Nscut pe 28 martie 1483 n Urbino, Rafael a fost unul din cei mai mari pictori ai Renaterii putnd fi comparta

cu ceilali doi mari artiti , Michelangelo si Leonardo da Vinci. Critica actual l consider pe Rafael al treilea vrf al triunghiului marilor pictori ai Renaterii. n 18 ani de activitate creeaz un patrimoniu artistic unic, de la curtea cea mic din Urbino reuind s ajung unul din cei mai mari pictori ai Romei. nva de la tatl su toate secretele meseriei i le aplic mai trziu n lucrrile sale din Urbino. Confirmarea uceniciei pe lng atelierul tatlui su se afl ntr-un document al vremii in care se precizeaz c Rafael este elevul lui Giovanni din Urbino1. Ucenicia sa contiunu la Perugino , care il accept n urma morii tatlui su n 1492. Rafael stpnete foarte bine tehnica nvat de la , pentru ca mai trziu ucenicul ucenicul ajunge sa isi depeasc modelul. La vrsta de 17 ani devine maestru independent , avnd statut de 'magister' cand semneaz in 1495 contractul pentru panoul de altar cu subiectul ,,ncoronarea Preafericitului Nicolae din Tolentino'', de la biserica Sfntul Augustin din localitatea Citta di Castello , ora n care mai primete comenzi importante precum ,,Rstignirea Gavari'' (pstrat la National Gallery din Londra) semnata Raphael Urbinas P. , aflata n capela familiei gavari din biserica Sfntul Dominic. n Perugia (1502-1503) Rafael primete 3 comenzi importante: Madonna pe tron cu Pruncul , Sfntul Ioan copil i Sfinii Petru , Pavel , Ecaterina i Margareta ( Altarul Colonna) , Urcarea la ceruri a fecioarei ( Mnstirea Clariselor de la Monteluce) i ncoronarea Fecioarei pentru capela Oddi din biserica Sfntul Francisc din Prato. Prima lucrare este pstrat la muzeul metropolitan din New York , cea de-a doua lucrare nu a fost realizat niciodat , contractul fiind transmis in 1505 altui pictor , iar a treia lucrare se afl n Pinacoteca Vaticanului. Tot n Perugia Rafael mai picteaz cteva Madone , trei dintre ele fiind expuse la Muzeul de Arta din Berlin , restul fiind mprtiate n mai multe muzee ale europei2. La sfritul lui 1504, la vrsta de 21 de ani , Rafael ajunge n oraul toscan Florena cu o scrisoare de recomandareprin care este evideniat respectul
1 2

Pag. 20 Pag.31

care l avea pictorul la curtea familiei Montefeltro. Aici este nerbdtor sa cunoasc marile realizri florentine ale lui Leonardo i Michelangelo , de care auzise foarte multe la Siena. Rafael pstreaz legtura cu Perugia i Urbino , unde merge des , definitivnd lucrri deja ncepute i prelund altele noi. Perioada ederii n Florena reprezint pentru el momentul crucial deoarece aici se desprinde de stilul perugian i dobndete capacitatea de a recrea frumuseea printr-o idee interioar proprie. Numele pictorului capt renume n oras si primete din ce n ce mai multe comenzi , n special comenzi pentru picturi de madone , aceast tem fiind studiat intens de Rafael. Spre sfritul anului 1508 , Rafael pleac pe neateptate ntrerupnd lucrul la ,,Madona cu Baldachin". Motivul plecrii a fost o convocare a papei pentru a-i decora unele camere. Asfel ajunge de la Florena la Roma , unde decoreaz cteva camere ale palatului papal , n ideea renvierii idealului militar i politic al Bisericii. Aici Rafael lucreaz alturi de mari artiti ca Bramantino , Perugino , Signorelli i alii. Prin mestria sa depete schemele compoziionale prin nlocuirea paradei italice a personajelor faimoase cu grupuri de oameni din toate timpurile ce se mbin armonios ntr-o dinamic ce creeaz o poveste. Pe lng decorarea Slii Vaticanului Rafael devine renumit Roma unde obine un rang nalt la curtea papal i primete nenumrate comenzi de la oameni importani ai capitalei , care se ntreceau in a avea in fresce Madonele , portretele si panouri de altar ale sale. n scurt timp devine celebru in toat peninsula primind comenzi din localiti mult deprtate de Roma , spre exemplu biserica din Bologna San Giovani in monte. Pentru o mnstire din Palermo finiseaz n 1517 alt panou de altar ,, Cderea lui Iisus pe drumul golgotei " aflat la Muzeul Pado din Madrid. Pe 6 aprilie 1520 , Rafael se stinge din via la 37de ani n urma epuizrii de de urma numeroaselor aventuri amoroase pe care le-a avut.