MASA DE PATE

MODALITI DE DECORARE

Masa de Pate trebuie s fie luminoas i aerisit, aa cum sugereaz insi primvara. Aceasta nu inseamn c trebuie neaprat s eliminai din peisaj vechile piese (vesela, pahare, farfurii etc.), ci presupune o regndire a decorului astfel inct el s dea impresia de cldur i veselie i s creeze o atmosfer propice acestei srbtori.

Gndii aranjamentul pornind de la faa de mas i de la serveele: pentru un efect linititor folosii nuane ton pe ton pentru aceste dou accesorii. Putei, de asemenea, utiliza serveele i fee de mas tematice in nuane vii: verde, galben, rou, portocaliu, cu imprimeuri reprezentnd: ou de Pate, puiori, iepurai etc. sau putei opta pentru un singur accesoriu imprimat i cellalt unicolor. Important este s evitai excesul de imprimeuri i culori pentru a nu creea senzaia de aglomeraie.

Ca in oricare alt ansamblu decorativ este foarte important s creai un punct focal. Pentru aceasta plasai in centrul mesei (de preferat) un obiect ornamental care s sugereze srbtoarea Patelui: un coule din rchit, decorat cu iepurai i ou colorate, un aranjament floral, un bol din sticl decorativ, cu gura larg, umplut cu fructe proaspete, un sfenic cu lumnri in form de ou incondeiate etc. Reinei c decoraiunile i vazele cu flori trebuie s fie ct mai joase, astfel inct comesenii s aib o bun vizibilitate i s poat discuta nestingherii.

Este preferabil ca setul de farfurii i paharele s aib imprimeuri cu modele primvratice i pascale, asortate cu faa de mas i cu erveelele, ins nu e absolut necesar. Putei folosi farfurii obinuite, cu condiia ca aceastea s nu arate ieftin i s nu fie ciobite. Pentru a v impresiona invitaii putei s aezai in dreptul fiecruia cte un dar simbolic: un ou din lemn pictat manual sau decorat in mod deosebit de ctre dvs., sculei din satin umplui cu migdale, alune glazurate, fructe uscate, bomboane etc.

Folosii decoruri tematice pentru intreaga camer: puiori i psrele din ceramic, ou incondeiate, iepurai i lumnri de diferite forme i culori, vaze cu flori i ornamente, avnd, ins, grij s nu incrcai atmosfera i s pstrati un aer degajat i vesel. Folosii pe ct de mult posibil culoarea verde, specific primverii, utiliznd intreaga palet de nunae i tonuri i punei-v imaginaia la incercare. Nu utilizai lumnri parfumate sau alte produse odorizante pentru a nu distruge savoarea bucatelor servite cu ocazia acestei srbtori.

Aranjamente florale de Pate i primvar

Masa de Pate Aranjamentul este simplu, nu avei nevoie dect de puin imaginaie pentru a combina cteva obiecte pe care le avei cu sigurana deja in cas: o fa de mas, un vas de ceramic in care s aezai florile, panglici, nelipsitele ou colorate, farfurii, bomboane, etc. Pentru a realiza un aranjament floral asemntor celui din poz, prindei in jurul vasului ceramic panglici roz i galbene; inuntru aezai iarba sau frunze i flori. Pstrai iarba i pentru a realiza un culcu in care s aezai oul. Daca avei rbdare i indemnare, putei decora oule cu desene sau putei scrie pe ele numele persoanelor invitate la masa; alturi, in farfurie, aezai cteva bomboane colorate in forma de ou.

Cuiburi de flori Transformai florile deschise in adevrate cuiburi decorative. Putei folosi lalele sau trandafiri, mai ales dac acetia din urm sunt parfumai. Tiai tulpinile foarte scurt i aranjai florile in vase cu ap.

Ora ceaiului Cnile de ceai de pe vremea bunicii pot deveni vase perfecte pentru mici aranjamente florale de primavar. Punei inuntru ap sau burete pentru flori (se gsete la florrii) pentru a ine tulpinile la un loc. Pasul urmtor este s aducei flori din grdin sau cumprate de la pia i s le aranjai in ceti dup cum dorii. Alegei plante cu flori mici cum este lcrmioara, zambila, etc., pentru a se potrivi cu dimensiunile cecuelor.

Iepuri i flori Masa de Pate este plin cu iepurai mici de porelan, locul central ocupndu-l vaza cu iepure i cu flori mov. Pentru ca tot aranjamentul s nu devin apstor, gama cromatic este simpl. Folosii flori proaspete, sau, pentru un aranjament mai simplu, alegei ghivece cu flori.

Iarba i ou de Pate Alegei un ghiveci de teracot sau un container din plas i metal, umplei-l cu pmnt de flori i plantai cteva semine de gazon cam la 3 mm sub nivelul pmntului, dup care udai bine. Aezai vasul la soare i udai la fiecare dou zile. Iarba va crete in 5-7 zile. Cnd va crete, putei aeza prin iarb oule colorate de Pate.

Aranjament de Pate cu lalele Lalelele sunt flori care strlucesc pur i simplu prin frumuseea i personalitatea lor, mai ales aceste lalele ptate; un mare atu este c ele continu s creasc i dup ce au fost tiate. In exemplul alturat, tulpinile au fost tiate scurt pentru ca florile s stea adunate la un loc, intr-o mas galben cu rou.

Un aranjament de primvar Liliac, iris siberian, bujori i flori de fasole ornamental sunt ingredientele pentru acest aranjament floral parfumat. Exuberana buchetului reiese din combinaia de culori intense. Pentru a se menine mai mult timp, tiai liliacul exact cnd florile incep s se deschid.

Tradiia colecionrii obiectelor de Pate

Dintre coleciile legate de o srbtoare, cea mai spectaculoas i interesant este cea legat de Pate. Coleciile cele mai mari i valoroase sunt cele nemeti incepnd cu perioada victorian i pn in 1950. In aceast perioad s-au produs foarte multe obiecte special pentru Pate i au tampila, mai ales cele de dup 1918. Patele a fost consacrat ca srbtoare oficial cretin in anul 325 dupa Hristos, dar originea folosirii oului vopsit i a iepuraului ca simbol al Patelui ii are rdcinile in vremuri mai indeprtate. Patele coincide cu srbtorirea primverii, traditii pgne. De exemplu vechii peri ofereau ou drept cadou in timpul primverii, oul simboliznd o nou viaa, un nou inceput. Colorarea oului in diverse nuane simbolizeaza sfritul unei ierni lungi i reci.

Iepuraul inainte de a fi asociat cu srbtoarea de Pate era iniial considerat de egipteni drept simbolul ferilitii. Alii susin c iepurele era i forma pmnteasc a zeiei Eostre. In secolul 19 in Germania fabricile de bomboane, de dulciuri in general, au inceput s produc ciocolat sub form de iepure, ou, ginue i alte forme delicioase pentru srbtoarea Patelui. Obiceiul a fost dus in America prin imigranii germani. Dar in Germania nu se produceau doar dulciuri ci i alte obiecte, jucrii, bibelouri, cri potale etc, toate cu ocazia srbtorii religioase a nvierii. Jucriile sub form de iepura erau fcute din lemn sau din plu.

In Rusia dar nu numai, erau la mod oule din metale preioase cu incrustaii i pietre preioase, adevrate bijuterii decorative care aparineau evident clasei conductoare. Obiecte de genul jucriilor, figurinelor de porelan special fcute pentru Pate au fost produse i in Japonia, in special dup 1930. Acestea nu erau foarte miglos fcute, asa cum erau cele nemeti, dar erau destul de drgue i mult mai ieftine dect cele europene.

Crtile potale pentru Pate au fost produse cu precdere in America i Anglia. Vederile sau crile potale sunt viu colorate i sunt printre cele mai la indeman lucruri de colecionat in ziua de azi. Gsii cri potale cu ou colorate, iepurai drgui cu ou vopsite, mieluei inoceni in cadre idilice, rute sau ginue cu ou, flori de primvar i urri de genul Pate fericit sau Srbtori fericite i Hristos a inviat.

Obiectele mai vechi de 50 de ani sunt mai scumpe i mai greu de gsit i cumprat. De exemplu un ambalaj din hrtie in form de iepure, special pentru bomboane, datand din 1900-1930 se vinde cu cel putin 100 de dolari. Dac gsii un ambalaj de iepure trgnd un carucior cu oua atunci suma este tripl. Obiecte care pot fi colecionate foarte bine pentru c dureaz destul de mult sunt lumnrile cu tema pascal adic iepurai sau ou de cear. La fel de bine se colecioneaz jucriile din lemn tot in form de iepure cu crucior cu ou. Dac suntei un amator de obiecte luate la reduceri atunci putei cumpra nite obiecte din plastic produse in Japonia in 1940. De obicei gsii recipiente din plastic sau sticl in form de ou sau iepure, pentru bomboane.

In Romnia exist tradiia incondeierii oulor de Pate cu diferite modele populare, antropo-zoo-morfe. Aceste ou sunt in special ou de gsc sau de ra, mai mari si cu coaja mai tare, care in prealabil se golesc de coninut, dup care, cu o unealt special fcut din lemn i pr de cal sau alt animal se picteaz direct pe ou cu culoare neagr, roie, verde, albastr i galben. Aceste ou golite se pstreaza mai mult timp dect cele fierte. De asemenea unele gospodine folosesc foi de ceap drept colorant natural i frunze sau flori de primvar pentru a imprima modele pe oule intregi, fierte ins. La final pentru un luciu frumos oule se ung cu untur sau ulei. Din oule fierte foarte bine i pstrate in condiii optime, dup civa ani se pot obine buci de chihlimbar.

Obiceiuri de Pate n diferite culturi europene

Pe langa tipicul religios traditional, aproape similar, in tarile crestine europene s-au dezvoltat si alte obiceiuri zonale de Paste. Acestea sunt legate de simbolurile clasice: ouale incondeiate, iepurasii din ciocolata, cosurile cu flori de primavara, mesele bogate in cozonaci, pasca, drob, oua rosii, friptura de miel etc. Ca si Craciunul, Pastele este sarbatoarea care uneste familia si reprezinta un prilej de bucurie, generata, pe de-o parte, de Invierea lui Isus Hristos, iar pe de alta de iertarea pacatelor si de inceperea unui nou ciclu al vietii.

La romani obiceiurile sunt usor diferite in functie de zonele geografice in care va aflati, insa, in mare, ele respecta aceleasi canoane. Principala diferenta consta in aceea ca in unele locuri traditia s-a pierdut in negura timpului, iar in aletele ea este pastrata inca vie - asa cum se intampla, de exemplu, in zona Maramuresului. Pastele la romani consta in respectarea unui anumit ritual. Astfel ca, in Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa imbrace straie noi - semnificatie a primenirii trupului, dupa ce, in prealabil, au tinut postul Pastelui, in vederea purificarii spiritului. Acest ritual initiatic este urmat de participarea la slujba de Inviere, la care crestinii duc la biserica, pentru sfintit: pasca, oua rosii, o sticla de vin (din care va bea dupa sfintire toata familia, la masa de Paste), o bucata de miel fript sau drob, cas sau branza, sare si un colac cu lumanare (care ramane la biserica). In dimineata imediat urmatoare slujbei, in unele regiuni exista obiceiul ca oamenii sa puna intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si de a se spala cu aceasta apa pe fata. Aceste elemente au rolul de a conferi, la nivel simbolistic, anumite caracteristici: se spune ca cel care respecta obiceiul va deveni rosu in obraji ca oul - adica sanatos si vioi, tare ca banul si bogat. Mai nou exista obiceiul ca iepurasul - un alt simbol al Pastelui - sa aduca daruri, in special celor mici.

Invierea i sfinirea patei

Cea mai insemnata coptura, pa care o mananca atat romanii din Bucovina cat si cei din Moldova in decursul sarbatorii Pastilor, este pasca . Originea acestei copturi, dupa cum ne spune o legenda din Bucovina, e urmatoarea: Zice ca, odata calatorind Isus Hristos cu apostolii sai prin mai multe sate si orase spre a face oamenilor bine, si ajungand intr-un sat, se abatura la un gospodar ca sa poposeasca putin si apoi sa plece mai departe . Gospodarul, un om de omenie si foarte prevenitor, i-a primit si i-a ospatat cu ce a avut si cum a putut mai bine, iar la pornire le-a mai pus merinde si prin desagi. Dupa aceasta, Isus cu apostolii sai a multumit gospodarului pentru primire si si-a luat ramas bun de la dinsul. Se pornira mai departe si mergind ei, cit timp vor fi mers, ajunse intr-o padure. Mergind prin padure apostolii l-au intrebat: -Cind vor fi Pastele? -Cind veti gasi de griu in traistele voastre, atunci vor fi Pastele, raspunse Isus. Gospodarul, la care au poposit, le-a pus paine in desagi. Cautind in desagi au aflat ca au paine. -Bucurati-va, caci acum sunt Pastele! zise Isus

Dupa alta legenda, tot din Bucovina, pasca se face de aceea, pentru ca Isus Hristos, inainte de a fi prins si rastignit pe cruce, zise invataceilor lui, ca pana atunci au mancat cu totii in decursul Pastelui copturi nedospite si nesarate, de acuma insa vor minca copturi dospite si sarate care se vor numi pasti. Pasca se face in cele mai multe parti numai din faina de griu ales, cernuta prin sita deasa, care mai inainte de aceasta se plamadeste ,si dupa ce se pune in plamadeala aluat, se lasa sa dospeasca pana ce creste si da sa iasa din covata in care s-a framintat afara. Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de giu e urmatoarea: cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an e Pastele, deci si coptura cea mai insemnata , ce se face pentru aceasta sarbatoare e pasca.. Iata din ce cauza se face din grau ales. Painea cea mai aleasa este graul, pentru ca e cinstea mesei. Cea mai veche si mai raspindita forma care i se da pastei e cea rotunda. Se crede si se zice ca scutecele cu care a fost infasat Isus Hristos au fost rotunde ; apoi in patru cornuri sau mai bine-zis patruunghiulare, pentru ca si mormintul in care a fost Domnul Isus Hristos inmormintat a fost patrat sau patrunghiular.

Grosimea pastei e cel mult lata de un deget si se face din aluat dospit in care se pune sare si lapte dulce de vaca, apoi, dupa imprejurari, si scortisoara sau sofran.Atat pe margini, cat si la mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau impletituri impodobite cu stelute, si anume sucitura sau impletitura prima sau laturasa in forma rotunda sau patrata, dupa cum e si pasca, iar cele de la mijloc in forma de cruce, care reprezinta crucea pe care a fost rastignit Mintuitorul lumii. intre impletiturile sau suciturile acestea, adica intre zimti sau impletiturile marginase si intre cruci se pune ,de regula, branza de vaci, mai rar de oi, sarata si framantata cu galbenus de ou, unsa si netezita pe de asupra cu un felesteu sau penel. in afara de pasca despre care am vorbit se mai fac de Pasti si alte copturi precum: babe , cozonaci, invartite, placinte, colaci Dintre fripturi cea mai insemnata e mielul, numit mielul Pastelui, sau un purcel care se frige intreg si care se duce la sfintit impreuna cu pasca. La miezul noptii, dupa ce fiecare s-a spalat si imbracat frumos se duc la inviere. Se spune ca cel care nu merge la invierea lui Hristos la biserica acela se imbolnaveste si petrece tot anul pina la Pastele viitor in lipsuri si nevoi.

Dupa liturghie, cam intre 5 si 6 dimineata, fiecare isi sfinseste pasca. Dupa sfintire oamenii se aseaza fata in fata si aprind o lumina. Aceasta lumina se aprinde pentru a arata bucuria invierii. in multe parti, atat in Bucovina cat si in Banat, este datina ca dupa inviere, precum si in decursul acesteia, toti amicii si cunoscutii sa se sarute si anume: barbati cu barbati, femeile cu femei,feciorii cu feciori, si fetele cu fete. in ziua de Pasti se deschide raiul. Sufletul fiecarui om nazueste, dupa despartirea de trup , a intra in rai. Deschizindu-se raiul in ziua de Pasti prin invierea lui Hristos si ramane deschis pina la inaltare, fiecare suflet merge in rai, fie oricat de pacatos. Dar nu numai cel ce moare in ziua de Pasti este fericit, ci si cel ce se naste in aceasta zi. Am pomenit mai sus ca fiecare om la inviere trebuie sa aduca lumina.Ajung cu aceasta lumina acasa, pasesc pragul tinzii, incep a se inchina, apoi intrind in casa sting luminarea in grinda, afumand-o pe aceasta in semnul crucii. Tot asa fac ei in anii urmatori cate o cruce si dupa numarul crucilor numara anii de cind e casa. Dupa ce fac cruce, o sting si o pastreaza cu cea mai mare sfintenie tot anul, spre a o avea si a o aprinde la intimplari primejdioase.

Si in alte tari ale Europei, oamenii au legat aceasta sarbatoare de anumite obiceiuri specifice. In Anglia, de exemplu, se obisnuieste ca de Paste sa se daruiasca oua foarte mari de ciocolata. In Bulgaria, pictarea oualor este o indeletnicire a calugaritelor din manastiri, iar in Elvetia sunt zone in care exista credinta ca ouale de Pasti sunt facute de cuci sau chiar de iepurasi. De aceea, copiii pregatesc din primele flori de primavara cate un cuib in care acestea sa fie depuse. In Olanda, parintii vopsesc oua verzi, pe care le ascund in iarba, iar copiii pornesc sa le caute, obicei tinut si in Germania, dar cu oua de diverse alte culori. Suedezii orneaza ouale cu desene hazlii si cu versuri in rime, care se citesc cu glas tare, inainte de a le manca. In Ungaria , ouale sunt vopsite in rosu sau galben, iar pe ele se deseneaza apoi diferite motive ornamentale, cele mai intalnite fiind cele ce reprezinta stoguri de fan, case, fantani cu cumpana si femei cu cosuri in maini.

UNGARIA

OLANDA

FRANTA

ELVETIA

GERMANIA pomul impodobit cu oua de paste 9500 oua

Pate fericit i inspirat !

Bibliografie :

www.incasa.ro http://www.topfeminin.ro www.azi.ro www.ziare.com www.radiodiasporaonline.com www.images.google.fr

SFRIT
Prof. Iulia-Maria Stoica C.N. Grigore Ghica Dorohoi