Sunteți pe pagina 1din 7

Miron si frumoasa fara corp (fragment) Ce lumin-i i ce vorbe Jos sub grinzile colibii?

Marta mnuie cociorbe, Iar Maria toac hribii, Iar ciobanu-i pune gluga, Mai ndrug cte-ndrug, Iese-n noaptea cu scntei -o tuli urt de fug, Parc-i dracul n clci. Iar la colul marei vetre Stau pe laii, lng spuze, Un moneag i trei cumetre, Povestesc micnd din buze.

MOTTO : Toate popoarele i aleg printre gloriile panteonului lor naional, pe aceia care le reprezint mai bine: italienii pe Dante, englezii pe Shakespeare, francezii pe Voltaire, germanii pe Goethe, ruii pe Pukin. Romnii i deleag lui Eminescu sarcina de a-i reprezenta n faa lumii ntreg (Tudor Vianu)

BIBLIOGRAFIE : Analize literare pentru bacalaureat si admitere la facultate Doina Rusti- Scriitori romani, Ed. Niculescu, 2006 Centenar Eminescu 1889-1981, Volum omagial, Bucuresti, 1989 Consultatii pentru bacalaureat la Limba si Literatura romana, 1991 Noemi Kozma, Gabriela Scorus- Literatura romana-repere critice fundamentale, Ed. Aula, 2001 Mihai Eminescu- Poezii, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1986 Mihai Eminescu, Geniu pustiu, Editura pentru literatura, 1966

Comentarii personale Mie imi place foarte mult poetul Mihai Eminescu datorita poeziilor sale care au ca tema natura si dragostea, marele poet indragind natura si oamenii, satul, obiceiurile si traditiile poporului. Poeziile sale se remarca prin bogatia limbii, prin frumusetea stilului si armonia versurilor, acestea fiind un adevarat tezaur al literaturii romane ! Indragesc poezii ca Luceafarul , Sara pe deal , Lacul , O, ramai , Povestea codrului , Craiasa din poveste , Ce te legeni , Revedere , Calin (file din poveste) . Mihai Eminescu este poetul nostru national. Artist neintrecut al cuvantului, el a creat o opera profund originala contribuind la desavarsirea limbii romane literare, intreaga cariera numarand doar 17 ani, de la 16 pana la 33 de ani, si vreo opt sute de pagini de poezie.

Referiri la tema( surse folclorice)


Una dintre insusirile esentiale ale lui Mihai Eminescu a fost intelegerea creatiei populare si a naturii, folclorul devenind elementul fundamental in formarea si definirea personalitatii poetului. Eminescu a pretuit in mod deosebit poezia populara si a considerat ca o adevarata literatura trainica nu se poate intemeia decat prin graiul viu al poporului nostru, pe traditiile, obiceiurile si istoria lui, pe geniul lui ! Influenta propriu-zisa in creatia eminesciana se manifesta in doua directii : in continut, prin teme, motive si simboluri, si in forma, prin talentul lui poetic de a inalta in plan intelectual aceste motive, cu ajutorul limbajului poetic si oralitatii. Eminescu a preluat teme, motive, rituri, armonii, imagini pe care le-a asamblat in Componeri noi. Unele dintre operele eminesciene sunt prelucrari inspirate din folclor care au cunoscut transformari esentiale devenind opere profund originale. Astfel putem numi ca opere ce pleaca de la tematica folclorica (poemul Luceafarul sau Calin(file din poveste). Altele sunt prelucrari folclorice cu adaosuri in planul expresiei si a ideii( Revedere , Ce te legeni ., La mijloc de codru sau Curtea feciorului de domn din Scrisoarea III . Eminescu are meritul de a fi eliberat limbajul de balastul de orice fel, cultivand expresia simpla, directa. Impresia de prosperitate se datoreaza influentei poporului la nivel lexical (cuvinte si expresii populare), la nivel fonetic, morfologic si stilistic. La unele din poeziile sale a imprumutat si nivelul prozodic. Asa sunt poeziile : Doina , Ce te legeni , Revedere . Opera lui Eminescu cuprinde elemente folclorice patrunse pe calea unei profunde asimilari. In operele de maturitate artistica, sursa folclorica este doar un pretext pentru meditatia filozofica. Cea mai mare insusire a lui Eminescu este de a face poezii populare fara sa imite si cu idei culte, de a cobor de la acel sublime imersonalism al poporului.

Fisa bibliografica a autorului

Mihai Eminescu (15.01.1850-15.06.1889) Mihai Eminescu s-a nascut la Botosani, pe 15 ianuarie 1850, intr-o familie care apartinea micii boierimi rurale, oameni cu respect pentru carte si cultura. Copilaria si-o petrece la Ipotesti, pe mosia parinteasca, si pana in 1858 primeste in familie primele indrumari intelectuale. Se inscrie direct in clasa a III-a, la scoala greco-orientala din Cernauti. In 1860 isi incepe studiile gimnaziale in acelasi oras (la "Ober Gymnasium"), rezultatele sale la stiintele umaniste fiind cu totul remarcabile. Cu o intrerupere de un an (intre 1863 si 1864), Eminescu isi desavarseste educatia in aceasta scoala si tot aici debuteaza literar, intr-o brosura comemorativa, cu poezia La mormantul lui Aron Pumnul, publicata in 1866. In acelasi an, dupa ce ii apare poezia De-as avea in revista Familia , editata de Iosif Vulcan la Pesta, publica mai multe poezii, face traduceri din germana si hotaraste sa inceapa cunoasterea lumii pe cont propriu; intre 1866 si 1869 calatoreste in mai multe orase, facand cunostinta cu diferite cercuri de intelectuali si artisti. In toamna lui 1869, la insistentele familiei, pleaca la Viena, unde isi completeaza educatia audiind diferite cursuri, intre care cele de filozofie ocupa un loc privilegiat. Tot acum incepe sa colaboreze la revista Convorbiri literare , unde trimite (de la Viena) texte care il vor face cunoscut in mediile literare romanesti: Venere si Madona, Epigonii, Fat-Frumos din lacrima, Mortua est, Sarmanul Dionis. Intre 1872 si 1874 se inscrie la Universitatea din Berlin cu intentia de a-si lua doctoratul in filozofie, dar nu-si definitiveaza proiectul. Din 1874 se stabileste la Iasi, devine directorul Bibliotecii Centrale este apoi, revizor scolar, redactor la Curierul de Iasi, continuand in tot acest timp sa publice in Convorbiri literare . In anul 1877, Eminescu pleaca la Bucuresti si, timp de sapte ani, lucreaza in redactia ziarului Timpul (cotidian politic si literar sustinut deconservatori). Acum scrie marile sale creatii: Scrisorile, Luceafarul. In 1883 ii apare, sub ingrijirea lui Titu Maiorescu, singurul volum de poezii publicat in timpul vietii. Moare in zorii zilei de 15 iunie 1889.

Cuprins :

1. Motto : (Tudor Vianu) 2. Fisa bibliografica a autorului 3. Antologie personala : Ce te legeni, Craiasa din povesti, Calin(File din poveste), La mijloc de codru, Fat-Frumos din lacrima, Revedere, Poveste indica, Miron si frumoasa fara corp. 4. Referiri la tema (surse folclorice) 5. Aprecieri critice 6. Comentarii personale 7. Doua imagini care ilustreaza continutul de idei sau atmosfera poetica din textele alese. 8. Bibliografie 9. Cuprinsul portofoliului