FONDAREA JUDO-ULUI n satul pescresc Mikage, lng Kobe, n Japonia, s-a nscut Jigoro Kano pe 28 octombrie 1860.

n 1871, familia lui Kano s-a mutat n Tokyo. Copil fiind, Kano era firav, slab, mic de nltime i bolnvicios. mpotriva sfatului doctorului, Kano a decis s fac ceva pentru a si mbuntti sntatea si n acelati timp s nvete s se apere. La vrsta de 18 ani s-a nscris n scoala de jujutsu Tenjin Shinyo ryu. Sub tutela lui Fukuda Hachinosuke, Kano si-a nceput cltoria spre bunstarea fizic. Tenjin Shinyo ryu era o art martial blnd care aborda mai mult armonia dect lupta, cu toate c includea i tehnici de lovitur si de apucare. Dup ce a studiat la Tenjin Shinyo ryu, Kano s-a transferat la scoala Kito ryu pentru a studia cu Tsunetoshi Iikubo. Aceast form de jujutsu era mult mai blnd si mai moderat. n acele vremuri Kano a nceput un studiu sistematic i cuprinztor al celorlalte forme de jujutsu, cum ar fi sekiguchi-ryu si seigo-ryu. El a nteles foarte repede c rvnea la o cunoastere mental care lipsea din nvtturile maestrilor si. ncerca s nteleag superioritatea controlului pe care maestri lui o dobndiser. A studiat de asemenea manuscrise ale fondatorilor diverselor scoli, I Ching (Cartea Schimbrilor), filosofia Lao-Tsze. n 1880, Kano a nceput s regndeasc tehnicile de jujutsu pe care le nvtase. Vroia s combine cele mai bune tehnici nvtate de la diversele scoli ntr-un sistem pentru a creea un program de educatie fizic care s dezvolte att calittile fizice ct si cele mentale. n plus, credea c tehnicile pot fi practicate sub forma unui sport dac tehnicile mai periculoase erau excluse. Astfel, n 1882, a extras din strvechiul jujutsu cele mai bune aruncri si apucri, a adugat si cteva elemente personale si a eliminat tehnicile periculoase de lovituri de mini si picioare. Kano, la vrsta de 22 ani, a prezentat noul sport obinut (judo). L-a denumit Kodokan Judo. Termenul de Kodokan se desparte n ko (lectur, studiu, metodic), do (drum sau cale) si kan (sal sau loc). n consecint se obtine un loc pentru a studia calea. Similar, judo se mparte n ju (lin) i do (drum sau cale) obtinndu-se calea lin.

Kano si-a nfiintat scoala de judo, intitulat Kodokan, n templul budist din Tokyo, Eishoji. Ulterior scoala s-a dezvoltat si s-a mutat. Primul Kodokan avea doar 12 saltele (12 x 18 picioare, aprox. 3,65 x 5,48 metri) si nou studenti n primul an. Astzi Kodokan are peste 500 de saltele si mai mult de 1 milion de vizitatori anual. Devotamentul lui Kano ctre judo nu a interferat cu progresul su academic. A studiat literatura, politica, economia politic si a absolvit Universitatea Imperial din Tokyo n 1881. n 1886, datorit rivalittii dintre scolile de jujutsu i cele de judo, s-a organizat un concurs pentru a determina care art este superioar. Studentii lui Kano au cstigat usor competitia, stabilinduse astfel superioritatea judo-ului si a principiilor si tehnicilor sale practice. Categorisirea Kodokan Judo a fost definitivat n 1887. Kodokan avea trei teluri: educatia fizic, eficienta n concurs si antrenamentul mental. Structura sa ca o art martial era de asa natur nct putea fi practicat ca un sport competitiv. Loviturile, suturile, anumite luxatii i alte tehnici prea periculoase pentru competitii erau predate doar studentilor avansati. ncepnd cu 1889, Kano a prsit Japonia pentru a vizita Europa si Statele Unite. A cltorit peste hotare de 8 ori pentru a propaga judo si de cteva ori pentru a participa la Jocurile Olimpice i la ntlnirile diferitelor Comitete. n ciuda conditiilor grele de munc, mai multi studenti ai lui Jigoro Kano si-au druit existenta propagrii judo-ului n tri strine. n 1892, judo a nceput s se rspndesc n toat lumea, odat cu citirea de ctre Takashima Shidachi n fata societtii japoneze din Londra a istoriei si dezvoltrii judo-ului. n 1895, Kano a clasificat aruncrile din judo n Go Kyo No Waza. n 1900, a fost nfiintat Asociatia Purttorilor de Dani Kodokan. Pe 24 iulie 1905, reprezentanii principalelor scoli de jujutsu (ryu) din Japonia s-au adunat la Institutul Butokukai din Kyoto pentru a se pune de acord asupra formelor de Kodokan Judo si pentru a continua dezvoltarea tehnicilor sportive.Tehnicile strvechi de jujutsu, particulare fiecrei scoli, aveau s rmn prezervate pentru posteritate n kata (lupt regizat).

n 1907, Gunji Koizumi s-a dus n Statele Unite pentru a preda judo. n 1909, Kodokan a devenit Fundatie Oficial a Japoniei. n acelasi an Jigoro Kano a devenit primul membru de origine japonez al Comitetului Internaional Olimpic. n 1910, judo a fost recunoscut ca un sport care putea fi practicat n sigurant i n 1911 a fost adoptat ca fiind parte a sistemului de educatie japonez. n acelasi an, au luat fiint: Departamentul de Instructori de Judo Kodokan, Asociatia Centurilor Negre Kodokan si Asociatia Japonez de Atletic. ncepnd cu a cincea olimpiad, desfsurat la Stockholm, Kano a nceput s participe la toate Jocurile Olimpice si ntlnirile Comitetelor Olimpice Internationale i a devenit o personalitate n sportul de pretutindeni. Judo-ul Kodokan a fost reevaluat de ctre membri si n 1920. Go Kyo No Waza a fost revizuit, adugndu-i-se 40 de aruncri. 8 aruncri din precedenta clasificare au fost excluse. n 1921, s-a nfiintat Societatea de Cercetri Medicale n Judo. Motto-urile Kodokan erau : Seriyoku-zenyo (maxim de eficient) si Jita-kyoei (beneficii si bunstri reciproce), accetund astfel latura moral si spiritual alturi de antrenamentul fizic. Ultimul tel era de a perfectiona individul astfel nct s fie de folos societtii. Faza spiritual, dezvoltat gradual, a fost complet n anul 1922. n acelai an, s-a nfiinat Societatea Cultural de Judo Kodokan. Pe parcursul vietii, Kano a obtinut doctoratul n judo, echivalentul a 12 dani, dobnditi doar de fondatorul judo-ului. A muncit constant pentru a asigura dezvoltarea atleticii si a sportului japonez n general, fiind numit n consecint Printele Sportului Japonez. n 1935, i s-a nmnat premiul Asahi pentru contribuia deosebit la organizarea sportului n Japonia pe tot parcursul vietii sale.