Universitatea Dunarea de Jos Galai Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor Specializarea Afaceri Internaionale

Proiect la Macroeconomie Deschis Tema:Politici Monetare i Fiscale n rile din UE

Realizat de : Frunza Cristina Patanghel Ana-Maria Nistor Alina Muat Alina

Galai 2013

Cuprins:
1.Politica Monetar 1.1. Obiectivele principale ale politicii monetare 1.1.1. Stabilitatea preurilor 1.1.2. Asigurarea angajrilor 1.1.3. Creterea economic 1.1.4. Echilibrarea balanei de pli 1.2. Instrumente i canale de transmisie a politicii monetare 1.3. Efectele politicii monetare 2. Politica fiscal 2.1 Conceptul de politic fiscal 2.2. Instrumentele politicii fiscale 3. Politica fiscal n statele UE 3.1 Fundamentele politicii fiscale europene 4 Amortizarea i coordonarea impozitelor directe i indirecte 4.1 Exemplificri 5. Concluzii 6. Bibliografie

1. Politica monetar
Politica monetar este unul dintre instrumentele politicii economice i reprezinta ansamblul msurilor i metodelor prin care autoritile publice abilitate (guvern, banca central sau autoritatea monetar) vor s influeneze condiiile macroeconomice prin creterea sau reducerea ofertei de bani. Politica monetar se refer la o politic restrictiv sau una expansionist, politica expansionist are loc atunci cnd banca central alimenteaz economia cu o cantitate excedentar de lichiditate, iar in cazul unei politici restrictive se intmpla exact invers, aplicndu-se restricii n ceea ce privete alimentarea economiei cu lichiditi. Astazi, tendina dominant a politicii monetare este cea a politicilor restrictive, autoritile monetare avnd convingerea c astfel inflaia poate fi restrns.

1.1. Obiectivele principale ale politicii monetare

Politica monetar, indiferent de instrumentele aplicate i de canalele de transmisie a efectelor acestor aciuni, conduce n esen la modificarea rezervelor disponibile sectorului bancar i nebancar, deci la modificarea condiiilor de operare att pentru sistemul bancar ct i pentru economia real. Prin msurile pe care le promoveaz, autoritile monetare ncearc s regleze nivelul cererii agregate din economie, influennd nivelul lichiditii, condiiile de acordare i disponibilitatea creditului n economie. Obiectivele principale ale politicii monetare sunt urmatoarele: - Stabilitatea preurilor - Asigurarea n mai mare msur a angajrilor - Creterea economic - Echilibrarea balanei de pli

1.1.1. Stabilitatea preurilor

Obiectivul principal al SEBC este meninerea stabilitii preurilor. Aceasta este prevederea-cheie stipulat n capitolul destinat politicii monetare din Tratatul de instituire a Comunitii Europene (Tratatul CE). Acordndu-se o atenie deosebit ndeplinirii acestui obiectiv de politic monetar a BCE, tratatul reflect concepia economic modern n ceea ce

privete rolul, scopul i limitele politicii monetare i susine structura instituional i organizatoric a activitii unei bnci centrale n cadrul Uniunii Economice i Monetare. O rat a inflaiei sczut, stabil i predictibil n timp, prezint urmtoarele avantaje1: - Reduce incertitudinea din mediul economic i simplific activitatea agenilor economici deoarece planurile de afaceri sunt mai uor de conceput, chiar i pe un orizont mai mare de timp; - Scade nivelul ratelor dobnzii pe termen mediu i lung, ceea ce duce la sporirea investiiilor (Banca Central poate influena direct doar dobnzile pe termen scurt); - Crete transparena preurilor, putndu-se face o mai uoar difereniere ntre preurile diferitelor bunuri de pe pia, ceea ce duce la eficiena alocrii resurselor i implicit la cretere economic; - Crete credibilitatea economiei, ceea ce contribuie i mai mult la temperarea ritmului de cretere a preurilor; - Asigur coeziunea social, ntruct categoriile de populaie mai dezavantajate ar avea anse mici s eludeze aa-numitul "impozit" pe care l aduce inflaia.

1.1.2. Asigurarea angajrilor

omajul reprezint una dintre principalele ngrijorri ale statului. n acest sens, politica monetar se confrunt cu problema celui mai indicat nivel al omajului. Exist doua teorii cu privire la nivelul optim al omajului: - Rata omajului care maximizeaz nivelul produciei, datorit flexibilitii forei de munc neangajate (Thomas Mayer); - Rata omajului care nu accelereaz inflaia (NAIRU - Non-Accelerating Inflation Rate of Unemployment)

1.1.3. Creterea economic

Asigurarea unei creteri puternice i durabile, cu o repartiie echitabil, care sa dea posibilitatea fructificrii acestei creteri, este obiectivul principal al politicii economice a unei ri, deoarece rata creterii economice influeneaz nivelul de trai al populaiei. Politica monetar

http://www.bnro.ro/Importanta-stabilitatii-preturilor-3370.aspx
4

poate influena consumul, economisirea sau investiiile, dar nu n mod direct, acestea aflndu-se ntr-un echilibru dinamic, care trebuie optimizat. n acest sens, dac n economie se regseste o cantitate insuficient de moned, nu poate avea loc expansiunea. Dac dimpotriv, aceasta se regsete n cantiti prea mari (politic monetar expansionist), consecina va fi o cretere accelerat a inflaiei, lucru care va afecta nivelul investiiilor i nivelul de trai al populaiei.

1.1.4. Echilibrarea balanei de pli

Politica monetr poate influena balana de pli prin modificarea cusului de schimb valutar al propriei monede. De exemplu, dac vrem s cretem exporturile vom crete masa monetar de pe pia pentru ca moneda proprie s se deprecieze astfel nct exporturile s fie mai competitive pe plan extern.

1.2. Instrumente i canale de transmisie a politicii monetare

Pentru realizarea obiectivelor sale, Eurosistemul dispune de un set de instrumente de politic monetar. Eurosistemul desfoar operaiuni de pia monetar, ofer faciliti permanente i impune instituiilor de credit constituirea de rezerve minime obligatorii n conturile Eurosistemului. Despre aceste instrumente voi vorbi mai pe larg n urmatorul capitol. "Prin canale de transmisie a politicii monetare se neleg cile prin care politica monetar influeneaza asupra nivelului i/sau structurii i ofertei globale i, prin aceasta, asupra obiectivelor finale ale politicii economice." (Christian de Boissieu) Principalele canale de transmisie a politicii monetare sunt urmtoarele : - Canalul monetar i al creditului - Canalul ratei dobnzii - Canalul anticipaiilor n Zona Euro mecanismul de transmisie a politicii monetare funcioneaz ntr-un mod similar n majoritatea rilor, n sensul c bncile dein rolul principal n transmisia modificrilor ratelor dobnzii de politic monetar asupra ratelor dobnzilor active. arile din Eurosistem au nregistrat un grad remarcabil de convergen ncepnd din 1999 n privina canalului ratei dobnzii i canalului monetar i al creditului.

Datorit rolului nsemnat pe care l au bncile n creditarea populaiei i a companiilor, canalul creditului prezint importan n Zona Euro, dei acesta difer de la ar la ar. Este important de observat c importana acestui canal de transmisie depinde de ponderea sistemului bancar n ansamblul sistemului financiar. Canalul creditului este considerat ca fiind complementar canalului tradiional al ratei dobnzii, efectele generate de canalul creditului fiind un supliment la efectele generate de canalul ratei dobnzii. Canalul creditului poate fi descompus n doua, i anume canalul bilanier i canalul mprumuturilor bancare. Canalul mprumutului bancar deriv din importana sistemului bancar n cadrul sistemului financiar i a naturii deosebite a bncilor, ce sunt bine dotate cu instrumente ce permit rezolvarea problemelor de asimetrie a informrii cu privire la diverse segmente ale pieei creditului i ale pieei financiare. Existena canalului bilanier se datoreaz problemelor de asimetrie a informaiilor. S -a constatat c o politic monetar restrictiv duce la accentuarea riscurilor legate de selecia invers i conduce de asemenea la creterea riscurilor generate de riscul moral. Canalul ratei dobnzii deine rolul dominant n transmiterea impulsurilor politicii monetare ctre economie. Nivelul ratei dobnzii este important deoarece influeneaz: - pe plan intern, volumul investiiilor ntreprinderilor, volumul investiiilor de locuine, al achiziiilor de bunuri de folosin ndelungat, arbitrajele dintre titluri financiare i moned, ca lichiditate; - pe plan extern, micrile de capital (pe termen scurt). n concluzie, este necesar ca dobnzile reale s fie pozitive i ct mai stabile cu putin, n timp. O rat ridicat a dobnzii ar descuraja cererea de credit i ar alimenta anticiprile inflaioniste de cretere a preurilor. Anticipaiile inflaioniste a agenilor economici sunt o surs permanent de instabilitate i de nencredere a eventualilor investitori. De aceea este foarte important credibilitatea de care se bucur Banca Central, credibilitate pe care o d transparena i ndeplinirea prognozelor comunicate de aceasta. Banca Central European utilizeaz mai multe canale de comunicare[2]: - Confeina de pres lunar susinut de preedinte i vicepreedinte, care este prilijuit de prima edin a Consiliului guvernatorilor din luna respectiv; - Buletinul lunar, care furnizeaz publicului larg i pieelor financiare o analiz detaliat i aprofundat a mediului economic i a evoluiilor monetare.
6

- ntrevederile Preedintelui BCE cu comisia economic i monetar a Parlamentului European (de 4 ori pe an); - Alte ntrevederi.

1.3. Efectele politicii monetare

n economie, modificarea oricrei componente a cererii agregate are ca efect modificarea nivelului preurilor, a produciei reale i a ocuprii forei de munc. Unul dintre instrumentele utilizate pentru a atenua perturbrile din economie este politica monetar, de exemplu n cazul unei crize economice, o politic monetar expansionist poate stimula reluarea creterii economice. Pe termen scurt, utilizarea politicii monetare i a cursului de schimb poate rezolva fluctuaiile ciclice nedorite, ns pe termen lung se manifest principiile macroeconomice: neutralitatea banilor i paritatea puterii de cumprare. Prin mecanismul de transmisie, politica monetar influeneaz producia real i nivelul preurilor. Cel mai important aspect l reprezint legtura dintre bani, ratele dobnzii i investiiile reale, care sunt o component a cererii agregate. Pe termen scurt o politic monetar monetar expansiv determin urmtoarele2: - Scderea ratei dobnzii; - Creterea produciei reale; - Creterea nivelului preurilor. Pe de alt parte, o politic monetar restrictiv produce urmtoarele consecine: - Creterea ratei dobnzii; - Scderea produciei reale; - Scderea nivelului preurilor

Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Marin Dinu, Ilie Gavril, Paul Tnase Ghi, Constantin Popescu, Economie - Ediia a aptea, Ed. Economic 2005, pag. 323
2

Tabel centralizator privind indicatorii politicii monetare

2. Politica fiscala
2.1. Conceptul de politic fiscal
Definitie: Prin politic fiscal se ntelege ansamblul masurilor initiate si implementate de guvern, prin intermediul bugetelor publice, n scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic n economia reala Trasaturile politicii fiscale: - este o forma de interventie indirecta a statului n economie (este o politica de ajustare) - este apanajul guvernului (prin intermediul, ndeosebi, a ministerului finantelor publice) - este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale) - se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne - este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta - este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii - efectul aplicarii politicii fiscale este imediat - este strict si total reglementata juridic

2.1.2. Instrumentele politicii fiscale

Exista patru instrumente principale ale politicii fiscale: a) impozite b) taxe
8

c) alte prelevari obligatorii d) cheltuieli guvernamentale

3. Politica fiscala n statele UE

La nivelul UE politica fiscal este subordonata tratatului de infiinare a Comunitaii Europene, care prevede eliminarea taxelor vamale intre rile membre i a oricror altor msuri cu efect similar i asigurarea liberei concurene in cadrul pieei comune. In acest sens se au in vedere in special impozitele indirecte (TVA i accizele). Impozitele directe fiind doar subordonate scopului de neafectare a liberei concurene pe pia, ins se recomand membrilor incheierea de convenii de evitare a dublei impuneri internaionale. In structur, contribuiile obligatorii arat astfel: - din impozite indirecte 13,8% din PIB; - din impozitele directe 13,7% din PIB; - din contribuii sociale 15,1 % din PIBtotal 42,6% Gradul fiscalitii in cadrul statelor UE difer mult de la o ar la alta, astfel: Suedia inregistreaz o fiscalitate de 54,1%, iar Grecia de numai 33,9%. O clasificare a contribuiilor obligatorii ca pondere in PIB din cadrul statelor UE arat c cele mai mari sunt legate de fora de munc (23,8%) fa de 11,4% urmare a consumului i 7,4% datorat capitalului. Explicaia: mobilitatea mai mic a forei de munc, i deci mai uor de localizat, baza de impozitare comparativ cu circulaia capitalului, care este mai liber, i a consumului, din care cauz baza de impozitare este mai greu de impozitat in situaia acestora. (Brooker Christopher, North Richard) Consecina: incurajeaz firmele s substituie munca cu capitalul intr-o msur mai mare decat cea reclamat de dezvoltarea tehnologic, pe de o parte, i se incurajeaz munca la negru, pe de alt parte. In UE coexist 27 sisteme de impozite aferente celor 27 state membre, cu importante diferene intre ele in ceea ce privete regimurile fiscale. De aceea, regimurile fiscale diferite determin o competiie fiscal prin cote de impozite diferite cu consecine dintre cele mai diverse aspra investiiilor, forei de munc.

Competiia fiscal poate depi ins anumite limite, situaie care poate deveni duntoare prin distorsionarea competiiei libere din cadrul pieei unice. De aceea, obiectivul UE este de reducere a gradului de fiscalitate pentru a se crea o competiie fiscal corect i transparent. Politica fiscal trebuie s contribuie la realizarea obiectivului general al UE astfel ca economia UE s devin cea mai competitiv i dinamic din lume. Acest lucru se poate realiza prin: - reducerea gradului de fiscalitate concomitent cu lrgirea bazei de impozitare; - diminuarea datoriei publice; - investiii in serviciile publice eseniale.

3.1 Fundamentele politicii fiscale europene

Ultimul secol a fost caracterizat, n Europa de Vest, de extinderea roluluisectorului public, prin intermediul reglementrilor economice i fiscale. ndomeniul fiscal rile UE au meninut niveluri ale cheltuielilor i veniturilor publice de aproximativ 40% din PIB. Acestea au finanat parial furnizarea bunurilor publice clasice, cum ar fi aprarea naional. ns cea mai important parte a creterii cheltuielilor publice a fost datorat extinderii funciei deredistribuire a statului (prin protecie social). Aceasta se refer la sistemul public de pensii i sntate care genereaz cele mai importante transferuri ntregeneraii i intrageneraii: transferuri de resurse financiare de la fora de muncactiv ctre omeri, ctre angajaii necalificai ctre studeni, ctre familiile cucopii, ctre agricultori, ctre angajaii n anumite ramuri industriale caracterizatede condiii grele de munc (cum ar fi construcii navale sau minerit), ctrelocuitorii sau chiar ntreprinztorii din zonele defavorizate sau ctre altecategorii sociale. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile publice au fostfinanate prin impozitarea consumului (impozite indirecte), impozitareaveniturilor att de natur salarial, ct i a profiturilor firmelor. Aceastasupra menajelor care consum mult, obin venituri importante i/sau care dein proprieti importante. Desigur, sistemul fiscal european afecteaz diferitcategoriile de menaje sau firme datorit diferenelor structurale, dintre acestea, privind veniturile, consumul i proprietile deinute, dar i datorit diferitelor grade de reglementare, diferitelor moduri de administrare a ramurilor sistemuluifiscal i diverselor posibiliti de evitare a fiscalitiii. Pentru c astfel de trsturiale sistemelor fiscale implic pe lng procesele de redistribuire a veniturilor vizate direct i redistribuiri accidentale.
10

4. Amortizarea i coordonarea impozitelor directe i indirecte

Deoarece impozitele indirecte pot constitui bariere fiscale importante care afecteaz direct circulaia liber a produselor i serviciilor in cadrul pieei unice, obligaia armonizrii impozitelor indirecte a fost instituit prin art.93 din Tratat.

Armonizarea TVA Etapele armonizrii TVA: -introducerea TVA in toate statele membre pan in 1970; - uniformizarea bazei de impozitare i a cotelor pentru TVA, incepand cu 1977; - trecerea la un sistem tranzitoriu pentru TVA, odat cu realizarea pieei unice i desfiinarea frontierelor vamale , 1 ianuarie 1993; - simplificarea sistemului TVA i cooperarea statelor membre pentru reducerea fraudei fiscale; Introducerea TVA in toate statele membre, acest lucru a fost obligatoriu datorit avantajelor TVA fa de impozitul pe circulaia mrfurilor, printre care: este un impozit general, care se aplic la toate tranzaciile comerciale; este un impozit pe consum datorat sub forma unei cote procentuale din pre; este neutru in raport cu numrul tranzaciilor comerciale care intervin pan la consum prin sistemul deducerilor; in toate statele membre se aplic principiul destinaiei in materie de TVA pentru tranzaciile intre acestea. Potrivit acestui principiu toate livrrile de produse i prestrile de servicii sunt exceptate de TVA in ara de origine i sunt supuse obligaiei de plat a TVA in ara de destinaie, unde serviciile i produsele se consum. (Cioponea Mariana Cristina). Uniformizarea bazei i a cotelor pentru TVA Tabelul 1. Cotele de TVA aplicate in statele membre la 1 mai 2010, in procente. Cota standard Belgia Bulgaria Republica ceha Danemarca 21 20 19 25 Cota redusa 6/12 7 9 Cota superredusa -

11

Germania Estonia Grecia Spania Franta Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul unit

19 18 19 16 19,6 21,5 20 15 21 19 15 20 18 19 20 22 20 19 20 10 25 15

7 5 9 7 5,5 13,5 10 5/8 10 5/9 6/12 5 5 6 10 7 5/12 9 8,5 10 8/17 6/12 5

4,5 4 2,1 4 3 3 -

(Sursa: Comisia European VAT Rates Apllied in the Member States of the European Community", DOC/2905/2010; Ministerul Finanelor Publice, Bucureti)

Dac in ceea ce privete coninutul bazei de impozitare pentru TVA s -a realizat o anume omogenitate in statele membre, in ceea ce privete nivelul cotelor exist diferene importante, care se observ din tabelul prezentat anterior. Utilizarea in practica fiscal de ctre rile UE a mai multor cote, de regul, se face din

12

raiuni sociale, iar aplicarea acestora la destinaie nu distorsioneaz alocarea resurselor pentru producie. In Romania, dei cotele sunt apropiate de cele din Frana, Grecia i Olanda care au cote TVA standard, ca i Romania, ponderea TVA in PIB este mai redus datorit evaziunii fiscale i multiplelor derogri de la regimul TVA. Trecerea la un regim tranzitoriu de TVA odat cu formarea pieei unice Abolirea frontierelor fiscale inseamn c un produs sau serviciu adus dintr-un stat membru in alt stat membrii ii pierde caracterul de exportat" sau importat", dup caz, i are acelai regim fiscal ca i un produs naional. Acest lucru ar fi posibil dac s-ar accepta: trecerea de la principiul destinaiei la cel al originii in materie de TVA; adoptarea unui mecanism de decontare intre bugetele diferitelor state membre pentru evitarea realocrilor importante de TVA. Aplicarea principiului originii impune ins armonizarea cotelor de TVA in cadrul UE, aceasta pentru a inltura distorsionarea localizrii investiiilor productive in statele cu cote de TVA mai mici. Statele UE nu au ajuns ins la un consens in ceea ce privete trecerea la principiul originii, dar au adoptat un sistem tranzitoriu, care presupune: - meninerea principiului destinaiei; - se renun la controlul fiscal la frontierele intre statele membre, lucru care presupune c nu se mai incaseaz TVA la trecerea frontierei, ci firmele importatoare au obligaia de a declara TVA i a o vrsa la buget; - se continu efortul pentru armonizarea cotelor TVA pentru folosirea numai a dou cote, una standard, care s se situeze intre 15-20%, iar cota 0" poate fi meninut dac exist argumente sociale clar definite.

Armonizarea accizelor Accizele reprezint un venit important al bugetelor statelor membre, respectiv 3,5% din PIB. In Romania accizele reprezint numai2,6% din PIB, atat datorit unor cote mai mici, cat i fenomenului de evaziune fiscal. Armonizarea accizelor pentru produsele din tutun are in vedere: introducerea a dou tipuri de cote, una proporional sub forma unui procent ce se aplic la preul de vanzare cu amnuntul (ad valorem) i una specific stabilit CB o sum fix pe unitatea de produs. UE
13

urmrete ca in faza final raportul dintre elementul specific i elemental proporional, inclusiv TVA care se aeaz peste accize, s fie acelai la toate statele membre i aplicarea unor cote unice la nivelul UE. Armonizarea accizelor la buturile alcoolice Armonizarea accizelor la buturile alcoolice are in vedere definirea unitar a produselor purttoare de accize (bere, vin; buturi spirtoase i produse intermediare), pe de o parte, precum i introducerea unor cote unice de acciz, pe de alt parte. Dac in privina definirii produselor supuse accizelor statele membre UE au ajuns la un anumit consens referitor la cotele accizelor pentru buturile alcoolice nu s-a reuit inc acest lucru, de aceea UE a stabilit obligaia practicrii unor cote minime, in sume fixe pe unitate de produs, dup cum urmeaz: alcool i buturi spirtoase - 550 euro pe hectolitru de alcool pur; produse intermediare - 45 euro pe hectolitru; bere - 0,748 euro pe hectolitru/grade Plato sau 1,87 euro pe hectolitru/grade de alcool produs finit. Armonizarea accizelor la produsele petroliere are in vedere definirea unitar a produselor purttoare de accize, benzine fr plumb, benzin cu plumb, gaze petroliere (de sond), pcur, gaz lichefiat, methan, kerosen (benzin de avion) i adoptarea de cote unice. Ca i in cazul accizelor pentru produse din tutun i buturi alcoolice nici in cazul produselor petroliere nu s-a ajuns la un consens in ceea ce privete cotele unice, de aceea s-au stabilit limite maxime ale acestor cote, dup cum urmeaz: benzine cu plumb 337 euro/1000 1; benzine fr plumb - 287 euro/1000 1; gaz petrolier - 245 euro/1000 1; pcur-13 euro/kgr; kerosen - 245 euro/1000 l. Armonizarea regulilor pentru micarea produselor purttoare de accize ntre statele membre Datorit plii accizelor la consumatorii finali UE a stabilit reguli precise cu privire la circulaia produselor purttoare de accize astfel: un sistem de depozite autorizate pentru stocarea i micarea produselor cu plata suspendat a accizelor care sunt legate de o eviden strict a stocurilor; administratorii depozitelor sunt responsabili pentru plata accizelor, la livrarea ctre consumatorii finali, cerandu-li-se i garanii financiare in acest sens i documente speciale care insoesc produsele in cauz.
14

Deci, obligaia pentru plata accizelor ia natere la producerea produselor sau realizarea importului, plata efectiv se face in momentul eliberrii produselor pentru consumul final sau cand se constat dispoziia lor.3

Coordonarea impozitelor directe Deocamdat statele UE nu au reglementri cu privire la armonizarea impozitelor directe, ca in cazul celor indirecte, ci numai reglementri referitoare la coordonarea acestora, mai ales pentru evitarea dublei impuneri. Coordonarea impozitelor directe a devenit necesar datorit: - globalizrii i rivalitii economice dintre UE, SUA i Japonia; - integrarea economic in UE a progresat foarte mult prin trecerea la piaa unic, uniunea economic i monetar. Globalizarea prin aciunea reunit a celor dou fore: fora tehnologic cu dimensiunile sale, revoluia digital i simbioza dintre computere i comunicaii; fora economic, urmare a extinderii economiei de pia de la 1,2 mld oameni, la inceputul deceniului trecut, la peste 5,5 mld oameni.4 In acest context competitivitatea a devenit factorul determinant la nivelul unei firme sau al unei naiuni, mobilitatea capitalului i forei de munc a crescut foarte mult. Coordonarea impozitrii companiilor In statele UE exist regimuri diferite de impozitare a companiilor - impozitul pe profit, impozitul pe catigul de capital, tratamentul fiscal al fuziunilor i achiziiilor, al transferului de dividende i al stabilirii preurilor la transferuri. De aceea firmele cu activiti transfrontaliere se pot afla in situaia de a li se aplic reguli fiscal discriminatorii, de a fi impozitate dublu pentru aceleai venituri. Comunicarea Spre o pia unic fr obstacole fiscale" a scos in eviden urmtoarele: impozitarea companiilor ar trebui s fie neutr, in termeni de opiuni economice pure, adic investiiile s fie amplasate numai in funcie de criteriile economice i nu in funcie de facilitile

3 4

Revista Finane publice i contabilitate Revista Finane publice i contabilitate

15

fiscale, nivelurile cotelor de impozit pe profiturile companiilor s fie relative aceleai in toate rile. Coordonarea impozitrii veniturilor persoanelor Aa dup cum s-a mai artat impozitele personale deineau ponderea cea mai insemnat in PIB in anul 1997 (9,4%), respectiv 69% din totalul impozitelor directe, iar dac avem in vedere i toate contribuiile sociale legate de fora de munc, aceasta suport o povar fiscal de 23,8% din PIB sau 56% din intreaga povar fiscal. De aceea obiectivele coordonrii impozitelor pe veniturile personale sunt foarte importante, care in principal constau in: eliminarea obstacolelor fiscale in circulaia liber a forei de munc i a serviciilor pe care aceasta le asigur (discriminarea fiscal, dubla impozitare), evitarea evaziunii transfrontaliere i prevenirea competiiei duntoare. Msurile de coordonare a impozitelor pe veniturile personale sunt necesare pentru c politicile fiscale privind impozitele personale sunt de competena fiecrui stat, care de obicei duce la discriminarea persoanelor strine prin: - persoanele care desfoar activiti intr-un alt stat membru decat cel de reedin, de regul, nu beneficiaz de deducerile standard din baza de impozitare care se aplic naionalilor; -nu excepteaz de la impozitare contribuia persoanelor la fondurile strine de pensii suplimentare din alte state membre; -dubla impozitare. De exemplu, in cazul dobanzilor acestea se impoziteaz odat in statul in care se afl banca i odat in statul de reedin cu ocazia globalizrii veniturilor. - evaziunea fiscal sporit datorit mobilitii mari a capitalului i formalor lui. De exemplu, dobanzile se pot impozita in statul de reedin al posesorului numai dac banca din statul membru unde exist constituit depozitul comunic organului fiscal din statul de reedin al deponentului despre aceast doband; - migraia forei de munc inalt calificate din cauza facilitilor fiscale (fuga creierelor") intrucat toate statele UE aplic la impozitul pe venitul global cotele marginale mari ale impozitului, fapt ce determin acest fenomen.

16

4.1 Exemplificari
Politica Fiscala in : Romnia TVA-ul standard in Romnia este de 24% TVA redus de 9% se aplic pentru servicii hoteliere, carti, ziare, medicamente TVA redus de 5% se aplica pentru cladiri. Companiile de asigurari, bancile si serviciile financiare din Romnia sunt scutite de TVA.

Bulgaria Veniturile oricarui individ este supus unei cote unice de impozitare de 10% Scutirile se acorda contribuabililor cu anumite tipuri de venit Rata impozitului pe profit este de 10%. O rata de impozitare speciala se aplica pentru companiile care se ocupa de transportul maritim, precum si companiile implicate in jocuri de noroc. TVA-ul este de 20% Exista o rata redusa de 9% pentru servicii hoteliere. Exporturile din Bulgaria sunt scutite de TVA

Polonia Impozitarea pe venit in Polonia este progresiva. Cu alte cuvinte mai mare venit are individul, mai mare e rata impozitului. Rata impozitului este de la 18% si 32%. Impozitul de profit este de 19%. In cele mai multe cazuri TVA se plateste la o rata de 23%. Exista si rata redusa de 8% si 5% pentru anumite produse si servicii. Daca CA este mai mica de 150000 PLN, proprietarul afacerii este scutit de palta TVA. Unele produse si servicii sunt scutite de TVA: -servicii de sanatate -produse lactate -servicii bancare si de asigurare - furnizarea de servicii pentru export.
17

Franta Plata impozitului pe profit este intre 0% si 41%.

TVA-ul in Franta este de 19,6% TVA redus este de 5.5% sau 2.1%

Tax % Income EURO 0% 5,5% 14% 30% 41% Till 5,963 Euro From 5,963 Euro to 11,896 Euro From 11,896 Euro to 26,420 Euro From 26,420 Euro to 70,830 Euro Over 70,830 Euro

Grecia Impozitul pe venit al unui individ este progresiv de la 18% la 45% Tax % Scutiri se acorda contribuabililor cu anumite tipuri de venituri Cota standard a impozitului pe profit este de 20%. Pentru parteneriate greci, rata de impozitare este de 25% Salariile si pensiile de 12000 sunt scutite de impozit TVA este de 23% Exista o rata redusa de 13% care se aplica la produsele alimentare si medicamente Rata TVA pentru cazare la hotel, carti si ziare este de 6,5%
18

The Tax Base (EURO) 1-12,000 12,001-16,000 16,001-22,000 22,001-26,000 26,001-32,000 32,001-40,000 40,001-60,000 60,001-100,000 100,001 and over

0 18 24 26 32 36 38 40 45

TVA-ul se percepe pe bunurile si serviciile oferite in Grecia, precum si asupra importurilor in Greciaa Exporturile nu sunt supuse TVA-ului Serviciile de asigurare, educationale, juridice, si medicale sunt scutite de TVA.

Italia Cota de impozitare pe venit este intre 23% si 43% Exista si o taxa regionala de 1,2%-2,03% si o taxa municipala de 0,1%-0,8% Cota standard a impozitului pe profit este de 27,5% TVA este de 21% Exista cote reduse de TVA de 4% si 10 % la produsele baza TVA-ul se percepe pe bunurile si servicii in Italia, precum si la importuri Tax (%) Tax Base (EUR) 23% 27% 38% 41% 43% 0 - 15,000 15,001-28,000 28,001-55,00 55,001-75,000 75,001 and over Tax (%) 0 36.5 43.21 50 de

Income (EUR) 1-11,000 Austria Impozitul pe venit este cuprins intre 0% si 50% Impozitul pe profit este de 25% 11,001-25,000 25,001- 60,000 60,001 and over

Veniturile din dividende si castiguri de capital de la companiile straine sunt scutite de impozit

TVA standard este de 20% TVA redus de 10% se aplica serviciilor de turism, alimentatie si agricultura

19

5.Concluzii
Piaa comun european este locul unde rile de Jos ii dezvolt avantajele competitive, meninerea, ba chiar dezvoltarea ei, fiind o prioritate pentru Haga, unde interesul este ca moneda unic s se stabilizeze, iar unitatea financiar complet s devin realitate, astfel incat exploatarea comercial s penetreze i mai adanc. Pentru aceasta, ins, rile de Jos ar trebui s vin cu propuneri i s contribuie, criza ieit la suprafa in anul 2008, le poate afecta balana comercial (diminuat cu 21% de la anul 2008 la anul 2009). Presiunea fiscal care este impus de puterile publice trebuie s concilieze dou tendine diametral opuse: pe de o parte cea a statului - care dorete ca aceasta s fie tot mai mare in vederea acoperirii cheltuielilor publice aflate in continu cretere i, pe de alt parte cea a ceteanului - care dorete o presiune fiscal cat mai mic cu putin, in vederea realizrii scopului su in cadrul politicii fiscale. Cauzele unei presiuni fiscale sufocante pentru contribuabilul mediu, persoan fizic sau persoan juridic, trebuie cutate in urmtoarele realiti: - nevoia de resurse fiscale constante din partea guvernelor pe fondul meninerii birocraiei la un nivel sfidtor de mare i a unei economii aflat intr-o criz profund (de structur, de competitivitate, de management etc.); - existena unor importante venituri obinute fie din economia subteran fie din economia la suprafa ale crei produse i venituri nu scap autoritilor, dar care, din diverse raiuni, nu sunt incluse de ctre autoritile fiscale, in masa veniturilor impozabile; - existena unui sistem fiscal, a unei legislaii fiscale i a unui aparat fiscal inc nepuse la punct, neadaptate situaiei reale a economiei europene actuale i de perspectiv; - contrabanda i evaziunea fiscal din UE, iar msurile intreprinse in direcia limitrii acestei dezvoltri nu au avut finalitatea scontat. Aceste fenomene economico-sociale au erodat i erodeaz potenialul real al bugetului de stat care, din aceast cauz este "reabilitat" printr-o fiscalitate ridicat. Trstura cea mai evident a evoluiei fiscalitii la nivelul UE a fost creterea sarcinii fiscale asupra factorului munc. Astfel, in zona euro, impozitele pe munc au crescut cu 7 puncte procentuale din PIB, comparativ cu creterea de doar 2 puncte procentuale a impozitelor pe capital i 1 punct procentual al impozitelor pe consum. Scderea insemnat a importanei relative
20

a impozitelor indirecte poate fi explicat, cel puin, prin liberalizarea progresiv a comerului internaional, care a eliminat aproape complet incasrile din tarifele vamale. Creterea pe termen lung a presiunii fiscale globale este strans legat de creterea ponderii sectorului public in economie. In ultimele trei decenii ale secolului trecut aproape 75% din schimbrile in sarcina fiscal din UE, SUA i Japonia au fost determinate de modificri ale cheltuielilor publice. Exist, intr-adevr, numeroase studii empirice care, analizand comparativ evoluia ratei fiscalitii, ratei cheltuielilor publice i ratei transferurilor cu caracter social, demonstreaz faptul c ascensiunea cheltuielilor publice a precedat mereu creterea fiscalitii. In acelai timp, analizele empirice sugereaz c tendina de cretere pe termen lung a veniturilor din impozite i a cheltuielilor publice curente, mai ales a cheltuielilor cu asistena social, au o cauz comun i anume, evoluia factorului demografic. Cu alte cuvinte, impozitele au fost mrite pentru a finana nivelul crescand al cheltuielilor. In special impozitele pe salarii i contribuiile sociale au inregistrat o cretere constant in rile industrializate pentru a finana cheltuielile cu asistena social, mai ales pensiile, ocrotirea sntii i alte ajutoare sociale. Mai mult de 40% din modificrile ratelor efective ale impozitului pe salarii sunt associate cu modificri ale cheltuielilor curente i peste 70% din diferenele intre state cu privire la ratele efective ale impozitului pe salariu corespund diferenelor ce exist in ceea ce privete raportul dintre cheltuielile de transfer i PIB. Aceast concluzie este important pentru coordonatele reformelor fiscale viitoare. Pentru sustenabile, reducerile impozitelor trebuie s fie corelate cu reduceri echivalente ale cheltuielilor publice. In special reducerea sarcinilor fiscale asupra salariilor nu poate fi sustenabil pe termen lung dac nu intervine i o reform adecvat a sistemului de asisten social.

21

6. Bibliografie
1. http://www.bnro.ro/Importanta-stabilitatii-preturilor-3370.aspx 2. Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Marin Dinu, Ilie Gavril, Paul Tnase Ghi, Constantin Popescu, Economie - Ediia a aptea, Ed. Economic 2005, pag. 323 3. http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/index_ro.htm 4. http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/adoption/index_ro.htm 5. http://europedirect.cdimm.org/politici.htm 6. http://www.oxbridgegraduates.com/essays/economics/politica-monetara.php 7. http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/index_ro.htm 8. http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/adoption/index_ro.htm 9. http://europedirect.cdimm.org/politici.htm 10. www.biblioteca-digitala.ase.ro 11. http://www.scritube.com/economie/POLITICA-FISCALA-SI-POLITICAM1256151616.php 12. http://www.worldwide-tax.com/ 13. http://www.tradingeconomics.com

22