Apuseni (la I.400 m altitudine).

Predornini satele mici ca nurndr de locuilori (frecvent sub I00 locuitori), izalate intre ele gi cu vetre risipite (distanla inlre gospodErii este de ordinul zecilor gi sutelor Se metri, vatra conf,rnddndu-se in multe cazun cu mogia).-Au o economie silvo-pastorald, completald de ur turism in dezv'oltare 5i de o industrie extraclivd a minereurilor feroase qi neferbase tradilionali b) Habitatul uman depresionarlntramontan (M-2). cu >50To >VA\ m; Z5-5A% >500 ^ m. In CarpaJii Orientali gi in Carpalii Meridionali se desffisoari frecrer$ la altitudini de 500800 m, in timp ce in Carpalii Occidentali coboar6pSnA la atitudini specifice zonei colinare sau de cAmpie inaltS" Ca marime demografici, predomini satele mijlocii gi mari (750-1000 gi peste 1000 locuitori), ale c[ror vetre sunt adunatg uneori compact-geomefrz*e (consecin]a unor lechi misuri administrative) sau mixte (adunat-r5sfirate). Funclia acestora este mai dir,ersificatS dec0t in cazul anterior, cea ponricol-zootehnicd asociindu-se in multe cazuri cu silviculturS sau cu actin"itfii de industrie extraetiv[ a unor resur"se de subsol (cflrbwrg petrol
etc.).

Cele doud tipuri montane sunt caracterisice in22 judele, incluzflnd circa 16% din numirul total de comune, avdnd o exlindere mai mare in judelele aferente Carpafilor Orientali gi Carpalilor Meridionali. in profil teritorial, ocupi un nurnlr variabil de cornune, in funclie de extinderea masivit6lii sau de fragrnenlarea reliefului montan corespunz[lor. in acest sens, judepl Hunedoara define ma:rimul de comune {69" din care 14 apar.tin tipului M-l 6i 55 up{!h tipului M-2), iar jude}ul Mehedinfi define minimul de comune (o cornun* de tipul M1). In cadrul acestui interval, un num6r de gapte judele (Maramureg, Suceav4 Carag-Severirl Covasn4 Harghita Bragov, Alba) delin cdte 31-39 coflune {7,5 - 9% din numirul total de comune; qapte jude,te {Neam}, Buz5u, Arad, Bihor, Cluj, Bistrda-Ndsiud, Mureg), cu cdte 8-20 comune (2 - 4,4Y"); gase judefe (tsac6u, Vrance4 Frahova, Dambovifa" V6lceq Sibiu) cu cdte 4-7 camwre (1 - l,5o/"). c) Habitatul uman de contact rrunte4eal {fu[-D), su>5Ao/o din suprafata unei comune >700 m altitudhe si cu extindere mare in Subcarpatii exteriori (Moldovei si sudici sau Getici) si in cei interiori, ai Transilvaniei (in special pe rarna estiea a aeestora). d) Habitatul uman de contact deal-munte (D-M), eu <50a/a din suprafata unei comune >700'm altituding avand o extindere mai mare in zonele in carb contactul celor doua unitati de.relief este marcal de largi depresiini sucarpatice, sau muhtele este de inaltime mai mic4 iar zona colinara ocupa suprafetemai intinse si mai compacte. e) Habitatul colinar-montan-de edmpie (D-M-C sau C-D-lrtf). Acest tip de habitat uman se inldlnegte, cu precidere, pe rama vestici a Carpa.filor Occidentali, unde.teritoriul. administrativ al unor comune se desfEpoarf, pe un ecart altitudinal de circa 600 m, de la 100200 m pfind la peste 700 m, incluz8nd forme de relief locale earacferisticg din cadrul celor trei trepte geomorfologice principale. Aceste trei tipuri includ circa 260 de comune (9% din numarul total), ale caror sate au o morfostructura prdominant mixta a vetrei (gospodariile sunt fie rasfirate, inconjurate de ' pasuni, vii sau livezi, fie adunatq mai ales in depresiunile subrnontane de contact) si apartiq de regul4 categoriilor de marjme d,urtografica mijlocie si mare. Au un potential economic local varia! cuprinzand elemente complemenlare din ambple zone naturale care intra in contact. Tipul de contact M-D este cel mai exlins, detinand 147 comune {cu elidentierea judetelor Gorj, Sibiu, Bihor, AIb4 Valce4 Arad, CIuj, Harghita, Satu Marq Bisfrita-Nasaud, Brasor,, cu cate 7 - ZZ comune). Tipul D-M este mai restrans, cuprinzand urrea 95 comune, dispersate in majoritatea judetelor cu relief relevant, remarcandu-se judetele: Cluj (13 comune), Buzau (9 comune), Caras-Severin {8 cormrne), Maramures, Suceava, Neamt (cu cate 5 comune). Ca o particularitate se inscrie judetul Tuleea, cere are un relief,predominant colinar si de podis, iar caracteristica montana se defineste prrn prezer$a Mr.xrtilor Maci4 un rest hercinic, de varsla pre-cambriana. Tipul de contact D-M-C sau C-D-M cuprinde noua

\?