de vechime si comfort. La primul nivel se aa un tonomat unde poti sa-ti alegi muzica preferat: de la Blue Rodeo pana la Edith Piaf si Bob Marley. Iar duminica seara poti asculta muzica de jazz live. Chez Lucien este cunoscut nu numai pentru berea ie ine dar si pentru bucataria franceza. Meniul este variat, cu specialitati cum ar croque-monsieur (croissant cu sunca in sos bchamel) si escargots, dar si cu mancaruri mai putin complicate ca hamburgers, fripturi de porc si vita, si, evident, aripi de pui. Deserturile sunt deosebit de delicioase si la pret convenabil: clatite cu fructe sau sirop de artar, fondue de ciocolata si alte specialitati ale zilei. Ziarul X-Press, a desemnat Chez Lucien drept cel mai bun bar din O awa.

Misiunea Ortodoxa Sf. Ierarh Nicolae Preot Daniel Banu 253 Echo Drive, Ottawa Tel: 819-682-4291 http://www.ortodox.ca/ ProgramLiturgic.html Parohia Sf Matei Preot Grigorie Tapuc 289 Spencer Street, Ottawa Tel: 819-775-3281 http://www.bor-sfmateiottawa.ca/programul.html

Pagina 7

Ecouri

Anul I, numarul 1, septembrie 2007

Vizitati-ne la www.arcog.ca

Fratele adoptiv din Romania


Cornel Balan In urma cu vreo doi ani am vazut un film care m-a impresionat. Se numea About Schmidt si era despre un om care ajuns la virsta pensionarii descopera ca nimic din viata lui nu fusese extraordinar: avusese o casnicie searbada, un servici banal de care odata pensionat nu-l mai leaga nimic iar fata traieste departe de el, are viata ei si este instrainata de el. Ajuns spre apusul vietii si pe punctul de a-si eticheta viata un esec total, realizeaza ca singurul lucru care il umple de satisfactie si caldura sufleteasca este dialogul pe care il poarta prin corespondenta cu un copil sarac din Africa, pe care il sponsoriza. La putina vreme dupa ce vad filmul, imi suna la usa intr-o seara o fata reprezentatnta World Vision. Pentru cine nu stie, World Vision este o organizatie de binefacere nonprofit care sponsorizeaza copiii din zone foarte sarace ale globului, ajutorul constind intr-o suma lunara de aproximativ 35 $ pe care o familie dintr-o tara dezvoltata se obliga sa o furnizeze, de preferat pina ce copilul ajunge la majorat. Era iarna, frig si intuneric deja afara, si in mod normal i-as fi trintit usa in nas cum fac de obicei, mai ales ca fata parca vorbea cu prune in gura, nasul ii curgea in continuu, iar zapada ce i se topea de pe bocanci im murdarea holul de la intrare proaspat renovat. Dar amintirea filmului m-a oprit sa fac asta. Am ascultat ce a avut de spus iar la final am intrebat-o daca exista posibilitatea sa sponsorizez nu neaparat un copil din Africa ci unul din Europa de Est. Fata este aproape sigura ca are si o tara din Europa de Est, dar ca sa aflam cu certitudine nu trebuie decit sa scoata o mica harta plianta a globului unde cu culori portocalii sint delimitate tarile considerate ca au nevoie de ajutor. Descopar ca tara respectiva e Romania. Intre doua senzatii diametral opuse : una de furie amestecata cu jena pentru ca dintre toate tarile tocmai tara noastra este pe lista portocalie si alta de satisfactie ca cel putin pot ajuta un copil de roman, ma hotarasc pe loc sa semnez hirtiile de sponsorizare spre surprinderea sotiei care ma credea nepotul lui Hagi Tudose. Cam la vreo doua saptamini dupa aceea primesc un plic expediat de catre World Vision Romania in care aflu numele copilului si descopar ca din intimplare este de o seama cu baietelul meu care pe atunci avea cam trei ani. Inauntru se afla deasemenea o poza cu copilul care are o moaca simpatico iar in fundal se vedea casa in care locuieste. Uitindu-ma mai atent la poza si la casa realizez brusc ca in Romania mai exista si natiuni conlocuitoare si mai mult ca sigur copilul este tigan. Poate ca daca as fi gindit ca pe vremea cind am plecat din tara m-ar fi deranjat asta, dar intre timp am mai evoluat si zic eu odata ce faci un bine nu conteaza cui il faci, din moment ce oricum ai ales sa-l faci unui strain. Cine este in poza? intreaba copiii. Este fratele vostru adoptiv din Romania raspund in gluma si lipesc poza magnetica pe frigider. Dar copiii mei nu prea stiu de gluma si a doua zi gasesc poza distrusa in cosul de gunoi. Semn ca nu simt nevoia unui frate. Din cind in cind primesc scrisori care par a fi din partea copilului pentru ca sint semnate cu numele lui si sint scrise stingaci ca de o mina de copil si cu greseli de ortografie. Cu toate acestea scrisorile sint scrise in romaneste apoi in engleza, lucru care pentru un copil de patru ani din Romania, de undeva de la tara pare remarcabil. Baiatul meu de exemplu nici acum la cinci ani nu stie nici sa citeasca nici sa scrie in nici o limba. In schimb din nou a stiut sa rupa in bucati scrisoarea de la fratele adoptiv. Incepusem sa ma gindesc ca poate ar trebui sa-mi trimit copiii sa studieze la o scoala de la tara din Romania, undeva intr-un sat pitoresc de tigani, unde poate ar deveni mai indrazneti si mai intreprinzatori. Le-am povestit prietenilor din Romania intimplarea si ei mi-au elucidat misterul: se pare ca scrisorile sint compuse de studenti romani angajati part-time care scriu si semneaza in numele copiilor pentru a maguli sentimentele sponsorilor occidentali. Chiar daca este asa, mie mi se pare un mic truc nevinovat, eu fiind de parere ca a minti pentru a facilita o cauza dreapta este scuzabil. Faptul ca s-ar plati niste studenti romani din fonduri nu vad de ce ar deranja, pentru ca World Vision reuseste sa-si pastreze costurile de operare extrem de mici, undeva in jur de 7%. O suma neglijabila comparind cu costurile de operare ale UNICEF care sint in jur de 40%. Ideea de final este ca acordarea de ajutor oamenilor nevoiasi sta la temelia crestinismului si o fapta caritabila lasa in suflet un sentiment de multumire. Fiecare dintre noi ar trebui sa o facem, daca prin World Vision sau prin alte mijloace, asta este mai putin important. Si da, exista rambursare de taxe, de asemenea

Pagina 8

Ecouri