Vasile Alecsandri

Fntna
Pe crarea nflorit, care duce la fntn, n tergar i n catrint, merge-o sprinten romn; Ea la bru-i poart furc i la sn un pruncuor, Cu gurita lui lipit de al laptelui izvor. Nevstuica trece iute, torcnd lna din fuioare i sucind fusul vrtelnic ce-o atinge la picioare. Psrelele-mprejuru-i zbor voioase i cntnd, Ea zmbete i tot merge, pruncuoru-i srutnd. Iat,-ajunge la fntn, -acolo se ntlnete C-un drume din lumea-ntreag, care lung la ea privete, Apoi cumpna o pleac, apoi scoate la lumin i vecinei sale-ntinde o cofi, alb, plin. Romncua multumete, sufl-ncet peste cofi i cu apa ne-nceput ud rumena-i guri; Iar drumeul dup dnsa bea, fugarul i adap i se jur c pe lume nu-i aa de dulce ap.

Vasile Alecsandri
Sania
Zi cu soare, ger cu stele!... Hai, iubit, la primblare. Caii muc-a lor zbale, surugiul e clare; Sniua, cuib de iarn, e cam strmt pentru doi... Tu zmbeti?... Zmbirea-i zice c e bun pentru noi. Caii scutur prin aer suntoarele lor salbe, Rpind sania uoar care las urme albe. Surugiul chiuiete; caii zboar ca doi zmei Prin o pulbere de raze, prin un nour de scntei. Pe cmpia nlbit, neted, strlucitoare Se vd insule de codri, s-aud cini la vntoare, Iar n lunca pudruit cu mrunt mrgritar Salt-o veveri mic pe o creang de stejar. Acum trecem prin poiene, acum trecem prin zvoaie; Crengile-aninate-n cale ning stelue i se-ndoaie. Iat-o ginga mldit cu irag de mriori... Tu o rupi?... Ea te stropete cu fulgi albi rcoritori.

Vasile Alecsandri
Miezul iernii
n pduri trsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par ngheate, cerul pare oelit, Iar zpada cristalin pe cmpii strlucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scrie sub picioare. Fumuri albe se ridic n vzduhul scnteios Ca naltele coloane unui templu maiestos, i pe ele se aeaz bolta cerului senin, Unde luna i aprinde farul tainic de lumin. O! tablou mre, fantastic!... Mii de stele argintii n nemrginitul templu ard ca vecinice fclii. Munii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivtul ptrunde, scotnd note-ngrozitoare. Totul e n neclintire, fr via, fr glas; Nici un zbor n atmosfer, pe zpad - nici un pas; Dar ce vd?... n raza lunii o fantasm se arat... E un lup ce se alung dup prada-i spimntat!