Un fenomen de grup care se formeaza datorita unei presupuneri eronate, conform careia toate persoanele ar fi acord fata de o anumita

decizie dar de fapt nimeni nu o doreste in mod real. Efectul consta in aceea ca oamenii ajung astfel sa actioneze contrar propriilor lor interese dar si a celor din jur. Abilene este o mica localitate din Texas spre care o familie a stabilit sa ajunga intr-una din zilele de vacanta pentru a lua pranzul. Toti membrii familiei s-au aratat entuziasmati insa caldura, lipsa aerului conditionat din masina, praful si mancarea proasta i-au dezamagit intratat incat au inceput sa-i blameze pe cei care au dorit deplasarea. Spre surprinderea lor fiecare a avut ca motiv ca toti ceilalti erau entuziasmati de idee. Desi este cu siguranta un fenomen ce poate fi identificat empiric destul de des, cel care a consacrat pentru prima data acest paradox in stiintele manageriale a fost Jerry B. Harvey (1988). In management se utilizeaza in scopul justificarii deciziilor slabe. Unii consultanti ofera argumente pentru instituirea unor practici prin care acest paradox sa fie controlat. De exemplu in urma luarii unei decizii in grup, coordonatorul grupului sa intrebe: Ei, ce facem, mergem la Abilene ?. Dincolo de ironie, o astfel de interogare aduce in discutie posibilitatea realizarii acordului doar de complezenta. Paradoxul Abilene este strans inrudit cu cel de gandire de grup sau groupthink si cu cel de capcana decizionala iar una din cauzele cele mai probabile s-ar datora conformismului social. In organizatii fenomenul nu apare independent si poate fi observat in constelatie cu alti factori de cultura organizationala.