Sunteți pe pagina 1din 10

Misiunea ONU n Georgia

Student: Boghean Agnes Profesor: Pintilie Daniel Politici sociale

1. Prezentare general ONU


Fondata de guvernele unei lumi macinate de razboaie, ONU era menita sa apere pacea si sa sprijine progresul social si economic. Chiar daca nu are autoritate globala, ea a facut progrese importante. Istoria umanitatii este plina de conflicte si de nedreptati. Incercarile de stopare a lor au avut doar un succes partial, atat in secolul XX cat si in perioadele anterioare. Capacitatile distructive ale armelor moderne si scara la care se poarta razboaiele au facut ca necesitatea unor aranjamente prin care sa se poata asigura pacea mondiala sa devina o tema mult mai stringenta decat in anii precedenti. Adevaratul punct de cotitura a fost primul razboi mondial. Macelul a fost atat de inspaimantator incat multi oameni au hotarat ca acesta sa nu se mai repete niciodata. Ideea a fost incurajata si de guverne, sustinand ca vor duce un razboi care va pune capat oricarui razboi. Iar atunci cand SUA s-au vazut implicate in conflict, unul dintre cele Patrusprezece Puncte prezentate in ianuarie 1918 de presedintele american Woodrow Wilson era infiintarea unei Asociatii Generale a Natiunilor. Ca urmare dupa sfarsitul razboiului a fost infiintata in 1919, Liga Natiunilor. Liga a avut rezultate bune ca organizatie umanitara dar a esuat in prevenirea agresiunilor si mentinerea pacii mondiale. Autoritatea sa a fost slabita inca de la inceput de absenta SUA, unde propunerile politice ale lui Wilson au fost respinse de un Congres izolationist. Apoi s-au instaurat regimuri militariste in Italia, Germania si Japonia. Ele sfidau internationallismul si din moment ce puterile democratice doreau cu orice pret sa evite un alt razboi. Liga nu a putut face prea multe pentru a penaliza agresiunea Japoniei impotriva Chinei saua invaziei italiene din Abisinia(1935). Cand Adolf Hitler a imbratisat politica expansionista, la inceput (19361939) Marea Britanie si Franta au stat linistite, iar mai apoi (1939) au declarat razboi Germaniei,fara a informa Liga. In decursul conflagratiei mondiale care a urmat, aliatii s-au prezentat ca luptatori pentru pace, libertate si decenta impotriva fascismului barbar. In 1941, dupa o intalnire navala in mijlocul oceanului, Winston Churchill si Franklin D. Roosevelt au emis Carta Atlanticului, o insiruire de principii la care au aderat in timp multe alte state.Numarul statelor aliate modificandu-se Mereu, se facea referire la acestea ca la Natiunile Unite si o data cu apropierea sfarsitului razboiului aceasta denumire insemna o noua asociere de state ce avea sa preia atributiile Ligii Natiunilor. In februarie 1945, Roosevelt , Churchill si Stalin au ajuns la o intelegere. In aprilie anul urmator, a inceput la San Francisco o conferinta internationala care a inceput sa schiteze Carta Natiunilor Unite; si la 24 oct. 1945 a luat fiinta Organizatia Natiunilor Unite. Printre scopurile stipulate in Carta se numarau acelea de a pune capat razboiului si de a lupta pentru drepturile omului, toleranta, progres economic si social. Nici unul dintre acestea, nici organizarea fundamentala a ONU nu s-au modificat semnificativ din 1945. Parlamentul ONU este adunarea generala in care este reprezentat fiecare stat membru si are un singur vot. Cu exceptia cazurilor de urgenta, adunarea generala se convoaca doar o data pe an, cea mai mare parte a atributiilor fiind rezolvata de comitete. Punctele sale de vedere sunt facute publice prin intermediul rezolutiilor.

2. UNOMIG(Georgia)
Infiintata in august 1993, UNOMIG a fost mandatata sa verifice modul in care sunt aplicate prevederile acordului de incetare a focului incheiat intre Guvernul Georgiei si autoritatile abhaze. Mandatul misiunii a fost largit ca urmare a semnarii de catre parti a acordului de incetare a focului si separare a fortelor din 1994. Conflictul din Abhazia, regiune localizata strategic in zona Marii Negre, a izbucnit pe fondul nelinistilor sociale si al incercarile autoritatilor locale de a se separa de Republica. Seria de confruntari armate din vara anului 1992, cand guvernul georgian a detasat o armata de 2 000 de persoane in zona, a determinat escaladarea conflictului, in urma luptelor murind 200 de persoane, iar alte cateva sute fiind ranite. Conducerea abhaza a abandonat capitala Sukhumi si s-a retras in orasul Gudauta. Republica Georgia, conducerea Abhaziei si Federatia Rusa au semnat la 3 septembrie 1992, in Moscova, un acord de incetare a focului. Acesta prevedea "asigurarea integritatii teritoriale a Republicii Georgia". Totodata, acordul pune bazele stabilitatii ce urma a intra in vigoare la 5 septembrie 1992 si includea, printre altele, prevederi precum dezarmarea formatiunilor ilegal inarmate, reducerea fortelor inarmate si schimbul de prizonieri. Din pacate, insa, acordul nu a fost niciodata pe deplin respectat. Situatia din zona a ramas tensionata, fiecare dintre parti acuzand-o pe cealalta de violari ale incetarii focului. La 1 octombrie 1992, focul a fost reluat. Fortele abhaze, sprijinite de luptatori din Caucazul de Nord, au ocupat cateva orase importante si au amenintat cu ocuparea a aproximativ 80 la suta din Abhazia, inclusiv capitala Sukhumi. Luptele i-au determinat pe circa 30 000 de civili sa-si paraseasca obarsiile si sa plece catre Federatia Rusa. Partile implicate in conflict s-au acuzat reciproc de violari ale drepturilor omului impotriva populatiei civile. Pana in noiembrie 1992, izbucnirea conflictelor interetnice din Caucazul de Nord nu a facut decat sa suplimenteze tensiunile acumulate in zona. 31 martie 2007: 138 de angajati in uniforma (126 de observatori militari si 12 ofiteri de politie), carora li se adauga cei 100 de angajati civili internationali, 182 de angajati locali si un voluntar ONU. Albania, Austria, Bangladesh, Croatia, Danemarca, Egipt, Elvetia, Franta, Federatia Rusa, Germania, Grecia, Indonezia, Iordania, Marea Britanie, Pakistan, Polonia, Republica Ceha, Republica Coreea, Romania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria si Uruguay Tari care contribuie cu politisti: Elvetia, Federatia Rusa, Germania, Ghana, Polonia

3.Rolul misiunii UNOMIG


UNOMIG a fost iniial nfiinat n august 1993 de ctre Consiliul de Securitate rezoluia 858 (1993). Mandatul su a fost revizuit n urma semnrii, la 14 mai 1994 a Acordului de la Moscova, care a stabilit ncetarea focului i separarea de fore. n conformitate cu prezentul acord, a fost creat o zon de securitate (SZ) de aproximativ 12 km pe fiecare parte a liniei de ncetare a focului. n aceast zon sunt interzise unitile militare; numai arme personale, inclusiv RPG-uri (rachete lansatoare de grenade autopropulsie), pot fi efectuate. Pe fiecare parte a Zonei de Securitate este zona restrictionata de arme, n care tancuri, vehicule de transport blindate, i artilerie i mortiere egale sau mai mari de 81 de milimetri sunt interzise. Mandatul nsarcineaza UNOMIG pentru a monitoriza i verifica respectarea Acordului de la Moscova, i pentru a respecta operaiunile de for de meninere a pcii CSI (PKF), aa cum a fost prevzut n Acordul de la Moscova. CSI PKF este n prezent format din circa 1.700 de ofieri i soldai dintr-o singur ar colaboratoare, Federaia Rus.CSI PKF menine punctele de staionare de-a lungul ambele pri ale liniei de ncetare a focului. UNOMIG opereaz independent de PKF CSI, dar pstreaz contactul apropiat cu ei. UNOMIG menine un birou politic principal la Tbilisi, sediul misiunii n Suhumi i sediul sectorului n Zugdidi i Gali, pe laturile georgiene i abhaze de la linia de ncetare a focului respectiv. Instrumentele sale principale pentru a asigura respectarea Acordului de la Moscova sunt de observare i patrulare, de raportare i de anchet, i contacte apropiate i permanente cu ambele pri la toate nivelurile. Pentru a facilita atribuiile sale de patrulare operaionale, UNOMIG are dou elicoptere i 38 de vehicule minaprotejate (25 de cercetai i 13 Nyalas). UNOMIG echipe de patrulare nu doar s observe i s desfoare legtur, ele promoveaz, de asemenea, dialogul ntre CSI PKF, efii administraiei locale, personalul de securitate i localnici. Fiecare sector conduce, de obicei, o patrulare cu elicopterul pe sptmn. Fiecare punct de control PKF CSI curent UNOMIG, este format din 120 de observatori militari din 25 de ri, aproximativ 99 personal internaional i personal local 183. Mandatul su este revizuit la fiecare ase luni de Consiliul de Securitate al ONU. Patrula personala UNOMIG e neinarmata n faa ameninrilor militare, cum ar fi minele rmase din rzboi, atacuri de insurgeni i bandii, i rpiri. Patrulele UNOMIG au fost atacae i au fost supuse sub foc direct de mai multe ori. Cea mai comun ameninare este luarea de ostatici. apte incidente de acest fel au avut loc n istoria UNOMIG lui. Ultima patrula avut loc n Valea Kodori, cel mai recent n iunie 2003. Primul dintre cei care au fcut sacrificiul suprem, a fost Lt Col Mohammad Hossain din Bangladesh. El a fost ucis n timpul patrularii din martie 1996 cnd vehiculul su a lovit o min anti-tanc. De atunci, 12 membri de valoare echipei UNOMIG au pierit n timpul misiunii. Evenimentul cel mai recent i fatal a fost

n octombrie 2001, cnd un elicopter UNOMIG pe o patrulare regulate n Valea Kodori a fost dobort, omornd toate cele nou persoane la bord.

4.Operaiuni
Sediul Tbilisi

Oficiul Tbilisi s-a nfiinat din 1994. La 15 noiembrie 2000, un nou Birou Tbilisi a fost deschis oficial. Acesta este situat central i n imediata apropiere a reedinei guvernamentale a Republicii Georgia. Din aprilie 2006, exist 15 internaionali i 19 locali civili, i un personal militar de 3 UNMOs. Biroul Tbilisi este sediul politic al misiunii SRSG, care este n acelai timp eful misiunii. edinele Consiliului Coordonator, organizate n cadrul procesului de pace din Geneva, au loc n mod regulat n Tbilisi si Suhumi, sub auspiciile acestui birou. Biroul este de asemenea responsabil pentru coordonarea activitii politice cu guvernul georgian, Grupul de prieteni ai Secretarului General, OSCE i Federaia Rus n calitate de facilitator.
Sediul Suckhumi

Compusul ONU de la Suhumi este acasa, la Observatorul Militar Sef i adjunctul su. n prezent, exist 29 de UNMOs, 56 personal internaional i 75 local. Sediul Suhumi este centrul operaional nervos al Misiunii n care seciunea de operaionalizare efectueaz planificarea i coordonarea de zi cu zi ale patrulelor, inclusiv cele de pe Valea Kodori, care formeaz o parte esenial a mandatului misiunilor.
Gali sectorul

Pe partea abhazilor, n sectorul Gali, exist 56 de UNMOs din 24 de naionaliti. Un sediu mic de personal controleaz operaiunile de zi cu zi, adun informaiile colectate, i acoper problemele de logistica si de personal. Cinci echipe efectueze misiuni de patrulare de zi cu zi n toat zona de responsabilitate a Gali , care se ntinde pe mai mult de 1500 de kilometri ptrai. Gali este, de asemenea, la baza a Biroului de Informare Public militare.
Observatori Militari ONU

n zona de conflict, observatorii militari nenarmai monitorizeaz acordului de ncetare a focului i respectarea Comunitii Statelor Independente de meninere a pcii cunoscut sub numele de CSI-PKF. n eforturile de a asigura conformitatea cu acordul de la Moscova, observatorii militari angajeaz patrule, raportul privind rezultatele, efectueaz investigaii, i s menin contacte strnse i permanente cu CSIPKF, efii administraiilor locale, personalul de securitate i localnici.

n efectuarea patrulele sale, UNOMIG desfoar pn la apte echipe de observatori n vehicule protejate anti mine. Aproximativ 120 de observatori militari din 25 de ri servesc la UNOMIG. Ei vin din Albania, Austria, Bangladesh, Croaia, Republica Ceh, Danemarca, Egipt, Frana, Germania, Grecia, Ungaria, Indonezia, Iordania, Pakistan, Polonia, Republica Coreea, Romnia, Federaia Rus, Suedia, Elveia, Turcia, Ucraina , Marea Britanie, Statele Unite i Uruguay. Dei ofierii poart propriile uniforme militare naionale, ei poart bereta albastr ONU distinctiv, care a ajuns s simbolizeze pace i speran n ntreaga lume.
Echipa de medici UNOMIG

Trei echipe medicale, oferite de ctre forele armate germane, au baza n Suhumi, Gali i Zugdidi. Ele ofer un tratament medical pentru personalul UNOMIG, de informare medicala, si de evacuare medical i vaccinare pentru observatori militari. n afar de aceasta, se acorda primul ajutor medical de raspuns pentru populaia local i transportul pacienilor n stare critic pentru spitale Zugdidi sau Suhumi atunci cnd este necesar. Oficiul pentru Drepturile Omului din Abhazia, Georgia

Termeni de referin / autoritate juridic

Oficiul pentru Drepturile Omului din Abhazia, Georgia (HROAG) a fost nfiinat la 10 decembrie 1996 n urma Rezoluiei Consiliului de Securitate 1077 (1996) din 22 octombrie 1996. Aa cum este prevzut de aceast rezoluie, Oficiul are personal comun atat de la OHCHR cat si de la OSCE, n conformitate cu un memorandum de nelegere semnat ntre cele dou organizaii, la 29 aprilie 1997.Oficiul pentru Drepturile Omului face parte din DOMP Unite Misiunea de observare a Naiunilor n Georgia (UNOMIG), sub autoritatea efului misiunii de UNOMIG.
Func ii / Mandat

Mandatul HROAG a fost aprobat de ctre Consiliul de Securitate al ONU i precizat n cadrul Programului pentru protecia i promovarea drepturilor omului n Abhazia (anexa 1 la raportul SecretaruluiGeneral a Consiliului de Securitate cu privire la situaia din Abhazia, Georgia, din 15 aprilie 1999 S / 1996/284). Mandatul de Oficiul pentru Drepturile Omului este de a monitoriza situaia drepturilor omului n Abhazia i a proteja drepturile omului populaiei din Abhazia, Georgia, n spiritul Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, pentru a promova respectarea drepturilor omului i a contribui la o revenire n siguran i demnitate a refugiailor i a persoanelor strmutate pe plan intern, pentru a stabili contacte directe, n Abhazia, astfel nct s mbunteasc situaia drepturilor omului i s raporteze cu privire la evoluiile drepturilor omului.

Principalele activit i

HROAG efectueaz monitorizarea drepturilor omului, n scopul de a contribui la consolidarea statului de drept n Abhazia, Georgia, precum i pentru a sprijini ntoarcerea persoanelor strmutate intern n condiii de siguran i demnitate. Monitorizarea efectuat de ctre Oficiu include colectarea de informaii de prim mn direct de la martori i alte surse de ncredere, analiza de dezvoltare a sistemului juridic, i instituiile-cheie pentru protecia i promovarea drepturilor omului. n plus, monitorizarea situaiei drepturilor omului se realizeaz prin biroul HROAG in mijlocul orasului Suhumi i prin vizite regulate ale personalului HROAG prin Abhazia, Georgia i, n special, la districtul Gali adiacent la linia de ncetare a focului. Biroul se adreseaz autoritilor competente, n scopul de a redresa nclcri, ori de cte ori este cazul. Donaii de publicaii HR sunt fcute pentru biblioteci prin Abhazia, Georgia, aa cum este distribuirea de publicaii identificate pentru biblioteci depozitare HR. Sunt organizate ntlniri periodice cu autoritile georgiene de la Tbilisi, precum i cu abhazii autoritile de facto legate de situaia drepturilor omului. Activitatea Oficiului include implementarea Proiectului Tehnic de Cooperare OHCHR, care a fost finalizat n februarie 2002. Planificarea activitilor n cadrul proiectului a inclus traducerea Cartei Internaionale a Drepturilor Omului n limba Abhazia; cursuri de instruire privind drepturile omului ale ONU din nvmntul superior, nfiinarea a dou biblioteci cu resurse din drepturile omului; cursuri de formare privind predarea n domeniul administrrii justiiei , cursuri de instruire cu privire la drepturile omului i dezvoltarea capacitii n mass-media ONG-uri, burse pentru funcionari, profesori, ONG-uri i reprezentani ai mass-media pentru continuare n profunzime studiu de drepturile omului.
Activit ile recente

Deoarece unul dintre obiectivele majore ale HROAG este de a contribui la o revenire n siguran i demnitate a persoanelor strmutate intern i a refugiailor, prin mbuntirea situaiei drepturilor omului n districtul Gali, HROAG a sporit activitatea n cartierul acesta. Astfel, HROAG lucreaz activ la Suhumi pentru a rspunde nevoilor de protecie a drepturilor omului a populaiei Gali i s sprijine ONG-urile locale, prin efectuarea de vizite regulate pe o baz sptmnal. n operativ punctul 18 din res sale. 1554 (2004) a adoptat la 29 iulie 2004, Consiliul "apel de Securitate [ed] din nou pe partea abhaz s fie de acord cu deschiderea ct mai curnd posibil a filialei Gali de Oficiul pentru Drepturile Omului n Suhumi i de a asigura condiiile de securitate pentru ei funcionarea nestingherit ". Programele viitoare si in curs de realizare sunt urmtoarele:

Programul de instruire n domeniul drepturilor omului pentru ageniile locale de aplicare a legii oferite pentru punerea n aplicare n coala miliie Suhumi; Servicii de consultan juridic pentru populaia local ; Contientizare a drepturilor omului i de consolidare a capacitilor, prin punerea n aplicare a OHCHR sprijinul programului Asistarea Comunitii Impreun care vizeaz sectorul neguvernamental; Facilitarea unui numr de proiecte finanate de ali donatori i guverne internaionale; Drepturile omului de formare pentru copii de coal;

Broadcast de programe de televiziune cu privire la drepturile omului; Formare n management pentru ONG-urile locale care se ocup de drepturile omului; Producia de un teatru de ppui bazat pe legendele abhazi, cu elemente ale drepturile omului ncorporate, destinate copiilor.
Fondul de ncredere UNOMIG i Proiecte de impact rapid

Proiectele de impact rapid ale UNOMIG (QIPs). Programul a fost conceput i creat pentru a uura suferina populaiei care triete n zona de conflict i are drept scop reabilitarea serviciile publice de baz, cum ar fi colile publice, ap, electricitate i de energie, eliminarea deeurilor publice i infrastructura de sanatate. Acest program a fost iniiat ca parte din Fondul fiduciar ONU din UNOMIG, are cunotine specifice zonei i o nelegere aprofundat a grutilor i nevoilor populaiei rezidente n urma conflictului. Fondul fiduciar a autorizat UNOMIG la implementarea rapid a impactului proiectelor (QIPs), care au fost puse n aplicare ncepnd cu noiembrie 2002. Fondul fiduciar este de natur extra-bugetare i face eforturi de a atrage donatori din statele membre ale Organizaiei Naiunilor Unite. Deoarece noiembrie 2002 cinci state membre au contribuit la Fondul de UNOMIG Trust: Finlanda, Italia, Olanda, Elveia i Marea Britanie. Pentru anul 2005 UNOMIG va semna un acord cu Uniunea European pentru un program mai larg de reabilitare, care va completa activitile QIPs n sectoare cum ar fi electricitate, sntate, gestionarea deeurilor i canalizare apa. nc de la nceputurile sale, UNOMIG a implementat 70 de proiecte Quick-impact n zona sa de responsabilitate.

Bibliografie:
http://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmik http://www.unomig.org/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite http://hallo.ro

10

S-ar putea să vă placă și