MIC DICIONAR DE CONSTRUCII - http://www.casesigradini.

ro/dictionar-constructii/ Acordul Unic ( AU )

Acordul Unic ( AU ) reprezinta documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea si emiterea Autorizatiei de Construire / Desfiintare, ntocmit n baza concluziilor si propunerilor rezultate ca urmare a examinarii si aprobarii documentatiilor tehnice depuse n vederea autorizarii, insumand conditiile si recomandarile formulate prin: a) avizele si acordurile pentru utilitati urbane privind racordarea obiectivului si a organizarii executiei lucrarilor la retelele de utilitati urbane (apa/canal, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban); b) avizele si acordurile specifice privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei. Acordul unic se elaboreaza de structurile de specialitate constituite sub autoritatea administratiei publice locale.

Aditivi pentru beton

Aditivii pentru beton sunt solutii sau pulberi care se adauga la prepararea sau dupa prepararea betonului, in scopul imbunatatirii unor proprietatii ale acestuia. Tipuri de aditivi pentru betoane: Plastifianti - intaresc lucrabilitatea betonului, reducerea apei; Antrenori de aer - cresc durabilitatea betonului, marind rezistenta la ciclurile de inghet-dezghet; Intarzaietori de priza - maresc timpul de punere in opera a betonului, foarte utili pe timp calduros; Acceleratori de intarire - reduc timpul de intarire a betonului, recomandati pe timp friguros.

Agregate
Agregatele sunt materiale minerale (nisip, pietris, piatra concasata, etc.) folosite la prepararea betonului sau mortarelor.

Altoi
1. Ramura mica detasata dintr-o planta-mama, folosind la altoire. 2. Planta altoita. 3. Planta cultivata pentru a servi la altoire. 4. A introduce o ramura a unei plante n tesutul alteia, stabilind astfel un contact ntre tesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite nsusirile altoiului.

Amorsa
Amorsa este un material de constructii cu rolul de a pregati o suprafata suport pentru aplicarea unor straturi ulterioare. Amorsa actioneaza prin reglarea gradului de absorbtie al suprafetei suport, inchizand porii acesteia. Amorsa difera in functie de suprafata suport si de stratul care urmeaza a fi aplicat pe aceasta, existand amorse pentru suprafete din lemn, amorse pentru pereti sau pardoseli din beton, caramida, BCA, tencuieli de var sau ipsos, ceramica, amorse pentru metale neferoase, amorse pentru sticla, amorsa pentru PVC etc. Din punct de vedere al compozitiei exista amorse pe baza de polimeri acrilici, aditivi si fileri sau amorse pe baza bitum, rasini, stabilizatori minerali si elastomeri.

Ancadrament
Chenar decorativ in relief care inconjura o usa, o fereastra, etc.

Anta
Anta este un element arhitectonic clasic, vertical, de forma unui semipilastru ce se profileaza usor din perete la colturile unei constructii, avand functie de sprijin, dar si un rol decoartiv.

Antablament
Antablamentul este un element de arhitectura clasica, orizontal, portant, compus de jos in sus din arhitrava, friza si cornisa. Antablamentul este asezat n partea superioara a unui zid sau deasupra unui sir de coloane, si sustine acoperisul unei constructii.

Arhitrava
Arhitrava este un element de constructie orizontal, caracteristic arhitecturii clasice, care constituie partea inferioara a antablamentului si care se sprijina pe capitelul coloanei sau pe zid.

Astereala
Astereala este captuseala de scnduri asezata pe un schelet de lemn, pentru a sustine nvelitoarea unui acoperis sau o bolta de beton n timpul turnarii.

Atic
1. Parte a unei constructii situata deasupra cornisei, avand rolul de a masca acoperisul. 2. Etaj scund, situat imediat sub acoperis.

Autorizatia de Construire ( AC )
Autorizatia de Construire ( AC ) este actul de autoritate al administratiei publice locale - consilii judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale -, pe baza caruia se pot realiza lucrari de constructii. Autorizatia de construire se emite n cel mult 30 de zile de la data nregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse, care va cuprinde:

a) certificatul de urbanism; b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor; c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii; d) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin Certificatul de Urbanism; e) dovada privind achitarea taxelor legale. Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie. Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval n care solicitantul este obligat sa nceapa lucrarile. n aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, n conformitate cu proiectul tehnic. Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora n termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. n situatia n care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism. Investitorul are obligatia sa nstiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial n constructii asupra datei la care vor ncepe lucrarile autorizate. n caz contrar, daca constatarea faptei de ncepere a lucrarilor fara nstiintare s-a facut n termenul de valabilitate a autorizatiei, data nceperii lucrarilor se onsidera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei. Valabilitatea autorizatiei se mentine n cazul schimbarii investitorului, naintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a transcrierii actelor care confera dreptul de construire. n situatia n care n timpul executiei lucrarilor, si numai n perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, survin modificari de tema privind constructia autorizata, care conduc la necesitatea modificarii acesteia, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie, potrivit legii. Pentru obtinerea noii autorizatii de construire solicitantul va depune o documentatie, elaborata cu conditia ncadrarii noilor propuneri n prevederile documentatiilor de urbanism aprobate si numai n limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia initiala. Nu este necesara emiterea unui nou certificat de urbanism. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza potrivit legii. Taxa pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire se calculeaza la 30% din valoarea initiala a taxei de autorizare.

Autorizatia de Desfiintare ( AD )
Autorizatia de desfiintare ( AD ) se emite n aceleasi conditii ca si Autorizatia de Construire ( AC ). Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, nchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se fac numai pe baza Autorizatiei de Desfiintare ( AD ) obtinute n prealabil de la autoritatile pe al caror teritoriu administrativ se executa lucrarile: presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau ai oraselor si comunelor.

Balustrada
Balustrada este o ingraditura verticala de forma unui perete sau gard scund, care margineste o constructie sau un element de constructie (balcon, terasa, scara etc.), avand rol de protectie. Elementele constitutive ale unei balustrade: mana curenta si balustri.

Balustru
Stlp de forma unei coloane de dimensiuni mici, care sustine partea superioara a unei balustrade, fiind dispus vertical intre aceasta si partea inferioara a balustradei sau treapta scarii. Balustrii pot fi executati din lemn, metal ( fier forjat, inox, aluminiu, etc. ) sau beton, cu diverse accente decorative.

Bariera de vapori
Bariera de vapori, sau bariera anti-vapori, este un element al unei constructii ce se instaleaza in peretii exteriori sau plafoane, pe partea interioara, mai calda, a acestora. Rolul barierei de vapori este acela de a opri migrarea si condensarea vaporilor de apa din interiorul unei cladiri in peretii acesteia. Bariera de vapori este obligatorie la izolatiilor termice realizate la interior, cum e cazul mansardelor, acoperisurilor sau caselor din lemn cu izolatie din vata minerala. Cele mai folosite materiale ca si bariera de vapori sunt foliile din polietilena si foliile din aluminiu. Are rolul de a minimaliza efectele umiditii. Exist trei modaliti prin care umiditatea atac construcia: - difuzia: umiditatea migreaz dintr-o zon cu umiditate crescut ntr-o zon cu umiditate redus. Acest fenomen face ca fenomenul s se extind n scurt timp n zone ntinse ale construciei. Bariera anti -vapori face ca difuzia umiditii sa fie redus sau chiar s fie eliminat; - acumulrile i scprile de aer din construcii genereaz spaii n care se acumuleaz umiditate n exces n cavitile din perei i n eventualele imperfeciuni ale structurii. Bariera antivapori creeaz un start izolator care diminueaza substanial aceste efecte. - ptrunderea ploii: afecteaz structura izolatoare a casei. Bariera anti -vapori este utilizat pentru a preveni infiltraiile generate de aciunile ploii. Interesul pentru creterea eficienei termice a locuinei a facut ca tehnologiile dezvoltate pe aceast linie sa determine scderea infiltraiilor de aer i implicit a umiditii, fapt care genereaz creterea coeficientului termic al construciei. Umiditat ea care patrunde n cldire, n special prin zonele de intersecie ale structurilor genereaza condens, determin ulterior apariia igrasiei i mucegaiului care au un efect distructiv asupra cldirii. Barierele anti-vapori bine realizate reduc aprope la zero riscurile apariiei umiditatii n noua construcie. Nivelul de umiditate al aerului definete umiditatea relativ a construciei. O umiditate relativ de 100% indic faptul c aerul conine o mare cantitate de vapori fapt care poate influena negativ temperatura din incint. O umiditate relativ situat ntre 30 si 50% este optim pentru un grad de confort normal.

Aerul cald poate transporta mai mult umiditate decat aerul rece. Umiditatea difuzat de caldur umezeste structurile construciei pana la nivelul n care acestea nu mai pot reine cantitatea de vapori suplimentar, moment n care apar problemele legate de igrasie si mucegai. Cand aerul cald intr n contact cu suprafee reci, vaporii de aer se condenseaz iar picturile de lichid se depoziteaz pe respectivele structuri. n zonele cu variaii climatice, condensul apare de regul n perioada lunilor reci. De asemenea, aerul cald generat n interiorul cldirilor se strecoar prin defectele din structura cldirilor formnd zone n care se depoziteaza umiditatea, care se difuzeaza ulterior spre zonele mai puin umede. Acumularea acesteia n exces poate dauna foarte mult construciei. Pentru izolarea pereilor i acoperiului contra infiltrriii umiditii se folosesc bariere anti -vapori realizate, de regula, din folii de polietilena sau folii de aluminiu montate intr-o structura continu, etans, care previne realizarea scurgerilor de aer i difuzia vaporilor de ap n interiorul construciei. Cel mai utilizat material pentru realizarea barierei de vapori pentru perei din structuri prefabricate din lemn este folia de polietilena continu cu grosimea de 0.15 mm. Infiltrrile determinate de ploaie sunt minimalizate de finisajele exterioare eficiente care impiedica apariia fenomenului. Deoarece lemnul folosit la realizarea structurilor de baza are un grad scazut de umiditate, n combinaie cu bariera intern antivapori i finisajele exterioare anti-umiditate, exist anse reduse ca n interiorul structurii pereilor sau acoperiului s se formeze acumulri de umiditate care s afecteze stabilitatea termic a construciei. Bariera antiu-vapori este o membran care restricioneaz migrarea umiditii prin difuzie din zone cu un grad nalt de umiditate. Bariera de vapori trebuie instalat n apropierea prii ncalzite a pereilor pentru a nu genera condesarea vaporilor de ap pe partea rece a structurii. Zonele dintr-o construie n care apar probleme de umiditate. Exist mai multe zone n care umiditatea poate provoca probleme pentru o construcie. Ferestrele. Condesul care se instaleaz n jurul ferestrelor este determinat de scprile de aer care apar datorita unor prob leme de construcie. Problemele de condens pot fi rezolvate prin creterea eficientei termice a ferestrei, reducerea pierderilor de aer din jurul ferestrei printr-o etanare ct mai buna, realizarea unei nclziri suplimentare a zonei, montarea unei bariere tip termopan. Zonele de interseie ale pereilor i tavanului. Aceste intersecii sunt principalele generatoare de umiditate, put nd afecta structura pereilor i genernd scderea coeficientului termic i scderea substaniala a confortului din locuine. O buna bariera anti vapori poate diminua n mare masur eventualele neajunsuri. Mansarda i plafonul. Scprile de aer din mansard i condensul care apar ulterior pot afecta structura general a cldirii. O bun izolaie exterioar, o ventilaie eficient i o barier anti-vapori pot nltura aceste neajunsuri.

Beton
Betonul este un amestec omogen de agregate (piatra concasata, pietris, nisip), ciment si apa, care se transforma prin uscare ntr-o masa foarte rezistenta si care se foloseste n constructii la fundatii, pereti, plansee, structuri de rezistenta, trotuare, borduri, pavele, drumuri, etc. In functie de proportia componentelor rezulta sortimente de betoane diferite. Prin folosirea in reteta de preparare a unor aditivi si lianti se urmareste imbunatatirea anumitor parametrii ai betonului: lucrabilitatea, timpul de intarire, impermeabilitatea acestuia.