1.

DESCRIEREA AFACERII
1.1 Ideea de afacere Ideea afacerii vine s continue o tradiie de mii de ani, dar ntr-o manier original i mai profitabil - creterea de albine pentru miere. Pentru a ncepe o astfel de afacere sunt necesare cunotinte n domeniul apiculturii, dorin, rbdare de a lucra cu albinele, i desigur o investiie mare la nceput, dar care se amortizeaz rapid. De ce apicultura? Apicultura este un sector al agriculturii cu vechi tradiii att n Romnia ct i n ntreaga lume. nc din antichitate, 60004500 ani . Hr, omul vna albine, contientiznd valoarea nutritiv a mierii,numind-o i hrana vie. Mierea conine vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoane, flavonoide, compui aromatici, fitohormoni, acizi organici (lactic, oxalic, citric, malic), dextrin, compui ai azotului, adic este unul din cele mai complexe produse gsite n stare natural..Este un medicament mpotriva tusei, asteniei, nevrozei ,avnd altele o mulime de ntrebuinri terapeutice. Are proprietatea de a fi asimilat uor de organism i l tonific. n contextual actual, cnd piaa e invadat de produse semifabricate, fast food, alimente prelucrate termic i lipsite de vitamine, mierea ramne o surs de sntate pentru oamenii de toate vrstele, preocupai de un mod de via sntos. Practicarea stupritului n Romnia e o afacere profitabil i de durata datorit ctorva factori. Primul i cel mai important e tradiia, creterea albinelor devenind din cele mai vechi timpuri o indeletnicire de baz. Un alt factor important este clima. Acest teritoriu fiind situat n

zona temperat dispune de condiii favorabile climatice,

un sezon lung prielnic activitii

albinelor: primvara vara( lunile aprilie-august), temperature i condiii de umiditate prielnice pentru dezvoltarea unei baze melifere bogate, pduri i livezi pentru polenizare. 1.2 Firma Afacerea se specializeaz n creterea albinelor pentru miere de salcm. Mierea va fi comercializat pe piaa naional. SC Zum-Zum SRL este amplasat n judeul Botoani, comuna Curteti, n apropierea unei pduri de salcm. Terenul este deinut de entitate (o suprafa de legislaiei n vigoare : un spaiu de minim 5 m2 pentru fiecare 200 m2, conform

familie). Cheltuielile de

constituire vor ajunge la 800 lei: 300 lei pentru obinerea atestatului de apicultor mpreun cu un curs de instruire n domeniul apiculturii, iar restul sumei pentru taxe de nmatriculare, alte cheltuieli notariale. n baza cererii depuse la primria judeului voi beneficia gratuit de baza melifer, cel puin un hectar de pdure de salcm. Firma i ncepe activitatea cu un efectiv de 20 de familii de albine, i 20 de stupuri, cu perspectiva extinderii afacerii n viitor. Firma va ctiga aprecierea consumatorilor datorit calitii i valorii nutritive a produselor, fr adaosuri de ap, zahr sau colorani.

Misiunea firmei:
S ofere produse de cea mai nalt calitate i s dezvolte tradiia consumului sntos de miere n ar.

Motto: Zum-Zum! fericirea de a tri sntos i dulce!!! Obiective:

Ocuparea unui segment de pia important n producerea mierii i veninului de albine Obinerea unui nume recunoscut pe pia pentru calitate i preuri accesibile Stabilirea relaiilor de nceredere i fidelitate cu clientela din ar ct i peste hotarele rii. Lrgirea gamei de produse n viitor pentru a bucura clienii cu alte produse apicole de calitate: lptior, cear, propolis,etc.

1.3 Date de identificare -denumire SC Zum Zum SRL -adresa Botosani comuna Curtesti -cod unic de inregistrare :15247821 -cod CAEN 0126 Apicultura -nr. cont bancar RO85BRDE120SV01534381370 -banca : BRD SGS Botosani

2. Produse i Servicii
Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este miere de albine, vom face o scurta prezentare a caracteristicilor i beneficiilor consumului de miere. Mierea de albine este un aliment natural produs de albine (apis mellifera l), la obinerea creia acestea folosesc ,,materia prim furnizat direct de plante (nectarul floral sau extrafloral) i, ntr-o msur mai mic, componente din alte surse. Aceast definiie cuprins n Codex Alimentarius precizeaz natura particular a acestui produs. Din punct de vedere alimentar i igienico-sanitar, prin miere se nelege alimentul natural extras din faguri cnd acetia au fost cpcii de albine pe cel puin 3/4 din aria lor, n aa fel nct s se evite ptrunderea de larve, cadavre de albine, fragmente de cear sau alte impuriti. Valorificarea biotehnologic a mierii de albine are drept scop obinerea hidromelului i a oetului. Hidromelul (gr. oinos = vin i lat. meli = miere) este butura alcoolic obinut prin fermentarea unui must din miere de albine i ap, cu ajutorul unor culturi de drojdii. Hidromelul este cea mai veche butur fermentat, ea existnd dinaintea vinului i berii. Printre civilizaiile care au produs hidromel se numr: slavii, grecii, galii, celii, egiptenii. n grecia antic, hidromelul era oferit tinerilor cstorii, i de aici expresia lun de miere. n bazinul mediteranean hidromelul nu a putut concura prea mult timp cu vinul, regiunile din nordul Europei fiind singurele n care s-a consumat continuu de-a lungul istoriei. Oetul de miere se obine prin fermentarea unui amestec de miere i ap n prezena bacteriilor acetice. Mierea de albine conine un ansamblu de compui importani, printre care: substane proteice (n medie 0,5% la mierea floral i doze puin mai mari la cea de man); un spectru larg

de microelemente (beriliu, galiu, vanadiu, zirconiu, nichel, argint .a.); vitamine (B1, B2, B6, C, K, PP, H, .a.); mici cantiti de acizi organici (malic, citric, lactic, oxalic, succinic etc.), gume vegetale numite impropriu dextrine, substane colorante i odorante etc.

3. Plan de Marketing
3.1 Analiza pietei Analiza pietei a fost facuta atat in maniera primara cat si secundara. In primul rand am studiat toate informatiile publice si disponibile in ziare, reviste, analize ale industriei, rapoarte demografice, rapoarte privind anumite tendinte, grafice si alte analize ale unor institutii specializate, referitoare la piata din Romania privind posibilele capacitati de absorbtie ale mierei de albine, dupa o indelungata analiza, am ajuns la concluzia ca aceste informatii nu prezinta o relevanta foarte mare, si am inceput o ancheta pe cont propriu. Vom incerca sa obtinem contracte pentru vanzarea mierei de albine. Piaa potenial a afacerii (sau cantitatea total susceptibil a fi cerut) este reprezentat de consumatorii de miere i produse apicole din ar. Producia anual la nivel mondial este de 1.2 mil.tone. Romnia se situeaza pe locul 19 n topul marilor productori de miere.n privina consumului de miere Romnia are o rat sczut la nivel European: 400-600 grame pe locuitor, comparativ cu 5 kg n Danemarca 1.5-2kg n Germania, 1.5 kg n Olanda.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii i Dezvolrii Rurale (MADR) n Romnia se produc anual 230 mii de tone miere de albine,din care 30% este consumat n ar i restul 70% e destinat exportului. Importul de miere ajunge anual la 800 de tone. Valoarea importurilor de miere n primele trei luni din 2011 a depit 789.456 euro, pentru o cantitate de 260 de tone,n timp ce n aceeai perioad a anului trecut a totalizat 434.440 euro pentru 230 de tone de miere aduse de pe piaa extern. Astfel n medie pe piaa romneasc se consuma 70 mii de tone de miere.

Piaa int
Mierea este un produs universal i poate fi consumat de oricine, fr limit de varst, sex, pregtire fizic, etc, se comercializeaz la un pre accesibil att populaiei cu venituri mari ct i mici. Segmentul int al firmei mele este reprezentat de populaia cu venit mediu, vrsta medie i naintat, care este preocupat de un mod de via sntos, consumatorii de produse ecologice. Veninul de albine este destinat firmelor farmaceutice i cosmetice din spaiul European, (Germania,Olanda,Italia) care se speciali zeaz n producia de medicamente, creme pentru piele, ngrijire corp, profilaxie boli cum ar fi astmul, bronita, reumatism etc.

n Romnia, 70% dintre apicultori sunt persoane de peste 50 de ani, care locuiesc n mediul rural i care, practic, au motenit aceast meserie de la prinii lor. Firma mea cu o echip tnr vine pe piaa cu idei inovatoare, potenial de cretere i dezvoltare axnduse pe consumatorul urban. Reeaua de distribuie ct mai mic, productor-distribuitor ( reele mari de supermaketuri, magazine bio) La ora actual, sigla care certific faptul c produsele sunt ecologice este utilizat de un numr mic de productori n Romnia, firma Oh, Honey! va demonstra calitatea produselor prin certificate i atestri la nivel European.

Nume necunoscut pe o piaa cu tradiii. Concureni cu o clientel fidel,care au o gama larg de produse apicole (miere,ceara,polen) Produsele ecologice sunt mai costisitoare, i au o pondere mai mic n coul de consum al populaiei. Cantitatea total de miere produs n primii ani e destul de mic (<1 ton),i nu favorizeaz ocuparea unei pri de pia semnificative. Spre deosebire de concurenii mai vechi pe pia, firma nu are experien i talentul n vederea previzionrii unui an cu recolt mare, i respectiv producie mare de miere.

Politicile europene ofer oportuniti de dezvoltare tinerilor apicultori prin subvetii, astfel ncepnd cu al doilea an firma va spori producia i sortimentul de produse ( lptior, cear, polen). Intrarea n UE influeneaz pozitiv consumul de produse bio. n medie n spaiul European produsele bio reprezint 3-5% din totalul produselor consumate, n Romnia acesta se situeaz sub 1%, dar se observ tendina de cretere datorit politicilor de promovare a modului sntos de via, protecia mediului,etc

Producia variabil n funcie de factori naturali (clima,precipitaii). Astfel n 2007 i 2008 s-au obinut cele mai slabe producii de miere din ultimii 20 de ani din cauza condiiilor meteorologice nefavorabile. Asociaia Cresctorilor de Albine din Romnia (ACAR) a anunat c cu greu s-a depit pragul de 10.000 de tone de miere. Productivitatea albinelor e ameninat de boli i maladii sezoniere. Sunt necesare cheltuieli suplimentare cu medicamentele. Variaia cursului euro e o ameninare pentru exportul de venin, cu ct cursul scade mai mult cu att veniturile firmei sunt mai mici.

3.2 Caracteristici si beneficii Dupa cum am mentionat si in sectiunea anterioara, principalele caracteristici si beneficii ale consumului mierei de albine sunt datorate ansamblului mare de compusi importanti. 3.3 Consumatorii Dupa cum am vazut anterior, miere de albine este recomandata tuturor persoanelor, mai ales celor cu anumite afectiuni. O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor consumului de miere nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, sex, ocupatie etc. 3.4 Concurena Creterea albinelor este o ramur cu tradiii n Romnia, pe pia exist numeroi productori cu sortimente variate i preuri competitive. n Romnia exist 1,3 milioane familii

de albine, iar potenialul de dezvoltare este s se ajung la 1,5 milioane familii. Din producia de 21 mii tone, jumtate este reprezentat de mierea poliflor, mierea de salcm -35%, iar cea de tei 15%. Concurenii principali n producia veninului de albine pe piaa european sunt Rusia, Belorusia, Germania, care dispun de potenial considerabil i tehnologii pentru dezvoltarea acestei ramuri. n prezent, n Romnia sunt nregistrai la nivel naional circa 40.000 apicultori, numrul total de familii de albine fiind de peste 1.100.000. Principalele judee unde se regsesc cele mai multe familii de albine sunt: Vlcea, Mure, Arad i Bihor. Concurenii principali pe piaa romn sunt Apis Prod, Apidava, Apicola Pastoral Georgescu, Apimond i Akybud. 3.5 Promovarea Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe a marilor centre comerciale si a atragerii de posibili clienti de pe piata externa. Pentru piata externa vom folosii site-ul www.zum-zum.com, unde ne vom prezenta intreaga oferta. De asemenea se va alege o campanie agresiva de tip postare anunturi in toate ziarele de anunturi publicitare, cat si pe toate site-urile mari de anunturi agricole. In acestea se va trece oferta de miere, cat si pretul pe kg. Pentru publicitate vom opta la aplicarea de banere pe site-urile online din domeniu, care au un trafic de peste 100 de mii vizitatori pe luna. 3.6 Locatia Datorita faptului ca cei doi asociati, Niculae Adriana si Stanica Alexandru, detin o proprietate in comuna Curtesti din Judetul Botosani, am ales ca si locatia pentru constructie o parcela din apropriere, posesie proprie.

4. Plan operational
4.1 Productia previzionarea efectivului de albine Efectivul de pornire: 20 de familii Productie anuala: 550-600 Kg 4.2 Locatia Este amplasat n judeul Botoani, comuna Curteti, n apropierea unei pduri de salcm. Terenul are suprafata totala este de 200 m2. Constructia fermei va respecta toate normele

in vigoare, racordarea la utilitati precum electricitate si apa curenta se va face foarte usor deoarece in zona exista atat retea Doi ingrijitori. de apa, cat si stalpi de curent, la care ne vom racorda. 4.3 Personalul Pentru buna desfasurare a activitati societatea are ca si personal: a. Doi manageri; b. Un contabil; c. Un ingrijitor. Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerii au si rolul de administratori, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Managerii deschid conturi in lei si valuta si poat utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

5. Management si Organizare
Firma Zum-Zum este o ntreprindere individual cu capital mixt, 60% capital propriu i 40% capital mrumutat de la bnci. Echipa managerial este selectat n funcie de mai muli factori : experien, cunotine i abiliti n sfera economic, precum i instruire n domeniul apiculturii, ca s combine deodat mai multe funcii: economice i analiza activitii , planificare i controlul calitii produselor. n primul sezon de la nfiinarea firmei, echipa va fi alcatuit din cei doi managerii, care sunt i iniiatorii afacerii i 3 specialiti n domeniul apiculturii, cu atestat de apicultor, i minim 6 ani experien n lucrul cu albinele. Pe msura extinderii afacerii, firma i va completa personalul (cu persoane responsabile cu funcii ca reclam, vnzare, control), pn la 10 persoane n al doilea an ce activitate.

apicultor Ion Vasile, 35 ani managerii Niculae Adriana Stanica Alexandru director marketing Dobra Robert, 27 ani contabil Daniela Pop, 27ani

6. Costuri pentru inceputul afacerii

CALCULUL UNITII DE DIMENSIUNE ECONOMIC (UDE)

Activitate

Unitatea de dimensiune economic a fermei n anul 0

Unitatea de dimensiune economic a fermei n anul int

Intretinere a fanetelor si 0,005 0,105

pasunilor Apicultura TOTAL 13,031 13,036 17,181 17,286

Unitatea de Dimensiune Economic (UDE) reprezint unitatea prin care se exprim dimensiunea economic a unei exploataii agricole determinat pe baza marjei brute standard a exploataiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei uniti de dimensiune economic este de 1.200 Euro.

Se va calcula totalul UDE din producia vegetal i/sau zootehnic pentru anul 0 i respectiv pentru anul int, conform seciunii specifice din Cererea de finanare Stabilirea dimensiunii economice a fermei.

Dimensiune Economic a exploataiei n anul int trebuie s fie de peste 10 UDE i m ai mare cu 4 UDE fa de anul 0.

Dupa cum se poate observa din tabelul anterior, solicitantul in anul tinta - si-a marit dimensiunea economica a fermei cu 4,250 UDE, indeplinind astfel conditia de a creste dimensiunea economica a fermei cu minim 4 UDE. De asemenea, in dimensiunea economica a exploatatiei agricole PF

POSTOLACHE MARIUS ,activitatea de productie ce asigura produse pentru consumul uman , respectiv cresterea animalelor (albine), reprezinta peste 75%, astfel: In anul 0, din totalul de 13,036 UDE, 13,031 UDE reprezinta cresterea animalelor (albine) si 0,005 UDE culturi fanete In anul 3, din totalul de 17,286 UDE, 17,181 UDE reprezinta activitatea de cresterea a animalelor (albine) si 0,105 UDE culturi fanete ( suprafata de teren de 2,11 ha pe care se vor amplasa stupii).

Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatatiilor agricole se calculeaza valoarea sprijinului in lei. Total UDE : 13 (N reprezinta numarul de UDE,fara zecimale, fara rotunjire)

6 UDE

10.000Euro

13 6 = 7

7 X 2.000Euro = 14.000 Euro

TOTAL

V = 10.000 euro + 14.000 euro = 24.000 Euro Daca: V >25.000Euro -valoarea sprijinun este maxim 25.000.Euro

V<=25.000Euro -valoarea sprijin este V(valoarea calculata).

In urma calculelor efectuate in tabelul de mai sus rezulta V = 24.000 Euro, care este mai mic decat 25.000 Euro, deci valoarea spijinului va fi de 24.000 Euro.

Pentru ca toate costurile sa fie exprimate n lei s-a folosit cursul euro din data de 21.10.2012 (data ntocmirii planului de afaceri): 1 Euro = 4.5360 lei ( Rata de conversie intre Euro si moneda nationala pentru Romania este cea publicata de Banca Central Europeana pe Internet la adresa : <http://www.ecb.int/index.html>).

Toate costurile vor fi exprimate n lei.

1 Euro = 4,5360 lei din data de 21.10.2012

Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborrii planului de afaceri http://www.ecb.int/index.html. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI Se va face o scurt prezentare evideniindu-se principalele riscuri care se pot ivi, cauzele i efectele acestora asupra produciei totale obinute. In activitatea de cultivare a cartofilor, legumelor, plantelor ornamentale si in apicultura pot apare unele riscuri nedorite: 1. In activitatea de aprovizionare: neonorarea unor comenzi la timpul stabilit; calitate necorespunzatoare a produselor apicole 2. In activitatea de productie: sistemul de crestere traditionala a albinelor; calamitatile naturale. publicat pe pagina web a Bncii Central Europene

3.

In activitatea de desfacere :

greutate in gasirea unor parteneri care sa preia intreaga cantitate de produse obtinute, la un pret echitabil; intarzierea platii de catre clienti; crizele economico-financiare;

 desfacerea pe piata libera fara siguranta oferita de contracte ferme.

4.

In calitatea echipei manageriale :

dezinformare in alegerea furnizorilor si clientilor; lipsa cunostintelor privitoare la aplicarea masurilor de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor la timpul optim si cu cele mai eficiente produse.