P. 1
turcia

turcia

|Views: 57|Likes:
Published by Cristina Miron
turcia
turcia

More info:

Published by: Cristina Miron on Jun 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/01/2014

pdf

text

original

CUPRINS

1. Turcia - scurt istoric și date generale / pagina 2 2. Istoricul relațiilor dintre Turcia și UE în perspectiva aderării / pagina 3 3. Evoluția negocierilor de aderare / pagina 4 4. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste / pagina 6 5. Turcia începe cu stângul prin încetinirea negocierilor / pagina 6 6. Turcia provoacă dispute între statele membre UE / pagina 7 6. 1. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana isca dispute în Franța / pagina 8 6.2. Integrarea Turciei stârnește controverse în Bulgaria / pagina 9 6. 3. Noua președinție portugheză a UE sustine aderarea Turciei / pagina 10 6. 4. Londra se pronunță ferm pentru aderarea Turciei la UE / pagina 10 7. Argumente pro aderării Turciei la UE / pagina 10 8. Argumente contra aderării Turciei la UE / pagina 11 9. De ce România ar trebui să spună NU / pagina 11 10. Turcia o provocare identitară pentru UE 11. Concluzii / pagina 13 12. Bibliografie / pagina 2

Provincia poarta de obicei acelasi nume cu capitala acesteia.550) Şomaj: 6. Orașele Capitala Turciei este orașul Ankara.4 miliarde PIB pe cap de locuitor: € 3.și pierde identitatea sau a-și risca ieșirea de pe scena politică. Turcia a devenit membru al tuturor instituțiilor europene importante (al ONU. apoi la 15. NATO. apoi la 25 de state în 2004 și 27 în 2007. Aproximativ 68% din populația Turciei locuiește în centre urbane. De la primele șase state democrate postbelice din vestul Europei s-a ajuns la 12. 2. textile și haine. Fiecare provincie este împarțită în subprovincii. Turcia. OECD. Populatia: 73. 2 . a demonstrat că democrația și islamul pot coexista. În mod evident. laică. 73 de ani (femei) Principalele produse exportate: fructe și legume.3 milioane Capitala: Ankara Suprafata: 779. considerată subprovincia centrală. Cu aceste caracteristici. care deja depasesc limitele geografice ale continentului european. Istoricul relațiilor dintre Turcia și UE în perspectiva aderării Istoria Uniunii Europene este o extindere continuă a democrației. oțel PIB: € 217. a carei populație este majoritar musulmană. în care sunt respectate drepturile omului. economic și cultural al țării. procesul de extindere va continua cel mult pana la Turcia și Ucraina.1. Este continuatoarea statului istoric numit Imperiul Otoman. Este țara democratică.329 (Media UE € 20.2%) Exporturi către UE: 52% din total export. OIC şi Consiliul Europei).452 kilometri pătrați. Nu va fi posibil ca UE sa avanseze în Asia și Africa fara a. Republica Turcia a fost întemeiată la 29 octombrie 1923. dintre care aproximativ 97% în Asia și 3% în Europa Limba predominantă: turca Religia predominantă: Islamul Moneda nationala: lira turceasca Speranta de viata: 68 de ani (barbati). Turcia .scurt istoric și date generale Turcia este o ţară în sud-estul Europei şi Peninsula Anatolia din Asia. care a adoptat principiile statului de drept. OSCE. dar capitala istorică este Istanbul. Împărțirea administrativă Turcia este împărțită în 81 de provincii.6% (Media UE 8. Istanbul rămâne centrul financiar.

Turcia a implementat reforme permanente în privinţa drepturilor omului. dar după lovitura de stat militară Uniunea Europeană a îngheţat relaţiile. Datorită diferenţelor religioase şi culturale în relaţie cu Europa. 3. în final s-ar putea ca nici să nu fie admisa. Olanda şi Slovenia. Condiţiile sunt însă foarte dure. În ultimii ani. Acceptarea Turciei ca posibil membru va împinge granițele Uniunii până în Caucaz și Orientul Mijlociu. datorită numărului mare de reforme economice şi sociale care trebuie întreprinse si că perspectivele negocierilor pentru aderarea acestui stat la UE nu sunt optimiste. Teoretic. În 1987 Turcia a făcut oficial cerere de aderare. a adoptat amendamente constituționale privind libertatea cuvântului. dar după 10 ani a fost respinsă din cauza situaţiei drepturilor omului. Consiliul European de la Bruxelles din 15 decembrie 2004 a luat o hotărâre istorică prin decizia începerii negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005. Turcia este diferită de toate celelalte state. nu a așteptat atât de mult la rând la Bruxelles. Refuzul Ankarei de a recunoaste Republica Cipru nu este în spiritul atitudinii ce se a șteaptă de la un candidat la Uniunea Europeana. Nici un alt stat. Cipru. Este cea mai mare și cea mai saracă țară care a fost invitată pentru începerea negocierilor. Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape procesul de aderare a Turciei. cea mai diferita din punct de vedere cultural. Turcia se loveşte de o opoziţie puternică din partea guvernelor conservatoare şi religioase ale statelor membre. 3 . iar negocierile foarte lungi si dificile pot fi suspendate la cea mai mică abatere de la cerinţele UE. Grecia. și. care a intrat in vigoare un an mai tarziu. însă mai are încă multe etape de parcurs pană cand va ajunge să îndeplinească toate cerințele impuse pentru aderare. acestea vor fi sancţionate prompt. cand Turcia a semnat un acord de asociere cu UE. Germania. Dacă se vor remarca rămâneri în urmă. Turcia s-a transformat profund.Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană. care este deja elaborat. Analiştii consideră ca această ţară nu va adera mai devreme de 2015. incluzând adoptarea a 80 de mii de pagini de legislaţie europeană. Dupa o așteptare de 41 de ani. Austria. Turcia trebuie să facă eforturi serioase pentru a îndeplini cerinţele de aderare la Uniunea Europeană. însî pană în prezent nici o candidaturî nu a fost respinsî de catre Comisia Europeana. Evolutia negocierilor de aderare De la acordarea statutului de ţară candidată. Turcia nici nu poate adera inainte de data amintita pentru ca acest lucru nu este cuprins in bugetul 2007 – 2013. În 1999 la reuniunea la nivel înalt a Uniunii Europene de la Helsinki a obținut statutul de țară candidata la UE. Ambiţiile europene ale Turciei datează de la Acordurile de la Ankara din 1963. a oferit drepturi culturale minorităţii kurde. totodata. şi a avansat în rezolvarea diferendului cipriot. în special Franţa. pe deasupra și membru al NATO. a abolit pedeapsa cu moartea. dar negocierile de aderare nu au început pentru că ea nu îndeplinea criteriile politice.

În 2004. cand Ankara a invadat militar partea de nord a insulei. Oferta Ankarei a fost făcuta pentru aplanarea tensiunilor dintre Turcia şi Uniunea Europeană si vine la scurt timp dupa ce Comisia Europeana a recomandat statelor membre inghetarea partiala a negocierilor pentru aderarea Turciei la 4 . Ciprul a ramas divizat pana azi între sudul recunoscut de comunitatea internaţională și Republica Turca a Ciprului de Nord . Nicosia se opune scoaterii RTCN din izolarea internațională. iar şefii de UE.Ciprul este divizat pe axa est-vest încă din 1974. în speranta ca Ankara va accepta sa faca mai multe concesii Ciprului. ca reac ție la o lovitura de stat. la vremea respectiva. susținută de Regimul Coloneilor (1967-1974). ambele aflate in partea de nord a insulei. junta militara care conducea. Propunerea a fost considerata insuficienta sau prea neclară de către majoritatea statelor membre. În decembrie 2004. deși Ciprul ar fi putut sa-si exprime opozitia în cadrul discutiilor legate de începerea negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005. fără să asigure mai întâi un acord de pace. a aderat singură la UE în calitate de „Republica Cipru” ca stat unitar. chiar daca Guvernul de la Nicosia nu are nici un control asupra nordului insulei.RTCN. partea sudica entitate izolata internațional. Ciprul deţine drept de veto privind aderarea Turciei la UE.000 de militari în zona. in decembrie 2006 guvernul de la Ankara a acceptat deschiderea "temporara" pe perioada unui an a tuturor porturilor si a unui aeroport pentru navele cipriote-grecesti. diplomaţiilor europene nu vor ţine cont de ea Cipru a respins categoric oferta turca si a cerut deschiderea fara conditii a tuturor porturilor si aeroporturilor Turciei pentru cipriotii greci . dar și aderării Turciei la UE. nu a facut-o. Este cunoscut faptul ca ciprioții turci au acceptat planul ONU privind unificarea celor doua par ți ale insulei. solicitand in schimb deschiderea traficului international in portul Famagusta si aeroportul Ercan. Ciprioții greci au respins însa planul si continua sa alimenteze decizia UE de a nu sprijini cipriotii turci. şi să recunoască guvernul cipriot grec. pe teritoriul RTCN. recunoscuta numai de Ankara. Turcia acuza UE de dublu standard pentru ca nu poate intelege de ce partea greaca a insulei mediteraneene a fost acceptata in UE in ciuda faptului ca a respins propunerea ONU de unificare in 2004 si consideră că UE s-a înşelat când a acceptat aderarea Ciprului sub administraţie elenă. Aderarea a avut loc dupa ce locuitorii ei au respins prin referendum un plan ONU privind reunificarea insulei inaintea integrării în blocul comunitar. Grecia. dar guvernul turc nu se grăbeşte să se conformeze solicitărilor UE în ceea ce priveşte Ciprul. acceptat la nivel internaţional. aflat sub dominatia sa. În prezent. Turcia îsi explica atitudinea prin faptul ca UE nu si-a îndeplinit promisiunea de a deschide comertul cu Ciprul de Nord. astfel încât exista speranta reconcilierii in vederea unei evolutii pozitive. Turcia este presată de UE să deschidă traficul aerian şi maritim pentru Cipru. care menține 40. Cu toate ca problema conflictului cipriot nu poate fi soluţionata prin şantaj sau stabilirea de termene.

Referirile se fac la articolul 301 al Codului penal al acestei ţări. In Raportul de evaluare a progreselor facute de Turcia. dar şi influenţa în creştere a armatei asupra instituţiilor politice.UE. chiar daca vor fi respectate toate criteriile de aderare. Liderii europeni sunt ingrijorati in legatura cu diminuarea vizibila a ritmului reformelor. Se consideră că articolul respectiv limitează grav libertarea cuvântului şi UE insistă ca Turcia să-l modifice sau să-l anuleze. Turcia intampina probleme serioase. Un sondaj recent arata ca 63% dintre turci sprijina aderarea. 4. oficialitatile turce au formulat. Raportul publicat de Comisia Europeană face uz de cuvinte dure. iar 58% o considera folositoare. Sondajele de opinie arata ca turcii cred ca UE nu va accepta Turcia. Prin Ankara Turcia aplica acordul vamal semnat cu UE si in cazul celor zece state care au intrat in 2004. al controlului civil asupra armatei si al drepturilor comunitatii religioase nemusulmane. ca raspuns la refuzul Turciei de a respecta Protocolul Adiţional al Acordului pentru Uniunea Vamală de la Protocolul de la Ankara. raportul avertizează că dacă Turcia nu va putea să depună în 2007 eforturi decisive pentru îmbunătăţirea stării actuale. Pe de alta parte. punând sub semnul întrebării eforturile Turciei pentru aderarea la UE. o declaratie prin care precizau ca semnarea protocolului nu echivaleaza cu recunoasterea oficiala a Ciprului. mai ales in domeniul libertatii de exprimare. Comisia Europeana a publicat un raport care arata ca din momentul inceperii procesului de aderare la UE. 5 . in octombrie 2005. Turcia a facut "progrese limitate" in domeniul reformelor. dar şi relaţiile Turciei cu Ciprul. lipsa reformelor şi încălcarea drepturilor minorităţilor kurde. Turcia începe cu stângul prin incetinirea negocierilor Divergenţele dintre UE şi Turcia există în două domenii. UE a criticat rolul armatei în politică. Chiar in ziua semnarii protocolului. Raportul de monitorizare pentru Turcia a accentuat şi mersul lent al reformelor politice din această ţară. semnat in iulie 2005 care stabileste termenii de negociere ai accesului Turciei în UE. Sunt necesare eforturi suplimentare. negocierile privind aderarea sa la UE riscă să fie suspendate. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste Deşi abia a reuşit prima victorie pe lungul drum spre un statut european. Se poate spune că articolul respectiv a devenit un important reper pentru UE prin care organizaţia judecă dacă Turcia a realizat reforma politică conform standardelor europene. în termeni unilaterali. inclusiv Cipru (nerecunoscut de Ankara). 5. 50% dintre turci cred ca intentia Uniunii Europene este divizarea Turciei. În primul rând este vorba de reforma politică a Turciei. În acest context.

transporturi. de o întrerupere a discuţiilor cu Ankara. “Cei 27” au revenit la masa negocierilor si au relansat negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. a termenelor-limita pentru implementarea noii legislatii. Miniştrii de Externe ai Uniunii Europene au convenit să sanctioneze Turcia prin incetinirea aderarii la forumul comunitar si prin suspendarea negocierilor de aderare la UE. uniunea vamala. Multe state membre contestă însă aceste propuneri. Deschiderea capitolelor relevante din negocierile de aderare cu Turcia este condiţionată de implementarea de către Turcia a obligaţiilor sale contractuale. Turcia a închis un singur capitol. Miniştrii au decis. Deschiderea capitolelor de negociere a inceput cu stabilirea parcursului. cel referitor la ştiinţă şi cercetare. iar ajutoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale vor fi suspendate. Bruxelles-ul a demonstrat. aflate într-un punct mort din luna iunie 2006. legislatia muncii si a protectiei sociale vor trebui refacute. Ţările care sustin aderarea Turciei. deschise în octombrie 2005 şi prevăzute să dureze 10-15 ani. nu se va mai închide niciun dosar atâta timp cât Turcia nu respectă pe deplin obligaţiile de uniune vamală cu Cipru. Marea Britanie. Confirmarea functionarii economiei de piata este una dintre conditiile cerute membrilor UE. ca nu accepta coborirea stachetei. similar cu procesul pe care aproape l-a incheiat. Ankara va intampina dificultati pentru a se alinia la practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului. în vederea unei eventuale redeschideri a negocierilor la aceste capitole. Revizuirea bugetului european si reforma institutionala sint prioritare si trebuie sa fie incheie inainte ca UE sa accepte noi membri. cazul va fi repus în discuţie. Oficialii de la Bruxelles sunt nemulţumiţi de refuzul autorităţilor turce de a-şi deschide porturile şi aeroporturile pentru ciprioţii greci. agricultura si pescuit. fapt pentru care Turcia nu are nici un motiv sa spere la un tratament privilegiat. în unanimitate. totuşi. Suedia. Cele opt capitole se refera la libera circulatie a bunurilor. UE a recomandat ca nici un capitol de negociere cu Turcia sa nu fie inchis provizoriu pana cand Ankara nu-si va indeplini deplin obligatiile asumate prin Protocol. dând “undă verde” deschiderii celui de-al doilea capitol dintr-un total de 35 de capitole tematice ale negocierilor. 6 . În 2009. Înainte ca UE să suspende negocierile. De asemenea. Demnitarii europeni au precizat că nu este vorba. in cazul Romåniei si Bulgariei. Spania.In al doilea rand este pusa in discutie recunoasterea de catre Ankara a integritatii Ciprului si genocidul armenilor. în timp ce negocierile la restul de până la 35 de capitole ar putea să continue. Estonia şi Portugalia ar dori suspendarea unui număr cât mai mic de capitole. In mod special. să blocheze opt dintre cele 35 de capitole de negocieri pentru aderarea la UE. avand de investit miliarde de euro. factori-cheie care asigură desfăşurarea în condiţii bune sau nu a negocierilor privind aderarea Turciei la organizaţia europeană. ca sa elimine orice fel de discriminare. Un prim pas spre aderarea Turciei la UE este recunoasterea de catre Comisia Europeana a statutului de „economie de piata functionala”. Turcia are de armonizat nu mai putin de 35 de capitole importante in legislatia nationala. Italia.

Acestea au scos la iveala faptul ca majoritatea populatiei . 3) populatia musulmana va creste dramatic. Olanda. printre altele. 2) miliarde de euro din bani comunitari vor pleca spre Turcia. De asemenea Germania a susţinut mai degrabă ideea unui ‘parteneriat privilegiat’ cu Turcia pe ‘termen neprecizat’ decât calitatea de membru deplin al Uniunii. într-o anumita masura. cit se pare ca va numara populatia Turciei peste 15-20 de ani.6. cu o populatie majoritar musulmana. Procesul aderarii. Numai 30% din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei. Austria insistă ca Turciei să îi fie oferit un statut de ‘parteneriat special’ cu Uniunea Europeană. Grecia. in cifre. în ceea ce priveşte aderarea Turciei la UE. Franta si Germania. multi temindu-se de perspectiva aderarii europene a unei tari sarace. care se va finaliza probabil peste zece ani. Sondajele de opinie indica opozitia majoritatii covarsitoare a cetatenilor europeni fata de preconizata aderare. dar si teama fata de o extindere necontrolata a Uniunii Europene. daca Turcia este admisa in organism. ca alternativă la cel de membru cu drepturi depline. vor exista 100 de deputati turci. Cetatenii Uniunii stiu ca. Cancelarul german Angela Merkel a explicat. cum e şi firesc în cadrul societăţilor democratice.se declara împotriva aderarii la UE. va avea ca rezultat. Opozitia fata de aderarea Turciei a fost principalul motiv al esecului referendumurilor asupra Euroconstitutiei in Franta si Olanda in 2005. o Europa cu aproape 90 de milioane de musulmani. 7 . Respingerea Constitutiei europene a insemnat fara echivoc: „Nu pentru o uniune «sans fronti”res»“. Procesul integrarii Turciei poate dura 15 ani si integrarea inca nu este deloc garantata. Cipru. Turcia a precizat că se va retrage imediat de la discuţii dacă nu i se oferă la finalul celor 10 ani de negocieri un statut egal cu al celorlalte ţări comunitare.55% . dezbaterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. vor aparea trei consecinte negative majore: 1) milioane de turci saraci vor navali in Europa tintind sujbe si avantajele programelor de protectie sociala. ce impact ar avea aderarea Turciei asupra componentei institutiilor europene. Rezultatul negativ al acestui referendum a afectat. cei mai multi sceptici provenind din Austria. Turcia provoacă dispute între statele membre UE Viitorul procesului de extindere a devenit o chestiune din ce in ce mai nepopulara si este privit cu mult scepticism de catre locuitorii Europei Occidentale. Pe europeni nu ii incinta perspectiva integrarii in UE a unei populatii musulmane de 100 de milioane de oameni. Diferenţe de opinie au apărut. in Parlamentul European. aratind ca. desi la sfarsitul anului 2002 situatia era alta: Franta si Germania aveau o pozitie comuna in aceasta privinta: intrarea Turciei in Uniunea Europeana ar reprezenta un plus de securitate pentru Europa. Candidatura Turciei la UE a stirnit nenumarate dispute.

Grupul ar forma un consiliu ca cel al Uniunii Europene.O "pauză" în relaţiile UE-Turcia ar fi un lucru "înţelept". iar cooperarea in interiorul Europei este alt lucru. prin intermediul caruia cetatenii francezi sa aiba posibilitatea sa-si exprime acordul sau nu al venirii in randul comunitatii al unei tari relativ sarace si. islamice. în frunte cu Ciprul. Ankara a tinut sa sublinieze faptul ca nici o Uniune Mediteraneana nu va fi o alternativa acceptabila la efortul depus timp 44 de ani de a deveni membru UE. cu presedentie prin rotatie si s-ar ocupa cu probleme legate de energie. preşedintele francez a propus crearea unei ‘Uniuni Mediteraneene’. reafirmând. mai ales. 42% din cetatenii francezi considera ca identitatea lor este mai degraba amenintata de planurile de extindere ale Bruxellesului. Sarkozy nu susţine aderarea Turciei la UE. Aceasta uniune ar lega si mai strans relatiile din Israelul si tarile arabe. Mai mult chiar. că ar prefera o „asociere” între UE şi Ankara. dar cooperarea in zona mediteraneana e un lucru. sunt favorabile unei suspendări totale a negocierilor lansate în octombrie 2005. Ideea infiintarii unei “Uniuni Mediteraneene” ca alternativa la tentativa tarii de a se integra in Uniunea Europeana a starnit critici dure la Ankara pentru ca Turcia este o tara meditaraneana. 8 . dacă Ankara refuză în continuare să accepte pe teritoriul său nave şi avioane cipriote elene. in loc sa-i protejeze. Fiecare extindere a Uniunii Europene trebuie aprobată prin referendum în Franţa şi nu a exclus în acest context apariţia unor probleme. Preşedintele francez a evocat posibilitatea relansării negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. 1. securitate. La scurt timp după alegerea sa ca preşedinte al Franţei. Orientul Mijlociu si Africa de Nord care au deschidere la Marea Mediteraneana ce nu sunt membre ale UE. Totul a inceput de la o declaratie a lui Nicolas Sarkozy care a spus ca inainte ca Turcia sa adere la Uniunea Europeana ar fi nevoie de un referendum. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana isca dispute in Franta Apropierea Turciei de Uniunea Europeana a iscat un val de reactii la Paris care pun sub semn dubidativ aderarea acestei tari. care sa reuneasca tarile din Europa. deci şi Turcia. imigratie si comert. anti-terorism. atât timp cât obiectivul ar fi mai degrabă oferta de asociere decât cea de integrare. Sarkozy s-a pronunţat pentru un ‘parteneriat strategic’ între UE şi Ankara. Unele state. dar a precizat că este vorba despre un proces de durată. respingând ideea unei aderări a Turciei la UE. dar nu se va opune deschiderii negocierilor UE-Turcia. În schimb. Propunerea a devenit subiect de dezbateri aprinse in Europa si in lume. 6. totuşi. precum cea europeana. dar nu doreşte divizarea blocului comunitar din cauza acestei probleme. Turcia ar putea fi “vioara intai” a acestui club. dar altele pledează pentru o suspendare parţială. un grup de 16 state ar putea forma o uniune. In opinia lui.

faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO. Potrivit lui Blair. 6. motivul pentru care este important sustinerea procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana este faptul ca primirea Turciei în Uniune nu este importanta doar pentru Turcia. Dar aceasta pozitie trebuie sustinuta de toti cei 27 de membri ai Uniunii. Ecourile deciziei de a deschide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la UE sunt complet diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului. Pozitia oficiala a fost de sustinere generala a eforturilor Turciei de aderare la Uniunea Europeana si de ajutor in procesul de pregatire. interesul global pentru cresterea securitatii in lume fiind cel care a invins. Portile Uniunii vor ramâne mai multa vreme închise dupa aderarea României si Bulgariei. 2. eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o problema de imagine. practic. Noua presedintie portugheza a UE sustine aderarea Turciei Portugalia sustine ca obiectivul negocierilor cu Turcia este obtinerea statutului de membru al blocului european si nu o optiune limitata de parteneriat. indicand posibilitatea aparitiilor unor controverse. a facut presiuni imense pentru extinderea Uniunii. 9 . Principalii candidati la aderare ramân Croatia si Turcia. interesul global pentru cresterea securitatii in lume fiind cel care a invins. ci are o importanta fundamentala pentru viitorul Europei. Aceasta ar fi insemnat. Dar stirea referitoare la demararea negocierilor a provocat reactii diferite. Motivatiile strategice au predominat. 3. in actualul stadiu al negocierilor. Nu trebuie omis. 6. Marea Britanie. din toata aceasta ecuatie. Integrarea Turciei starneste controverse in Bulgaria Decizia Europei de a incepe negocierile de aderare cu Turcia a provocat o dezbatere aprinsa in Bulgaria opunand nationalistii care lupta impotriva ambitiilor europene ale Ankarei si sustinatorii fermi ai extinderii UE. Tony Blair subliniaza importanta Turciei pentru viitorul Uniunii Europene. la 1 ianuarie 2007. incheierea procesului de extindere. nu este obligatorie recunoasterea Republicii Cipru de catre Ankara. de indata ce toate criteriile vor fi indeplinite. Un reprezentant al Bulgariei a afirmat faptul ca nu este normal ca o comunitate construita pe valori crestine sa accepte o uniune cu o tara musulmana situata in afara Europei. Nu este un secret pentru nimeni ca Washingtonul a exercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa ofere Turciei doar un statut de rang inferior in cadrul Uniunii. 4. dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa. Afirmatia sa a venit la doar câteva zile dupa ce Uniunea Europeana a dat semne ca procesul de extindere va fi încetinit. Toate negocierile pentru aderare au doar un singur obiectiv: aderarea. Motivatiile strategice au predominat. si nu de o extindere reala a granitelor Europei.6. Londra se pronunta ferm pentru aderarea Turciei la UE Marea Britanie considera ca. avand ca aliat Statele Unite.

apoi costul primirii Turciei in UE si. 3. Argumente contra aderarii Turciei la UE Un argument contra aderarii Turciei la UE: chestiunea practicarii torturii. aplicarea drepturilor omului. nivelul economic. Multi europeni considera ca Turcia este o tara saraca. Economia nu a inregistrat in ultimul deceniu cresteri din cauza inflatiei galopante. Cu o populaţie numeroasă. fiind plasata intre Europa si Asia. dileme ale identitatii culturale. In ceea ce priveste populatia. avem explicatia pentru care procesul de negocieri a fost definit drept unul cu “final deschis”. care reprezinta. dar integrarea sa va fi mai dificila pentru ca este mai saraca si mai rurala. 2. din toata aceasta ecuatie. economia s-a stabilizat in jurul valorii de 10%. 10 . 8. si reprezinta un zid de aparare in fata "socului civilizatiilor”. Turcia are tot atatia locuitori cat cele zece tari care au aderat anterior. 5. gratie reformelor structurale impuse de FMI si Banca Mondiala si politicilor liberale promovate de puterea de la Ankara. intre 40-60% din PIB. Negocierile dintre Uniune si Turcia incep in al 90-lea an de la declansarea genocidului armean. Daca adaugam si parerile potrivit carora Turcia este o tara mult prea diferita. Turcia va avea de urmat un drum lung pentru a deveni membră a UE. recunoaşterea de către europeni a idendităţii Turciei este o piedică ce stă de timp îndelungat în calea aderării Turciei la UE. potrivit statisticilor. faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO. la urma. in special spre statele din Europa de Vest. Mai mult de jumatate din femei sint analfabete. 4. Argumente pro aderarii Turciei la UE Argument pro: in ultimii doi ani. Coruptia face ravagii. Acestea sunt chestiuni foarte delicate. Turcia are o pozitie strategica importanta. Ingrijoratoare este economia subterana. Multi se opun la intrarea Ankarei in Uniune pentru diferite motive este un stat islamic. Ar mai fi de luat in considerare si problema eventualei migratii a fortei de munca din Turcia. Structura bancara turca este inca fragila. Analiştii politici consideră că indiferent dacă problema Ciprului va fi rezolvată. Nu trebuie omis. Argumente contra: 1. chiar neeuropeana.7. are o populatie uriasa. Este de subliniat rolul important al Turciei privind eforturile de stabilizare a situatiei din Orientul Mijlociu. Neprimirea Turciei va duce la agravarea actualului conflict dintre Vest şi fundamentaliştii islamici şi va submina securitatea Europei. economie ralativ înapoiată şi concepţii culturale şi valori diferite. Insa cel mai greu cantaresc consecintele economice. care alimenteaza impotrivirea fata de perspectiva aderarii Turciei. dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa.

care implica riscuri mari din punct de vedere generic al relatiilor politico-economice si de securitate cu Ankara. întrucât nimeni nu poate garanta României un tratament preferential. iar un astfel de efect ar submina eforturile de aliniere la acquis-ul comunitar. cât si din noua planificare bugetara comunitara întinsa pâna în 2013) prin intermediul unor fonduri (cele de coeziune si ajustare structurala) mult mai mari decât precedentele specifice programelor de preaderare PHARE. 11 . ISPA si SAPARD. Turcia urmând a se alatura României ca tara agricola subdezvoltata. Nu este în interesul României integrarea Turciei în UE. Bucurestiul este deja cel mai mare beneficiar din istoria integrarii europene (în termeni de preaderare). Ankara va fi nu un furnizor. ar fi vorba de banii concreti pe care România urmeaza sa-i primeasca in anul 2007 (primul an atât al integrarii. având în vedere în primul rând beneficiile pe care statul român le-ar avea din stoparea procesului de extindere (din 2009.cel mai mare decident în UE. Politica agricola comuna (PAC.dat fiind votul cu dubla majoritate bazat pe marimea populatiei . dar care reprezinta insa doar o treime din PIB-ul mediu european. Problemele bugetare din Uniunea Europeana nu vor permite aducerea catre Turcia a unor fonduri de pre-aderare similare cu cele oferite statelor care au aderat in cel de-al cincilea val al extinderii. Esecul potential al statului turc de satisfacere a rigorilor acquis-ului comunitar nu poate fi decât în favoarea României care ar ramâne astfel prioritara pe lista urgentelor de aliniere economica în clubul UE. PIB-ul Turciei este doar o mica parte din cel mediu pe Uniunea Europeana. ci tot un consumator de finante. perspectiva roza a perioadei postaderare putând fi însa influentata negativ în termeni radicali de rapiditatea procesului de negocieri cu Turcia. 9. finalmente. Turcia nu sta mai prost decit Romånia si Bulgaria. Candidatura Turciei la UE plaseaza implicit România într-o pozitie dificila. se contureaza însa o dilema de securitate pentru România: intrarea Turciei în Uniunea Europeana nu aduce beneficii Bucurestiului sau dimpotriva ? Romania trebuie sa se opuna candidaturii Turciei sau sa încerce cel putin întârzierea la maximum a intrarii Ankarei în UE. perioada de preaderare (mai ales programul SAPARD) fiind deloc satisfacatoare. Oricare ar fi însa soarta candidaturii Turciei.Având în vedere prognozele demografice la momentul în care negocierile de aderare vor fi fost încheiate (adica peste 10-15 ani). cel putin de patru ori mai mult ca Bucurestiul si în defavoarea acestuia din urma. Bucurestiul va trebui sa raspunda rapid imperativului optimizarii capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare. anul prezumat al intrarii Croatiei) sau din esecul negocierilor de aderare ale Ankarei. Turcia ar putea deveni . În primul rând. avind un Produs Intern Brut comparabil. aproximativ 50% din bugetul UE) va reprezenta în perspectiva un mar al discordiei. De ce România ar trebui sa spuna NU Dincolo de optiunile pro si contra ale expertilor. fapt pentru care Turcia va avea nevoie de o finantare substantiala imediat dupa aderare. Din punct de vedere economic.

Ceea ce este semnificativ este faptul că creştinismul este o componentă cheie a identităţii europene. religie. anume Iran si Siria. chiar dacă aceasta nu poate fi considerata principalul constituent. iar civilizaţia ca un factor de unificare a societăţilor.societăţii şi a devenirii însăşi a finite umane.credinţe şi practici religioase. această dimensiune a identităţii europene vine la suprafaţă şi joacă un rol determinant. în urma mai multor studii că “civilizaţia este un grup de oameni cu cele mai înalte trăsături culturale si cel mai răspândit nivel al identităţii culturale pe care oamenii îl au şi pe care îl distinge de alte specii.. despre evolutia lor de-a lungul mileniilor. apare în definirea de sine a Europei cu privire la Islam şi Orientul Mijlociu.Serbia.se defineşte ca fiind totalitatea valorilor spiritual create de omenire în decursul practicii sale social-istorice şi care reprezintă progresele realizate în cunoaşterea naturii.Cultura a fost văzută ca un indicator al specificacităţii .obiceiuri şi instituţii. vorbindu-se despre o nouă largire. frontierele acesteia fiind astăzi nedefinite. în prezent ajungându-se la 27 de membri.Islanda. aderarea Turciei ar reduce semnificativ importanta geopolitica si geostrategica a României.istorie. Fapte şi date Uniunea Europeana a desfăşurat un process de aprofundare. “Cultura . tari ce detin un potential economic si politic asemanator.În relaţiile Uniunii Europene cu Turcia.” De asemenea.Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei şi Turcia.când facem referire la cultură vorbim şi despre datini şi obiceiuri. 10. Cand vorbim despre civilizaţie facem referire la elementele comune ca :limba. “Raportul dintre cultură şi civilizaţie naţionale. succesiv cu cel de extindere.Dintr-un alt punct de vedere. Kosovo. Intr-adevar nu putem explica relatia dintre Uniunea Europeana si Turcia.în genere. iar ţările candidate sunt : Croaţia .. Samuel Huntington susţinea .” (Ziya Öniş) Delimitari conceptuale Pentru a întelege problematica propusă.Bosnia şi Hertegovina.cât şi interrelaţia dintre aceste noţiuni.cel mai important este ceea ce întelegem prin cultura şi civilizaţie. Procesul de extinderea a Uniunii 12 a generat interminabile controverse în ultima suta de ani. având în vedere atât extinderea UE pe continentul asiatic. cât si urgentele de securitate implicite din cauza vecinatatii sale nu doar cu Irakul si cu doua state înca apartinând Axei Raului.Turcia o provocare identitară pentru UE „Dimensiunea civilizatiilor proiectului european . fara sa discutam despre acest factor. Potenţialele state candidate sunt :Albania.

aceasta fiind singura șansă pentru modernizare.Europene este foarte complicat.a eliminat tribunalele religioase ce aplicau dreptul Islamic fiind înlocuite cu un nou sistem de drept ce se baza pe Codul Civil Elvetian. ocupând o poziţie geostrategică crucială. Aceste reforme au fost aplicate sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk. Armenia și Azerbaidjan la nord-est. Atatürk a a iniţiat o serie de reforme punând capăt educaţiei traditionale şi a ministerelor religioase. Iran (Persia) la est. OECD. cât şi datorită unor anumite dificultăţi de asimilare la nivelul Uniunii Europene. și a continuat cu promulgarea unor legi de inspirație europeană. Prerogativele economice şi politice sunt principalele obstacole în fata aderarii la UE.Imperiu Otoman fiind considerat mereu o ameninţare la adresa statelor europene. Ca parte a reformelor a fost promovată dezvoltarea industriei. Reformele lui Atatürk au fost reprezentate de o serie de măsuri politice. ca Turcia. Consiliul European de la Helsinki a recunoscut statutul de stat candidat a Turciei. Turcia este un stat membru al ONU.Reformele iniţiate de Mustafa Ataturk la începutul secolului XX au creat premisele pentru dezbaterea care are loc astazi despre caracterul <european> al Turciei moderne. OSCE. Esența acestor reforme era credința conform căreia societatea turcă trebuie să se occidentalizeze atât din punct de vedere politic. aderarea Turciei nu este garantată. Turcia trebuie să continue procesul de democratizare a domeniului politic. în conformitate cu ideologia care îi poartă numele. deoarece nici un alt candidat nu a creat un aşa impact asupra membrilor Uniunii.membru al NATO. OIC și Consiliul Europei. Turcia a fost mereu considerată un catalizator în definirea identitatii europene. democrat și secular. deoarece aceasta mai are multe de făcut până a deveni membru cu drepturi depline. adaptate la nevoile noii republici. cât şi o cresterea durabilă a domeniului economic. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana poate fi remarcată drept un proces sinuos datorită situaţiei interne a Turciei . și Irak și Siria la sud. a desfiinţat școlile şi colegiile religioase separate. în 1999. Stabilitatea şi durabilitatea în ambele tărâmuri . prin promulgarea noii legi fundamentale în 1924. Mișcarea reformatoare a început cu modernizarea constituției. fiind folosite în acest scop mijloace precum înființarea întreprinderilor și băncilor de stat. Problema aderării până în anii 90` a fost tratată cu superficialitate. cât și din punct de vedere cultural. . sociale și economice care au avut ca scop modernizarea noi Republici Turce și transformarea ei într-un stat național. De asemenea. juridice. În consecință.UE recunoscand progresele Turciei în mai multe domenii.“Moştnitoarea unui imperiu .Din punct de vedere geografic este o țară întinsă pe două continente. Georgia. Turcia are granițe cu opt țări: Grecia și Bulgaria la nord-vest. Negocierile propriu-zise s-au deschis din 17 decembrie 2005. presupune a ajuta Turcia să-şi 13 .Turcia este una dintre primele ţări care au semnat în 1963 un acord de asociere („acordul de la Ankara”)cu Comunitatea Europeană şi statele sale membre(intră în vigoare pe 29 decembrie 1964) şi singura ţară care este legată de UE printr-o Uniune Vamala(intrată în vigoare pe 1 ianuarie 1996). culturale. 97% din suprafața țării se află în Asia (Anatolia) și 3% Europa (peninsula Balcanică).

identitatea si factorii religiosi vin inevitabil in prim plan. religioase şi politice.Europa este un continent relativ unitar.precum capacitatea instituţionalp şi financiara a UE de asimilare a unui stat de dimensiunile Turciei. Este cunoscut că extinderea Europei a fost fundamentată în zona culturală a Europei de Vest. pot fi urmărite în aspectele politice şi juridice ale acesteia.Aceasta trebuie să fie o societate care masoara pana la nevoile individuale ale reprezentative.De cele mai multe ori diferenţele religioase sunt sursa sau pretextul conflicte.relaţia speciala a Turciei cu SUA şi nu în cele din urmă. alinierea Turciei la criteriile de la Copenhaga. O componentă cheie a identitatii europene este crestinismul. justitia sociala si respectul pentru drepturile omului.Factorii identitari şi culturali joacă un rol foarte important în aderarea Turciei. politica de extindere se concentrează in mod inevitabil . cu scopul de a preîntampina cerinţele UE.”In ceea ce priveşte poziţia Uniunii Europene. elementele fundamentale ale identităţii europene sunt declarate în documentele privind identitatea europeană .problema migratiei. dar unită de o moştenire culturală comună şi valori comune. aceasta a fost motivată în mod consecvent de chestiuni obiective. al inovarii şi descoperirii. geografia şi cultura sa.O data început procesul de aderare . sunt factorii ce complică aderarea Turciei la UE. Mai mult. De asemenea. Europa poate însemna o varietate de lucruri diferite pentru diferite ţări şi popoare în momente diferite. se poate considera faptul că Europa este divizată de graniţe lingvistice. Diferenţele dintre insiders si outsiders încep să apară.de la Roma o anumită viziune a organizării politice şi a dreptului. un exemplu fiind chiar numele regiunilor :Europa reprezentând lumea civilizată şi otomanii reprezentaţi de lumea barbară. căt şi asupra normelor şi regulilor de organizare. rădăcinile identităţii europene. care facilitează integrarea şi crearea unor instituţii comune eficiente. dar şi de chestiuni subiective. Europa este o regiunea geografică ce a dat naştere unei anumite civilizaţii.criteriile religioase. pe identitatea colectiva. aşa cum o ştim astăzi. Identificarea cu continentul European a fost mereu legată de istoria acestuia. prin urmare. Diversitatea civilizaţiei noastre constituie bogaţia sa:de la antichitatea grecească am mostenit raţionalitatea. A fi european nu înseamna numai faptul de a face parte dintr-o regiune anume a Europei. Astfel. cât şi religiei comune-crestinismului. statul de drept. chiar daca nu poate fi considerat un constituent principal sau superior. dar de curând acestora li s-au adăugat state din sud-estul Europei. Ambiguitatea în ceea ce priveşte identitatea Turciei şi definirea identitatii Europei. 14 unor democraţiei . proximitatea geografică a Turciei faţă de tările din Orientul Mijlociu. Prin urmare. pe tot parcursul întregului proces de aderare. valori.gustul toleranţei.precum oscilarea în a defini Turcia ca fiind un stat european . ea nu poate fi considerată ca o entitate neschimbătoare.datorita elementelor comune provenite din originile culturale iudeo-greco-romane.de la Renastere si Iluminism .găsească locul său în arena internaţională.În consecinţă. ci se referă şi la participarea la norme . traditii şi istoria comună.credintele şi practicile constitutive ale comunităţii.Nu este o surpriză faptul că statul turc trebuie să treacă printr-un profund proces de transformare radicală.

democraţie.religiile şi confesiunile sunt considerate ca făcând parte din patrimoniul cultural european.Acest mesaj profund al creştinismului se poate constitui într-un factor important în procesul construcţiei europene. Existenţa unei piete continentale reprezintă de asemenea un asemenea factor.invazia minoritatilor. în cazul nostru fiind vorba despre piaţa comună. marea diversitate lingvistică . Afirmarea identităţii europene.problemele nesoluţionate în trecut.are la bază un set comun de norme şi valori.insituţiile europene şi religia sunt factori ce favorizează integrarea. Pe lângă diferenţierele de nivel de dezvoltare economică. ceea ce demonstrează existenţa unor anumite valori pe care cetăţenii Europei le preţuiesc şi le respectă. În ceea ce priveşte integrarea europeană. Identitatea europeană este din ce în ce mai mult identificată cu capacitatea de a tolera gradul semnificativ de diversitate culturală. dreptate şi egalitate socială.Problema culturală pare să fie purtătoarea unui grad mai ridicat de complexitate şi pentru că. Religia are un rol inportant ca element identitar. ideile despre personalitate. 15 .Creştinismul ..Printre factorii care favorizează integrarea sunt cultura comuna iudeo-greco-romana ce „constituie principalul element de ordin istoric care constitue fundamentul identitatii europene. cât şi integrarea europeană sunt procese larg acceptate. în acelaşi timp moneda reprezintă un simbol al identităţii naţionale (semn al suveranităţii statale) . pe de o parte. există factori care o favorizeaza şi alţii care o blochează sau întârzie procesul. a avut un caracter universalist.În procesul de integrare europeană. diversitatea este privită ca una din punctele forte ale Europei contemporane.Aceste rădacini comune au facilitat transmiterea şi preluarea produselor culturale dezvoltate în cadre naţionale.condamnând razboaiele şi sustinând egalitatea indivizilor şi a popoarelor.afirmând buna întelegere dintre popoare.fără însă a conferi un rol politic organizaţiilor religioase.”cel puţin în forma sa originară. aceasta din urmă fiind considerat un factor cultural comun ţărilor europene. De asemenea.”Faptul ca religia nu se manifesta în Europa ca un factor de coeziune politică sau de actiune economică este un element pozitiv. religia este un factor ce reprezintă un obstacol în progresul integrarii europene. libertate şi drepturile omului fiind bine definite..

tocmai din acest motiv. Erdogan nu a mai vizitat capitala europeana din 2009. Turcia s-a confruntat cu optiuni deloc confortabile.Insa este evident ca acestea trebuie sa progreseze si mai mult pentru a se respecta criteriile de democratie si economie de piata.10. Aderarea Turciei la UE este unul dintre subiectele cele mai controversate aflate acum pe agenda convorbirilor la nivelul UE. precum şi să-şi reînnoiască eforturile de a îşi îndeplini obligaţiile internaţionale. si fata de UE. într-adevar. Aderarea Turciei. în special cele legate de libertăţile fundamentale. Turcia a cautat sa mentina un oarecare echilibru în politica sa fata de SUA. in care produsul intern brut pe cap de locuitor este de patru ori mai mic decat in tarile Uniunii. Aderarea Turciei ar contribui cu certitudine si la modificarea prioritatilor Uniunii în ceea ce priveste politicile fata de Mediterana. în ultimul deceniu. indiferent de cultura. însa. In Turcia. Aceasta ar contribui la o implicare mai eficienta a UE. zona în care UE a jucat totusi un rol modest în privinta eforturilor de solutionare a conflictului israeliano-palestinian. Va fi interesant de constatat modul în care Turcia. în eventualitatea în care va deveni membru al Uniunii. În prezent. prin comparatie. este una din provocarile pe care Uniunea le are de depasit astazi. Trebuie demonstrat ca un proiect politic care se bazeaza pe niste principii care nu au legatura cu religia participantilor este posibil. În particular cu privire la Orientul Mijlociu. Finalizarea aderarii Turciei la Uniunea Europeana va avea o mare influenta pe calea realizarii concilierii dintre civilizatii. Negocierile cu UE s-au blocat in 2010 din cauza unui veto din partea Ciprului si a ostilitatii manifestate de Franta si Germania. care alaturi de demersurile SUA ar aduce valoare adaugata procesului de pace. este un “os mai greu de inghitit”. Turcia trebuie să-şi relanseze reformele politice. pe de o parte. Chestiunea aderarii Turciei la UE este. Recent. Turcia a facut un efort considerabil pentru a-si alinia legislatia. o provocare speciala. Franta si Germania s-au aratat deschise la repornirea procesului de aderare a Turciei. Este de notat ca. Orientul Mijlociu si Asia Centrala. limba și geografie. în conditiile în care SUA si UE s-au distantat din punct de vedere al viziunii lor strategice. influenta Turciei ar putea fi extrem de benefica. caci vor deveni. sustinerea fata de aderarea la UE a scazut de la peste 70% in 2005 la 33%. metodele. pe de alta parte. va face ca mai multe regiuni din cele zece tari care au aderat recent sa-si piarda dreptul la subsidii. în politica de securitate si aparare a UE. religie. Concluzii Daca UE vrea cu adevarat sa devina un factor de stabilitate are nevoie de o Turcie in UE. În ultimul timp. Cu toate ca aderarea Turciei pune o gramada de probleme. viziunea atlantista sau ambitiile europene. prea bogate pentru acordarea acestora. Sustinatorii procesului spun ca ar creste influenta UE in Orientul Mijlociu si ar imbunatati securitatea 16 . uzantele la cele ale Uniunii Europene. Comisia aşteaptă să se realizeze progrese în negocierile de aderare cu Turcia în cursul anului viitor. va întelege sa promoveze. ca putem trai in pace si prosperitate impreuna.

criticii arata ca Turcia mai are de facut progrese in domeniul drepturilor omului si ca regiunile sale sarace vor atrage miliarde de euro din fondurile de coeziune. conectand Europa de zona caspica. In schimb.energetica. 17 .

Identitate. Editura Universității Naționale de Aparare “Carol I” .bizwords. www. Bucureşti 2003 3. Huntington SamuelCiocnirea Civilizatiilor și Refacerea Ordinii Mondiale. www. Alomar Bruno.Bucuresti. Editura Diogene.ro 11. www.Geopolitica integrarii europene. 2006. București .Editura Antet. 1997 6.2009 5.wikipedia. Europa în mișcare. Editura Universitații din București. Editura Lumina Lex. Bibliografie: 1. Rolul religiei ăn construcția viitoarei Europe. www. Garat Christophe.bbc.euractiv. Banciu Angela. 9. Marile probleme europene. Daziano Sebastien.cotidianul.ro 16. Radulescu Mugurel.hotnews. http://europa.int 18 .Cultura. www.revistabilant. Editura Tritonic. Georgiu Grigore – Națiune.1999 7. Coord. Dinu Mihai.2002 4.ro 12. 2005 8. Articole din ziare electronice: 10. 2011. București.eu. Tartler Grete .: Luciana-Alexandra Ghica. Editura Institutul European.ro 13.ro 15.ro 14. www.București. Ediția a III-a. Enciclopedia Uniunii Europene. Identitate europeană. 2010 2.ro 17. Cultură şi Civilizaţie Europeană. București.11. Bucuresti: Editura Meronia. www. București. Badescu Ilie . Editura: Cartea Românească.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->